CECCAR – Filiala Constanța Termen de predare a lucrării: 20.04.2012

LUCRARE DE STAGIU - ANUL II (acces 2010) Semestrul III de stagiu

SEMESTRUL I 2012 (experți contabili)Grupa 2

STAGIAR:

GRUPA I – Categoria I – Elaborarea situațiilor financiare anuale

1. (121.) La 10.02.N, societatea ALFA achiziţionează un stoc de mărfuri la costul de 1.000 lei, TVA 24%, în baza avizului de însoţire. După o săptămână se primeşte factura, iar aceasta cuprinde un cost de 1.200 lei, TVA 24%.Să se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.

Răspuns:1. Achiziția mărfurilor în baza avizului de însoțire:

%371

Mărfuri4428

TVA neexigibilă

= 408Furnizori – facturi nesosite

1.240 lei1.000 lei

240 lei

2. Primirea facturii:408

Furnizori – facturi nesosite= 401

Furnizori1.240 lei

4426TVA deductibilă

= 4428TVA neexigibilă

240 lei

%371

Mărfuri4426

TVA deductibilă

= 401Furnizori

248 lei200 lei

48 lei

2. (128.) Pentru a se fabrica 90 bucăţi din produsul B, în exerciţiul N s-au angajat următoarele cheltuieli:

• cheltuieli directe 100.000 u.m.;• cheltuieli indirecte 40.000 u.m., din care:

- cheltuieli variabile 30.000 u.m.;- cheltuieli fixe 10.000 u.m.;

• capacitatea normală de producţie este de 180 bucăţi;• cheltuieli administrative 20.000 u.m.;• pierderi din rebuturi 8.000 u.m.

Să se calculeze costul de producţie conform prevederilor IAS 2 „Stocuri".

Răspuns:Potrivit IAS 2 ”Stocuri” costul de producție al unui bun cuprinde costul de achiziție al

materiilor prime și materialelor consumabile și cheltuielile de producție direct atribuibile bunului.

2

Costul de producție sau de prelucrare al stocurilor, precum și costul de producție al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producției, și anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă și alte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația acestora.

În costul de producție poate fi inclusă o proporție rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producție.

Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel:

- pierderile din materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise;

- cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producție, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricație;

- regiile (cheltuielile) generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma și la locul final;

- costurile de desfacere.

Costul de producție = 100.000 + 30.000 + 10.000 x 90 buc. / 180 buc. = 135.000 u.m.345

Produse finite= 711

Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

135.000 lei

3. (158.) O societate vinde în prezent 10.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., preţ de vânzare unitar 12 u.m., costuri fixe 10.000 u.m.1. Calculaţi cantitatea care trebuie vândută pentru ca rezultatul să fie 0.2. Cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca rezultatul să fie 14.000?

Răspuns: Cifra de afaceri q x 12 u.m. / produs- Cheltuieli variabile q x 10 u.m. / produs= Marja costurilor variabile q x 2 u.m. / produs- Cheltuieli fixe 10.000 u.m.= Profit 0 u.m.

Rezolvând ecuația q x 2 u.m. / produs – 10.000 u.m. = 0 u.m., rezultă q = 5.000 produseÎn cazul în care profitul trebuie să fie 14.000 u.m., ecuația este:q x 2 u.m. / produs – 10.000 u.m. = 14.000 u.m., q = 12.000 produseDeci vânzările trebuie să crească cu 12.000 produse – 10.000 produse = 2.000 produse.

4. (182.) Entitatea ALFA SA acordă entităţii BETA SA un împrumut de 50.000 lei pe termen de 2ani, cu o dobândă anuală de 10% care trebuie achitată la sfârşitul fiecărui an. Dobânda din primulan se încasează cu întârziere, adică în cursul celui de-al doilea an.

3

Se cer înregistrările contabile legate de:a) acordarea împrumutului şi înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an;b) încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an;c) înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12 anul al doilea;d) rambursarea împrumutului.Răspuns:Acordarea împrumutului

2675Împrumuturi acordate

pe termen lung

= 5121Conturi curente

la bănci

50.000 lei

Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12. an I (50.000 * 10% = 5.000 lei)2676

Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen lung

= 766Venituri din dobanzi

5.000 lei

Încasarea dobânzii restante în cursul anului II5121

Conturi curente la bănci= 2676

Dobânzi aferente împrumuturiloracordate pe termen lung

5.000 lei

Înregistrarea dobânzii cuvenite la 31.12.an II (50.000 * 10% = 5.000 lei)

Încasarea dobânzii cuvenite an II 5121

Conturicurente la bănci

= 2676Dobânzi aferente împrumuturilor

acordate pe termen lung

5.000lei

Rambursarea împrumutului5121

Conturi curentela bănci

= 2675Împrumuturi acordate

pe termen lung

50.000 lei

5. (209.) În cursul exercițiului N o întreprindere a angajat un proces juridic împotriva unui client în valoare de 10.234 lei, TVA 24% inclus. Ea estimează că pentru a face față acestui proces trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt înregistrările în contabilitate?

2676Dobânzi aferente împrumuturilor

acordate pe termen lung

= 766Venituri dobanzi

5.000 lei

4

Răspuns:

Constituirea unui provizion pentru litigii în valoare de 6.190 lei10.234 – (10.234 x 24/124) x 75% = 6.190 lei

6812Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

= 1511Provizioane pentru litigii

6.190 lei

5

GRUPA I – Categoria XI – Ținerea contabilității unei entități

1. (26.) În anul 2007 se vând produse finite unui client pentru suma de 59.500 u.m., inclusiv TVA. La sfârşitul anului, riscul de neîncasare a creanţei este de 40%, iar în 2008 probabilitatea de încasare a acesteia devine de 30%. Care sunt modificările situaţiilor financiare în cei doi ani?

Răspuns:În anul 2007 se constituie o ajustare de valoare pentru creanța clienți de 40% x 50.000

= 20.000 u.m. În bilanț creanța clienți este prezentată la valoarea de 39.500 u.m.În anul 2008 ajustarea de valoare este diminuată la 30% x 50.000 = 15.000 u.m., adică

cu 5.000 u.m. Valoarea creanței clienți în bilanț, la sfârșitul anului 2008, este de 44.500 u.m.

2. (46.) Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 30 iunie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaţă a bunului 8 ani; vărsământul iniţial 7.000 lei; sunt prevăzute 3 rate de 150.000 lei, plătibile în ultima zi serviciului financiar; posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 30.000 lei; valoarea justă a bunului la data semnării contractului 417.594 lei; valoarea reziduală a activului este 50.000 lei; rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 10%. Există o certitudine că la sfârşitul contractului locatarul va deveni proprietar; metoda de amortizare este lineară.Conform IAS 17, precizaţi care este mărimea amortizării anului N şi de către cine va fi aceasta înregistrată.

Răspuns:

a) IAS 17 precizează: ”în situațiile financiare ale locatarului, pentru fiecare exercițiucontabil, un contract de locație-finanțare generează o cheltuială privind amortizarea activului și o cheltuială financiară”.Deci amortizarea va fi înregistrată de către locatar.

b) Calculul VAPML:

VAPML = 7.000 lei +

c) Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului și valoarea actualizată a plăților minimale.Min (417.594 lei; 402.567 lei) = 402.567 lei

d) Valoarea amortizabilă = Costul – Valoarea reziduală = 402.567 lei – 50.000 lei = 352.567 lei

e) Conform IAS 17, bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârșitul contractului. În caz contrar,

6

amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate și durata contractului. În acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani.

Amortizarea anului N =

3. (68.) În cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total de l .000 u.m. din care 30% eliberate și achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totală, preţ de cesiune 850 u.m., şi le încasează; achiziţionează un mijloc de transport în valoare totală de 650 u.m., din care 500 u.m. achitate pe loc, restul fiind preluat în leasing financiar; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 180 u.m. şi plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 120 u.m.În condiţiile în care nu se ţine cont de TVA, precizaţi înregistrările contabile şi calculaţi fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii, conform I AS 7.

Răspuns:

1. Achiziția acțiunilor ca titluri de participare:261 = %

5121269

1.000 u.m. 300 u.m. 700 u.m.

2. Vânzarea acțiunilor:2.1. Pentru prețul de vânzare:

%5121269

= 7641 850 u.m.150 u.m.700 u.m.

2.2. Pentru prețul de cumpărare:6641 = 261 1.000 u.m.

3. Fluxul de numerar din activitatea de investiții cuprinde:- Plăți privind achiziția titlurilor de participare - 300 u.m.+ Încasări din vânzarea titlurilor de participare + 150 u.m.- Plăți privind achiziția mijlocului de transport - 500 u.m.+ Încasări de dobânzi și dividende + 180 u.m.= Flux de numerar din activitatea de investiții - 470 u.m.

4. (77.) Până pe l august N, întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri, imobil care se află în proprietatea sa. Pe l august N, societatea 1-a închiriat altor societăţi, astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament. La această dată se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă 14.000 u.m., valoarea de intrare 10.000 u.m., amortizarea cumulată 4.000 u.m. Presupunem că valoarea justă devine 13.500 u.m. la 31.12.N şi 14.200 u.m. la 31.12.N+1.Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului la l august N şi evaluarea acestuia la 31.12.N şi la 31.12.N+1, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

7

Răspuns:

Schimbarea clasificării imobilului la 1 august N generează următoarele înregistrări contabile:

- anularea amortizării cumulate, prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii:Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.000

- recunoașterea imobilului de plasament, evaluat la valoarea justă, și a diferenței dintre valoarea justă a imobilului de plasament și valoarea sa contabilă [14.000 – (10.000 – 4.000)] ca elemente de capitaluri proprii:Imobile de plasament = %

ClădiriRezerve din reevaluare

14.0006.0008.000

La 31.12.N se recunoaște diminuarea valorii juste (14.000 – 13.500):Cheltuieli cu imobile

de plasament= Imobile de plasament 500

La 31.12.N+1 se recunoaște variația valorii juste (14.200 – 13.500):Imobile de plasament = Venituri din imobile de

plasament700

5. (105.) O întreprindere achiziţionează un echipament la preţul facturat de 2.000 lei, TVA 24%. Transportul este asigurat de o societate specializată şi este facturat la 200 lei, TVA 24%. Pentru montaj şi probe tehnologice s-au angajat următoarele cheltuieli:- consumuri materiale 100 lei;- consum de energie 200 lei;- s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului, iar acesta a facturat serviciul la 500 lei, TVA 24%.Care este valoarea iniţială a echipamentului tehnologic, conform IAS 16 „Imobilizări corporale"? Cum se contabilizează elementele de mai sus?

Răspuns:a) Înregistrarea achiziției:

%2131

Echipamente tehnologice4426

TVA deductibilă

= 404Furnizori de imobilizări

2.4802.000

480

b) Înregistrarea cheltuielilor de transport:%

2131Echipamente tehnologice

= 404Furnizori de imobilizări

248200

8

4426TVA deductibilă

48

c) Înregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj și probele tehnologice:- consumul de materii prime:

601Cheltuieli cu

materiile prime

= 301Materii prime

100

- înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie:%

605Cheltuieli cu energia și apa

4426TVA deductibilă

= 401Furnizori

248200

48

- înregistrarea facturii de prestări servicii:%

628Cheltuieli cu alte

servicii prestate de terți 4426

TVA deductibilă

= 401Furnizori

620500

120

d) Capitalizarea cheltuielilor accesorii:

Costul inițial = 2.000 + 800 + 200 = 3.000 lei

GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situațiilor financiare

2131Echipamente tehnologice

= 722Venituri din producția de

imobilizări corporale

800

9

1. (2.) Când se verifică respectarea principiilor contabile în ce privește capitalurile proprii, ce obiective de audit identificați:a) drepturi și obligații și evaluarea;b) drepturi și obligații și existența;c) numai existența.

Răspuns : a) drepturi și obligații și evaluarea;Variația capitalurilor proprii este explicată și de efectul schimburilor de metode

contabile și al corectării erorilor, al căror tratament este prescris de standardul internațional IAS 8 ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori”.

2. (16.) Ați constatat că în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea auditată a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentând costurile unui împrumut aferent stocurilor. Cum rețineți această constatare cunoscând că, potrivit Standardelor Internaționale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente împrumuturilor în costul de transformare a stocurilor este:a) Obligatorie;b) Opțională;c) Interzisă.

Raspuns: b) Opțională;Costurile de transformare conform IAS 2, supuse prelucrării se determină prin

însumarea cheltuielilor directe cu o cotă parte din cheltuielile indirecte de producție, fixe și variabile, ocazionate de transformarea materiilor prime în produse finite. Costul împrumuturilor poate fi inclus în anumite condiții în costul de producție al stocurilor, condiții ce sunt prezentate de tratamentul alternativ al IAS 23.

3. (45) În cazul unei opinii, alta decât cea fără rezerve, motivele se situează:a) Înaintea paragrafului de opinie;b) După paragraful de opinie;c) Numai în notele anexe la raportul de audit.

Răspuns:O opinie cu rezerve trebuie exprimată atunci când auditorul ajunge la concluzia că nu

poate fi exprimată o opinie fară rezerve, şi că efectul unui dezacord cu conducerea nu este atat de semnificativ şi de profund încât să necesite o opinie contrară, sau o imposibilitate de exprimare a opiniei. Motivele exprimarii acestei opinii se prezinta înaintea paragrafului de opinie.

4. (79.) Obligațiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanță fiscală.

10

Răspuns:

În cursul unei misiuni de consultanță fiscală expertul contabil trebuie:- să propună cea mai bună soluție în favoarea clientului cu condiția ca aceasta să fie

efectuată cu competență- să se asigure că angajatorul sau clientul sunt conștienți de limitele legate de

serviciile și consultanța fiscală și nu interpretează greșit exprimarea opiniei- să se asigure că declarația fiscală este corect întocmită, conform informațiilor

primite- să consemneze într-o notă sau o scrisoare, consultanța fiscală sau opiniile

referitoare la consecința materială, date clientului- când întalnește o eroare sau omisiune în declarația fiscală a anului anterior, sau

neînregistrarea sau necompletarea declarației, el trebuie să-l sfătuiasca pe client în legatură cu acest aspect. Dacă acesta nu ia măsuri pentru corectarea erorii să-l informeze pe acesta de necolaborarea în legătura cu acea declarație.

GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea întreprinderilor

11

1. (12.) Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi care prezintă următorul bilanț economic: imobilizări 60.000; capital social 70.000; obligații 640.000; creanțe 400.000; stocuri 300.000; diferențe din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilități 20.000:a) 140.000;b) 150.000;c) 780.000.

Răspuns:Valoarea patrimonială de bază se poate calcula astfel:Metoda substractivă:ANC = Activ total – DatoriiANC = Total active reevaluate corijate – Datorii totaleANC = (60.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000) – 640.000 = 140.000

Metoda aditivă:ANC = Capital propriu + Total influențe rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economiceANC = Capital social + Diferențe din reevaluare + Profit + RezerveANC = 70.000 + 50.000 + 10.000 + 10.000 = 140.000

2. (98.) Aveți următoarele informații despre întreprindere: cheltuieli de înființare 5.000; licențe 10.000; clădiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creanțe 300.000; bănci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri și cheltuieli 65.000.Eliberați bilanțul contabil în principalele sale mase, bilanțul financiar și bilanțul funcțional, și explicați rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare.

Răspuns:

Bilanțul contabil:Bilanțul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul și pasivul

unității patrimoniale la închiderea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de Legea Contabilității.

Bilanțul contabil contribuie să dea o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, a situației financiare și asupra rezultatelor obținute de unitatea patrimonială, care presupune:- respectarea cu bună credință a regulilor privind evaluarea patrimoniului;- respectarea principiilor: prudenței, permanenței metodelor, continuitatea activității bilanțului de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;- posturile înscrise în bilanț trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu inventarul.

ACTIV PASIVCheltuieli de înființare 5.000 Capital social 125.000

12

Licențe 10.000 Venituri în avans 80.000Clădiri 50.000 Rezerve 5.000Echipamente 100.000 Furnizori 250.000Stocuri 200.000 Împrumuturi 150.000Creanțe 300.000 Provizioane 65.000Bănci 10.000Total ACTIV 675.000 Total PASIV 675.000

Bilanțul financiar:Bilanțul financiar reprezintă un instrument de analiză realizat prin retratarea bilanțului

contabil. Problemele principale ale analizei poziției financiare a întreprinderii rezolvate prin apelarea la bilanțul patrimonial sunt:

• determinarea patrimoniului net;• analiza structurii financiare;• determinarea lichidității și solvabilității; • stabilirea gradului de îndatorare.

Imobilizări = Echipamente 100.000 + Clădiri 50.000 = 150.000Stocuri + Creanțe = Stocuri 200.000 + Creanțe 300.000 = 500.000Disponibilități = Bănci 10.000Capitaluri permanente = Capital social 125.000 + Rezerve 5.000 + Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 65.000 + Corijare pozitivă a contului de rezultate 65.000 + Împrumuturi bancare peste un an 75.000 = 335.000Furnizori 250.000Împrumuturi bancare 75.000

ACTIV PASIVImobilizări 150.000 Capitaluri permanente 335.000Stocuri și Creanțe 500.000 Furnizori 250.000Disponibilități 10.000 Împrumuturi 75.000Total ACTIV 660.000 Total PASIV 660.000

Fond de rulment net global = Capitaluri permanente – ImobilizăriNecesarul de fond de rulment = Stocuri + Creanțe – FurnizoriTrezoreria = Disponibilități - Împrumuturi financiare pe termen scurtFond de rulment net global = 335.000 – 150.000 = 185.000

Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii și datoriile financiare pe termen lung se acoperă activele imobilizate ramânând o resursă de 185.000 pentru finanțarea activității curente (activele circulante)Necesarul de fond de rulment = 500.000 – 250.000 = 250.000

Rezultă că stocurile și creanțele sunt finanțate doar în parte din obligațiile nefinanciare pe termen scurt, ramânând o diferență neacoperită 250.000 care trebuie acoperită din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din împrumuturi financiare pe termen scurt.Trezoreria = 10.000 – 75.000 = - 65.000Iar echilibrul financiar al firmei: Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria Întreprinderii185.000 - 250.000 = - 65.000

13

Bilanțul funcțional:   Bilanțul funcțional reflectă în activ funcțiile de investiții, exploatare și trezorerie ale

întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcția de finanțare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare). Pentru determinarea bilanțului funcțional este necesar a se elimina influențele elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Se va corija contul de rezultate cu valoarea activelor fictive (-15.000) și a veniturilor în avans (+ 80.000). Imobilizări = echipamente 100.000 + clădiri 50.000 = 150.000Stoc + Creanțe – Obligații nefinanciare = stocuri 200.000 + creanțe 300.000 – furnizori 250.000 = 250.000Disponibilități = disponibilități 10.000 = 10.000Capitaluri proprii = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru riscuri și cheltuieli 65.000 + corijare pozitivă a contului de rezultate 65.000 = 260.000Obligații financiare = împrumuturi bancare 150.000

ACTIV PASIVInvestiții Imobilizări 150.000 Capitaluri proprii 260.000Exploatare Stocuri și Creanțe - Furnizori 250.000

Obligații financiare 150.000Trezorerie Disponibilități 10.000Total ACTIV 410.000 Total PASIV 410.000

3.(191.) O întreprindere prezintă caracteristicile următoare:- Capitaluri investite de acționari și creditori: 1.000 milioane u.m.;- Rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piață: 7,5%;- Rentabilitate așteptată (previzională) a capitalurilor investite în afacere: 10%.Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va crește cu o rată anuală constantă de 5% pe un orizont de 10 ani.

Răspuns:

Superprofitul perpetuu = rentabilitatea asteptată - rentabilitatea minimă = 10% - 7,5% = 2,5%Rentabilitatea constantă = rentabilitatea asteptată x capitalul investit = 10% x 1.000 = 100 mil.Goodwill-ul la rentabilitatea minimă = Rentabilitatea constantă / rentabilitatea minimă = 100 / 7,5% =1.333 mil. u.m.Goodwill- ul net = goodwill-ul la rentabilitatea minimă - rentabilitatea constantă = 1.333 – 1.000 = 333 mil. u.m. În concluzie întreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunzător surplusului de rentabilitate obţinut în raport cu rentabilitatea cerută de piaţă, iar goodwill-ul poate fi estimat la 333 mil. u.m. O altă variantă de rezolvare, potrivit formulei clasice de capitalizare a superprofitului este: Superprofitul Sp = 1.000 x 10% - 1.000 x 7,5% = 25Superprofitul capitalizat = 25 / 7,5% = 333 mil. u.m.

14

Superprofitul va fi degajat doar în următorii 10 ani şi se va majora anual cu 5%: Superprofitul este de 25 milioane şi va creşte cu 5% pe an. Se va aplica formula actualizării pe un orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate într-o creştere geometrică. Valoarea viitoare cu o rata de creștere constantă = valoarea dobânzii compuse = valoare * (1- rata de actualizare)numar de perioade = 333 *( 1-5%)9 = 210 mil. => GW = 210 mil.

GRUPA II – Categoria V – Fuziuni și divizări de întreprinderi

15

1. (72.) Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale. Activele în cauză au fost achiziţionate la un cost de 800.000 u.m. şi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.000 u.m.Să se contabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16, ştiind că societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii brute.

Răspuns:- se calculează raportul între valoarea justă netă contabilă a construcțiilor:900.000 / (800.000 – 200.000) = 1,5- costul imobilizărilor și amortizările cumulate sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creștere, ceea ce conduce la:

Costul reevaluat al construcțiilor: 800.000 x 1,5 = 1.200.000 u.m.Amortizările cumulate reevaluate: 200.000 x 1,5 = 300.000 u.m. 900.000 u.m.- operația de reevaluare va fi contabilizată astfel:Construcții = %

Amortizarea construcțiilorRezerve din reevaluare

400.000100.000300.000

2. (172.) O societate a achiziţionat la 01.07.N un utilaj cu un preţ de achiziţie de 90.000 u.m.; costurile de punere în funcţiune sunt de 15.000 u.m. Se estimează o durată de amortizare de 5 ani, o valoare reziduală de 5.000 u.m. şi un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 se reevaluează activul la valoarea justă de 72.000 u.m.Comentaţi efectele reevaluării conform IAS 16 „Imobilizări corporale".

Răspuns:Cost = 90.000 + 15.000 = 105.000 u.m.Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.Amortizare anuală = 100.000/5 ani = 20.000 u.m.Amortizare N = 20.000 * 6/12 = 10.000 u.m.Amortizare N+1 = 20.000 u.m.Amortizare cumulată = 30.000 u.m.a) anulare amortizare cumulată2813 = 213 30.000 u.m.

b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.000 - 75.000 = - 3.0006813 = 213 3.000 u.m.

D 213 CCost 105.000 30.000

SF 75.000 (valoare rămasă)

16

GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului și controlul intern al întreprinderii

1. (13.) Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:a) Respectarea legislației și reglementărilor în vigoare precum și a politicilor companiei;b) Menținerea de înregistrări care demonstrează respectarea legilor și reglementărilor;c) Asigurarea confidențialității din cadrul Departamentului Resurse umane;d) Asigurarea productivității muncii la un nivel acceptabil;e) Angajarea unui numar suficient și adecvat calificat de personal;f) Asigurarea că personalul este pregătit adecvat în scopul îndeplinirii responsabilităților corespunzătoare;g) Asigurarea că personalul primește informații cu privire la performanțele lor și la dezvoltarea carierei. Identificați și enumerați riscurile posibile ce pot să apară și definiți proceduri de control intern care pot diminua apariția riscurilor respective.

Răspuns:

    Necunoasterea sau nerespectarea legislației și reglementărilor în vigoare precum și a politicilor companiei;

    Neasigurarea confidențialității informațiilor.

    Un prag redus la productivității muncii.

    Angajarea unui numar mare și neadecvat de personal calificat.

    Angajarea de personal necalificat corespunzător.

Proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor:- Atribuţiile entităţii pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariaţi şi aceştia acţionează concertat;- Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin fişa postului;- Sarcinile sunt încredinţate şi rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager – salariat – manager (şef – subaltern – şef);- Managerul trebuie să susţină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale.- Managementul entităţii publice va comunica tuturor angajaţilor care sunt sarcinile entităţii, rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare. Totodată, se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice, la care să aibă acces toţi salariaţii. Se vor întocmi şi se vor actualiza, ori de câte ori necesităţile o vor cere, fişele postului pentru toţi funcţionarii publici şi personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o obligaţie permanentă a fiecărui nivel de management.- Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii pentru dezvoltarea capacităţii profesionale asalariatului.

17

- Managerul şi salariaţii au acele cunoştinţe, abilităţi şi experienţa care fac posibilă îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor;- Competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în echilibru permanent, stabil. Acţiuni pentru asigurarea acestuia:a) definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă; b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat, încă din timpul procesului de recrutare;d) revederea necesităţilor de pregătire, în contextul evaluării anuale a angajaţilor şi urmărirea evoluţiei carierei;e) asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt satisfăcute;f) dezvoltarea capacităţii interne de pregătire, complementară formelor de pregătire externe entităţii  publice;g) definirea politicii de pregătire / mobilitate;h) se verifică dacă se respectă programul de lucru, norma de lucru.- Performanţele angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an şi sunt discutate cu aceştia de către realizatorul raportului;- Competenţa şi performanţa trebuiesc susţinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;- Se verifică listele de pontaj, întocmirea corectă a statelor de plată şi a celorlalte documente privindasigurările sociale.

18

GRUPA III – Categoria III – Expertize contabile

1. (3.) Ce înțelegeți prin competența expertului contabil?

Răspuns:Orice profesionist contabil are datoria permanentă de a-și menține cunoștințele și

aptitudinile profesionale la un nivel necesar pentru a se asigura că un client sau angajator primește servicii de înaltă competență bazată pe ultimele informații de practică, legislație și tehnică.

Competența profesionistului contabil se dobândește și se menține.Dobândirea profesieie contabile se face prin examen de acces, perioade de stagiu de 3

ani și examen de aptitudini profesinale. Menținerea competenței profesionistului contabil se face prin participarea la acțiuni de

dezvoltare profesională continuă organizate atât în cadrul organismului profesional din care face parte cât și în alte locuri. Profesionistul contabil trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă. Expertul contabil trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar – contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil, membru activ al Corpului, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi testarea cunoştinţelor acumulate sau asistenta unui specialist.          Competența profesională presupune ca profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competență, grijă și sârguință și este obligat să mențină în permanență un nivel de cunoștințe și de competență profesională care să justifice asteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluții și noutăți din practica profesională, din legislație și tehnici de lucru.

2. (13.) Care sunt prevederile reglementarilor legale pivind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare?

Răspuns:Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare și extrajudiciare se

află în OG 65/1994, privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, cu modificările ulterioare și ORD 2/2000. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare și extrajudiciare este dreptul exclusiv al experților contabili.

Din punct de vedere procedural expertizele contabile sunt reglementate de Codul de Procedură Civilă și Codul de Procedură Penală.

Din punct de vedere profesional expertizele contabile sunt reglementate de Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.E.C.C.A.R. și Standardul Profesional 35/2000.

Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.E.C.C.A.R. stipulează că experții contabili pot efectua expertizele contabile în exercitarea profesiei, expertize contabile dispuse

19

de organele judiciare sau solicitate de către persoane fizice și juridice cum ar fi: expertize amiabile, expertize contabile judiciare, arbitraje în cauze civile, expertize de gestiune.

Norma Profesională C.E.C.C.A.R. 35 stipulează că expertizele contabile nu pot fi efectuate decât de către persoana care a dobândit această calitate, sunt înscrise în tabloul experților contabili în partea activă și îndeplinesc condițiile de exercitare a profesiei.

Expertizele contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, alte legi speciale. Expertizele contabile extrajudiciare sunt efectuate în afara unui proces justițiar și sunt reglementate de contracte realizate între expertul contabil și beneficiar.

3. (29.) Care sunt răspunderile experților contabili?

Răspuns:Experții contabili răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil și

penal, după caz, potrivit legii.Limitele răspunderii civile a experților contabili se stabilesc prin contractele de prestări

de servicii încheiate în condițiile legii, în funcție de uzanțele interne și internaționale ale profesiei contabile.

În O.G. nr. 65 /1994 modificată, la Secțiunea a IV-a sunt prevăzute răspunderile experților contabili și ale contabililor autorizați și anume:

Răspunderi în exercitarea profesiei:DISCIPLINARĂ (condiționări): trebuie să existe un raport de muncă concretizat

printr-un contract de muncă, sau să existe un regulament sau abaterea disciplinară de la regulament.

ADMINISTRATIVĂ (contravențională) este condiționată de:- fapta săvârșită de expertul contabil să fie săvârșita cu vinovăție- sancțiunea tebuie să fie prevăzută de lege

Fapta prevazută de lege sau alt act normativ ca find contravenție se sancționează chiar dacă este săvârșită fără intenție.

CIVILĂ – pentru ca să existe răspundere civilă trebuie sa avem contract de prestări servicii, un alt element îl reprezintă fapta apoi prejudiciul, cauzalitatea între faptă și prejudiciu și apoi trebuie să existe vinovăția.

PENALĂ – aceasta este forma răspunderii juridice. Faptele (infracțiunile) trebuie să constituie pericol social, să fie săvârșite cu vinovăție și să fie prevăzute de legea penală.

Sancțiunile disciplinare care se aplică experților contabili și contabililor autorizați în raport cu gravitatea abaterilor săvârșite sunt următoarele:

- mustrare- avertisment scris- suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de minim 3 luni și

până la maxim 1 an- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil și contabil autorizat.

20

GRUPA III – Categoria VIII – Analiza diagnostic a întreprinderii

1. (41.) Se cunosc următoarele informații financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul comerțului cu amănuntul de bunuri de larg consum:

Indicator u.m.Imobilizări 1.500Stocuri 500Creanțe 100Disponibilități 100Capitaluri proprii 700Datorii financiare 500Furnizori 500Datorii salariale 300Datorii fiscale și sociale 150Credite de trezorerie 50Cifra de afaceri 5.000

Să se calculeze și să se interpreteze duratele de rotație ale elementelor de activ și pasiv circulant și viteza de rotatie a activului circulant net.

Răspuns:

ACTIV PASIVImobilizări 1.500 Capitaluri proprii 700Stocuri 500 Furnizori 500Creanțe 100 Datorii salariale 300Disponibilități 100 Datorii fiscale și sociale 150

Credite de trezorerie 50Datorii financiare 500

TOTAL ACTIVE 2.200 TOTAL PASIVE 2.200

Duratele de rotație se determină în funcție de cifra de afaceri astfel:

a) Duratele de rotație ale activelor- durata de rotație a activului = ( activ / cifra de afaceri) x 365 de zile (se pot folosi și 360 de zile, număr rotunjit) = 2.200 / 5.000 x 365 = 160,60 zile

- durata de rotație a activelor circulante = (active circulante / cifra de afaceri) x 365 de zile = 700 / 5.000 x 365 = 51,10 zile

- durata de rotație a stocurilor = (stoc / cifra de afaceri) x 365 de zile = 500 / 5.000 x 365 = 36,50 zile

Pe această formulă se mai folosește în locul valorii stocurilor de la sfârșitul anului, stoculmediu: (stoc inițial + stoc final) / 2

21

- durata de rotație a creanțelor (de exemplu, durata creditului clienți) = (clienți / cifra de afaceri) x 365 de zile = 100 / 5.000 x 365 = 7,3 zile

De asemenea, atunci când se cunosc valorile, la calculul indicatorului se ține cont de soldul mediu al clienților: (sold inițial clienti + sold final clienți) / 2.

b) Duratele de rotație ale datoriilor de exploatare (sau datoriilor pe termen scurt - datorii cu o scadență mai mică de un an):

- durata de rotație a tuturor datoriilor (datorii / cifra de afaceri) x 365 de zile =1.000 / 5.000 x 365 = 73 zile Datorii = furnizori + datorii salariale + datorii fiscale și sociale + credite de trezorerie = 500 + 300 + 150 + 50 = 1.000

- durata de rotație a datoriilor față de furnizori: (furnizori / cifra de afaceri) x 365 de zile = 500 / 5.000 x 365 = 36,50 zile

Activul circulant net = active circulante - datorii care ajung la scadență într-o perioadă mai mică de un an; dacă valoarea este negativă (activele circulante sunt mai mici decât datoriile care ajung la scadență într-o perioadă mai mică de un an), indicatorul poartă denumirea de datorie curentă netă.

stocuri (500) + creanțe (100) + disponibilități (100) - furnizori (500) - datorii salariale și fiscale (450) - credite de trezorerie (50) = - 300 (este vorba de datorie curenta neta).

Durata de rotație a acesteia este = 300 / 5.000 x 365 = 21,90 zile

c) Interpretarea acestor indicatori:- viteza de rotație a activelor totale trebuie să fie mai mică de 182 de zile; adică este considerat acceptabil numarul de rotații egal cu 2 nr. rotații = cifra de afaceri / total activ = 5.000 / 2.200 = 2,28

- între durata unei rotații a activelor circulante și a datoriilor pe termen scurt trebuie să existe o corelație, în sensul că durata de rotație a activelor trebuie să fie mai mică decât a datoriilor, datoriile de exploatare fiind o sursă de finanțare care nu are un cost, bineînțeles că este vorba de datorii care sunt plătite în termenele normale.

- cel mai des, în practică, se compară durata creditului clienți cu durata creditului furnizori, iar durata creditului clienți trebuie să fie mai mică decât durata creditului furnizori.

- durata creditului clienți este analizată astfel:

- dacă este mai mică de 30 zile este foarte bine

- între 30 zile și 60 de zile este bine

- între 60 zile și 90 de zile este satisfăcător

- mai mare de 90 de zile nesatisfăcător

22

2. (95.) Din contul de profit și pierderi al societății din exercițiul precedent se cunosc următoarele informații:Indicator u.m.Cheltuieli de exploatare plătibile 1.500Amortizare 100Cheltuieli cu dobânzi 200Impozit pe profit 60

Să se calculeze și să se interpreteze ratele de solvabilitate și cele de rentabilitate pentru întreprindere.

Răspuns:

Cheltuieli = 1.500 + 100 + 200 = 1.800La cota de impozitare de 16% avem un impozit pe profit de 60 u.m; atunci la o cotă de 100% vom avea un profit brut de: 60 x 100 / 16 = 375 Total venituri = total cheltuieli + profit brut = 1.800 + 375 = 2.175 Profit brut = 375 Profit net = 375 - 60 = 315 Total cheltuieli = 1.800 + 60 =1.860

Rentabilitatea financiară = rezultatul net / capitaluri proprii x 100 = 315 / 700 x 100 = 45%Rentabilitatea economică = rezultatul brut / activ x 100 = 375 / (1.500 + 500 + 200) x 100 = = 375 / 2.200 x 100 = 17%Rentabilitatea comercială = rezultat net / cifra de afaceri x 100 = 315 / 5.000 x 100 = 6,3%

marja profitului = profit impozabil / vânzari nete = (315 + 60) / 5.000 = 7,5%

gradul de acoperire a dobânzilor = (profit impozabil + cheltuieli cu dabânzile) / cheltuieli cu dabânzile = (375 + 200) / 200 = 575 / 200 = 2,875

În concluzie, prin utilizarea fondurilor împrumutate, profitul net (315) este mai mare decât cheltuielile cu dobânzile (200), diferența rămasă produce o creștere a rentabilității capitalurilor proprii (efect de levier sau efect de măciucă în caz contrar).

Solvabilitatea generală = activ total / datorii totale = 2.200 / 1.500 = 1,47 < 2 recomandatÎnsă solvabilitatea mai este apreciată pe baza ratelor de lichiditate:- lichiditatea generală = active curente (active circulante) / datorii curente (datorii care ajung la scadență într-o perioadă mai mică de un an). - active circulante = stocurile (500) + creanțe (100) + disponibilități (100) = 700 - datorii care ajung la scadență într-o perioadă mai mică de un an = furnizori (500) + datorii salariale și fiscale (450) + credite de trezorerie (50) = 1.000 - lichiditatea generală = 700 / 1.000 = 0,70- lichiditatea parțială (restrânsă) = (active curente - stocuri) / datorii curente = (700 – 500) / 1.000 = 200 / 1.000 = 0,20- lichiditatea imediată = casa și conturi la bănci / datorii curente = 100 / 1.000 = 0,10

23

În ceea ce privește valorile acceptabile ale lichidității: - lichiditatea generală trebuie să aibă o valoare mai mare decât 2; - lichiditatea restrânsă: 0,8 - 1; - lichiditatea imediată: mai mare de 0,2

Solvabilitatea financiară reflectă posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din vânzarea activelorSF = Total active / Total datorii = (1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 2.200 / 1.500 = 1,47Solvabilitatea financiară de 1,47, nu reflectă o solvabilitate bună a firmei.

Solvabilitatea patrimonială reflectă în ce măsură capitalurile proprii pot să acopere datoriile firmei.SF = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 + 500 + 500 + 300 + 150 + 50) = 700 / 2.200 = 0,318

24

GRUPA IV – Categoria VI – Administrarea și lichidarea întreprinderii

1. (1.) Asociații societății “X” au decis dizolvarea acesteia. Situația patrimoniului conform bilanțului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:- construcții 30.000 lei- amortizarea construcțiilor 20.000 lei- echipamente tehnologice 15.000 lei- amortizarea echipamente tehnologice 10.000 lei- materii prime 3.000 lei- ajustări pentru deprecierea materilor prime 500 lei- clienți 2.000 lei- clienți incerți 700 lei- ajustări pentru deprecierea clienților incerți 400 lei- conturi la bănci în lei 1.300 lei- furnizori 7.000 lei- provizioane 1.250 lei- capital subscris vărsat 11.000 lei- rezerve legale 1.850 lei

Operațiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:a) construcțiile au fost vândute cu 11.000 lei, față de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei;b) echipamentele tehnologice au fost vândute cu 7.000 lei față de valoarea rămasă neamortizată de 5.000 lei;c) materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei față de valoarea de 2.500 lei;d) în vederea încasării înainte de scadență a creanțelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 leie) din suma clienților incerți de 700 lei se încasează jumătate, restul fiind irecuperabile;f) pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceștia au acordat sconturi în sumă de 350 lei;g) cheltuieli efectuate cu lichidarea societății au fost în sumă de 900 lei;Se cere:a) înregistrările contabile aferente operațiilor de lichidareb) întocmirea bilanțului înainte de partajc) înregistrările contabile aferente operațiilor de partaj la acționari

Răspuns:

Elemente de active Valori Elemente de pasive ValoriImobilizări corporale 45.000 Capital subscris și vărsat 11.000Amortizarea imobilizărilor corporale 30.000 Rezerve legale 1.850Valoarea neamortizată 15.000 Total Capitaluri proprii 12.850Materii prime 3.000 Provizioane 1.250Ajustări depreciere materii prime 500 Furnizori 7.000

25

Valoare netă materii prime 2.500Clienți 2.000Clienți incerți 700Ajustări depreciere clienți 400Valoarea netă 2.300Banca 1.300Total active 21.000 Total pasiv 21.100

a) Înregistrări aferente lichidării

Vânzare construcție461 = 7583 11.000

Încasare din vânzarea construcției5121 = 461 11.000

Descărcare gestiune%

28126583

= 212 30.00020.00010.000

Vânzare echipament tehnologic461 = 7583 7.000

Încasare din vânzarea echipamentului tehnologic5121 = 461 7.000

Descărcare gestiune%

28136583

= 2131 15.00010.000 5.000

Vânzare materii primeTrecerea la mărfuri a materiilor prime și apoi vânzarea lor

371 = 301 3.000

4111 = 707 2.850Încasare din vânzarea materiilor prime

5121 = 4111 2.850Descărcare gestiune

607 = 371 3.000Anulare ajustare materii prime

391 = 7814 500Încasare client/scont acordat

%5121667

= 4111 2.0001.900 100

Încasare clienți incerți5121 = 4118 350

Trecere la cheltuieli clienți incerți neîncasați

26

654 = 4118 350Anulare ajustare clienți

491 = 7814 400

Plată furnizori401 = %

5121767

7.0006.650 350

Anulare provizion151 = 7812 1.250

Înregistrarea cheltuielilor de lichidare628 = 5121 900

Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli% = 121 23.350

707 2.850767 3507812 1.2507814 9007583 18.000

121 = % 19.350607 3.000628 9006541 3506583 15.000667 100

Calcul impozit pe profit datorat121

15.0003.000450900

18.000400400350

1.250

TOTAL19.350 23.350SOLD 4.000

Rezultat brut contabil = 23.350 – 19.350 = 4.000Rezultat fiscal = rezultat brut contabil – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = = 4.000 – 1.250 ( venituri din provizioane ) – 900 ( ct. 7814 ) = 1.850Impozit profit = 1.850 x 16% = 296

27

Înregistrare impozit profit691 = 441 296

Plata impozitului pe profit441 = 5121 296

Închidere conturi de cheltuieli121 = 691 296

Rezultat net = rezultat brut – impozit profit = 4.000 – 296 = 3.704

Situația conturilor 121 și 5121 înainte de efectuarea partajului

51211.30011.0002.8507.0001.900350

6.650900296

TOTAL24.400 7.84616.554 SOLD

b) Bilanț înainte de efectuarea partajului

ACTIV PASIVConturi la bănci 16.554 Capital social 11.000

Rezerve legale 1.850Rezultat net 3.704

TOTAL ACTIVE 16.554 TOTAL PASIVE 16.554

c) Înregistrări contabile aferente partajului

Rambursare capital social către asociați1012 = 456 11.000

121 15.0003.000450900296

18.000400400350

1.250

TOTAL19.646 23.350SOLD 3.704

28

Decontare rezerve legale către asociați1061 = 456 1.850

Rambursarea profitului din lichidare către asociați121 = 456 3.704

Calcularea și înregistrarea impozitului pe profit aferent rezervelor legale456 = 441 (1.850 x 16%) 296

Plata impozitului pe profit441 = 5121 296

Impozit pe dividend456 = 446 (1.850 – 296 = 1.554 + 3.704 = 4.914 x 16%) 841Plată capitalului către asociați456 = 5121 (11.000 + 1.850 + 3.704 – 296 – 841) 15.417

Situația conturilor după partaj

2. (17.) În cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvență, ce obligație are lichidatorul?

Răspuns:În cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvență, lichidatorul

este obligat să ceară deschiderea procedurii insolvenței. În condițiile legislației insolvenței, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolvenței față de societatea aflată în curs de lichidare.

Principalele atribuții ale lichidatorului, în cadrul art 25. Legea 85/2006, sunt: a) examinarea activității debitorului asupra căruia se inițiază procedura simplificată în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora în condițiile art.138, și supunerea acelui raport judecatorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 60 de zile de

D 456 C29684115.417

11.0001.8503.704

16.554 16.554SOLD 0

D 5121 C16.554 296

84115.417

16.554 16.554SOLD 0

29

la desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar;b) conducerea activității debitorului; c) introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor; e) menținerea sau denunțarea unor contracte încheiate de debitor; f) verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, precum și întocmirea tabelelor creanțelor; g) urmărirea încasării creanțelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanțelor; formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocați; h) primirea plăților pe seama debitorului și consemnarea lor în contul averii debitorului; i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi; j) încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale sub condiția confirmării de către judecătorul-sindic; k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta; l) orice alte atribuții stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.

30

GRUPA V – Categoria IX – Consultanță fiscală acordată contribuabililor

1. (11.) Dați un exemplu de ajustare de TVA în cazul unui bun imobil ce este folosit în alte scopuri decât activitățile cu drept de deducere dacă la achiziționare s-a dedus TVA.

Răspuns:

O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din CF achiziţionează în anul 2008 un imobil în vederea desfăşurării de operaţiuni care dau drept de deducere şi deduce integral TVA în sumă de 38.000 lei. În luna ianuarie 2012, solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, deci trebuie să efectueze ajustarea taxei deduse iniţial deoarece va desfăşura operaţiuni care nu dau drept de deducere a TVA.

Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2008 şi până în anul 2027 inclusiv. Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare (2012 – 2027) şi persoana trebuie să restituie 16 douăzecimi din TVA dedus la achiziţie, în decontul lunii ianuarie 2012, astfel:- 38.000 lei : 20 ani = 1.900 lei şi 1.900 lei/an x 16 ani = 30.400 lei TVA deductibil de ajustat.

Rămâne deductibil TVA aferent anilor 2008, 2009, 2010 şi 2011. Anul schimbării destinaţiei 2012 intră în calculul ajustării TVA deductibile.

Valoarea TVA rezultată în urma ajustării se înregistrează în decontul de TVA aferent lunii ianuarie 2012 la rândul „ Ajustări conform pro-rată/ajustări pentru bunurile de capital”, cu semnul minus.

În vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate să ţină un registru al bunurilor de capital, în care să evidenţieze pentru fiecare bun de capital, următoarele informaţii:

- data achiziţiei, fabricării, finalizării construirii sau transformării/modernizării;- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;- taxa deductibilă aferentă bunului de capital;- taxa dedusă;- ajustările efectuate conform art. 149 alin. (4) din CF.

2. (62.) S.C. GAMA S.R.L. este stabilită și înregistrată în scop de TVA în România, fiind plătitor lunar de TVA având ca obiect de activitate farmacie și stomatologie. În cursul lunii martie 2009 ea realizează următoarele operațiuni (toate sumele sunt fără TVA):

1. achiziționează de la Bayer, stabilită și înregistrată în scop de TVA în Germania, 12.000 folii aspirină în valoare de 4.000 euro;

2. achiziționează de la S.C. Farmas S.A., stabilită și înregistrată în scop de TVA în România, 3.500 folii paracetamol în valoare de 2.500 lei;

3. achiziționează de la S.C. Leasingul S.A. un automobil în leasing financiar pentru care achită avans de 4.300 lei în luna martie 2009, urmând să achite apoi 36 de rate lunare a 500 lei/rata, începând din luna aprilie 2009;

31

4. primește de la furnizori facturile pentru energie electrică și apa în sumă de 1.200 lei;

5. livrează către persoane fizice, în farmacia din București, 16.000 folii aspirină în valoare de 20.000 lei; prestează servicii consultații stomatologice în sumă de 8.500 lei;

6. livrează către persoane fizice din Franța, pe bază de comandă poștală, paracetamol în valoare de 3.000 euro. Livreaza către Solaris, stabilită și înregistrată în scop de TVA în Franța, 1.300 folii de paracetamol în valoare de 4.200 euro.

7. livrează proteze dentare clienților, persoane fizice, de la stomatologie în valoare de 5.000 lei;

Se cunoaște că S.C. GAMA S.R.L. achiziționează aspirina și paracetamolul numai în scopul revânzării, iar celelalte achiziții nu le poate evidenția separat pe tipuri de activități. Curs de schimb 1 euro = 4 lei. Plafonul de vânzări la distanță este 35.000 euro în România și 40.000 euro în Franța.

Cerințe:1. TVA deductibil, TVA dedus, TVA colectat și TVA de plată sau de recuperat pentru luna martie 2009;2. precizați scadența de depunere a decontului de TVA;3. precizați pentru ce operațiuni trebuie întocmită declarație recapitulativă și care este termenul de depunere a acesteia.

Răspuns:

Identificarea operațiuniiOperațiuni cu TVA

Suma în lei

Obligație de declarare lunară - decont de TVA

Obligație de declarare - trimestrial – Declarația recapitulativă

a) achiziţionează de la Bayer, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Germania, 12.000 de folii aspirină în valoare de 4.000 euroPentru activitatea de farmacie – conform Codului Fiscal – TVA este 9%.4.000 euro x 4 lei = 16.000 lei 4426=4427 1.440 DA DAb) achiziţionează de la SC FARMAS SA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, 3.500 folii paracetamol în valoare de 2.500 lei 4426=401 225 DA NU

32

c) achiziţionează de la SC LEASINGUL SA un automobil în leasing financiar pentru care achită avans de 4.300 lei in luna martie 2009, urmând să achite apoi 36 de rate lunare a 500 lei/rata, incepând cu luna aprilie 2009 4426=401 817 DA NU

d) primeşte de la furnizori facturile pentru energie electrică şi apă în sumă de 1.200 lei 4426=401 228 DA NUe) livrează către persoanele fizice, în farmacia din Bucureşti, 16.000 folii de aspirină în valoare de 20.000 lei 411=4427 1.800 DA NUf) prestează servicii stomatologice, în valoare de 8.500 lei Scutite de TVA.   DA NUg) livrează către persoanele fizice din Franţa, pe bază de comandă poştală, paracetamol în valoare de 3.000 de euro3.000 euro x 4 lei = 12.000 411=4427 1.080 DA NUh) livrează către SOLARIS, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, 1.300 de folii de paracetamol în valoare de 4.200 euro4.200 euro x 4 lei = 16.800 lei

Livrare intracomunitara.   DA DA

i) livrează proteze dentare clienţilor, persoane fizice, de la stomatologi în valoare de 5.000 lei. Scutite de TVA.   DA NU

TVA DEDUCTIBIL: 2.710

Tva deductibil 19% = 817 + 228 = 1.045

Tva deductibil 9% = 1.440 + 225 = 1.665

TVA COLECTAT: 4.320

Tva colectat 19% = 0

Tva colectat 9% = 1.440 + 1.800 + 1.080 = 4.320 lei

33

Se determină prorata conform art. 147 din Codul fiscal ca raport între:a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvențiile legate direct de preț, a operațiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; șib) suma totală, fără taxă, a operațiunilor prevăzute la lit. a) şi a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanțării operațiunilor scutite fără drept de deducere sau a operațiunilor care nu se află în sfera de aplicare.

Venituri fără drept de deducere8.500 + 5.000 = 13.500Venituri cu drept de deducere20.000 + 12.000 + 16.800 = 48.800

Venituri din operațiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere / (Venituri din operațiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere + Venituri din operațiuni ce nu permit exercitarea dreptului de deducere =

(Val. exp. + Val. livr. int.) / (Val. exp. + Val. livr. int. scutite fără drept de deducere + Val. livr. int. fără drept de deducere) = 48.800 / 62.300 = 78,33% adică se va lua ca prorată definitivă 79%.

(817 + 228) x 79% = 826 se deduce 826 din cheltuielile comune

Rezultă: TVA deductibil = 2.710TVA de dedus = 1.440 + 225 + 826 = 2.491TVA colectat = 1.440 + 1.800 + 1.080 = 4.320TVA de plată = 4.320 – 2.491 = 1.829

4427 = 4426 2.491 4427 = 4423 1.829

- pentru diferență (817 + 228 ) – 826 = 219 635 = 4426 219

Scadența de depunere a decontului de TVA este 25.04.2009. Declarația recapitulativă trebuie întocmită pentru operațiunile de la punctul 1) – achiziția aspirinei de la Bayer si pentru operațiunile de la punctul 6) – livrarea paracetamolului către Solaris.

Termenul de depunere pentru declarația recapitulativă este 15 aprilie 2009.

3.(13) O societate comercială A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preț de producție de 8 lei /sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 5.000

34

de sticle. Să se determine  valoarea  accizei. Acciza unitară și cursul de schimb sunt cele prevăzute în codul fiscal.

Răspuns:

Mod de calcul conform codului fiscal pentru:A = K x R x QK = acciza unitară (CF)R = curs de schimb leu/euroQ = cantitatea în hectolitriAcciza unitară = 34,05 euro/hl x curs de schimb x nr. de produse Valoarea accizei = (34,05 x 4,3001 x 5.000 x 0,75 / 100) = 5.491

35