LUCRAREA NR.2

SİSTEMUL DE TOLERANŢE Şİ AJUTAJE İSO.

1.SİSTEMUL DE AJUTAJE.

Sistemele de ajutaje pot fi definite ca fiind din gama de alezaje, cu jocuri sau

stȃngeri, realizate ȋn mod raţonal. În toate sistemele de toleranţe (amintite ȋn lucrarea

anterioară) există două sisteme de ajutaje:

-sistem de ajustaj cu arbore unitar;

-sistem de ajutaj cu alezaj unitar.

DEF 1:

Sistemul de ajutaj cu arbore unitar ce caracterizează prin poziţia constant a cȃmpului de

toleranţe al arborelui faţă de linia zero.

Fig.1.

Diferitele ajutaje se obţin variind convenabil poziţia cwmpului de toleranţe a alezajului. Se

constată diametrul maxim al arborelui este egal cu diametrul nominal al acestuia:

dNd max ;

Abaterea superioară a arborelui sa este eglă cu zero, iar abaterea inferioară ia este egala

cu toleranţa T a arborelui.

DEF 2:

Sistemul de ajutaje cu alezaj unitary se caracterizează prin poziţia constant a cȃmpului de

toleranţe al alezajului faţă de linia zero.

Fig.2.

Diferitele ajutaje se obţin,de astă dată, printr-o variaţie convenabilă a poziţiei cȃmpului

de toleranţă al arborelui.

Se observă că vom avea ȋn acest caz:

DND min ;

Abaterea inferioară a alezajului iA este egală cu toleranţa T a alezajului.

DEF 3:

Linia zero, ȋn reprezentări grafice, este linia de referinţă faţă de care se măsoară abaterile,

poziţia ei fiind determinată de dimensiunea nominal. În consecinţă, ea este linia de bază pentru

construirea sistemului de ajustaje.

2. SİSTEMUL DE TOLERANŢE İSO.

2.1. GENERALİTĂŢİ.

İmportanţa acestui sistem constă ȋn faptul că realizează o unificare maximă a diferitelor

sisteme noţionale de tolerante, ȋn vederea uşurării schimbului internaţional din domeniul

construcţiilor de maşini.

Sistemul İSO cuprinde:

-sistemul alezaj unitary(este cel preferat), pentru care cȃmpurile preferenţiale sunt ȋn

STAS 8104-68;

-sistemul arbore unitar, pentru care cȃmpurile preferenţiale sunt date ȋn STAS 8105-68.

Sistemul İSO de toleranţe şi ajustaje se referă la toleranţele pieselor netede şi ajustajele care se

formează prin asamblarea lor. Termenii de alezaj sau arbore se consideră că definesc spaţiul care

cuprinde, respective care este cuprins ȋntre două suprafeţe. Terminologia utilizată va fi

exemplificată ȋn continuare pentru piesele cilindrice.

2.2. TERMİNOLOGİE.

Definiţiile următoare vor complete setul de definiţii enunţate ȋn subparagraful 2.1., al

lucrării de laborator nr.1.

fundamental este acea abatere dintre cele două abateri limită (superioară şi inferioară)

care este aleasă ȋn mod convenţional pentru definirea cȃmpului de toleranţe ȋn raport cu linia

zero.

Fig.3.

Treapta de precizie (sau precizia) reprezintă ȋn cadrul unui sistem standardizat de

toleranţe şi ajutaje ansamblul toleranţelor considerate corespunzătoare aceluiaşi grad de precizie

pentru toate dimensiunile nominale.

Unitatea de toleranţe (i) reprezintă ȋn sistemul İSO un factor exprimat numai ȋn funcţie de

dimensiunea nominală şi serveşte ca bază pentru determinarea toleranţelor fundamentale.

m][ DDi 001.04.0 3 ;

Toleranţa fundamental (İT) ȋn sistemul İSO este o toleranţă a sistemului. Ea se determină

ca fiind produsul dintre valoarea unităţii de toleranţă pentru dimensiunea nnominală considerată

şi un coeficient c propriu fiecărei precizii:

icIT ;

Mai mult cunoscȃnd abaterea fundamental putem determina cealaltă abatere limită cu una

din relaţiile:

ITaITaa isi sa sau ;

Arborele. Este termenul utilizat convenţional pentru denumirea oricărei dimensiuni

exterioare a unei piese, chiar dacă nu este cilindrică.

Alezajul. Este termenul utilizat convenţional pentru denumirea oricărei dimensiuni

interioare a unei piese, chiar dacă nu este cilindrică.

Arborele unitar, ȋn cadrul sistemului İSO, reprezintă arboreal a cărei abatere superioară

este nulă(fig.4.a).

Fig.4.

Alezajul unitar, ȋn cadrul sistemului İSO, reprezintă arboreal a cărei abatere superioară

este nulă(fig.4.b).

Sistemul de toleranţe, reprezintă un ansamblu sistematic de toleranţe şi abateri limită

standardizate.

Sistemul de ajutaje, reprezintă un ansamblu systematic de ajutaje, ȋntre arbori şi alezaje,

aparţinȃnd unui sistem de toleranţe.

Sistemul arbore unitar, reprezintă sistemul de ajutaje ȋn care diferotele jocuri şi stȃngeri

sunt obţinute asociind diverse alezaje unui arbore unic. În sistemul İSO 0sa .

Sistemul ajezaj unirar reprezintă un system de ajutaje ȋn care diferitele jocuri şi stȃngeri

sunt obţinute asociind diverşi arborii cu un alezaj unic.

2.3.CÂMP DE TOLERANŢE. TREPTE DE PRECİZİE.

Cȃmpul de toleranţe, care este de fapt reprezentarea grafică a toleranţei, este definit prin

precizarea măririi acestei zone şi prin poziţia ei faţă de linia zero (fig.3). Mărirea zonei, deci

valoarea toleranţei, este funcţia de dimensiune nominal şi este simbolizată printr-un număr

denumit treaptă de precizie. İmportant este faptul că ȋn cadrul unei precizii toate cȃmpurile de

toleranţe au aceeaşi mărime pentru o dimensiune nominal dată.

Precizia cȃmpului de toleranţe ȋn raport cu linia zero este şi ea ȋn funcţie de dimensiunea

nominal, iar aceasta se simbolizează printr-o literă (sau un grup de două litere). Dimensiunea

tolerată este definită prin valoarea sa nominalăurmată de simbolul cȃmpului de toleranţă, ca de

exemplu:

-50H7/96, ȋn cazul unui ajustaj cu joc.

În cadrul sistemului İSO, simbolizarea poziţiilor cȃmpului se realizează cu litere mari de

la A la Z, plus grupurile de litere ZA, ZB, ZC şi mai puţin literele İ, L, O, Q, W, pentru

specificaţia că ele sunt pentru litere mici.

Sau prezentat ȋn figule 5 şi 6 poziţiile cȃmpurilor de toleranţă pentru alezaje şi arbori,

indicȃndu-se şi tipul de ajutaje care se obţin prin asamblarea celor doua piese.

Fig.5.

Fig.6.

Cȃmpurile de toleranţe H sunt limitate inferior de linia zero, iar cȃmpurile h sunt limitate

superior de aceeaşi linie(fig.5). Deci aceste cȃmpuri de toleranţe H şi h au o destinaţie special,

ȋntrucȃt ele reprezintă ȋn sistemele de ajutaje piesa de bază cu cȃmpul constant. Mai précis, este

vorba despre cȃmpul H şi sistemul alezaj unitary şi de cȃmpul h ȋn sistemul arbore unitary.

Ca atare, se observă că vom avea:

-ajutaje cu joc date de cȃmpurile A B C D E F G şi a b c d e f g, deoarece cȃmpul

de toleranţă al alezajului este ȋn ȋntregime deasupra celui al arborelui;

-ajustaje intermediare şi cu stȃngere date de cȃmpurile K M N P R S T U V X Y Z

ZA ZB ZC şi cȃmpurile k m n p r s t u v x y z za zb zc, ȋntrucȃt cȃmpul de toleranţă al

alezajului este ȋn ȋntregime sub linia zero, iar cel al arborelui este ȋn ȋntregime deasupra

aceleiaşi linii.

OBS: Cȃmpul de toleranţă JS şi js se caracterizează prin faptul că abaterile limită IT 2/1 ,

pentru precizia respectivă.

Deci, pentru exemplul dat 50H7/96 se confirmă faptul că este un ajutaj cu joc.

În privinţa preciziei, ȋn sistemul de toleranţe İSO se utilizează 18 trepte de precizie, notate ȋn

ordinea descrescătoare a preciziei cu numerele 01, 0, 1, 2, 3,…,16 fiecărei precizii ȋi corespunde

o treaptă fundamentală notată cu İT01, İT0, İT1,…,İT16. În consecinţă cea mai precisă este

treapta 01, iar cea mai puţin precisă este treapta 16.

2.4. ALEGEREA SİSTEMULUİ DE AJUTAJ.

Elementele care influenţează alegerea unuia dintre cele doua sisteme de ajutaje menţionate

anterior sunt:

-tipul produselor executate;

-posibilităţile de prelucrare ale uzinei;

-tipul productiei: series au piese individuale.

Sistemul alezaj unitar se foloseşte ȋn cazul montajelor, deoarece pentru diferite diameter

arborii de precizie se obţin mai uşor decȃt alezajele de precizie.

Sistemul arbore unitary se prefer ȋn cazurile cȃnd apar construcţii cu arbori rezemaţi pe

mai multe lagăre şi pe care se montează diferite organe de maşini.

2.5.ALEGEREA TREPTEİ DE PRECİZİE.

Alegerea treptei de precizie se realizează ȋn ipoteza asigurării condiţiilor funcţionale

impuse asamblărilor. Deoarece costul manoperei la prelucrarea pieselor creşte atunci cȃnd se

măreşte precizia (ȋntrucȃt se reduce gama valorilor numerice ȋn care are loc variţia jocurilor), se

impune prescrierea unei precizii economic necesară.

OBS: Treptele de precizie 01 şi 0 se folosesc ȋn mecanica de precizie; treptele 1, 2,3 4 se folosesc

ȋn fabricaţia de caliber; treptele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 se folosesc ȋn fabricaţia pieselor care

formează ajutajele; treptele 12, 13, 14, 15, 16 se utilizează ȋn tehnologiile de fabricaţie mai puţin

precise (laminare, presare).În domeniul construcţiilor de motoare sunt des utilizate următoarele

trepte de precizie:

-treapta 5:ajutaj piston-bolţ;

-treapta 7: ajutajele dintre piston şi cămaşa cilindrului, arbore cotit şi lagăre, bucşele

capului bilei etc.

2.6.ALEGEREA AJUTAJULUİ.

Deoarece sistemul İSO permite combinarea cȃmpurilor de toleranţe ȋntr-o mare varietate

de ajutaje, se impune o limitare dupa criteriile economice a acestei game de ajutaje. Acest lucru

s-a realizat prin STAS 8104-68 şi STAS 8105-68, ȋn care apar recomandările referitoare la

cȃmpurile de toleranţe şi ajustajele preferenţiale pentru dimensiuni pȃnă la 500mm ȋn sistemul

alejaj unitar, respective arbore unitar.

Valorile abaterilo limită corespunzătoare cȃmpurilor de toperanţe de uz general, pentru

arbori sau alezaje se gasesc ȋn următoarele stasuri: STAS 8102-68, STAS 8103-68, STAS 8106-

68, STAS 8107-68, STAS 8110-68.