Upload
simona-h-ghinea
View
282
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/3/2019 Lumina - Note Curs
1/28
introducere
Chiar dac Soarele este cea mai veche si cea mai important sursde lumin, trebuie subliniat c si lumina artificial, sub formafocului, a fost prezent nc din cele mai vechi timpuri, n grotele
preistorice. Pn nu demult ns, lumina artificial a fostconsiderat doar o alternativ la ntunericul nopii. ncepnd cu adoua jumtate a secolului 20, cnd omul a nceput s-si petreacmult mai mult timp n scoal, la birou sau n fabric, iar dupprogramul de munc, n magazine, restaurante, cinematografe sausli de sport, lumina artificial a devenit un element important alvieii cotidiene.Astfel, si iluminatul artificial devine o parte important a proiectrii, elpresupunnd o serie de servitui (corpuri/aparate de iluminat, instalaii electriceetc.), care trebuie avute n vedere pe tot parcursul elaborrii studiului.Rezolvarea iluminatului artificial este strns legat de soluia de arhitectur - dedistribuia funciunilor, de amenajarea interioar a spaiului, dar si de finisajele
folosite, inclusiv pentru mobilier. De aceea, arhitectul sau designerul de interioreste cel care trebuie s aib o viziune de ansamblu, s coordoneze o abordareinterdisciplinar,care s intregreze iluminatul artificial cu celelalte aspectearhitecturale, tehnice sI cu cele de protecie a mediului.Dar pentru arhitect sau designer de interior, lumina nu este numai omodalitate de a face vizibil, ci si de a pune n valoare. Alegerea unuisistem de iluminat n perfect concordan cu caracterul spaiuluitrebuie s ofere n final:
funcionalitate confort efecte estetice - gradaie a luminii, accente, contraste
luminaDin punct de vedere luminotehnic, lumina este definit ca o undelectromagnetic, vizibil ochiului uman ntr-o band cuprins ntre aproximativ400 si 800 nanometri, ntr-o gam de culori de la violet la rosu. Lungimile de undmai scurte de 400 nm aparin radiaiilor ultraviolete, cele mai lungi de 800 nminfrarosilor. Dar chiar dac exist o relaie general acceptat ntre lungimea deund si fiecare culoare, percepia culorilor fiecruia dintre noi este subiectiv.
lumina artificialavantaje posibilitatea de a fi folosit n cantitai si intensiti diferite de-a lungul celor
24 de ore ale zilei
permite o mare flexibilitate a partiului de arhitectur, eliminnd condiionrileimpuse de lumina natural permite controlul efectelor ce rezult din culoarea sau gradarea intensitii
luminoasedezavantaje: cost iniial mare cheltuieli de utilizare si ntreinereterminologie
fotometriastiina msurrii senzaiei luminoase, adic a msurrii unei serii de mrimi carecaracterizeaz sursele de lumin si corpurile iluminate
mrimi care caracterizeaz sursele de lumin1.1. F flux luminos = cantitatea de lumin emis de o surs
8/3/2019 Lumina - Note Curs
2/28
note de curs
[ F ] = 1 lm (lumen)1.2. E iluminare = fluxul luminos care cade pe o suprafa (E= F/A)[ E ] = 1 lx (lux)1.3. I intensitate luminoas = cantitatea de lumin emis de o sursluminoas ntr-un unghi solid
[ I ] = 1 cd (candela)
w unghi solid = raportul dintre suprafaa pe care unghiul o taie pe suprafaaunei sfere si ptratul razei sferei[ w ] = 1 sr (steradian)1.4. M emitan (radiere luminoas) = densitatea superficial afluxului luminos, pe care l radiaz o suprafa (M = F/A)
[ M ] = 1 lx1.5. B luminan = strlucirea unei suprafee, dependent deiluminarea suprafeei si de fluxul luminos radiat de suprafee
[ B ] = 1 nit1.6. e eficacitatea luminoas = raportul dintre fluxul emis desurs si puterea consumat de aceasta (e = F/P)
[ e ] = 1 lm/W
1.7. Q energia luminoas = energia emis de o surs de luminsau receptat de o suprafa, evaluat prin intensitatea senzaieivizualeH expunerea luminoas se poate defini n funcie de energia luminoasreceptat sau n funcie de iluminarea pe suprafa
mrimi fotometrice care caracterizeaz corpurile r reflectana sau coeficientul de reflexie a absorbana sau coeficientul de absorbie t transmitana sau coeficientul de transmisie
legi aplicate n luminotehniclegi privind producerea radiaiilor luminoase pe cale termic
legea lui Planck - corp negru, care absoarbe toate radiaiile incidente,indiferent de lungimea lor de und sau de unghiul de inciden
legile lui Kirchhofflegi privind propagarea radiaiilor luminoase
legea fundamental - exprim variaia luminii n funcie de inversulptratului distanei de la punctul considerat la sursa punctual si variaiailuminrii n funcie de cosinusul unghiului de inciden
legi privind comportarea luminii la contactul cu diferite materiale legea conservrii fluxului luminos - fluxul luminos incident care ntlneste
un material este o parte reflectat, o parte absorbit si o parte transmisFi = Fr + Fa + Ft
iar dac mprim cu Fi, rezult relaia:1 = r + a + t,
n care s-a notat cu:r = Fr/Fi reflectana sau coeficientul de reflexiea = Fa/Fi absorbana sau coeficientul de absorbiet = Ft/Fi transmitana sau coeficientul de transmisieteoretic, corpurile se pot clasifica n urmtoarele categorii:
- perfect reflectante, dac r = 1, a = t = 0- perfect absorbante, dac a = 1, r = t = 0- perfect transmitoare, dac t = 1, r = a = 0
dar n realitate, corpurile sunt:- reflectante, dac r > a, t- absorbante, dac a > r, t- transmitoare, dac t > r, a
2
8/3/2019 Lumina - Note Curs
3/28
legile reflexiei luminii - n funcie de natura suprafeelor de inciden,reflexia luminii este diferit si se clasific n urmtoarele categorii:
Exemple de materiale de construcie sau finisaj pentru:- reflexie direct: oglinzile plane din sticl sau din metal (nichelate sau
cromate)- difuzie perfect: perei si plafoane zugrvite, suprafee de ipsos sau
ciment, tapet mat etc.- difuzie imperfect: suprafee melaminate, suprafee vopsite n ulei,
hrtia lucioas etc.
legile transmisiei luminiitransmisia luminii se realizeaz analog cu legile reflexiei luminii, existnd si nacest domeniu cteva categorii:
- transmisie direct (sticla clar)- transmisie perfect difuzant (sticla opac, panouri din materiale
plastice opace)- transmisie difuz imperfect sau mixt (sticla sau alte materiale
similare mate pe o parte, grtarul difuzant al aparatelor de iluminatetc.)
relaia lumin - vedere
percepia
Cnd lumina atinge ochiul uman, informaia este transmis de nervul optic ctrecreier, unde imaginea perceput este n continuare modulat si recreat n ochiulminii. Procesul vederii implic vzul, analiza si memoria, fiind un proces complex.Ochiul poate fi considerat o camer de luat vederi, la care cristalinul(echivalentul lentilei) cu convergen variabil formeaz imagineape retin structura sensibil. Limitarea de flux luminos serealizeaz prin pupil, care cu ajutorul irirsului mreste saumicsoreaz admisia de flux ca o diafragm.Senzaia de spaialitate se datoreaz vederii binoculare, nevoii deacomodare, ct si memoriei vizuale. Un obiect privit de la o anumitdistan formeaz pe retinele celor doi ochi imagini usor diferite,
imaginile suprapuse fiind transmise creierului unde se creeazsenzaia de relief. In orientarea spaial si n deslusirea obiectelortridimensionale un rol important l au umbrele, ceea ce subliniazimportana luminii artificiale n arhitectur.
caracteristici vizualeTotalitatea caracteristicilor vizuale constituie capacitatea vizualuman, care este determinant n nelegerea influenei luminiiasupra sistemului vizual si respectiv asupra efectelor cantitative sicalitative ale mediului luminos.
cmp vizual
difuzdirect(de oglind) mixt
difuz imperfectperfect difuz
reflexia
8/3/2019 Lumina - Note Curs
4/28
note de curs
domeniul unghiurilor spaiale n care un obiect poate fi perceput, atunci cndobservatorul priveste axial nainte; poate fi definit si prin unghiuri planeorizontale si verticale
forma ochiului si configuraia facial (obraz, sprncene) limiteaz conturulcmpului vizual
fa de linia de vedere cmpul vizual este delimitat de un unghi de circa 60
grade n sus, 70 grade n jos si 2x80 grade lateral
sarcin vizualobiectul asupra cruia se realizeaz aciunea vizual
sensibilitate spectralsensibilitatea ochiului difer n funcie de lungimea de und, fiind maxim la 555nm, lungime de und corespunztoare culorii galbene; pe msur ce se nsereazmaxima curbei vizibilitii se deplaseaz ctre albastru si verde
adaptare vizualcapacitatea ochiului de a se adapta la diferite luminane receptate (adaptareaeste mai rapid la trecerea de la luminane mici la luminane mari si mai lent nsens invers)
adaptare cromaticcapacitatea ochiului de a se adapta la culoarea luminii ambientaleacomodare vizualproprietatea ochiului de a forma o imagine clar pe retin, indiferent de distanala care se afl obiectul (se realizeaz spontan)
acuitate vizual (precizia percepiei vizuale)capacitatea de distingere a dou obiecte (puncte) foarte apropiate; variaz culuminana (iluminarea) locului, fiind unul din fcatorii determinani ai nivelului deiluminare
constrastcontrastul de luminan dintre obiect si fondul pe care este privit face posibildistingerea unui obiect
variaia percepiei vizualeinversul duratei de timp dintre apariia sarcinii vizuale n zona central acmpului vizual si percepia sa ca form
performan vizualviteza cu care organul vizual sesizeaz sarcina vizual si preciziacu care aceastapoate fi realizat
4
sarcinavizual
cortex
caracteristicivizuale
cmpvizual
sensibilitatespectral
adaptare(luminan sicromatic)
contrast deluminan
acomodarevizual
acuitatevizual
satisfacievizual
vitezapercepieiperformana
vizual
ochi
8/3/2019 Lumina - Note Curs
5/28
orbiread.p.d.v. tehnic, orbirea se defineste ca efectul rezultat n condiii de vizibilitate ncare observatorul resimte fie un inconfort, fie o reducere de distingere aobiectelor, fie simultan ambele aspecte, ca urmare a distribuirii nefavorabile aluminanelor sau a etapizrii lor ntre dou valori extreme sau ca urmare a unorcontraste excesive manifestate n timp si/sau spaiu; n multe cazuri, orbirea nu
este sesizat direct de ctre subieci, ea traducndu-se prin oboseal vizual.
mediul luminos interior
Mediul luminos interior este determinat de ansamblul factorilor luminotehnicicantitativi si calitativi ce concur la realizarea unui sistem de iluminat artificialnecesar asigurrii confortului vizual, funcionalitii si esteticii spaiului.
elemente cantitative nivelul de iluminareofer posibilitatea corect de normare, calcul si msurare; pe baza elementelordeterminante (sarcin vizual, performan vizual si satisfacie vizual) au foststabilite nivelurile de iluminare recomandate de Ghidul CIE
distribuia fluxului luminosalegerea corespunztoare a procentelor de flux inferior si superior, prinintermediul aparatelor de iluminat; este un factor cantitativ cu implicaiicalitative; fluxul inferior creeaz contraste accentuate n cmpul vizual, iar fluxulsuperior ridic iluminarea plafonului si diminueaz contrastele, sau, ca efect,fluxul inferior reprezint eficien, iar cel superior confort
elemente calitative distribuia luminanelorconfortul ambientului luminos impune o distribuie echilibrat a luminanelor n
spaiul interior (cmp vizual si suprafa util), pentru evitarea orbirii fiziologicesi psihologice modelarea si direcionarea luminiireprezint modul de a pune n eviden sarcinile vizuale tridimensionale princontraste de luminan care pot fi:1. imagine normal (redare corect)2. imagine contrastant (redare dramatic)3. imagine fr contraste (redare plat)
culoarea luminii - trei aspecte:a. culoarea aparent a sursei de lumin (clasificare n funcie de temperatura de
culoare: cald pentru T < 3300 K, intermediar pentru 3300 K < T < 5500 K sirece pentru T > 5500 K.
b. redarea culorilor - defineste modul n care se manifest efectul luminii asupraaspectului cromatic al obiectelor iluminate
orbirea
dup efect
psihologic
fiziologic
dup aciune
direct
indirect
reflectat(n ambian)
de voal(n activiti
vizuale)
8/3/2019 Lumina - Note Curs
6/28
note de curs
R 100 90-100 70-90 50-70 30-50 0-30redare ideal excelent
foartebun
moderat bun
modest slab
surse iluminatdereferin
LIC, LIH,LF cu
nalt
redare
LF curedare f.bun,
MH
LF, HPI LVF,LPN/SON
SOX
c. culoarea suprafeelor reflectante
plpirea si zgomotulefecte secundare ale surselor de lumin cu agitaie molecular; plpirea esteatenuat att prin ineria luminoas a stratului de luminofor modern, ct si prinutilizarea balasturilor electronice la nalt frecven; zgomotul poate fi atenuatprintr-un montaj atent si este total eliminat la balasturile electronice
In tabelul de mai jos se indic nivelul de iluminare recomandate n funcie de felulactivitii si de sarcinile vizuale:
Nivel de iluminare(lx)
Tip de activitate/sarcinvizual
Exemple de spaii
20 30 50 Zone de circulaie, depozitri Coridoare, usctorii nindustrie
50 100 150 Zone de circulaie, orientaresimpl sau cu vizitetemporare
Coridoare, holuri, depozite,magazii
100 150 200 Incperi n care activitateanu este continu
Holuri principale, scri
200 300 - 500 Sarcini vizuale simple Sli de teatru, concert,cantine, iluminat general nfabric
300 500 750 Sarcini vizuale medii Sli de gimnastic, sli declas, la rafturilebibliotecilor, spaii pentruasamblare
500 750 1000 Sarcini vizuale impuse Birouri (scris, citit),laboratoare de msurtoriprecise
750 1000 1500 Sarcini vizuale dificile Asamblare fin (mecanic,electronic), sli pentrucusut, tricotat, control final
6
mediul luminos interiorconfortabil (MLIC)
as ecte cantitative as ecte calitative
niveliluminare
distribuia
distribuialuminanelor
direcionarealuminii
culoarealuminii
evitareaplpirii
modelarea
cmpulvizual
planulutil de
culoareasursei
redareaculorilor
culoare supr.reflectante
8/3/2019 Lumina - Note Curs
7/28
1000 1500 2000 Sarcini vizuale speciale Lucru de precizie(electronic), controlulculorilor, atelier de bijuterii
Peste 2000 Sarcini vizuale foarte exacte Mas de operaie
Nivelul de iluminare pentru zonele nvecinate trebuie s fie n concordan cu
nivelul de iluminare din zona sarcinii vizuale si trebuie s asigure o distribuiebine echilibrat a luminanelor n cmpul vizual.
Iluminarea n zona sarcinii vizuale(lx)
Iluminarea n zona nvecinatcu sarcina vizual (lx)
> 750 500500 300300 200< 200 aceeasi iluminare
cu cea a zonei sarcinii vizuale
surse de luminSursa de lumin sau lampa electric reprezint un dispozitiv care realizeazconversia energiei electrice n energie luminoas.
parametrii surselor de lumin fluxul luminos eficacitatea luminoas durata de funcionare culoarea aparent temperatura de culoare redarea culorilor timpul de punere n funciune geometria si dimensiunile
8/3/2019 Lumina - Note Curs
8/28
note de curs
clasificare dup felul producerii radiaiilor luminoase:1. surse cu radiaii produse pe cale termic - lmpi incandescente2. surse cu radiaii produse prin agitaie molecular - lmpi cu descrcri sau cu
cmp electromagnetic indus
1. lmpi incandescente conversia energiei electrice n lumin se realizeaz
prin nclzirea la incandescen a unui filament dintr-un material rezistent latemperaturi nalte (wolfram), aflat ntr-un mediu de argon nchis etans ntr-un balon de sticl; caliti culoare cald si redarea foarte bun a culorilor
1.1. lampa cu incandescen clasic (LIC)1.2. lampa cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH)1.3. fibre si tuburi optice
1.1. lampa cu incandescen clasic (LIC)Aceast lamp utilizeaz filamentul de wolfram, funcionnd la otemperatur de aprox. 3000K, mediul din balon fiind gaz neutru subpresiune (argon, azot cu rol de micsorare a vitezei de evaporare aparticulelor de wolfram incandescent).
pri componente:filamentul din wolframsuportul filamentului
1. balonul lmpii forme foarte variate, identificabile n codul lmpii (A forma standard, B lumnare, C con, E ovoid, F flacr, G glob, K ciuperc alungit, M ciuperc, R paraboloid, T tub sau cilindru, PAR circular)
2. gazul inert, de umplere3. soclul cu filet sau baionet4. fuzibilul
caracteristici: spectru luminos agreabil, bogat n radiaii calde
redarea culorilor este excelent, indicele de redare a culorii avndvaloare maxim (Ra=100) eficacitatea luminoas este cuprins ntre 8 15 lm/W la un timp de
funcionare de 1000 h deprecierea n timp, respectiv scderea fluxului luminos (motivele
sunt legate de evaporarea Wo din filamentul lmpii, astfel nct nprimul rnd se subiaz filamentul, iar n al doilea rnd, depunereaparticulelor de Wo pe pereii balonului duce la scderea eficacitiiluminoase)
1.2. lampa cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH)Pentru eliminarea inconvenientului evaporrii filamentului de Wo si
depunerii acestuia pe pereii balonului de sticl (n cazul LIC), a aprut lampa cu
incandescen cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH).Principiul de funcionare este urmtorul: particulele de wolfram rezultate
din evaporarea filamentului formeaz cu halogenul (la o temperatur de 450 K napropierea peretelui balonului) o halogenur volatil de Wo, care la temperaturafilamentului de 3000 K se descompune n Wo (care se depune pe filament) sihalogenul care revine n ciclu. Astfel, durata de funcionare a lmpii cresteconsiderabil.Dimensiunile balonului sunt mai reduse, materialul utilizat estesticla de cuar cu rezisten mare la temperatur si presiuneridicate, dar sensibil la unii ageni chimici (lampa cu halogeni nutrebuie atins cu mna, grsimea degetelor putnd distruge balonulaflat la temperaturi mari).
1.3. fibre optice
8
8/3/2019 Lumina - Note Curs
9/28
Fibrele optice realizeaz transportul luminii la distan, fiind folositn special pentru iluminatul cu efecte speciale decorative. Suntfolosite pentru sisteme de iluminat de accentuare, de efect, dar sipentru iluminatul tablourilor n expoziii si muzee.Ansamblul sistemului de iluminat cu fibre optice cuprinde:
- generatorul - conine sursa principal de lumin (de obicei LIC), rolulgeneratorului fiind de a asigura alimentarea sursei propriuzise si defocaliza fluxul luminos spre zona de iesire a fibrelor optice; are ncomponen un filtru UV, astfel inct punctul luminos conine numaicomponenta de radiaii n domeniul vizibil; opional poate avea filtrecolorate pentru efecte speciale; se iau n considerare un generatorpentru lungime de fibre de pn la 10 m, 2 generatoare pn la 30 m si 3generatoare pentru fibre mai lungi de 30 m
- ansamblul fibrelor are rolul de a conduce numai fluxul luminos de lagenerator la zona dorit; caracterizate de lungime (la cerere), diametrulconductelor flexibile (cel mai uzual de 5 mm), numrul de fibre optice,raza maxim de curbur (15 mm), unghiul optic de deschidere (30);realizate din polimetilmetacrilat, material care asigur transmiterea
foarte bun a luminii, pstrarea temperaturii de culoare si redareaculorii, avnd o eficien mare datorit deprecierii sczute n timp; deasemenea cldura degajat de surs n generator nu este transportat nfibre, motiv pentru care se recomand folosirea acestor fibre pentruiluminatul vitrinelor nchise (muzee, magazine de bijuterii etc.),nemaifiind necesar ventilarea acestora.
- zona terminal are rolul de a dirija fluxul luminos spre zona de interes;pentru efecte speciale se pot folosi lentile sau filtre colorate
2. lmpi fluorescente conversia energiei electrice n lumin se realizeaz prinexcitarea atomilor de gaz sau vapori metalici asupra crora acioneaz uncmp electric realizat prin aplicarea unei tensiuni
culoarea lmpii - n funcie de stratul luminofor folosit, variaz ntre 2700Ksi 7500K.
balastul electronit folosit n prezent pentru stabilizarea descrcrii eliminzgomotul si plpirea caracteristice
2.1. lmpi fluorescente tubulare (lmpi cu descrcri n vapori de mercur lajoas presiune)
2.2. lmpi fluorescente compacte - la aceeasi valoare a fluxului luminos emis,consum de 4- 5 ori mai puin dect LIC
3. lmpi cu inducie conversia energiei electrice n lumin se face prinrealizarea agitaiei moleculare printr-un cmp electromagnetic indus, produsde un generator de nalt frecven; durat de via foarte mare (60.000 h),
datorit lipsei electrozilor; folosite n locuri greu accesibile4. lmpi cu descrcri n vapori de sodiu la joas presiune - radiaiile vizibilesunt produse direct, n urma descrcrii; temperatura de culoare 1700 K,radiaie monocromatic, redarea culorilor 0
5. lmpi cu descrcri n vapori metalici la nalt presiune lmpi cu descrcare n vapori de mercur la nalt presiune - n sticl
clar sau cu strat fluorescent6. lmpi cu descrcri n gaze - utilizate pentru efecte decorative, reclame;
culorile gazelor: neon - rosu, heliu - galben, argon albastru7. LASER8. LED
alegerea surselor de lumin (lmpilor)
Productorii de surs de lumin (lmpi) au obligaia de a indica urmtoarelecaracteristici pentru acestea:
8/3/2019 Lumina - Note Curs
10/28
note de curs
- tensiunea nominal (V)- puterea nominal (puterea absorbit de lampa propriuzis, fr echipamentul
auxiliar, n W)- puterea total absorbit (puterea lmpii, la care se adaug puterea
echipamentului auxiliar, n W)- fluxul luminos nominal (fluxul dup 100 ore de funcionare, cnd se apreciaz
c fluxul lmpii este stabilizat pentru perioada imediat urmtoare, n lm)- fluxul iniial (n lm)- eficacitatea luminoas (n m/W)- durata de via (n ore)- durata de funcionare (n ore)- indicele de redare a culorilor (Ra)- temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelat (T)- culoarea aparent- echipamentul auxiliar pentru conectare la reea- condiii speciale de montare- variaia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de
via, fluxul luminos, puterea nominal si puterea total absorbit- posibilitatea reglrii fluxului luminos prin variaia tensiunii folosind un
variator de tensiune- modul n care frecvena ntreruperilor afecteaz durata de funcionare- dimensiuni geometrice
10
8/3/2019 Lumina - Note Curs
11/28
corpul (aparatul) de iluminatCorpul de iluminat = ansamblul compus din una sau mai multe lmpi (eventualbalast) si partea cu rol estetic, de distribuire, de fixare, de protecie si de legarela electricitate
alctuire:
- armtura - cuprinde dispozitivul de fixare al surselor, aparatura anex lalmpile cu descrcri (balasturi, startere, condensatoare), elemente deconexiune electrice (socluri, cleme) si conductele electrice
- dispozitivul optic - are rolul de a distribui sI controla, reflecta sI transmite(direct, difuz sau mixt) fluxul luminos si de a asigura protecia vizual a sursei(eventual si protecia fa de mediu)
cerine tehnice: instalare si ntreinere usoare, meninerea unei temperaturi defuncionare n limitele admise
caracteristicile luminotehnice specifice corpurilor de iluminat: randamentul curba de distribuie a intensitilor luminoase curbele de luminan coeficientul de amplificare unghiul de protecie vizual
clasificarea corpurilor de iluminat d.p.d.v.:- funcional - de interior
- de exterior- pentru transport- special
- al distribuiei fluxului luminos pentru construcii civile- direct- semidirect
- direct indirect- semiindirect- indirect- al proteciei - electrice (4 clase: 0 - neprotejat, 1, 2, 3)
- la ageni agresivi (umiditate, particule)- la pericol de explozie
suprafee arhitecturale luminoasePentru efecte deosebite n diferite tipuri de spaii (muzee, magazine, sli despectacole, locuine de lux, sli de conferin etc.) se folosesc suprafeearhitecturale (tavan, perei, pardoseli) ca surse de lumin secundare, caretransmit fluxul luminos emis de surse de lumin primare.Principiul const n dublarea suprafeelor constructive cu panouri difuzante,
translucide, transparente, tip grtar, mixte etc., care dau o mare varietate deposibiliti de exprimare arhitecturale.sisteme de iluminatSistem de iluminat = ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse delumin, dispuse ntr-un spaiu interior; sistemele de iluminat pot avea o structurfix sau o structur flexibil, care s permit adaptarea n timp si spaiu la noiamenajri interioare
clasificare d.p.d.v. funcional:- sistem de iluminat normal asigur desfsurarea normal a activitii n spaiile
interioare- sistem de iluminat de siguran asigur continuarea activitii, evacuarea sau
alte funciuni (veghe, paz, marcare hidrani) n cazul ntreruperii alimentriicu energie electric a iluminatului normal
8/3/2019 Lumina - Note Curs
12/28
note de curs
sisteme de iluminat normalclasificare d.p.d.v. al funciunii si rolului pe care l au:1. principal - asigur desfsurarea activitii ntr-o ncpere, realiznd un
ambient confortabil, funcional si estetic2. secundar - delimiteaz anumite zone de interes, realizeaz efecte vizuale
speciale (de accent, modelare, culoare)
clasificare n funcie de distribuia fluxului luminos/iluminrii n planul util:- sistem de iluminat general - uniform distribuit
- asimetric, localizat sau zonat- sistem de iluminat local - pe zona de lucru- sistem de iluminat mixt
sisteme de iluminat de siguran- pentru continuarea activitii- pentru intervenii- pentru evacuare - obligatoriu n toate spaiile n care pot aprea simultan mai
mult de 50 de persoane; evident, cu ct numrul de persoane este mai mare,creste si dotarea spaiului din punct de vedere luminotehnic
- alte funciuni: evitarea panicii - asigur ambiana luminoas de nivel sczut pentru
sli de peste 400 de locuri, n cazul ntreruperii iluminatului normal circulaie - corpuri de iluminat montate n plint, pardoseal sau
contratrepte asigur circulaia n slile de spectacol (acelasi regim cailuminatul de evacuare)
veghe - spitale, grdinie, crese; se recomand culoarea albastr paz marcarea hidranilor
12
8/3/2019 Lumina - Note Curs
13/28
sisteme de iluminatinterior
SIL normale SIL de
secundareprincipale
de accentuarede efectdecorativarhitectural
de ambian
continuareaactivitii
evacuare si altefunciuni
- continuareaactivitii- de
- evacuare,mpotrivapanicii,circulaie
- veghe, paz,
funcie dedistribuia
funcie dedistribuia
general local combinatD SD DI SID ID
distribuiiuniforme
distribuiineuniform
fixe flexibil fixe flexibil
zonate localizate
adncime nlim
8/3/2019 Lumina - Note Curs
14/28
note de curs
calculul sistemelor de iluminat dimensionare corespunzoare d.p.d.v. cantitativ evaluare corect d.p.d.v. calitativ
calculul sistemelor de iluminat interior se realizeaz prin:metode de calcul cantitativ
1. metode de apreciere calitativ - metode de evaluare aorbirii fiziologie si psihologice
metode de calcul cantitativ: globale punctuale scheme logice de calcul
metode de apreciere calitativ: metoda curbelor de luminan metoda evalurii orbirii (UGR) metoda Ro
metode de calcul cantitativinterreflexia = fenomenul care are loc ntr-o ncpere cu suprafee reflectante, ncare fluxul de lumin receptat de la sursele de lumin, dup prima reflexie estedin nou reflectat, procesul continund pn la amortizarea sa.
Metodele globale au la baz fenomenul interreflexiei si au avantajul utilizrii lorrapide, eficiente, prin faptul c ofer posibilitatea fie a dimensionrii sistemului nfuncie de valoarea medie normat, fie de a determina iluminarea medie pe unsistem dat.Principalele metode globale:
metoda interreflexiei
metoda factorului de utilizare - pentru SIL general uniform distribuitmanagementul n iluminat
Pentru iluminatul artificial se consum o cantitate semnificativ de energie,difereniat n funcie de mai muli factori: amplasament, solutia arhitecturalconstructiv, funciunea fiecrui spaiu. Pe lng consumul propriu, este stiut c,sistemele de iluminat degaj o cantitate mare de cldur, reprezentnd 15-20%din sarcina de rcire a sistemelor de condiionare a aerului.Economia de energie electric se poate realiza prin:
1. scderea puterii sistemelor de iluminat2. reducerea timpului de funcionare
Lumina artificial trebuie gndit ntotdeauna ca o soluie complementar pentru
lumina natural. Utilizarea unor sisteme inteligente de reglaj continuu aliluminatului artificial n funcie de iluminatul natural, conduce la economiiimportante de energie si la un confort sporit al utilizatorului.Componentele sistemului de iluminat (sursele si aparatele de iluminat) trebuieselectate astfel nct s aib eficacitate luminoas ridicat, durat mare de via,eventual balast electronic.
14
elemente cheie alemanagementului n
iluminat
meninereasistemelor
controluliluminatului
aparateledeiluminat
sursele deluminluminanaturalfunciuneasi formaspaiului
8/3/2019 Lumina - Note Curs
15/28
controlul iluminatului
Strategii utilizate pentru controlul iluminrii:1. comenzi manuale fixe (ntreruptor, comutator de perete) mobile (aparate cu surs de emisie radiativ)2. sisteme de control prestabilite - permit comandarea simultan a mai multor
circuite de iluminat; folosite n spaii polivalente (sli conferine, amfiteatre)3. sisteme de control central - alctuite din procesoare si mai multe sisteme de
control prestabilit sau manual; pot folosi senzori de miscare sau/si celulefotoelectrice si pot fi legate la un computer central
meninerea sistemelor de iluminatNivelul iniial de iluminare produs de un sistem de iluminat va scdea permanent
n timpul funconrii, datorit reducerii fluxului luminos emis de surse, a surselorcare nu mai funcioneaz, a ntreinerii necorespunztoare a surselor de lumin, aaparatelor sau a suprafeelor reflectante din spaiul respectiv. In mod logic,iluminarea se poate menine la un nivel minim permis (numit valoare meninut)prin realizarea unui program de ntreinere corespunztoare a echipamentelorsistemului de iluminat, dar chiar si asa, scderi ale valorii iluminrii suntinevitabile.
reabilitarea sistemelor de iluminatIn prezent, dinamica transformrilor cuprinde si multe proiecte de amenajriinterioare n cldiri existente, fie c este vorba de locuine, fie de spaii mai mari -bnci, birouri, magazine. In aceste cazuri managementul n iluminat includemodificarea sau nlocuirea total a sistemului de iluminat existent cu unul maieficient si eventual automatizarea sa.Dar si n spaiile care si pstreaz funciunea (cele mai la ndemn exemple fiind
spaiile de nvmnt sau atelierele de proiectare), reabilitarea sistemelor deiluminat a devenit o necesitate, nu numai datorit degradrii fizice a SIL, dar sidatorit transformrilor activitilor intelectuale impuse, de exemplu, deutilizarea la scar mare a calculatoarelor.aspecte de proiectare a sistemelor de iluminat interiormetodologia de proiectare
Ghidul de iluminat interior CIE: trebuie inut seama de faptul c iluminatul nueste o stiin exact, el se ocup att de oameni, ct si de obiecte, iar iluminatul
ntr-un interior nu este bun dac ocupanii nu-l plac. Constientizarea faptului ciluminatul este mai mult art dect stiin este ntr-adevr determinant pentru oapreciere global si corect a ceea ce este important n iluminatul interior.
Arhitectul, ca sef de proiect, este cel care trebuie s aib o viziune de ansambluunitar si s coordoneze o echip interdisciplinar pentru obinerea rezultatuluidorit. Fiecare proiect este unic si deci necesit o abordare original si ailuminatului, bazat pe aspecte funcionale, estetice, de rentabilitate economicsi de protecie a mediului. Toate aceste aspecte trebuie prevzute de arhitect dinprimele faze de proiectare si atent controlate n fazele finale, n proiectul deexecuie, n detaliile tehnice si, n special, n proiectul de amenajare interioar aspaiilor, n care finisajele si materialele din care este realizat mobilierul au un rolimportant n relaie cu lumina artificial.Un rol important l au si firmele de specialitate, care pot detalia aspecteletehnologice ale diferitelor produse sau pot oferi soluii noi pentru scopul propus,innd cont de dinamica tehnologiei n industria de profil.Minimalizarea importanei iluminatului si complexitii sale poate duce la
degradarea mediului interior, la efecte nedorite, care n final duc la oboseal
8/3/2019 Lumina - Note Curs
16/28
note de curs
vizual, la scderea randamentului activitii intelectuale sau fizice din spaiilerespective.
In conformitate cu structura concepiei unui sistem de iluminat interior serealizeaz metodologia proiectrii, schematizat n schema urmtoare:
In privina alegerii nivelului de iluminare, aceasta trebuie realizat conformGhidului CIE de iluminat interior. Pentru o activitate sunt indicate trei trepte deiluminare, lsndu-se la latitudinea si competena proiectantului alegerea celeicorespunztoare pe baza coordonatelor luminotehnice specifice locului.
Nivel de iluminare Tip de activitate/sarcin vizual
20 30 50 Zone de circulaie, depozitri50 100 150 Zone de circulaie, holuri, depozite100 150 200 Incperi n care activitatea nu este continu - holuri
principale, scri200 300 - 500 Sarcini vizuale simple - sli de teatru, concert, cantine,
iluminat general n fabric300 500 750 Sarcini vizuale medii - sli de gimnastic, sli de clas,
rafturile bibliotecilor, spaii pentru asamblare500 750 1000 Sarcini vizuale impuse - birouri (scris, citit),
laboratoare de msurtori precise750 1000 1500 Sarcini vizuale dificile - asamblare fin (mecanic,
electronic), sli pentru cusut, tricotat, control final1000 1500 2000 Sarcini vizuale speciale - asamblare electronic,
controlul culorilor, atelier de bijuteriiPeste 2000 Sarcini vizuale foarte exacte - mas de operaie
16
Concepia unui
sistem de
realizarean conexiune
aspecte/cerine specifice
esteticeeconomice
funcionale
instalaistructurtehnologiearhitectur
stabilirea condiiiloriniiale pe bazacondiiilor MLIC
si aspectelor generale
nivel deiluminar
e(E)
moduldedistribuie al
tipulsurselorde lumin
sistemulde ampla-
sarea
alte dateesteticefuncionale
analizacantitativ
8/3/2019 Lumina - Note Curs
17/28
valoarea medie este cea recomandatvaloarea maxim se ia n considerare n cazurile cnd: sarcina vizual are reflectan mic sau contrastul este sczut erorile sunt greu de rectificat sarcina vizual este dificil acurateea sau productivitatea sunt foarte importantevaloarea minim se ia n considerare n urmtoarele cazuri: sarcina vizual sau contrastul sunt mari viteza sau sigurana nu sunt importante sarcina vizual este numai ocazionalproiectarea sistemelor de iluminat normal
Etape ale proiectrii sistemului de iluminat:1. stabilirea funciunii spaiului, a activitilor sI sarcinilor vizuale specifice2. n funcie de datele de la punctul 1, se stabilesc:
- nivelul de iluminare mediu pentru fiecare funciune- nlimea planului util pentru care trebuie realizat iluminarea medie
3. se studiaz fiecare spaiu n funcie de:- dimensiuni- reflectane (finisajele tavanului, pereilor sI al planului util al mobilierul)- nlimea de montare a aparatelor de iluminat
4. se aleg:- lmpile- aparatele de iluminat
5. se stabileste factorul de meninere n funcie de:- tipul surselor de lumin (punctuale sau liniare)- degajarea de praf- intervalul de timp ntre dou curiri ale corpurilor de iluminat
6. se calculeaz fluxul luminos general printr-o metod global:- metoda factorului de utilizare- metoda reflexiilor utile
7. se stabileste numrul de aparate de iluminat, cunoscnd fluxul luminosnecesar, fluxul unei lmpi si numrul de lmpi ale unui aparat
8. se fixeaz poziia corpurilor de iluminat pe tavan9. se verific prin calcul parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat:
- iluminarea medie pe planul util- uniformitatea iluminrii pe planul util
10.se apreciaz dac sistemul de iluminat provoac orbire fiziologic
Dac unul sau mai muli parametrii care se verific nu corespund, se corecteazsoluia sistemului de iluminat pn cnd acestia ndeplinesc condiiile prevzutepentru destinaia spaiului. Detaliile de calcul luminotehnic (dimensionare siverificare) sunt n sarcina inginerului instalator. Pentru stabilirea soluiilor pentrusistemele de iluminat din principalele spaii (exemplu: clase, laboratoare, ateliereetc.) se prezint note de calcul n proiectul de instalaii.
proiectarea sistemelor de iluminat local
sistem suplimentar, prin care se urmreste:- iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafeele din imediata
apropiere- o anumit luminan sau culoare a sarcinii vizuale- umbre capabile s evidenieze detaliile sarcinii vizuale
8/3/2019 Lumina - Note Curs
18/28
note de curs
iluminat exterior arhitectural
In cele mai multe cazuri, iluminatul urban nu mai este dominat de aspectulfuncional, ci, prin studii de specialitate capt noi valene, devenind arhitecturnocturn.Exist numeroase orase europene care au optat pentru o concepie global a
iluminatului urban, lumina fiind prezent de la primul contact cu orasul laperiferie pn n centrul de cele mai multe ori istoric. Aceast abordare ailuminatului subliniaz identitatea orasului si a istoriei sale. In fiecare oras existrepere ale arhitecturii nocturne: monumente luminate, ambiane luminoasedifereniate n funcie de cartiere, de identitate, activitate sau istorie.
aspecte ale luminii artificiale de exterior: direcia ascendent a razei de lumin obisnuii cu imaginea dat de
lumina natural, de multe ori nu observm anumite detalii care sunt puse neviden de iluminatul nocturn al cldirilor (cornisa, ancadramente deferestre etc.)
strlucirea culoarea miscarea cea mai recent inovaie, aflat nc n stadiu de experiment,
este de creare a efectelor de lumin dinamice. Aparatele de iluminatspeciale, mprumutate din lumea teatrului si divertismentului, suntcontrolate de un computer. Razele mobile si filtrele dichroice rotative suntfolosite pe o scar din ce n ce mai larg n iluminatul exterior. Implicaiileacestei tehnologii n mediul urban sunt foarte importante. Una din variante,care include scheme de iluminat arhitectural, const n rennoirea continua imaginii nocturne a unui monument, printr-o schimbare gradualprogramat, care ofer mereu caracteristici diferite al e cldirii, mrindastfel efectul de surpriz.
5 parametri fundamentali pentru o proiectare corect a iluminatului nocturn:
1. distribuia fluxului luminos2. poziionarea aparatelor de iluminat (proiectoarelor)3. orientarea proiectoarelor4. controlul luminii n funcie de necesiti sau de moment5. mediul nconjurtor
aspecte negative ale iluminatului nocturn: intrarea luminii exterioare n interiorul cldirilor nvecinate posibil pericol pentru conductorii auto imagine incoerent a orasului poluare vizual
Problema iluminatului nocturn introduce conceptul de respect mutual ntre omultitudine de utilizatori: pietoni, riverani, conductori auto, lucrtori n spaiicomerciale, birouri etc.soluiile optime apar n urma studiilor care iau n calcul:
- stabilirea cantitii de lumin necesare- dirijarea luminii n zonele utile si evitarea pierderilor poluante- alegerea lmpilor cu diferite caracteristici de culoare- scopul final: funcionalitate, confort, securitate si estetic- economie de energie lmpi solare
surse de luminse pot utiliza toate tipurile, obinndu-se efecte n funcie de caracteristicile deculoare ale sursei folosite:
pentru o redare corect, real a culorilor se folosesc LIC sau LIH pentru un aspect dramatic, fr redarea culorilor reale se foloseste lampa
cu descrcare n sodiu
18
8/3/2019 Lumina - Note Curs
19/28
contraste de culoare combinaii de surse
aparate de iluminat - proiectoarele cu distribuie concentrat sau larg
sisteme de iluminat determinate de: direcia de privire preferenial (principal) a obiectivului -
furnizeaz n general direcia sistemului de iluminat distana de privire - important pentru determinarea vizibilitii
faadei si a detaliilor gradul de ntunecare a mediului ambiant (al fondului pe care se
contureaz obiectivul) important pentru alegerea nivelului deiluminare
geometria (forma) obiectivului n funcie de direcia de privire
amplasarea proiectoarelor n funcie de vecinti si arhitectura faadei, detalii(balustrade, ancadramente, copertine, balcoane, logii):
pe orizontal- n apropierea obiectivului - eficien mare
- n apropierea obiectivului sI cu surse suplimentare integrate n elemente dearhitectur- la deprtare mai mare - utilizare redus a fluxului- pentru construcii mai nalte de 25m se folosesc sisteme orizontale
combinate: pentru partea inferioar proiectoare cu distribuie larg saumedie; pentru partea superioar proiectoare cu distribuie concentrat
pe vertical - amplasare la nlimi diferite- h = 0 - n vegetaie, dalaj, alte construcii (mobilier urban)- h > 0 - n funcie de fiecare caz (stlpi, construcii)
efecte speciale se pot obine cu ajutorul:- unor suprafee de ap nvecinate- vegetaiei - rol de mascare a proiectoarelor- efecte de siluet
recomandri pentru programe de arhitectur
locuine
iluminat artificial n corelare permanent cu: scara arhitectural - dimensiunile si forma spaiului stilul amenajrii - textur, culoare, mobilier eficien - performan, cost
iluminatul trebuie s asigure diferite performane pentru zonele locuinei: valori estetice - zone de relaxare
funcionalitate - zone de lucru (activiti vizuale) flexibilitate - spaii mari, zone de circulaie
eficiena energetic poate fi asigurat prin: surse de ultim generaie corpuri de iluminat eficiente (randament mare) finisaje cu reflectane mari
aspecte cantitative
nivel de iluminare - valori reduse n comparaie cu alte funciunifunciune nivel de iluminarecamere de zi 50 - 100dormitoare 50iluminat local birou, citit, scris 200 - 300
8/3/2019 Lumina - Note Curs
20/28
8/3/2019 Lumina - Note Curs
21/28
alctuire iluminat general plafoniere, aplice, spoturi incorporate n tavane
suspendate suprafee luminate - surse mascate de elemente constructive (scafe,
galerii) cu lumin pentru tavan sau perei suprafee luminoase - elemente constructive sau de mobilier iluminat local - pentru zona de lucru, bar alte accente, decorativ - spoturi pentru rafturi, tablouri
sistemele de iluminat confortabile: LIC, LIH, LF compacte - puteri variate, posibilitate de reglaj fin
strategii pentru controlul iluminatului n iluminatul rezidenial: control bazat pe timp control corelat cu lumina natural control corelat cu prezena persoanelor conectarea localizat
hoteluricaracteristici generale ale programului de arhitectur
funcioneaz 24 de ore pe zi succesiunea spaiilor ine de procesul de proiectare, dar orientarea n
spaiul respectiv poate fi mbuntit prin iluminat iluminatul artificial devine mai pretenios si cu mai multe
posibiliti funcionale si estetice pe msur ce creste numrulde stele
rolul iluminatul artificial: primeste si conduce oaspeii ntr-un spaiu necunoscut semnalizeaz diferite imagini sau spaii defineste si difereniaz zone asigur siguran defineste atmosfera hotelului
funciune nivel de iluminarehol intrare 300 - 500recepie 150 - 200bar 100 - 150restaurant 150 - 200circulaie (coridoare) 20 (noaptea)camer cazare iluminat general 150 - 300
camer iluminat local (noptier) 100 - 200baie - iluminat local (oglind) 100 - 200
zona de cazarecea mai conservatoare abordare a iluminatului pe plan internaional
aspecte cantitative nivel de iluminare - iluminat general 150lx distribuia fluxului luminos - indirect sau semidirect
aspecte calitative
distribuia luminanelor echilibrat culoarea luminii - cald
8/3/2019 Lumina - Note Curs
22/28
note de curs
zona public - holul de primire + recepiestudiul iluminatului se realizeaz pentru fiecare caz n parte, n funce de:
- dimensiunile, forma si amenajarea spaiului (finisajele, mobilier,vegetaie)
- funciunile specifice prevzute: zone de asteptare, ntlnire, discuii,scris, citit, bar, shop, schimb valutar, circulaii
sistemul de iluminat pentru zona recepiei si alte puncte de interes- iluminat general + iluminat local n- sisteme de iluminat mixte incandescent, fluorescent
circulaii orizontale (coridoare) trebuie s asigure:- iluminat funcional plcut (100 - 150lx)- iluminat de securitate (20lx) - evacuare
spaii pentru activiti intelectuale
caracteristici: acelasi tip de sarcini vizuale (scris, citit, desenat) activitatea se desfsoar n plan orizontal (birouri, plansete) la o nlime
dat (7590cm) existena calculatorului n majoritatea spaiilor implic rezolvarea
problemelor specifice (reflexia de voal) finisajele pentru perei si tavan n culori deschise, reflectan mare
aspecte cantitative
nivel de iluminare - valori minime recomandatefunciune nivel de iluminare (lx)sli de nvmnt 500laboratoare min. 500
birouri 500sli conferine 300biblioteci 300sli proiecie 100
distribuia fluxului luminos: direct-indirect, semidirect si indirect- confort vizual din punct de vedere al echilibrului luminanelor,
fr contraste- pentru spaii n care se lucreaz cu calculatoare distribuie
indirect
aspecte calitative distribuia luminanelor-
evitarea orbirii fiziologice si psihologice prin corpuri de iluminat cudispozitive (panouri sau grtare) difuzante si prin distribuia indirect afluxului luminos
- echilibrul luminanelor se obine si dac luminana planului util esteegal cu cea a tavanului
- evitarea existenei grotelor negre ale ferestrelor pe timpul serii prinutilizarea jaluzelelor de culori apropiate cu finisajul pereilor
- pentru birouri mari - compensarea n timpul zilei a luminii naturaleprin iluminare artificial n zona opus ferestrelor
- evitarea orbirii reflectate prin orientarea corpurilor de iluminatparalel cu direcia vederii (n cazul slilor de clas cu mobilier fix)
- evitarea orbirii psihologice prin meninerea raportului de luminanen acelasi spaiu ntre 3:1 si 10:1
modelarea - prin orientarea corpurilor de iluminatparalel cu direciaprincipal de privire
22
8/3/2019 Lumina - Note Curs
23/28
culoarea luminii- armonizarea culorilor suprafeelor reflectante (finisaje perei,
tavane, usi, ferestre, draperii etc.) cu culoarea sursei- lmpi fluorescente cu radare bun a culorii (Ra peste 85)
sisteme de iluminat
- general uniform distribuit - sli mari cu mobilare flexibil- general localizat asimetric dirijat - sli de clas cu mobilier fix,
birouri si ateliere n care mobilierul se poate aranja n funcie depoziia corpurilor de iluminat
- general asimetric
sli mari de curs, amfiteatre, sli de conferinecerine specifice:
- iluminat general uniform- iluminare suplimentar n zona tablei, respectiv a prezidiului- comand centralizat mobil de la tabl sau masa central cu
posibilitatea reglajului fin al nivelului de iluminaresoluii:
sisteme de iluminat flexibile (timp, spaiu, distribuie flux luminos) distribuie flux direct si indirect cu comand separat component mobil prin structuri spaiale suspendate
sisteme integrate de iluminat, climatizare si acustic aerul este evacuat prinaparatul de iluminat pentru a realiza controlul si utilizarea sarcinii termiceproduse de iluminat, reducerea temperaturii sursei si aparatului de iluminat(confort sporit si reducerea consumului energetic)
exemple de sisteme integrate:1. distribuia aerului tratat se face prin canalele din tavanul suspendat,
iar evacuarea se face prin aparatele de iluminat, direct n tavanul
suspendat aflat n depresiune2. distribuia aerului tratat se face prin tavanul suspendat, iarevacuarea se face printr-un sistem de canale
3. distribuia aerului tratat se face prin dou sisteme de canale (aercurat si aer viciat), introducerea realizndu-se prin fante sievacuarea prin aparatele de iluminat
birourisisteme de iluminat
clasic (sistem direct) - corpuri de iluminat nglobate n tavan sauaparente eficien maxim, distribuia luminanelor neechilibrat(contrast mare CORP DE ILUMINAT tavan)
soluii noi (sisteme direct indirect cu flux superior mai mare dectcel inferior) n variante fixe sau semiflexibile
structuri flexibile att luminotehnic, ct si electric care pot suportamodificri funcionale ale spaiului
distribuii pe sine distribuii comune pentru amplasarea aparatelor de iluminat
nglobate n canalul comun cu instalaia electric distribuii exclusiv electrice n sine sau plinte
spaii comerciale
cerine clasice ale iluminatului comercial: realizarea unui ambient luminos atractiv amplasarea judicioas a aparatelor de iluminat n funcie de amenajarea
interioar si funcionalitate conexiunea optim ntre sistemul de iluminat general si cele secundare
8/3/2019 Lumina - Note Curs
24/28
note de curs
aspecte cantitative nivel de iluminare
24
iluminat general 300 750 lxiluminat localizat pentru vitrine 500 2000 lx
accente 3000 10000 lx
8/3/2019 Lumina - Note Curs
25/28
distribuia fluxului luminos:semidirect - pentru magazine micidirect - pentru magazine cu nlime mare
- pentru vitrine
aspecte calitative
distribuia luminaneloruniform n incinta magazinelor maricontrast de lumin (si de culoare) atractiv d.p.d.v. comercial
culoarea aparent a surselor de lumincald 3000K pentru magazine fr lumin naturalneutr-cald - pentru magazine cu lumin natural
modelarea foarte important pentru exponate tridimensionale, pentruvitrine
sisteme de iluminatcerine generale ale spaiilor comerciale
atragerea clienilor - crearea interesului crearea unei ambiane plcute si atractive ghidare vizual integrarea n ansamblul ambiental al magazinului flexibilitate n timp si spaiu
sistem de iluminat general uniform simetric n general pentru magazine de lux flexibil pe structuri spaiale
etajere, vitrine interioarevitrine exterioare
mascarea sursei de lumin fa de privirea observatorului modelarea dur a exponatelor, efecte dramatice strlucirea obiectelor preioase sau din sticl contrastul de luminane si culoare (fond luminos sau ntunecat) iluminat dinamic prin conectarea circuitelor la un sistem electronic cu
program de comand
evitarea reflexiei n vitrin: prin meninerea iluminatului artificial n timpul zilei la un nivel mai ridicat
dect cel exterior (neeconomic) prin schimbarea unghiului de reflexie prin nclinarea geamului vitrinei cu ajutorul unor dispozitive de control al nsoririi prin utilizarea sticlei antireflexie cu forme concave
8/3/2019 Lumina - Note Curs
26/28
note de curs
muzee si galerii de art
primele spaii arhitecturale care au introdus soluii avangardiste deiluminat
principiile aceleasi, soluii din ce n ce mai complexe condiii specifice (calitative) radiaiile luminoase si mai ales cele ultraviolete reprezint factori
agresivi care degradeaz unele opere de art soluii de protecie
aspecte cantitativenivel de iluminare - relativ redus
material expus nivel de iluminare admis (lx)obiecte insensibile la lumin(metal, piatr, sticl, ceramic,bijuterii etc.)
300 500(nelimitat)
picturi n ulei sau tempera, articoledin piele, os, lemn etc. 150
materiale foarte sensibile la luminca: picturi de ap, tapiserii,costume, manuscrise, tiprituri,articole de botanic
50
distribuia fluxului luminos:- direct- direct - difuzat
aspecte calitativedistribuia luminanelor- orbirea direct este evitat prin alegerea corect a corpurilor de iluminat- evitarea orbirii reflectate n cazul tablourilor sau a casetelor de protecie prin:
- alegerea unghiurilor de inciden corespunztoare- folosirea corpurilor de iluminat n interiorul casetei
de expunere
culoarea luminii - culoare cald ambian plcut, atractiv- indicele de redare a culorii - foarte important pentru galeriile de pictur
sursa factor dedegradare
temperaturade culoare
flux luminos redareaculorii
lamp cudescrcare nsodiu
0.1 2500 K 2300 lm 80
lampincandescent
0.15 2800 K 500 lm 100
lampfluorescenttubular
0.15 0.21 2700 4000 K 2300 3450 lm 85 - 95
modelarea direcionarea luminii deosebit de important n cazul exponatelortridimensionale (sculptur, ceramic, porelanuri) sau a celor cu textur- pentru accentuarea echilibrat a imaginii reale - umbre usoare- evitarea iluminatului difuz, care suprim contrastele si capacitatea de modelare,imaginea receptat fiind aplatizat, fr detalii (metalul fr luciu, cristalul frstrlucire)- se recomand ca direcionarea s se realizeze prin ncercri directe
accentuarea exponatelor iluminat local accent de luminan
26
8/3/2019 Lumina - Note Curs
27/28
accent de culoare accent de tonalitate a aceleiasi culori
alte probleme specifice muzeelor:adaptarea vizual trecerea dintre spaii gradat, uneori necesit spaii detrecere (ex. de la sculptur nivel de iluminare ridicat la tapiserii - nivel de
iluminare sczut)
sisteme de iluminat pentru muzeecombinat: general si localflexibilitate - structuri spaiale cu proiectoare variabile ca poziie
galerii de pictur, tapiserii si alte exponate plane (desene,fotografii)relaii geometrice: privitor - simez - corp de iluminat (v. Neufert)
muzee de sculptursistem combinat: - general uniform - ambian
- local - spoturi
alte muzeesisteme specifice de expunere pentru muzee de istorie, stiine naturale:
nise sau casete protejate cu sticl vitrine
diminuarea fenomenului de reflexie de voal se poate realiza prin: adoptarea suprafeelor cu reflectan mare pentru fondul de expunere utilizarea de CORPURI DE ILUMINAT cu luminan sczut nclinarea geamului vitrinei n plan vertical
msuri de protece: utilizarea lmpilor fluorescente cu emisie sczut sau nul de radiaii
ultraviolete utilizarea lmpilor incandescente utilizarea materialelor absorbante de radiaii ultraviolete (filtre) limitarea nivelului de iluminare si reducerea timpului de expunere
recomandri generale pentru alegerea lmpilor
tipul lmpii domenii de utilizarefluorescente de joaspresiune (tuburifluorescente)
- cldiri social administrative (birouri, scoli,spitale, policlinici, laboratoare, etc.)
- spaii industriale n care se cer niveluri mari deiluminare (ind. optic, mecanic fin)
- spaii comerciale, sli de sport, sli despectacol, cinematografe
fluorescente compacte - locuine, hoteluri- ncperi cu nlime < 3m- iluminat local
fluorescente de naltpresiune (baloanefluorescente)
- spaii industriale- depozite
cu descrcri n vapori desodiu de joas sau naltpresiune
- spaii industriale
incandescente - locuine-
ncperi cu frecvena mare a acionrii (grupurisanitare mici, debarale)cu halogen - spaii comerciale
8/3/2019 Lumina - Note Curs
28/28
note de curs
- expoziii de sculptur- hoteluri, restaurante, cofetrii- locuine
cu descrcri n vapori demercur si cu adaos dehalogenuri metalice
- spaii comerciale- sli de spectacole
cu inducie - cldiri social - administrative cu nlimi mari