The project implementation context

The European specific is defined by culture and history, but in the same time by the unique natural habitats and by the species of animals and rare birds that can be found on the territory of this big community. Natura 2000 protects this specific, finding also solutions for the long-term local and regional development, without affecting the everyday life of the people in the areas of Natura 2000.

Natura 2000 is a network of European natural areas, which was established under two European laws, the Birds Directive and the Habitats Directive and its implementation aims for the preservation of environment along with the people, without restraining their way of life or habits, encouraging a civilized and responsible behaviour towards the environment.

Financed by the European Union, DG Environment – LIFE Programme, the “Priority forest, sub-alpine and alpine habitats in Romania” project (LIFE05 NAT/RO/000176), helps the local and national authorities with respect to assigning, management and promoting the Natura 2000 sites, bringing its contribution to the campaign of informing the public and key agencies interested in Natura 2000.

The socio-economic changes in Romania apply an increasing pressure over the natural habitats, and the government must implement urgent measures for the long-term preservation of these European values.

Transilvania University of Brasov - Faculty of Silviculture and Forest Engineering, together with the World Wide Fund for Nature - Danube Carpathian Program (WWF-DCP), National Forest Administration ROMSILVA (NFA-ROMSILVA) and the Ministry of Agriculture, Forests and Rural Development (MAPDR) obtained the financing from the European Commission - Environment General Directorate for the implementation of a group of activities that support the national efforts for the implementation of the Habitats Directive (CE 92/43/EEC) in Romania.

The project activities were carried out on national level, during the period of 2005 - 2009 and the implementing team has the registered office in Brasov, within Transilvania University of Brasov - Faculty of Silviculture and Forest Engineering. These activities supported the implementation process of the European legislation with respect to the environment protection and focused on six forest habitats, an alpine meadow habitat and a sub-alpine scrub habitat with dwarf pine, which accommodate important species of flora and fauna for the European community.

Beside the technical and practical achievements, the legislative lobby and communication activites, were among the first of this type at national level, being able to establish the foundation of a partnership platform between all authorities involved in the implementation of this network.

The complexity of the issues concerning the protected areas, the diversity of approaching the Natura 2000 network subject, as well as the political environment in Romania, are essential factors that emphasize the need of implementing more similar projects in our country, in the years to come.

2

Identificarea, localizarea şi analiza distribuţiei habitatelor proiectului la nivel naţional

Activităţile proiectului s-au derulat pe întregul teritoriu al României, vizând următoarele habitate de importanţă comunitară localizate în zonele forestiere, subalpine şi alpine:

4070* Tufărişuri cu 1. Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;6230* Pajişti montane de 2. Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase;91D0* Turbării cu vegetatie forestieră;3. 91E0* Păduri aluviale cu 4. Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);91F0 Păduri de luncă mixte cu 5. Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);91H0* Vegetaţie forestieră panonică cu 6. Quercus pubescens;91I0* Vegetatie de silvostepă eurosiberiană cu 7. Quercus spp.; 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.8.

Realizarea lucrării „Habitatele din România” a oferit un prim punct de plecare pentru obţinerea informaţiilor legate de caracterizarea habitatelor şi distribuţia lor la nivel naţional. Grupul de lucru care a participat la elaborarea lucrării a fost alcătuit din specialişti din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Institutului de Biologie al Academiei Române şi Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice. Printr-un proces amplu de consultări, acest grup de specialişti recunoscuţi la nivel naţional în domeniul botanicii, silviculturii şi fitosociologiei a reuşit să armonizeze informaţiile din Directiva Habitate cu cele existente la nivel naţional. Publicaţia, distribuită în 1000 de exemplare la nivel naţional, a obţinut premiul „Emanoil Teodorescu” din partea Academiei Române în anul 2007.

Un alt obiectiv deosebit de important al proiectului a fost realizarea unei hărţi privind distribuţia potenţială a habitatelor de importanţă comunitară incluse în proiect, ca suport pentru desemnarea de situri Natura 2000 pentru cele mai reprezentative zone care conţin aceste habitate. Ca urmare, pe baza informaţiilor existente la începutul anului 2006 (bibliografie de specialitate, studii de teren, amenajamente silvice, harta vegetaţiei forestiere ICAS 1997, etc.) şi a numeroaselor întâlniri şi sesiuni de discuţii cu specialiştii în domeniu s-a elaborat „Harta distribuţiei potenţiale a habitatelor forestiere, a pajiştilor cu Nardus şi a jnepenişurilor din România”. În acest sens, echipa proiectului a colaborat cu ICAS - Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi INCDD Delta Dunării (instituţia desemnată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca responsabilă pentru desemnarea siturilor Natura 2000 în România). Harta a fost finalizată în prima jumătate a anului 2006 şi a fost pusă la dispoziţia diferiţilor factori interesaţi în implementarea Reţelei Natura 2000 în România, fiind utilizată de către echipa proiectului în desemnarea zonelor de interes şi planificarea activităţilor de desemnare a siturilor Natura 2000.

3

Identification, localization and distribution of the project habitats on national level

The project specific activities have covered the entire territory of Romania, being focused on habitats of community interest located in forest, sub-alpine and alpine areas:

4070* Bushes with 1. Pinus mugo and Rhododendron myrtifolium;6230* 2. Species rich Nardus grasslands, on siliceous substrates in mountain areas;91D0* Bog woodland;3. 91E0* Alluvial forests with 4. Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);91F0 Riparian mixed forest with 5. Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia, along the great rivers (Ulmenion minoris);91H0* Pannonian woods with 6. Quercus pubescens;91I0* Euro-Siberian steppic woods with 7. Quercus spp.; 91Y0 Dacian oak and hornbeam forest.8.

The drawing up of the work “Habitats of Romania” has offered a first starting point for obtaining information regarding the habitats’ characterization and also for their distribution at national level. The working group has been made of specialists from the Academy of Agricultural and Silvicultural Sciences, the Biology Institute of the Romanian Academy and the Forest Research and Management Planning Institute. Based on an intensive consultation process, this team of well known experts in botany, forestry and phytosociology has succeeded to harmonize the information from the European Habitats Directive with the national level information. The publication, distributed in 2000 copies on national level, has obtained the award „Emanoil Teodorescu” on behalf of the Romanian Academy, in 2007.

Another very important objective of the project was to produce a map with the potential distribution of the community interest habitats included in the project, as support for the designation of Natura 2000 sites for the most representative areas which include these habitats. Therefore, based on the information existent at the beginning of 2006 (specialty literature, field studies, forest management plans, forests map ICAS 1997, etc.) and on the numerous meetings and discussion sessions with specialists from this field of expertise, there was obtained “Map with potential distribution of Natura 2000 forest habitats, Nardus grasslands and Pinus mugo scrubs in Romania”. For this purpose, the project team collaborated with ICAS – Forest Research and Management Planning Institute and INCDD Danube Delta - National Institute for Research (the institution appointed by the Ministry of Environment and Sustainable Development as being responsible for designating the Romanian Natura 2000 sites). The map has been finalized during the first half of 2006 and has been put at the disposal of various interested parties for the implementation of Natura 2000 Network in Romania, being used by the project team for analysis on national level and planning of sites designation activities carried out during 2006.

4

Etape de teren - propunerea de situri Natura 2000

Echipa de implementare a proiectului a coordonat un număr important de specialişti pentru culegerea datelor din teren şi desemnarea siturilor de importanţă comunitară. Astfel, au fost stabilite echipe care au cules informaţiile pentru habitatele forestiere, respectiv siturile propuse pentru această categorie de habitate, echipe pentru siturile cu pajişti şi jnepenişuri şi diferiţi specialişti pe grupe de specii (amfibieni, reptile, păsări, floră, nevertebrate, mamifere, etc). Imagini aeriene (scara 1:5000) şi alte suporturi cartografice au fost achiziţionate pentru o delimitare cu exactitate a habitatelor din proiect aflate în interiorul siturilor propuse. Harta fiecărui sit s-a realizat în format GIS şi au fost realizate fotografii în teren. Ca urmare a informaţiilor colectate, s-a realizat o baza de date la nivel naţional cu informaţii relevante şi detaliate. Toate acesta informaţii au fost folosite pentru completarea formularelor standard.

Formularele standard au fost transmise către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Academia Română, Comisia Monumentelor Naturii. Toate datele au fost de asemenea încărcate şi în baza de date a Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, inclusiv limitele GIS ale siturilor propuse prin proiect.

Implementarea cu succes a acestei acţiuni a fost susţinută de partenerii din proiect, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva jucând un rol deosebit în colectarea informaţiilor pentru habitatele forestiere. De asemenea, s-a colaborat strâns şi cu personalul ITRSV din cadrul MAPDR, Agenţiile de Protecţie a Mediului şi custozii sau administratorii de arii protejate.

Datele culese din teren pe parcursul anului 2006 au fost folosite pentru fundamentarea studiilor privind ameninţările, recomandările de management şi monitorizare pentru habitatele incluse în proiect.

Activităţile de culegere a datelor atât din materialele bibliografice cât şi din teren au contribuit semnificativ la descrierea şi cunoaşterea habitatelor din proiect:

s-au adăugat informaţii utile despre arealul habitatului 91D0* şi despre - suprafaţa sa la nivel naţional; s-au cules date importante despre distribuţia la nivel naţional, despre - ameninţări şi statutul de conservare pentru habitatele forestiere, în special pentru cele cu stejar pufos (Quercus pubescens);s-a realizat o hartă a distribuţiei jnepenişurilor la nivel naţional (prima estimare - de acest fel din ultimele decenii);s-a obţinut, în urma unor dezbateri foarte intense, o caracterizare a - habitatului de pajişti bogate în specii cu Nardus stricta, pe substrat silicios, şi identificarea asociaţiilor vegetale care sunt atribuite acestui habitat, s-a estimat starea de conservare şi s-a propus o metodologie de estimare a stării favorabile de conservare a habitatului.

Siturile propuse de către proiect au fost selectate pentru a acoperi cele mai reprezentative zone ale habitatelor studiate, suprafeţele siturilor propuse fiind de la câteva zeci de hectare până la câteva de mii de hectare (situri declarate pentru pajişti şi jnepenişuri).

Au fost completate formulare standard pentru un număr de 56 de situri potenţiale de importanţă comunitară. Dintre acestea, un număr de 50 de situri propuse de către proiect au fost acceptate şi publicate în Ordinul de Ministru nr.1964 din 2007.

5

Field phase: proposing Natura 2000 sites

The project implementation team has coordinated an important number of specialists for field data collection and designation of sites of community interest. Thus, teams were established that have collected information for the forest habitats, respectively the sites suggested for this category of habitats, teams for the grassland and mountain pine sites and different specialists for the various groups of species (amphibian, reptiles, birds, flora, non-vertebrates, mammal, etc). For an exact delimitation of the project’s habitats found within the suggested sites there have been purchased aerial images (scale 1:5000) and other cartographic supports. Each site’s map was designed in GIS format and field photos were taken. Pursuant to the collected information there has been established a national level database containing relevant and detailed information. All this information has been used for filling in the standard forms.

The standard forms have been sent to the Ministry of Environment and Sustainable Development and the Romanian Academy, the Monuments of Nature Commission. All data has also been uploaded in the database of the Ministry of Environment and Sustainable Development, including the GIS limits of the sites proposed by the project.

The successful implementation of this action has been supported by the project’s partners, the National Forest Administration - Romsilva playing an important role in collecting the information for the forest habitats. Also, we have closely collaborated with the Territorial Inspectorates for Forest Regime and Hunting (ITRSV) within the Ministry of Agriculture and Rural Development (MAPDR), the Environment Protection Agencies and the custodians and administrators of the protected areas.

The data collected on the field during 2006 has been used for underling the studies regarding threats, management and monitoring recommendations for the habitats included in the project.

The activities of data collection, both from bibliographic materials and from the field have contributed significantly at the description and knowledge of the project’s habitats:

there has been added useful information about the 91D0* habitat, as well as - about its surface at national level; there has been collected important data about the national level distributions, - about threats and the conservation status of forest habitats, especially for those with downy oak (Quercus pubescens);there has been drawn up a mountain pine national distribution map (the first - estimation of this type from the last decades);following some very harsh debates there was obtained a characterization of - the species rich grasslands with Nardus stricta, on siliceous substrate habitat with the identification of the vegetal associations which are ascribed to this habitat, there was estimated the conservation status and there was suggested an estimation methodology of this habitat’s favorable conservation status.

The sites suggested within the project have been selected in order to cover the most representative surfaces of the studied habitats, the surfaces of the proposed sites extending from few hectares to thousands of hectares (sites declared for grasslands and dwarf pine).

For the habitats included in the project, there have been filled - in standard forms for a number of 56 potential sites of community importance. Of these there have been accepted 50 sites that were included in the list of the Minister’s Order no.1964 from 2007.

6

7

8

Identificarea ameninţărilor potenţiale privindhabitatele din proiect

Reţeaua Natura 2000 trebuie să contribuie semnificativ la menţinerea sau refacerea statutului de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi la menţinerea biodiversităţii fiecărei regiuni biogeografice.

Cunoaşterea ameninţărilor potenţiale care planează asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară este deosebit de importantă în luarea deciziilor prompte privind fie prevenirea acţiunii lor vătămătoare fie contracararea efectelor lor. În plus, rezultatele acestor studii pot constitui o bază de pornire în elaborarea şi implementarea unor măsuri de gospodărire bazate pe dezvoltarea armonioasă a comunităţilor umane în interiorul sau în vecinătatea siturilor Natura 2000.

Ameninţările au fost identificate şi evaluate pe grupe de habitate: forestiere, alpine şi sub alpine. Pentru fiecare din aceste grupe de habitate au fost realizate studii detaliate.

Pentru fiecare din cele 6 habitate forestiere, ameninţările potenţiale identificate au fost prezentate sub formă tabelară şi clasificate în următoarele categorii: ameninţări de natură antropică, ameninţări naturale biotice şi abiotice. Întrucât cele din prima categorie sunt cele mai numeroase, s-au delimitat următoarele sub-categorii: legislaţie, regimul proprietăţii, informare insuficientă; limite, vecinătăţi; managementul deficitar, nerespectarea reglementărilor în vigoare; construcţii şi alte amenajări; exploatarea resurselor biotice (altele decât lemnul) şi abiotice; agricultură, creşterea animalelor; poluare. Fiecare ameninţare a fost caracterizată din punct de vedere al nivelului de incidenţă, al suprafeţei de habitat afectată, al modului de acţiune şi al intensităţii influenţei negative. De asemenea se prezintă şi câteva măsuri posibile de contracarare a ameninţării în cauză. Pentru a avea o imagine de ansamblu, în partea finală a lucrării „Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 - Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România - AMENINŢĂRI POTENŢIALE” se prezintă un tabel centralizator cu evidenţa ameninţărilor potenţiale identificate în studiu precum şi un tabel de sinteză referitor la impactul global al fiecărei ameninţări asupra fiecăruia din cele şase tipuri de habitate forestiere studiate (impactul a fost evaluat pe o scară cu patru niveluri: potenţial, redus, mediu şi ridicat). În plus este prezentat şi un model de fişă de teren pentru evaluarea acestor ameninţări şi a evoluţiei lor într-un anumit sit de importanţă comunitară. Lucrarea conţine şi o colecţie bogată de imagini sugestive referitoare la factorii de stres şi situaţiile limitative prezentate.

Lucrarea „Habitate alpine şi subalpine de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 - Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România - AMENINŢĂRI POTENŢIALE, RECOMANDĂRI DE MANAGEMENT ŞI MONITORIZARE” identifică factorii care influenţează sau pot influenţa în mod negativ habitatele 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium şi 6230* Pajişti montane de Nardus, bogate în specii, pe substraturi silicioase. Au fost elaborate şi câteva recomandări pentru managementul şi monitorizarea succesului acţiunilor de management în vederea menţinerii acestor habitate într-o stare favorabilă de conservare. În vederea elaborării studiului, au fost analizate şi sintetizate informaţiile din formularele standard pentru siturile Natura 2000, completate în vara anului 2006 în cadrul proiectului. Aceste date au fost îmbogăţite cu noi informaţii colectate de pe teren şi din literatura de specialitate precum şi cu rezultatele workshop-urilor organizate în cadrul proiectului.

9

Identification of the potential threats related to the project habitats

The Natura 2000 network has to have an important contribution to the maintenance or restoration of the favorable conservation status of community interest species and habitats and to maintain the biodiversity of each biogeographical region.

The knowledge about of the potential threats for the species and habitats of community interest is especially important in making prompt decisions regarding either the prevention of their harmful action or the counteracting of their effects. Moreover, the results of these studies can represent a starting point in drawing up and implementing some management measures based on the balanced development of human communities within or in the proximity of Nature 2000 sites.

The threats were identified and evaluated on groups of habitats: forest, alpine and sub alpine. For each group detailed studies were carried out.

For each of the 6 forest habitats the potential identified threats are presented in a table and are classified in the following categories: anthropic, natural and abiotic threats. Because the ones included in the first category are the most frequent there have been determined the following sub-categories: legislation; property regime; insufficient information; limits; proximity, adverse management, nonobservance of the applicable regulations, constructions and other settlements; logging of biotic (other than wood) and abiotic resources; agriculture, animals’ raising; pollution. Each threat has been characterized from the point of view of its incidence level, the affected habitat’s surface, the mode of action and the intensity of the negative influence. At the same time there are presented some possible measure of counteracting the threat in question. In order to have an overall image, in the final part of the work “Forest habitats of community interest included in the project LIFE05 NAT/RO/000176 - Priority alpine, subalpine and forest habitats in Romania - POTENTIAL THREATS” there is presented a summarizing table recording the potential threats identified in the study and a synthesis table regarding the global impact that each threat has upon each of the six types of forest habitats studied (the impact has been assessed on a scale of four levels: potential, low, medium and high). Furthermore, it is also presented a field data sheet for the assessment of these threats and their evolution in a certain site of community importance. The work also contains an ample collection of suggestive images regarding the stress factors and the limitative situations presented.

“Alpine and subalpine habitats of community interest included in the project LIFE05 NAT/RO/000176 - Priority alpine, subalpine and forest habitats in Romania - POTENTIAL THREATS, MANAGEMENT AND MONITORING RECOMMANDATIONS” identifies the factors influencing negatively those priority habitats of community interest, namely: 4070* Bushes with Pinus mugo and Rhododendron myrtifolium and 6230* Species rich Nardus grasslands, on silicious substrates – habitats that are found in the upper mountain and sub-alpine vegetation belts. Moreover, as part of this study, several recommendations have been developed for habitat management and successful monitoring of management actions, with the aim of maintaining these habitats in a favourable conservation status. Information included in the standard Natura 2000 site forms that were filled out in 2006 as part of this project was analyzed and synthesized. Additional data collected in the field, from literature and the results of the workshops and meetings contributed further to this document.

10

Măsuri privind gospodărirea habitatelor forestiere de importanţă comunitară incluse în proiect

Întrucât scopul principal al Reţelei Natura 2000 este acela de a menţine într-o stare de conservare favorabilă (FCS) habitatele şi speciile din siturile desemnate, studiul privind măsurile de gospodărire pentru habitatele forestiere de importanţă comunitară incluse în proiect începe cu o scurtă introducere a acestui concept (i.e. conceptul de Stare de Conservare Favorabilă) şi propune câţiva indicatori ce pot fi utilizaţi în evaluarea lui de către cei care gospodăresc pădurile. Aceştia au fost grupaţi în 6 categorii: indicatori de suprafaţă (e.g. suprafaţa minimă, dinamica suprafeţei); indicatori referitori la etajul arborilor (e.g. compoziţia în specii, modul de regenerare, consistenţa, specii alohtone, arbori uscaţi); indicatori pentru etajul regenerării şi seminţişului (e.g. compoziţia în specii, grad de acoperire, mod de regenerare, specii alohtone); indicatori pentru etajul subarboretului (e.g. compoziţia floristică, specii alothone); indicatori pentru pătura erbacee (e.g. compoziţia floristică, specii alothone) şi indicatori pentru diverse perturbări (e.g. suprafaţa afectată). Pentru fiecare dintre aceşti indicatori se prezintă pe scurt metodologia de evaluare precum şi valorile prag (i.e. valorile minime sub care starea de conservare este considerată ca nefavorabilă).

Măsurile de gospodărire considerate potrivite menţinerii acestei stări de conservare favorabilă sunt prezentate începând cu cele cu caracter comun (i.e. valabile pentru toate cele 6 habitate forestiere). Ulterior, pentru fiecare habitat în parte se prezintă o scurtă descriere a cadrului natural, o evaluare a stării lor actuale la nivel naţional, o sinteză a ameninţărilor potenţiale şi în final, măsurile de gospodărire specifice. Pentru a acoperi orice situaţie ce poate să apară în practică, aceste măsuri se referă atât la menţinerea cât şi la refacerea FCS şi sunt împărţite în măsuri cu caracter silvicultural şi alte măsuri. În plus, măsurile silviculturale au fost tratate separat pentru păduri cu rol preponderent de producţie şi pentru păduri cu funcţii speciale de protecţie.

Studiul a fost realizat de către specialiştii de la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov care au colaborat atât cu alţi specialişti din domeniu (ICAS, companii private, etc.) cât şi cu personalul RNP ROMSILVA şi MAPDR care a fost implicat în proiect. Procesul de elaborare al studiului a fost participativ, fiind bazat pe prevederile Natura 2000, experienţa practică şi realitatea din teren.

Studiul a fost publicat în 1000 de exemplare sub Editura Universităţi Transilvania din Braşov şi distribuit în anul 2008 factorilor implicaţi în procesul de implementare al reţelei Natura 2000 în România.

Varianta electronică (PDF) a studiului privind măsurile de gospodărire a habitatelor forestiere din proiect este disponibilă pe pagina web a proiectului la adresa:http:// www.lifenatura2000.ro/home.php?page=publications

11

The management measures for forest habitats included in the project

Because the main objective of Natura 2000 network is that of maintaining in a favorable conservation status (FCS) the habitats and species of the designated sites, the study regarding the management measures for the community importance, forest habitats included in the project opens with a brief introduction of this concept (i.e. the concept of Favorable Conservation Status) and advances a few indicators that can be used in its assessment by the persons and authorities responsible with forests management. The indicators have been grouped in 6 categories: surface indicators (e.g. minimum surface, surface’s dynamic); indicators related to the tree layer (e.g. composition in species, the regeneration mode, consistency, allochthonous species, dried trees); indicators for the regeneration and seedling layer (e.g. composition in species, covering degree, regeneration mode, allochthonous species); indicators for the undergrowth layer (e.g. floristic composition, allochthonous species); indicators for the herbaceous cover (e.g. floristic composition, allochthonous species) and indicators for various perturbations (e.g. affected surface). For each of these indicators there is briefly presented the methodology and the threshold values (i.e. minimum values under which the conservation status is considered unfavorable).

Further there are presented the management measures considered appropriate for maintaining this favorable conservation status starting with the general ones (i.e. valid for all 6 forest habitats). Subsequently, for each habitat there is presented a brief description of the natural environment, an assessment of their current status at national level, a synthesis of the potential threats and, finally, the specific management measures. In order to cover any situation that might appear in practice, these measures are related both to the maintenance and the remaking of the FCS and are divided in forest measures and other measures. Furthermore, the forest measures have been considered separately for forests with a production leading role and for forest with special protection functions.

The study was done by the experts from Faculty of Silviculture and Forest Engineering from Braşov, which collaborated with other experts from relevant institutions (ICAS, private companies, etc.) and also with RNP ROMSILVA and MAPDR personnel involved in the project. The process of the study elaboration was participative, based on Natura 2000 requirements, practical experience and field situation.

The study was published in 1000 copies under the Publishing House of “Transilvania” University of Brasov and has been distributed in 2008 to the stakeholders involved in the implementation process of Natura 2000 network in Romania.

It is also available in electronic variant (PDF) on the project’s webpage:http:// www.lifenatura2000.ro/home.php?page=publications

12

Măsuri de management pentru habitatele prioritare alpine şi sub alpine

Aceste măsuri de management sunt cuprinse în lucrările: „Recomandări de management pentru habitatul 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase” (autori: Marius I. Bărbos, Nicuşor Sima) şi „Recomandări de management pentru habitatul 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium” (autor: Ioan Blada).

Recomandările incluse în aceaste lucrări au un caracter general. Studiile subliniază faptul că managementul cel mai adecvat pentru un anumit sit poate fi realizat numai ţinând cont de particularităţile locale (suprafaţa habitatului, speciile existente, presiunea antropică, proprietari etc.).

Modificarea tipului de management al habitatelor, practicat până în prezent în zonele montane, poate să nu aibă în toate cazurile efectele aşteptate, întrucât sunt greu de anticipat efectele schimbărilor climatice. Încălzirea globală poate influenţa, de exemplu, distribuţia şi chiar continuitatea habitatelor montane.

Managementul acestor habitate trebuie să aibă ca principal scop menţinerea habitatelor într-o stare favorabilă de conservare. În mod normal, comunităţile vegetale naturale din zona subalpină ar trebui să se găsească în stadiul de climax, care necesită intervenţii minime de management. Datorită însă presiunii antropice ce se înregistrează în toţi munţii României, reprezentată în special prin păşunat, în unele cazuri apar ca fiind foarte necesare măsuri de management activ de refacere a habitatului, cum ar fi: identificarea în teren şi cartarea cu acurateţe a habitatului, cu marcarea zonelor degradate şi a celor aflate într-o stare bună de conservare; lucrări de refacere a habitatului; acţiuni de prevenire şi eliminare a atacurilor dăunătorilor; conştientizarea şi instruirea ciobanilor şi a proprietarilor de păşuni referitor la importanţa acestui habitat şi a unui păşunat raţional; acordarea de subvenţii şi compensaţii proprietarilor de terenuri în vederea conservării jnepenişurilor; informarea turiştilor prin diverse tipuri de materiale informative (panouri, pliante etc.).

În ce priveşte managementul habitatului 6230*, trebuie să se ţină seama de tendinţa de evoluţie sub influenţa antropică şi de tendinţa naturală de evoluţie a habitatului în lipsa oricărei intervenţii antropice, legat de originea acestor pajişti (primară sau secundară). Studiile realizate la nivel internaţional cu privire la diferitele tehnici de management al pajiştilor pe soluri sărace, în vedere menţinerii unei bogăţii specifice ridicate, plasează cositul pe primul loc. Păşunatul raţional este considerat ca fiind a doua metodă ca eficienţă. A treia cale de intervenţie, puţin recomandată, având un efect mai puţin benefic asupra biodiversităţii, o reprezintă eliminarea vegetaţiei lemnoase prin tăiere sau ardere.

Informaţii detaliate şi în variantă electronică (PDF) privind managementul şi conservarea habitatelor prioritare alpine şi subalpine sunt disponibile pe pagina web a proiectului: http:// www.lifenatura2000.ro/home.php?page=publications

13

Management measures for priority alpine and sub alpine habitats

The management measures were analyzed in the following works: “Management recommendations for habitat 6230* Species rich Nardus grasslands on siliceous substrates” (authors: Marius I. Bărbos, Nicuşor Sima) and “Management recommendations for habitat 4070* Bushes with Pinus mugo and Rhododendron myrtifolium” (author: Ioan Blada).

The recommendations included in this study have a general character. Both studies emphasize that the most appropriate management for a certain site can be achieved only by considering the local particularities (habitat’s surface, existent species, anthropic pressure, owners etc.).

The modification of the habitats’ type of management, used up to now in the mountain areas, can not have in all cases the expected effects, insomuch as it is difficult to estimate the effects of climate change. For instance, global warming can influence the distribution and continuity of mountain habitats.

The management of these areas has to have as main purpose the maintenance of a favorable conservation status. Normally, the natural vegetation communities from the sub-alpine area should be found in the climax stage, which requires minimum management interventions. Due to anthropic pressure, which is especially high in Romania’s mountains, being represented mainly by grazing, in some cases the implementation of active management measures for remaking the habitat becomes very necessary: field identification and accurate mapping of the habitat, marking the bad areas and the areas which are in a good conservation status, habitat’s remaking works, actions for preventing and eliminating prejudicial influences, informing and training the shepherds and grassland owners regarding the importance of this habitat and rational grazing, offering subventions and compensations to the land owners in view of conserving the mountain pine, informing tourists by means of different informative materials (billboards, flyers etc.).

In what concerns the management of habitat 6230*, there have to be taken into consideration two aspects: the tendency of evolution under anthropic influence and the natural evolution tendency of the habitat in absence of any anthropic intervention, regarding the origin of these grasslands (primary or secondary). The international studies regarding different management techniques for maintaining a specific high richness of grasslands on meagre soils place mowing on the first place. Rational grazing is considered as being the second method from the point of view of efficiency. The third intervention means, little recommended, having a less beneficial effect on biodiversity is represented by the elimination of wood vegetation through cutting or burning.

Detailed information and the electronic version (PDF) of the study is also available on the project webpage: http:// www.lifenatura2000.ro/home.php?page=publications

14

Monitorizarea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanţă comunitară

Activităţile de monitorizare a habitatelor forestiere sunt prezentate într-o lucrare de sinteză care începe prin a prezenta modul de gospodărire şi urmărire a evoluţiei habitatelor forestiere în România. Sunt analizate atât aspectele legislative cât şi cele tehnice. Din prima categorie merită menţionate următoarele: administrarea fondului forestier se face conform legislaţiei naţionale şi este obligatorie pentru toţi deţinătorii de terenuri forestiere (indiferent de tipul de proprietate); gospodărirea pădurilor se face conform normelor şi instrucţiunilor tehnice unitare la nivel naţional şi pe baza planurilor de amenajament (elaborate doar de către firme autorizate) aprobate de către Autoritatea Publică Centrală care răspunde de Silvicultură. În plus, silvicultura în România urmăreşte gospodărirea durabilă a pădurilor şi promovează tipurile naturale de pădure. În ceea ce priveşte aspectele de ordin tehnic, sunt scoase în evidenţă cele trei mari categorii de date obţinute prin activitatea de amenajare a pădurilor: cele referitoare la biotop (e.g. forma de relief, expoziţia, înclinarea, altitudinea, tipul de sol, tipul de staţiune, litiera, factori limitativ şi perturbatori), cele referitoare la vegetaţie (e.g. caracterul actual al tipului de pădure; tipul de floră ierboasă; pentru etajul arborilor – structura verticală, clasa de producţie, consistenţa, diametrul mediu, înălţimea medie, compoziţia în specii, elagajul natural, clasa de calitate, vitalitatea, creşterea şi volumul la hectar; pentru subarboret – compoziţia în specii şi suprafaţa ocupată, modul de răspândire şi densitatea; pentru seminţiş – compoziţia, suprafaţă ocupată şi răspândirea) şi cele referitoare la managementul silvic (suprafaţă, categorie de folosinţă a terenului, zonare funcţională, subunitate de gospodărire, regim, lucrări executate şi lucrări propuse).

Pe baza informaţiilor prezentate se consideră că monitorizarea stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanţă comunitară poate folosi ca bază de pornire datele culese cu ocazia lucrărilor de amenajare a fondului forestier. Lucrarea propune abordarea monitorizării la 3 niveluri diferite.

Primul se referă la toate tipurile de habitate forestiere din România şi se efectuează cu ajutorul imaginilor aeriene şi satelitare şi a bazelor de date existente. Următorul nivel urmăreşte doar habitatele forestiere de importanţă comunitară şi se bazează în principal pe analiza bazei de date amenajistice (i.e. datele culese cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor).

Ultimul nivel este cel mai intensiv şi se referă la habitatele prioritare de importanţă comunitară. Acest nivel implică analize de detaliu şi monitorizări în teren şi reprezintă de fapt scopul principal al lucrării. Pentru implementarea lui, autorii propun o Fişă de teren pentru evaluarea structurii şi stării actuale precum şi pentru instalarea pieţelor de monitorizare în suprafeţele care nu au o stare de conservare favorabilă. Aceasta are la bază indicatorii stării de conservare favorabilă propuşi în lucrarea privind măsurile de gospodărire pentru aceste habitate, care aici sunt reluaţi şi analizaţi. În partea finală lucrarea recomandă ca, pentru o evaluare obiectivă la nivel naţional a stării de conservare pentru habitatele forestiere de importanţă comunitară, activitatea de monitorizare să fie încredinţată unor instituţii sau companii de specialitate.

15

Monitoring of conservation status of forest habitats of community interest

The activities concerning the monitoring of forest habitats were presented in a study that starts with the presentation of the management of the forest habitats in Romania and the assessment of their evolution. Both the legislative and the technical aspects are analyzed. From the first category it is worth mentioning the following ones: the administration of the forest is carried out according to the national legislation which is compulsory for all woodland owners (regardless of the type of propriety they own); the forest’s administration is carried out in compliance with the national norms and technical unitary instructions and based on the management plans (drawn up only by authorized companies) approved by the National Authority for Silviculture. Furthermore, in Romania silviculture pursues a sustainable forest management and promotes the natural types of forest. In what concerns the technical aspects there are outlined three large data categories obtained by means of the forest management activity: the ones regarding the biotope (e.g. land form, position, inclination, altitude, type of soil, type of forest station, litter, limitative and perturbing factors), the ones regarding the vegetation (e.g. the current character of the forest type; the type of herbaceous flora; for the tree layer– the vertical structure, the production class, consistency, average width, average height, composition in species, natural pruning, quality class, vitality, growth and volume per hectare; for the undergrowth layer– composition in species and the occupied surface, dispersion mode and density; for the seedling layer – composition, occupied surface and dispersion) and the ones regarding the forest management (surface, land use category, functioning zoning, management sub-unit, regime, executed and proposed works).

Based on the presented information it is considered that for monitoring the conservation status of forest habitats of the community interest there can be used, as starting point, the data collected for the forest management planning works. The work suggests a 3 level monitoring approach.

The first refers to all types of forest habitats from Romania and is performed by means of aerial and satellite images and the existent databases. The following level refers only to the forest habitats of community interest and is mainly based on the management database analysis (i.e. the data collected on occasion of the forest management works).

The last level is the most intensive one and refers to the priority habitats of community interest. This level implies detailed analysis and field monitoring and actually represents the main scope of the work. For its implementation the authors propose a Field data sheet for the assessment of the current structure and status as well as for the establishment of the monitoring areas within the surfaces that do not have a favorable conservation status. It is based on the indicators of favorable conservation status, proposed in the work regarding the management measures for these habitats, the indicators being hereby resumed and analyzed. In its final part the work recommends subcontracting the monitoring activity to specialized institutions or companies in order to obtain an objective assessment, at national level, of the conservation status for forest habitats of community interest.

16

Monitorizarea stării de conservare a habitatelor prioritare alpine şi subalpine

„Planul de monitorizare al habitatului 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium din siturile reţelei Natura 2000 din România” (autor: Călin Hodor) se adresează în special structurilor de administrare prezente şi viitoare a siturilor Natura 2000 care conţin habitatul 4070*, precum şi tuturor celor care sunt interesaţi în managementul acestui habitat. Protocoalele de monitorizare sunt simple, pentru aplicarea lor nefiind nevoie de o pregătire specială, putând fi astfel implementate cu ajutorul voluntarilor, studenţilor, rangerilor etc. Lucrarea conţine în principal descrierea din surse bibliografice a habitatului 4070*, a speciilor edificatoare şi descrierea sub forma unor protocoale de monitorizare a principalelor metode de monitorizare a acestui tip de habitat. Este cunoscut faptul că monitorizarea habitatelor edificate de plante lemnoase cu creştere lentă este greoaie, primele rezultate apărând după mulţi ani de cercetare. Pentru monitorizarea jnepenişurilor din siturile Natura 2000 din Carpaţi sunt propuse trei metode de monitorizare: cu pieţe de probă, cu imagini fixe şi cu imagini satelitare.

În cadrul studiului . „Recomandări de monitorizare pentru habitatul 6230* Pajişti de Nardus, bogate în specii, pe substraturi silicioase” (autori: Marius Bărbos şi Dumitru Romulus Târziu) au fost realizate următoarele:

Identificarea principalilor factori ecologici care influenţează în mod direct sau 1. indirect structura, stabilitatea şi dinamica comunităţilor vegetale din cadrul habitatului 6230*;Identificarea principalelor atribute care definesc starea favorabilăpentru 2. conservarea pajiştilor de Nardus stricta bogate în specii pe substrat silicios;Definirea intervalului de valori pentru fiecare dintre atributele identificate;3. Elaborarea unui plan de monitorizare a habitatului 62304. *.

În perioada iunie-octombrie 2008, printr-un eşantionaj stratificat, au fost efectuate 94 de relevee în pajiştile din etajele montan, subalpin şi alpin din întreg lanţul carpatic, pe suprafeţe de probă de 100 m2. Din cele 94 de relevee, 21 au fost efectuate în alte tipuri de comunităţi vegetale decât cele aparţinând habitatului 6230*, încercându-se astfel să se evidenţieze mult mai fidel care sunt factorii care determină extistenţa acestui tip de habitat într-o regiune dată. În cadrul fiecărei suprafeţe de probă au fost colectate date privind atât structura (compoziţia floristică şi abundenţa-dominanţa fiecărei specii), cât şi valorile factorilor de mediu topografici (altitudine, pantă, expoziţie etc.), edafici (humus, concentraţia cationilor, pH-ul, bazele de schimb etc.) şi biotici (acoperirea generală, grosimea stratului de litieră, mod de utilizare, etc.). Analiza probelor de sol s-a realizat în cadrul Laboratorului de Pedologie din cadrul Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov.

Pe baza rezultatelor obţinute prin prelucrarea datelor colectate pe teren au fost alese atributele (caracteristicile) care definesc starea favorabilă pentru conservarea habitatului 6230* şi s-au stabilit limitele între care valorile acestor atribute pot varia fără ca existenţa habitatului să fie periclitată. Deşi nu s-a putut surprinde întreaga variabilitate a habitatului studiat, totuşi, datele colectate şi experienţa acumulată a permis elaborarea unor recomandări privind monitorizarea pajiştilor de Nardus stricta bogate în specii, pe soluri silicioase. Aceste recomandări au un caracter general, fiind necesară adaptarea lor pentru fiecare sit Natura 2000 în parte în funcţie de particularităţile acestuia.

17

Monitoring of the conservation status of priority alpine and sub alpine habitats

“The monitoring plan of the habitat 4070* Bushes with Pinus mugo and Rhododendron myrtifolium from the Natura 2000 sites in Romania” (author: Călin Hodor) is addressed especially to the existing and future administrations of Natura 2000 sites where the habitat 4070* occurs, as well to all stakeholders interested in the management of this habitat. The monitoring protocols are simple, a special training not being required for their drawing up; in this way they can be implemented with the support of volunteers, students, rangers etc. For the most part, the hereby report contains the description obtained from bibliographic sources of the habitat 4070*, of the probatory species, and the description of the main monitoring methods, designed as monitoring protocols, of this type of habitat. The monitoring of the probatory habitats of ligneous plants with low growth is difficult, the first results being obtained after many years of research. For monitoring the mountain pine from the Natura 2000 sites there are advanced three monitoring methods: with sample areas, with fixed images and with satellite images.

Within the study “Monitoring recommandations for habitat 6230* - Species rich Nardus grassland, on siliceous substrates” (authors: Marius Bărbos and Dumitru Romulus Târziu) there have been established the following:

Identification of the main ecological factors that directly or indirectly influence 1. the structure, stability and dynamic of the vegetal communities within the habitat 6230*;Identification of the main attributes that define the favorable status for the 2. conservation of species rich Nardus stricta grasslands, on siliceous substrates;Definition of the value range for each of the identified attributes;3. Elaboration of a monitoring plan for the 6230* habitat.4.

In the period of June – October 2008 there have been carried out 94 surveys, by means of a multilayered sample, in the grasslands of the mountain, sub-alpine and alpine layers from the entire Carpathian Chain, on sample surfaces of 100 m2. Out of the 94 surveys, 21 have been carried out in other types of vegetal communities than the ones belonging to the 6230* habitat, trying in this way to outline as faithful as possible which are the factors that determine the occurrence of this type of habitat in a given area. Within each sample surface there have been collected data regarding both the structure (floristic composition and abundance – dominance of each species), and the values of the topographic environment factors (altitude, slope, position etc.), the soil related factors (humus, cation concentration, pH, exchange basis etc.) and biotic factors (general covering, thickness of the litter layer, use mode etc.). The analysis of soil samples has been carried at the Pedology Laboratory, within the Faculty of Silviculture and Forest Engineering of Braşov.

Based on the results obtained by processing the field collected data there have been selected the attributes (characteristics) that define the favorable status for the conservation of the 6230* habitat and there have been set up the limits within which the values of these attributes may vary without endangering the existence of the habitat. Although, there could not be detected the complete variability of the studied habitat, the collected data and build up experience enabled the drawing up of some recommendations regarding the monitoring of the species rich Nardus stricta grasslands on siliceous substrates. These recommendations have a general character thus being necessary their adjustment for each Natura 2000 site, depending on its particularities.

18

Lobby şi colaborarea cu alte proiecte la nivel naţional şi internaţional

Pe întreg parcursul proiectului s-au desfăşurat intense acţiuni de lobby pentru includerea în legislaţia existentă a unor măsuri care să asigure un management eficient al siturilor Natura 2000 şi o corectă implementare a prevederilor directivelor europene, Directiva Habitate şi Directiva Păsări, precum şi pentru introducerea plăţilor compensatorii Natura 2000. În acest sens echipa de implementare a participat la întâlniri şi discuţii cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Pentru informarea tuturor celor interesaţi, s-au organizat numeroase seminarii şi instruiri cu factorii de decizie implicaţi în implementarea reţelei Natura 2000 (administratori de arii protejate, agenţii regionale şi locale de protecţia mediului, proprietari de terenuri, asociaţii ale proprietarilor de păduri, agenţii de plăţi şi intervenţii în agricultură, camere de comerţ, etc). Comunităţile locale din cele două parcuri incluse în proiect, (Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Ceahlău), au fost instruite în vederea dezvoltării unor activităţi durabile (ecoturism, comercializarea produselor tradiţionale) şi promovarea valorilor legate de speciile şi habitatele Natura 2000 din zonele respective.

Colaborarea cu alte proiecte

În activitatea de de lobby s-a colaborat cu proiectul finanţat de Societatea Regală Olandeză pentru Conservarea Naturii (KNNV) „NATURA 2000 în Romania: o abordare pe două planuri pentru implicarea factorilor interesaţi în implementare la nivel naţional şi regional”. În cadrul acestei colaborări s-au pus bazele unui grup de lucru interministerial privind Natura 2000, care a avut prima întrunire la începutul anului 2008 şi la care au participat reprezentanţi din zece ministere (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Integrării Europene, s.a.). Demersurile pentru organizarea întâlnirilor acestui grup de lucru vor continua şi pe parcursul următorilor ani, prin alte proiecte ale Fondului Mondial pentru Natură - Programul Dunăre Carpaţi (WWF DCP).

Participarea activă la acţiunile Coaliţiei ONG Natura2000 România, prin studii şi culegerea datelor din teren, participarea la întâlniri şi seminarii legate de Natura 2000 şi habitatele prioritare din cadrul proiectului, a fost o acţiune permanentă. Tot prin intermediul acestei coaliţii s-au adresat scrisori şi poziţii oficiale către autorităţiile statului (ministere, preşedenţie, etc) în legătură cu iniţiativele legislative ce privesc mediul şi ariile protejate, dar şi în legătură cu anumite cazuri concrete de ilegalităţi în siturile Natura 2000.

În ceea ce priveşte aspectele ştiinţifice şi tehnice, membrii echipei proiectului au colaborat intens cu proiectul PHARE „Implementarea reţelei Natura 2000 în România” (schimb de date, informaţii tenhnice şi lucrări de specialitate). De asemenea, în decursul anului 2008, au fost derulate acţiuni de colaborare cu proiectul PHARE TAPPP – Asistenţă Tehnică pentru Propunerea Proiectelor Model pentru Arii Protejate în România.

19

Lobby and collaboration with other projects at national and international level

During project implementation intensive lobby actions have been undertaken in order to include in the existent legislation some measures that would assure an efficient management of Natura 2000 sites and a correct implementation of the European directives, namely, Habitats Directive and Birds Directive, as well as for including the Nature 2000 compensation payments. For this purpose the implementation team has attended meetings and discussions with the Ministry of Environment and Sustainable Development and the Ministry of Agriculture and Rural Development.

To get everyone interested informed there have been organized seminars and trainings with the decision making factors involved in the implementation of the Natura 2000 network (protected areas’ administrators, regional and local agencies for environment protection, land owners, forest owners associations, agencies for payments and interventions in agriculture, chambers of commerce, etc). The local communities from the two parks included in the project, Rodna Mountains National Park and Ceahlau National Park, have been trained in view of developing some sustainable activities (ecotourism, traditional products’ trading) and for the promotion of values regarding the Nature 2000 species and habitats from the respective areas.

Collaboration with other projects

In what concerns the lobby activity we have collaborated with the Royal Dutch Society for Nature Conservation (KNNV) “NATURA 2000 in Romania: a two-level approach for the involvement of stakeholders in the implementation process at national and regional level”. Within this collaboration we have set the basis of an interministerial working group on Nature 2000, its first meeting being organized at the beginning of 2008 whereat there have attended participants from ten ministries (Ministry of Environment and Sustainable Development, Ministry of Agriculture and Rural Development, Ministry of Culture, Ministry of Transports, Ministry of European Integration, etc.). The actions taken in order to organize the meetings of this working group will also continue during the following years, by means of other projects of the World Wide Fund for Nature, Danube-Carpathian Programme (WWF DCP).

The active participation in the actions of the Romanian Natura 2000 NGO Coalition, by means of studies and field data collection, attendance at meetings and seminars regarding Nature 2000 and the priority habitats included in the project has been a permanent action. By means of the same coalition there have been addressed letters and official statements to the state’s authorities (ministries, presidency, etc) regarding the legislative initiatives which concern the environment and the protected areas, but also in connection with certain actual cases of illegalities in Natura 2000 sites.

In what concerns the scientific and technical aspects, the team members have intensely collaborated with the PHARE project “Implementation of Natura 2000 network in Romania” (exchange of data, technical information and specialty works). During 2008 there have also been undertaken collaboration actions with the project PHARE TAPPP –Technical Assistance for the Proposal of Pipeline Projects for nature protection in Romania.

20

Activităţi educative

În cele două parcuri model, Parcul Naţional Munţii Rodnei, respectiv Parcul Naţional Ceahlău au fost organizate în 2007 şi 2008 şapte tabere de educaţie ecologică, „Ranger Junior”, pentru copii din comunităţile din jurul parcurilor. Cei peste 250 de elevi din clasele V-VIII pasionaţi de biologie, geografie, ştiinţe ale naturii, au participat la cursuri de salvamont, cursuri de orientare, educaţie ecologică, observaţii floră şi faună, precum şi la prezentări legate de reţeaua Natura 2000. Alături de echipa proiectului în aceste activităţi au avut o contribuţie majoră administraţiile celor două parcuri precum şi ONG-urile locale. De asemenea, proiectul Darwin „Participarea tinerilor la managementul Parcul Naţional Munţii Rodnei” a fost partener în organizarea mai multor tabere pentru elevii din comunităţile locale din judeţele Bistriţa şi Maramureş. În viitor, tinerii participanţi la acest tip de tabăre educative vor putea să se implice activ în alte proiecte desfăşurate în cadrul parcurilor naţionale.

Împreună cu echipa Parcului Naţional Retezat, în cadrul proiectului LIFE Nature „Managementul conservativ al habitatelor alpine în Parcul Naţional Retezat ca sit Natura 2000 “, au fost vizitate în 2007 şi 2008, peste 30 de şcoli din sudul ţării şi peste 3.000 de elevi au fost informaţi despre importanţa ariilor protejate şi despre reţeaua Natura 2000. Aceştia au primit şi materiale informative despre proiect: broşuri, flyere, postere.

Diseminarea rezultatelor

Comunicatele de presă, publicaţiile precum şi website-ul www.lifenatura2000.ro au fost principalele forme de promovare a proiectului, conform planului de comunicare conceput în cadrul acţiunilor proiectului. În cei patru ani de implementare, obiectivele şi rezultatele proiectului au fost de asemenea prezentate regulat în articole de presă, apariţii la radio şi televiziune, pe internet. Pentru informarea specifică, s-au programat interviuri cu membrii echipei de implementare (în special din domeniul silvic) care au fost publicate în mass-media la nivel local şi naţional.

Site-ul www.lifenatura2000.ro este atât o sursă de informaţii tehnice pentru specialişti precum şi de informaţii generale pentru jurnalişti sau alţi factori interesaţi de Natura 2000. În completarea acestei activităţi, website-ul Coaliţiei ONG Natura2000 România va prelua o parte din informaţiile şi studiile prezente pe pagina web www.natura2000.ro.

Publicaţiile de interes general au susţinut această promovare, fiind distribuite regulat tuturor factorilor interesaţi şi prezentate la toate evenimentele organizate în cadrul proiectului sau cele la care echipa de implementare a participat, pe plan naţional sau european (broşuri, postere, flyere, alte materiale). Toate publicaţiile tipărite în cadrul proiectului se pot accesa gratuit de pe website-ul www.lifenatura2000.ro, inclusiv acest raport.

21

Educational activities

During 2007 and 2008, in the two model parks, Rodna Mountains National Park, respectively, Ceahlau National Park there have been organized seven ecological education camps, “Ranger Junior”, for the children in the communities seated in the proximity of the parks. Over 250 pupils of V-VIIIth grades passionate with biology, geography, and nature sciences have attended mountain rescue courses, orientation courses, ecological education, flora and fauna observations, as well as presentations regarding the Natura 2000 network. In these activities, besides the project’s team, the administrations of the two parks and the local NGOs had a major contribution. The Darwin project “Participation of youngsters in the management of Rodna Mountains National Park” has also been partner in the organization of several camps for the pupils in the local communities from Bistrita and Maramures counties. In the future, the young participants at this type of educational camps will be able to actively involve in other projects undertaken within the national parks.

During 2007 and 2008, together with Retezat National Park’s team, within the LIFE Nature project “Conservative management of alpine habitats in Retezat National Park as a Natura 2000 site“ there have been visited over 30 schools from the southern part of the country and over 3000 pupils have been informed about the importance of the protected areas and the Nature 2000 network. They have also received informative materials about the project: booklets, flyers, posters.

Dissemination of results

The press releases, the publications as well as the website www.lifenatura2000.ro have been the main promotion means, according to the communication plan conceived within the project’s action. During the four implementation years the project’s objectives and results have also been regularly presented in press articles, radio and television broadcast, and online. For specific information there were scheduled interviews with the implementation team’s members (especially concerning the forestry) which have been published in mass-media, at local and national level.

The site www.lifenatura2000.ro is both a source of technical information for specialists and a source of general information for journalists and other stakeholders interested in Natura 2000. With the purpose of following up this activity the Romanian Natura 2000 NGO coalition’s site will take over a part of the information and studies present on www.natura2000.ro.

The general interest publications have supported this promotion, being regularly distributed to all stakeholders and presented at all events organized within the project or at those attended by the implementation team at national and European level (brooklets, posters, flyers, other materials). All publications printed within the project, including this report, can be downloaded for free from the website www.lifenatura2000.ro.

22

Trasee tematice în Parcurile Naţionale Ceahlău şi Munţii Rodnei

În fiecare din cele două zone pilot (Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Ceahlău) au fost realizate câte două trasee educative de-a lungul cărora turiştii de toate vârstele pot observa diverse aspecte legate de flora şi fauna locului şi astfel pot învăţa multe lucruri noi despre natură. În capătul fiecărui traseu sunt instalate panouri mari informative care descriu pe scurt ruta precum şi toate punctele de interes semnalate prin panouri şi ţăruşi instalaţi pe marginea potecii. Pentru ca turiştii să îşi poată face o imagine de ansamblu înainte de a porni ascensiunea, toate informaţiile prezentate sunt însoţite şi de imagini sugestive. Harta traseului cu punctele unde se găsesc panouri şi ţăruşi precum şi alte puncte de interes în zonă este prezentată atât în plan cât şi tridimensional. Traseele au fost special amplasate astfel încât să deservească un număr cât mai mare de turişti.

Astfel, în Parcul Naţional Munţii Rodnei s-a amplasat un astfel de traseu în partea nordică (Staţiunea Borşa - Lacul Izvorul Bistriţei) şi unul pe partea sudică (Valea Vinului - Muntele Saca).

Traseul educativ Staţiunea Borşa - Lacul Izvorul Bistriţei, porneşte de la altitudinea de 800 m (din Staţiunea Borşa) şi se termină deasupra de Lacul Ştiol (=Lacul Izvorul Bistriţei), în mijlocul tufărişurilor de jneapăn, la o altitudine de 1800 m. Are o lungime totală de aproximativ 7 km, din care: 4.1 km din staţiune până la Cascada Cailor; 0.6 km de la cascadă până în Şaua Ştiol; 1.8 km din şa până la Lacul Izvorul Bistriţei (=Lacul Ştiol) şi încă 0.5 km până în jnepenişul de deasupra lacului. Timpul necesar parcurgeii traseului este de aproximativ 5-6 ore (dus-întors).

Traseul educativ Valea Vinului - Muntele Saca porneşte din localitatea Valea Vinului (alt. 750 m), urmăreşte drumul forestier care urcă pe Valea Secii până aproape în pajiştea de pe Muntele Saca. De aici poteca străbate pajiştea, trece pe lângă Poiana cu Narcise (alt. 1450 m) şi pe lângă stâna din Dealul Popii pentru ca apoi să se afunde din nou în pădure. În continuare traseul coboară până în vale, traversează pârâul Valea Secii şi ajunge din nou în drumul forestier pe care s-a urcat. Întreg traseul are o lungime totală de 11,7 km (dus-întors). Timpul necesar parcurgerii traseului este de aproximativ 5-7 ore (dus-întors).

În Parcul Naţional Ceahlău, aceste poteci acoperă două dintre cele mai vizitate trasee turistice ce duc la Cabana Dochia pornind din două părţi diferite ale muntelui: Durău - Cabana Fântânele - Cabana Dochia şi Izvorul Muntelui - Cabana Dochia - Jgheabul cu Hotar.

Traseul educativ Durău - Cabana Fântânele - Cabana Dochia porneşte din Staţiunea Durău (alt. 840 m) şi urcă pe la Cabana Fântânele (alt. 1220 m) până la Cabana Dochia (alt. 1800 m). Lungimea totală este de 7.0 km din care 2.0 km din Staţiunea Durău până la Cabana Fântânele şi 5.0 km de la Cabana Fântânele până la Cabana Dochia. Timpul necesar parcurgerii traseului din Durău până la Cabana Dochia este de aproximativ 3-4 ore.

Traseul educativ Izvorul Muntelui - Cabana Dochia - Jgheabul cu Hotar porneşte de la Izvorul Muntelui (alt. 800 m), urcă prin Curmătura Lutu Roşu până la Cabana Dochia (alt. 1800 m) şi apoi coboară prin Jgheabul cu Hotar până în drumul judeţean 155 (care leagă Izvorul Muntelui de Staţiunea Durău). Lungimea totală este de 8.5 km din care 5.0 km pe porţiunea Izvorul Muntelui - Curmătura Lutu Roşu - Cabana Dochia şi 3.5 km pe porţiunea Cabana Dochia - Jgheabul cu Hotar (până în DJ 155). Timpul necesar parcurgerii întregului traseu este de aproximativ 5-7 ore (3-4 ore la urcare; 2-3 ore la coborâre). Pentru a uşura accesul la informaţiile prezentate pe aceste trasee, pentru fiecare a fost întocmită o broşură informativă. Aceasta conţine descriere scurtă a fiecărui punct de pe traseu, atât cu imagini cât şi cu text. În plus, broşurile, la fel ca şi panourile de început sau sfârşit de traseu, conţin reguli generale de vizitare precum şi câteva aspecte importante referitoare la traseu.

23

Nature trails in Ceahlau and Muntii Rodnei National Parks

In each of the two pilot areas (Rodna Mountains National Park and Cehalau National Park) there have been assigned two educative trails lengthwise tourists of different ages can observe different aspects regarding the area’s flora and fauna, in this way learning new things about nature. At the end of each trail there are mounted big informative billboards that briefly describe the route as well as all interest points signaled by panels and pickets mounted on the path’s side. In order that the tourists can have an overall image before starting the climbing the presented information is also accompanied by suggestive images. The trail’s map with the points where the panels and pickets and other interest points are found is presented both in a layout and in a three dimensional image.

The trails have been especially located so that they serve to a great number of tourists. Therefore, in Rodna Mountains National Park such a trail was located in the northern part (Borşa Resort - Izvorul Bistriţei Lake) and one in the southern part (Vinului Valley – Saca Mountain).

The Educative Trail Borşa Resort- Izvorul Bistriţei Lake, starts from the altitude of 800 m (from Borşa Resort) and ends after Ştiol Lake (=Izvorul Bistriţei Lake), in the middle of mountain pine scrub, at an altitude of 1800 m. It has a total length of approximately 7 km, out of which: 4.1 km from the resort up to Cailor Waterfall; 0.6 km from the waterfall up to Ştiol Saddleback; 1.8 km from the saddleback to Izvorul Bistriţei Lake (=Ştiol Lake) and another 0.5 km up to the mountain pine scrub above the lake. The time necessary for crossing the trail is of approximately 5-6 hours (round-trip).

The Educative trail Vinului Valley - Saca Mountain starts from the locality Vinului Valley (alt. 750 m), follows the forest road which climbs on Secii Valley almost up to the grassland on Saca Mountain. From here the path crosses the grassland, passes near the Narcissus Glade (alt. 1450 m) and near the sheepfold from Popii Hill and after that disappears again in the forest. Further, the trail descends up to the valley, crosses the Secii Valley and reaches again the forest road that it initially climbed on. The entire trail has a total length of 11,7 km. The time necessary for crossing the trail is of approximately 5-7 hours (round-trip).

For Ceahlău National Park, these paths cover two of the most visited tourist trails that lead to Dochia Chalet starting from two different parts of the mountain: Durău – Fântânele Chalet - Dochia Chalet and Izvorul Muntelui - Dochia Chalet - Jgheabul cu Hotar.

The educative trail Durău - Fântânele Chalet- Dochia Chalet starts from Durău Resort (alt. 840 m) and climbs up to Fântânele Chalet (alt. 1220 m) up to Dochia Chalet (alt. 1800 m). The total length is of 7.0 km out of which 2.0 km from Durău Resort up to Fântânele Chalet and 5.0 km from Fântânele Chalet up to Dochia Chalet. The time necessary for crossing the trail from Durău up to Dochia Chalet is of approximately 3-4 ore.

The Educative trail Izvorul Muntelui – Dochia Chalet - Jgheabul cu Hotar starts from Izvorul Muntelui (alt. 800 m), climbs through Lutu Roşu Ravine up to Dochia Chalet (alt. 1800 m) and then descends through Jgheabul cu Hotar up to the 155 county road (which connects Izvorul Muntelui to Durău Resort). The total length is of 8.5 km out of which 5.0 km on the segment Izvorul Muntelui - Lutu Roşu Revine – Dochia Chalet and 3.5 km on the segment Dochia Chalet - Jgheabul cu Hotar (up to the 155 county road). The necessary time for crossing this entire trail is of approximately 5-7 hours (3-4 hours -climbing; 2-3 hours-descending). In order to facilitate the access to the information presented on these trails there has been drawn up an informative booklet for each of them. The booklet contains a brief description of each point on the trail, both with images and text. Furthermore, the booklets as well as the billboards at the trail’s beginning or end contain general visiting rules and some important aspects related to the trail.

24

Principalele contribuţii ale proiectului la implementarea Reţelei Natura 2000 în România

Început într-o perioadă deosebit de importantă pentru desemnarea siturilor de importanţă comunitară la nivel naţional şi implementat în perioada în care se puneaccentul pe managementul acestor sit-uri, proiectul LIFE Nature „Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România” (LIFE05 NAT/RO/000176) a furnizat un suport tehnic şi instituţional solid, fiind unul dintre puţinele proiecte LIFE din România care a avut o abordare naţională pentru anumite habitate de importanţă comunitară.

Principalele acţiuni şi rezultate care contribuie activ la implementarea reţelei Naturii 2000 în România şi aduc beneficii directe conservării naturii sunt:

Realizarea lucrării 1. Habitatele din România – lucrare care a fost folosită de majoritatea specialiştilor pentru identificarea habitatelor de importanţă comunitară şi descrierea siturilor Natura 2000 la nivel naţional. Lucrarea a fost realizată exclusiv prin contribuţia financiară a Fondului Mondial pentru Natură - Programul Dunăre Carpaţi (WWF-DCP);

Harta distribuţiei potenţiale a habitatelor forestiere, jnepenişurilor şi 2. pajiştilor cu Nardus la nivel naţional. Aceasta reprezintă prima hartă GIS ce prezintă distribuţia acestor habitate la nivel naţional. În contextul în care lucrarea a fost realizată în perioada de desemnare a siturilor, ea a fost utilă atât în faza de desemnare cât şi în cea de selecţie a siturilor Natura 2000 din România;

Culegerea datelor din teren şi completarea a 56 de formulare standard 3. pentru situri distribuite la nivel naţional, situri care cuprind cele mai reprezentative habitate prioritare forestiere, alpine şi subalpine;

Identificarea ameninţărilor potenţiale care afectează habitatele incluse 4. în proiect. Lucrările publicate sunt utilizate de către specialiştii din România şi stau la baza formulării recomandărilor de management şi monitoring pentru aceste habitate;

Elaborarea recomandărilor de management, care vizează păstrarea 5. sau refacerea stării favorabile de conservare a habitatelor cuprinse în proiect. Aceste recomandări încep să fie introduse în planurile de management ale siturilor Natura 2000 din România;

Elaborarea recomandărilor de monitorizare a stării habitatelor din 6. proiect. Recomandările de monitoring vor fi utilizate în perioada următoare încheierii proiectului de către administratorii şi custozii ariilor protejate, fiind utile în etapa de evaluare a stării de conservare a acestor habitate;

Elaborarea recomandărilor de management pentru habitatele din proiect 7. care au fost incluse în Planurile de Management ale Parcului Naţional Munţii Rodnei şi ale Parcului Naţional Ceahlău. Aceste recomandări au început să fie implementate în cele două parcuri naţionale care sunt declarate şi situri Natura 2000;

25

The project’s most important contributions for the implementation of the Natura 2000 Network in Romania

Started in a period of extremely importance for Natura 2000 sites designation on national level and implemented during a period focused on sites management, the LIFE Nature project “Priority alpine, sub-alpine and forest habitats in Romania” (LIFE05 NAT/RO/000176) provided a reliable technical and institutional support, being one of the sole LIFE projects from Romania that had a national approach for certain community interest habitats.

The main actions and results that contribute actively to implementing Natura 2000 in Romania and bringing direct benefits to the nature’s conservation are the following:

Drawing up the work “Habitats of Romania” – work which has been 1. used by the majority of specialists for identifying the community interest habitats and the description of the Natura 2000 sites at national level. The work was exclusively drawn up with the financial support of the World Wide Fund for Nature – Danube–Carpathian Programme (WWF - DCP);

The potential map, at national level, for forest, mountain pine and 2. grasslands habitats. This is the first GIS map regarding the distribution of these habitats on national level. The map was designed in the period of sites designation, being useful both in designation phase but also in the Natura 2000 sites selection phase for Romania;

Field data collection and filling in the 56 standard forms for sites 3. distributed at national level, sites that include the most representative priority forest, sub-alpine and alpine habitats;

Identification of potential threats that could affect the habitats 4. included in the project. The published works are used by specialists and are also used for management and monitoring recommendations for these habitats;

Carrying out management recommendations regarding the 5. favorable conservation status of habitats included in the project. These recommendations started to be used during elaboration of management plans for Natura 2000 sites in Romania;

Carrying out monitoring recommendations, which contribute at 6. monitoring the conservation status for the targeted habitats. The monitoring recommendations will be used during the following period by the protected area’s administrators and caretakers, being useful to them in the evaluation stage of these habitats’ conservation status;

Carrying out management recommendations for project habitats that 7. have been included in the Management Plans of Rodna Mountains National Park and Ceahlau National Park. These recommendations started to be implemented in both parks that are also designated Natura 2000 sites;

26

Propunerea unei scheme de plăţi compensatorii pentru habitatele din 8. proiect, conform recomandărilor de management şi a prevederilor Natura 2000. Această propunere a fost trimisă autorităţilor competente (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale). Este prima propunere de calcul a plăţilor compensatorii pentru habitate Natura 2000 în România, realizată atât prin consultarea experţilor cât şi a grupurilor de interese locale din siturile Natura 2000 Munţii Rodnei şi Ceahlău;

Activităţi de lobby la nivel naţional şi constituirea primului grup de lucru 9.interministerial pentru Natura 2000. Lobby-ul s-a desfăşurat atât la nivel ministerial cât şi la nivel parlamentar, pentru includerea corectă a prevederilor Natura 2000 în legislaţia naţională;

Conştientizarea publicului larg: peste 250 de copii au participat la tabere 10.de educaţie ecologică în situri Natura 2000 (primele iniţiative locale de acest gen), peste 3.000 de copii din sudul ţării au fost informaţi despre ariile protejate şi siturile Natura 2000 din Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Ceahlău (colaborare cu Caravana Retezat), peste 1.000 de persoane au luat parte la seminarii şi conferinţe cu tema Natura 2000, au fost distribuite broşuri şi afişe privind Natura 2000, au fost prezentate comunicate de presă şi au fost publicate sau difuzate în mass-media materiale despre activităţile proiectului şi reţeaua Natura 2000 în România; toate informaţiile referitoare la proiect sunt publicate pe pagina web www.lifenatura2000.ro;

11. Acordarea unui suport activ Coaliţiei ONG Natura2000 România: pregătirea de specialişti care au participat la seminariile biogeografice, datele obţinute în proiect au fost incluse în lucrarea „Contribuţia Coaliţiei ONG Natura 2000 România la desemnarea SCI-urilor” şi au fost trimise atât Uniunii Europene, Directoratul General pentru Mediu, cât şi la European Topic Centre;

12. Pregătirea de specialişti în domeniul reţelei Natura 2000 (echipa de implementare, personalul partenerilor, etc.) care vor continua să lucreze în acest domeniu, continuând activităţile generale ale proiectului. În acest context, personalul proiectului a colaborat cu toate proiectele naţionale legate de implementarea reţelei Natura 2000 în România, aceste activităţi continuând şi după încheierea proiectului.

27

Carrying out a compensation payments scheme for the habitats 8. included in the project, in compliance with the management recommendations and the provisions of Natura 2000. This proposal have been submitted to the competent authorities (Ministry of Environment and Sustainable Development and Ministry of Agriculture, Forests and Rural Development). This is the first proposal for calculation of compensatory payments for Natura 2000 habitats in Romania, elaborated during a consultative process that involved experts opinion and local stakeholders from Natura 2000 sites Rodna and Ceahlau;

Lobby activities at national level and the setting up of the first 9. interministerial working group for Natura 2000. The lobby was carried out on ministerial level and on parliamentary level for proper consideration of Natura 2000 requirements in Romanian legislation;

Informing the general public: over 250 children from Rodna National 10. Park and Ceahlau National Park have participated at ecological educational camps in the Natura 2000 sites (the first local initiatives of this kind), over 3.000 children from the southern part of the country have been informed about the protected areas and the Natura 2000 sites (collaboration with Retezat Caravan), over 1.000 persons attended the seminars and conferences on Natura 2000, there have been distributed booklets and poster regarding Natura 2000, there have been sent press releases and there were published or broadcasted in mass-media materials regarding the project and the Natura 2000 network; All information regarding the project is published on the webpage www.lifenatura2000.ro;

Granting an active support to the Romanian Natura 2000 NGO 11. Coalition: training the specialists who have participated at the bio-geographic seminars, the data obtained in the project is included in the work “Contribution of Romanian Natura 2000 NGO Coalition for designating the sites of community importance (SCI)” and has been sent to the European Union, the Directorate General for Environment as well as to the European Topic Centre.

Training specialists in the Natura 2000 field (implementation team, 12. partners’ personnel etc.) who will continue to work in this field, following up the project’s general activities. Thus, the project personnel collaborated with all national projects concerning implementation of Natura 2000 Network in Romania, these activities going on after project termination.

28

„Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din Romania” (LIFE05 NAT/RO/000176)

Coordonator al proiectului:Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere

Parteneri: Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR)Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva (RNP)Fondul Mondial pentru Natură - Programul Dunăre - Carpaţi (WWF DCP Viena)

Echipa de implementare a proiectului:Prof. Dr. Ing. Ioan Abrudan – Coordonator proiectErika Stanciu – Coordonator echipă WWF DCPGeorge Predoiu - Coordonator administrativDr. Tudor Stăncioiu - Specialist habitate forestiereFlorentina Florescu – Coordonator tehnicAlina Szabo - Coordonator tehnicJozsef Szabo – BiologDr. Marius Bărbos – BiologSimona Pereş – Responsabil comunicareAlina Alexa - Responsabil comunicare

Colaboratori:Ciprian Pahonţu, Director – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Personal de specialitate din cadrul ITRSV.

Dragoş Mihai, Şef Serviciu – Regia Naţională a Pădurilor. Personal de specialitate din cadrul Direcţiilor Silvice Alba Iulia, Piteşti, Baia Mare, Braşov, Bistriţa Năsăud, Cluj Napoca, Craiova, Galaţi, Piatra Neamţ, Sibiu, Sfântu Gheorghe, Suceava şi Târgu Mureş.

Gheorghe Spârchez, Dieter Simon, Nicolae Şofletea, Dan Gurean, Gheorghe Tudoran, Adrian Indreica, Ovidiu Ionescu – Universitatea Transilvania din Braşov.

Raluca Barbu, Maria Mihul, Margit Moser, Manish Gohri, Hildegard Meyer, David Strobel – WWF DCP Viena.

Contact:Facultatea de Silvicultură şi Exploatări ForestiereŞirul Beethoven Nr. 1, Cod poştal: 500123, Braşov, RomâniaTel. / Fax: 0040 268 415406www.lifenatura2000.ro

29