Macroeconomie Word

8/16/2019 Macroeconomie Word

1/18

Proiect macroeconomie

Germania vs Romania

Prof. Coordonator: Student:Smedescu Dragos Croitoru Georgiana Ilie Gabriela

Gruianu Alin Vlad Robert- Vasilica Grupa: 831 An : III

!ucuresti "#1$%

&niversitatea de Stiinte Agronomice si 'edicinaVeterinara(acultatea de 'anagement


2/18

Cu)rins

1*Descrierea tarii1*1*Po)ulatie% locali+are % asa+are% su)ra,ata % ,ormede relie,

"*Po)ulatia"*1Po)ulatia )e gru)e de varsta

"*"Po)ulatia )e gru)e de see

3*(ormarea PI!-ului in tara3*1(ormarea PI!-ului )e ca) de locuitor .*In,latia

.*1Rata in,latiei*Soma/ul

*1Rata soma/ului


3/18

1,Descrierea Germaniei

Suprafata: 356.900 km. patratiPopulatia: 81.3 mil. Loc.Dens. Medie: 8 loc.!km patrat"apitala: #erlinLim$a: %ermana&eli%ia: protestanta si catolica

1.1P'()*)+ ,-',&+)"+:,ermania este situata in -uropa"entral/ordica intre 2016/55003 latitudine nordica si 5056/1500 lon%itudine estica. LimiteMarea ordica DanermacaMarea #altica "e4ia +ustria

-letia ranta Luem$ur%#el%ia 'landa Polonia.Suprafata ,ermaniei este de 356925 km.

"L)M+: "lima este temperatoceanica si de tran7itie in nordde/a lun%ul tarmului Marii #altice.Pe coasta iernile sunt mai $lande/10" in ianuarie si erile relatiracoroase 0" in iulie dar

spre est erile sunt maicalduroase si iernile mai reci.Precipitatiile medii anualeinsumea7a 585 mm fiind maisca7ute cca 500 mm!an incampie ti mai ridicate in 7onamontana unde depasesc 1000mm!an.

&-L)-L: Pe teritoriul,ermaniei se succed de la nord

la sud trei mari unitati naturale:"ampia ,ermaniei de ordmasiele 4ercinice ale ,ermanieide mi;loc si +lpii #aariei cuplatourile care ii preced.

Descrierea romaniei

Su)ra,ata: "30*##m*"Po)ulatia: ""*0$#*..2 locuitoriDensitatea )o)ulatiei: 2$

locuitorim*"Ca)itala si orasul cel mai mare:!ucuresti% 4 "*#$.*.0. locuitori 56imba o,iciala: Romana

P7I9IA G7GRA(ICA:Romaniaeste strabatuta de )aralela de .;latitudine nordica% care trece cua)roimatie )e la limita dintretreimea sudica si cea centrala a tarii*Aceasta )aralela strabate )uncte

a)ro)iate de localitati ca Sulina% !aiade Arama% !aicoi e*t*c* tremitatile )e aa nord-sud sunt re)re+entate delocalitatea munti% 3> dealuri si )odisuri% 3#> cam)ii*


4/18

)D&',&+)"+:&eteaua 4idro%rafica se diri;ea7aspre nord catre Marea #alticaprincipalele rauri fiind -l$a si 'rder.

-l$a i7orastedin Muntii Sudeti 1165km lun%ime totala fiind nai%a$ila inintre%ime si este le%ata prin canalecu alte sisteme 4idro%rafice ale-uropei "entrale si 'ccidentale.Principalul sau afluent este raulSaale care drenea7a sudul tarii siare o lun%ime de 2 km nai%a$ilfiind doar pe 15 km.

VEGETARIAFauna si flora sunt ,oarte variate%,iind determinate intr-o mare masurade varietatea relie,ului* Dintre celea)roimativ 30## de s)ecii de )lanteidenti,icate )e teritoriul Romaniei%"3 au ,ost declarate monumente alenaturii*

Reteaua hidrografica a tarii esteetrem de variata% raurile cunumerosi a,luenti si lacurile )utand,i intalnite in toate colturile tarii*Dunarea% al doilea ,luviu ca lungimedin uro)a% strabate Romania )e o )ortiune de 1#0 ?m% intre !a+ias siSulina* (luviul i+voraste din 'untiiPadurea @eagra 4Germania5 sistrabate 1# tari euro)ene si .ca)itale: Viena% !ratislava%!uda)esta si !elgrad* 6a varsarea in'area @eagra% Dunarea ne-aras,atat cu una dintre cele mai,rumoase delte de )e glob% o bogatieinestimabila a naturii - Delta Dunarii*


5/18

Populatia pe %rupe de arsta

9ara

'arimea )o)ulatie

i la 1

ianuarie

"##

4milioane5

'arimea )reco-ni+ata a

)o)ulatie

i% "#3#

4milioane5

@umar denou-

nascu

ti vii%

"##4mii5

@r*

decese%

"##

4mii

)ers*5

'igrati

a neta%

"##

4mii5

Anul

incare

s)orulnatura

l

devin

enegati

v

Ratatotala a,ertilitat

ii 4co)ii

)e

,emeie5%122#

Ratatotala a,ertilitat

ii 4co)ii

)e

,emeie5%"##

Ratacorectat

a a

,ertilitat

ii 4co)ii

)e,emeie5

Varsta

mediela

)rima

naster

e%

122#%

4ani5

Varstamedie

la

prima

naster

e,

2005

(ani)

Sperant a de

viata

masculi

na la

nastere,

2005

(ani)

Sporul

sperant ei de

viata

masculi

-ne,

1994-

2005

(ani)

Romani

a"1*0 12*2 "13 "8*2 -1#*1 122" 1*8. 1*"2 1*8 ""*0 24.2 67. 2.0

Germani

a8"* 81*1 0#*$ 818*3 81*8 120" 1*. 1*3$ 1*1 "$ 29.0 75 !.5

9abel1: Imbatranirea )o)ulatiei

Pe gru)e de varste si see situatia Romaniei se )re+enta la nivelul anului "##" ast,el:

#-1. ani% barbaBi:1%2.%23#-1. ani% ,emei:1%8$%001-2 ani% barbaBi:

$%8"0%28"1-2 ani% ,emei:$%832%"$$# ani% barbaBi:1%08%8".$# ani% ,emei:"%.#0%3219o9A6 "1%$8#%20.


6/18


7/18


8/18

(ormarea PI!-ului

&omaniaAnul !"# !"$ !" !"" !"! !!% !!& !!' !!( !!# !!$ !! !!" !!!

PI! -miliarde

R7@2## 000 80% 0%3 ""%$ #1%1 1.%0 .1$%# 3..%$ "82%# "38%0 182%1 11%. 11$%0

PI! -miliarde

uro132%8 13"%$ 131% 1".%1 118%3 132%0 1".%0 20%8 02%3 8%2 #%3 .8%. ..%8

PI! -miliarde

&SD-1## 1$2%. 18"%8 1$.%. 1$.%3 "#.%3 10#%$ 1""%0 22%" 03%1 $%2 .%8 .#%1

In Romania% consumul individual e,ectiv% care masoara bunastarea

)o)ulatiei% este cu .3 de )uncte )rocentuale sub media euro)eana%in tim) ce PI!-ul )e ca) de locuitor este cu . de )uncte sub acest

nivel* Indicatorul a ,ost e)rimat in standardul )uterii decum)arare 4Purcasing PoEer Standards - PPS5% o moneda

arti,iciala care elimina di,erentele de )returi dintre tari% )otrivit

'edia,a*

Germania

Date economice !!%

Indicator economic ValoareCre tere PI!ș 1%0 >

Com)o+i ie PI! )e ramuriț agriculturF: 1 >% industrie: 31 >% servicii: $8 >

Rata in,la ieiț 1%$ > )e an

(or a de muncFț ."%$3 milioane

(or a de muncF distribuitF )e sectoareț agriculturF: "%8 >% industrie: 33%. >% servicii: $3%8 >


9/18

Rata oma/uluiș 8%. >

oma/Ș )este 3 milioane de cetF eniț

!uget de stat 1*"## miliarde euro

Celtuieli de stat 1*3## miliarde euro

De,icit bugetar 8# miliarde euro

Datorie )ublicF $%8 > din PI!

Economia Germaniei ar urma )a genere*e in anul !"( un e+cedent comercialrecord, in conte+tul )caderii preturilor la petrol )i ga* pe plan glo-al, relea dateale /ini)terului german de Finante.

cedentul balantei comerciale a economiei Germaniei ar urma sa atinga 8%1> dinProdusul Intern !rut in "#1% com)arativ cu 0%$> in "#1.% in,ormea+a 6e (igaro*

Scaderea sumelor o,erite )entru aci+itionarea de )etrol si ga+e a ,avori+at cu 1%"> )uncte )rocentuale ecedentul comercial german% )reci+ea+a analisti ,inanciari*

@oul ecedent record )robabil va relansa de+baterile )rivind )resu)usul rol alGermaniei in de+ecilibrele economiei mondiale% notea+a 6e (igaro*

Intr-un ra)ort )re+entat luna trecuta% (ondul 'onetar International a indemnatGuvernul Angela 'er?el sa consolide+e cresterea economica )e termen mediu si sareduca de+ecilibrele eterne*

Comisia uro)eana considera ca ecedentele comerciale care de)asesc constant $>din PI! sunt )ericuloase )entru stabilitatea macroeconomica* In acest contet%ecutivul &niunii uro)ene a recomandat !erlinului sa ,avori+e+e investitiile )entrua stimula im)orturile*

PI!-ul )e ca) de locuitor n SPC

0ara PI12ul pe cap de locuitor 3n SPC

!ulgaria .0

RomHnia

CroaBia 26etonia $.

&ngaria $8

Polonia $8

Grecia 03

6ituania 0

stonia 0$

Slovacia 00


10/18

Portugalia 08

Ci)ru 8"

Slovenia 83

'alta 8.

Re)ublica CeF 8

S)ania 21

Italia 2$

(ranBa 1#0

Regatul &nit 1#2

(inlanda 11#

!elgia 112

Suedia 1"3

Germania 1".

Danemarca 1"

Austria 13#

Frile de Jos 131

Irlanda 13.

6uemburg "$$

• PI! )er ca) de locuitor: "2*32# euro

• Po)ulaBie:81%8 milioane locuitori

• Su)ra,aBF: 30*#"1 ?ilometri )FtraBi

• Ca)itala: !erlin

Cea mai )uternicF economie a uro)ei de)inde% n mare mFsurF% de industrie% de+voltatF )e ba+a resurselor naturale* Germania )roduce im)ortante cantitFBi de oBel% cu)ru Kialuminiu% metale )relucrate n cadrul industriei constructoare de maKini* DeKi este o BarF )uternic industriali+atF% Germania bene,icia+F de un sector al serviciilor etrem de binede+voltat* 9otodatF% Bara ocu)F locul 12 )e )lan global din )unct de vedere al PI!-ului )eca) de locuitor*

&omania)nflatia&om?nia a reu@it dupA 2 de ani de capitalism sA intre Bn 'ccident din punctul deedere al inflaCiei.

ProducCia a%ricolA foarte $unA @i reducerea *


11/18

Sta$ili7area inflaCiei la aceste nieluri ;oase este o performanCA Bn condiCiile Bncare p?nA Bn 002 &om?nia aea rate anuale ale inflaCiei eprimate prin douAcifre spune -u%en Sinca analist / @ef la #"&.

En 005 Bn primul an de Cintire a inflaCiei preCurile de consum au Bnre%istrat ocre@tere anualA de 86 faCA de Cinta de 5 Bn anul 006 inflaCia anualA a

co$or?t spectaculos la 29 su$ Cinta de 5 iar Bn anul 00 a urcat Bnapoi lafel de spectaculos p?nA la 66 peste Cinta de 2.ici Bn perioada 008/010 inflaCia anualA nu a reu@it sA a;un%A Bn interalul Cintitde #&. Lupta cu preCurile a deenit mult mai durA pe fondul cri7ei financiareinternaCionale al scumpirii eplo7ie a petrolului @i a altor materii prime.

+nul 011 s/a Bnc4eiat cu o inflaCie de 312 Bn CintA Bn timp ce Bn 01&om?nia a a;uns la o ratA a inflaCiei de 295 Bn afara interalului Cintit Bn urmaproducCiei a%ricole sla$e a scumpirii ener%iei a %a7elor @i a petrolului precum @idin cau7a deprecierii leului. "ererea sla$A din economie nu a pututcontra$alansa o serie de cre@teri de preCuri.

&ata anuala a inflatiei a fost in decem$rie 01 de 295 in afarainteralului tintit de #anca ationala a &omaniei #& dupa ce preturile deconsum au crescut cu 06. )nstitutul ational de Statistica )S.)n noiem$rie acest indice a fost de 256.ata de luna precedenta preturile de consum au crescut in decem$rie 01 cu060 in conditiile in care marfurile alimentare s/au scumpit cu 066 celenealimentare cu 089 in timp ce tarifele la sericii au sca7ut cu 019

&om?nia a Bnc4eiat anul 013 cu cea mai micA inflaCie din 1990 Bncoace /155. ProducCia a%ricolA foarte $unA @i reducerea *


12/18

,-&M+)+ )L+*)+)nflaCia a continuat sA scadA Bn ,ermania Bn lunA martie atin%?nd nielul de 12pe ultimul an cel mai scA7ut niel din ultimii doi ani aratA cifrele pu$licate de'ficiul pentru StatisticA Destatis.

,ermania este martorA celeo mai mici cre@teri a preCurilor Bnre%istratA Bncep?nddin decem$rie 010 c?nd aceastA a fost de 13. En martie 013 preCurile au crescut cu 05. DacA preCul ener%iei @i/a opritcre@terea la 05 la nielul ultimului an cele la alimente au crescut cu 3. Enacela@i timp preCurile sericiilor au crescut cu 15."omparati Bn statele - preCurile au crescut cu 18 Bn lunA martie su$ pra%ulpe care #anca "entralA -uropeanA nu ar dori sA/l depA@eascA 7ona euro de.G)nflaCia din ,ermania rAm?ne redusA @i sta$ilA Bn ciuda unui mic efect le%at desAr$Atorile pascale @i a iernii %releH care presuopune costuri mai mari cu

BncAl7irea a comentat "4ristian Sc4ul7 economist la #eren$er%. En timp ce presiunea supra preturilor la ener%ie s/a domolit economistul +leander Ioc4 de la nicredit nu ede niciun semnal cA inflaCia ar putea creste Bn iitor @i mi7ea7A pe o eoluCie mar%inalA a ratei inflaCiei Bn urmAtoarele luni.G' inflaCie redusA coro$oratA cu cre@teri ale salariilor a duce la cre@tereaeniturilor reale @i tre$uie sA susCinA consumul mai ales dacA or fi eitate@ocurile asupra Bncrederii consumatorilorH)n timp ce partenerii sai europeni se lupta cu recesiunea austeritatea sicresterea soma;ului ,ermania isi indreapta atentia spre o noua sursa deneliniste / inflatia.)n ciuda datelor recente care arata ca preturile de consum au crescut in,ermania cu doar in luna aprilie inre%istrand cel mai lent ritm in ultimul anunii economisti ad la ori7ont inceputul unei J$uleJ periculoase a preturilor carear putea sa $antuie tara in anii urmatori potriit &euters."ostul ridicat al petrolului si semnele ca salariile %ermanilor si preturile la imo$ilesunt in crestere toate acestea contri$uie la anietatea care eista in aer. Darprincipala sursa de in%ri;orare este data de politica monetara a #ancii "entrale-uropene care a impins ratele do$an7ilor pana la un niel record si a furni7atcantitati masie de lic4iditate $ancilor din 7ona euro in incercarea disperata de aopri cri7a datoriilor care se pare ca a pus stapanire pe J$locul europeanJ.

+$ordarea #ancii "entrale ar putea fi considerata adecata pentru tari


13/18

precum Spania si ,recia care se lupta inca cu recesiunea iar rata soma;ului seapropie de 5. )nsa aceste masuri pre7inta un risc destul de mare pentru,ermania.J)n anii de dupa lansarea monedei euro ratele do$an7ilor au fost prea maripentru ,ermania si prea mici pentru tari precum Spania si )ralnda. +cum

poestea sta eact iners. )n pre7ent nu se intampla nimic dramatic insapericolul inflatiei pentru ,ermania in urmatorii doi/trei ani este unul foarte mareJpotriit lui Koac4im Sc4eide seful de pro%no7a de la )nstitutul Iiel.)nflatia nu e cea nou pentru ,ermaniaLa inceputul anilor 190 4iperinflatia a loit economiile unei %eneratii intre%i de%ermani. De aceea %ri;ile cu priire la cresterea preturilor n/ar fi nimic nou pentru,ermania. Diferenta mare in ca7ul de fata ar fi ca acest lucru ar aea implicatiiuriase pentru -uropa. )n opinia analistilor acum este momentul potriit ca,ermania sa tolere7e preturi mai mari.Ma;orarea salariilor in ,ermania ar permite %ermanilor sa cumpere mai mult si ar incura;a importurile. +stfel tarile de la periferia - ar putea eporta mai mult

catre ,ermania deenind mai competitie. Pana in pre7ent ,ermania si/amentinut competitiitatea in - prin productiitate mare si costuri mici cu forta demunca. Prin intermediul eporturilor P)#/ul ,ermaniei a crescut cu 3 in 011.)n martie 01 rata soma;ului a fost de 6 cel mai sca7ut niel de dupareunificarea tarii.Salariile din tarile cu pro$leme ale -uropei sunt foarte mari comparati cu nielulde productiitate si raportat la cele din ,ermania. Daca salariile %ermane aucrescut doar cu intre 000 si 009 in Spania acestea s/au ma;orat cu 2in fiecare an in acelasi interal. Pro$lemele tarilor cu dificultati economice sifinanciare sunt acuti7ate de nielul foarte ridicat al soma;ului de peste 0 intari precum Spania sau ,recia.

+stfel aceste tari europene cu pro$leme nu reusesc sa isi anda produsele candconcurea7a cu o ,ermanie atat de competitia. ' eentuala scadere a salariilorin tarile periferice nu este o solutie potriita deoarece o astfel de masura aretinde pro$lemele pe care le are populatia cu plata datoriilor ceea ce ar creamai multe pro$leme pentru $anci si ar adanci si mai mult cri7a.)n ca7ul in care eniturile ar creste in ,ermania atunci consumatorii %ermani araea mai multi $ani de c4eltuit pe $unuri importate. Pe de alta parte reducereacosturilor de productie in tarile cu pro$leme ar ieftini produsele respectie si ara;uta tarile sa deina mai competitie.Mem$rii sindicatului %erman ), Metall s/au aflat marti in a doua 7i consecutia a%reelor de aertisment si au amenintat cu intensificarea protestelor daca nu lesunt marite salariile. ), Metall repre7inta muncitori din industriile autoec4ipamente electrice masini a%ricole etc.)n ca7ul in care solicitarile acestora or fi puse in practica s/ar reduce automatdecala;ul de competitiitate dintre economia %ermana cea mai mare din -uropasi economiile statelor de la periferia -."u toate acestea temerile le%ate de inflatie sunt resimtite de multi economisti.J+m putea edea o inflatie de 2/5 in ,ermania daca salariild si preturile laimo$iliare ar scapa de su$ control iar acest lucru ar duce la o noua recesiuneJ


14/18

spun analistii.ltima oara cand ,ermania a aut rate ale inflatiei atat de ridicate a fost imediatdupa reunificarea din 1990 cand sume masie de $ani s/au pompat in fosta,ermanie de -st. )n ultimii 15 ani rata medie anuala a inflatiei a fost de doar15 si nu a depasit niciodata 6.

Soma;ul

)n &omania Le%ea 1!1991 repu$licata cu modificari in Le%ea 86!199preci7ea7a ca sunt considerati someri persoanele apte de munca ce nu pot fiincadrate din lipsa de locuri disponi$ile corespun7atoare pre%atirii lor.

"+(-L- S'M+KL) +paritia si accentuarea soma;ului au o multitudine de cau7e o$iectie dar sisu$iectie. )n conditiile unei productiitati a muncii ridicate ritmul de crestereeconomica nu mai este capa$il sa cree7e noi locuri de munca astfel incat saasi%ure o ocupare deplina pe piata muncii decala;ul intre cererea de munca sioferta de munca fiind in faoarea ultimei.-ista si cau7e de ordin su$iecti care tin de comportamentul retinut al a%entilor

economici de a an%a;a tineri fie datorita lipsei lor de eperianta fie ca acestia nuse incadrea7a in disciplina muncii. )n randul tinerilor soma;ul apare si ca urmarea tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare fapt ceintar7ie inte%rarea lor actia.Pro%resul te4nic / pe termen scurt este %enerator de soma; intr/o proportie maimare sau mai mica in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimilanoutatile cercetarii stiintifice.Pe termen lun% %enerea7a noi neoi care suntacoperite prin produse re7ultate din actiitati noi %eneratoare de locuri de


15/18

munca."ri7a economica / caracteri7ata prin scaderi sau sta%nari ale actiitatiieconomice sporeste numarul de someri inte%rarea lor fiind la un niel sca7ut.

+$sor$irea unui numar cat mai mare de someri depinde de posi$ilitatile reale alefiecarei tari de a stimula a%entii economici in cresterea inestitiilor de capital.)n

&omania cri7a economica de lun%a durata a %enerat un soma; de mari proportiicu perspectie reduse de reinte%rare a fortei de munca pe termen scurt.Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice / su$ impactuldiersificarii cererii de $unuri al cri7ei ener%etice conduc ineita$il pentru operioada indelun%ata la reducerea cererii de munca.)mi%rarea / emi%rarea /influentea7a asupra starii pietei muncii. )mi%rarea unei parti a populatiei actie inederea an%a;arii in diferite tari a spori oferta de forta de munca in cadrulacestora. -mi%rarea are un efect iners de scadere a ofertei de munca in 7onade ori%ine."on;unctura economica si politica internationala nefaora$ila / datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice conflictele armate promoarii unor politici de

em$ar%ou influentea7a ne%ati asupra relatiilor economice i7and importul /eportul deteriorand actiitatile economice in tarile din 7ona si contri$uind lacresterea soma;ului.-istenta soma;ului la un niel ca o rata naturala urmata deo relatia sta$ilitate a ofertei de munca ar %enera conditii de ec4ili$ru intre ratasoma;ului si rata inflatiei.)n &omania soma;ul si inflatia au aut o eolutie sincroni7ata atin%and in uneleperioade la cote procentuale deose$it de ridicate. ' cau7a importanta care stala $a7a tendintei de scadere a soma;ului repre7inta pe de o partein emi%rareaunei parti importante din forta de munca iar pe de alta parte in returnarea decatre un numar mare de persoane ce au depasit perioada de acordare aindemni7atiei de soma; de a se mai inre%istra la +%entia de 'cupare a ortei de

Munca.

&ata @oma;ului a fost de 65 Bn martie 015 Bn scAdere cu 05 puncteprocentuale faCA de martie 012.oma;ul a crescut cu 01 puncte procentuale faCA de luna anterioarA @i potriitdatelor pu$licate ;oi de )nstitutul aCional de StatisticA )S.umArul @omerilor Bn ?rstA de 15/2 ani estimat pentru luna martie din anulcurent este de 592.000 persoane Bn scAdere at?t faCA de luna precedentA59.000 persoane c?t @i faCA de aceea@i lunA din anul anterior 622.000persoane.Pe see rata @oma;ului pentru $Ar$aCi o depA@e@te cu 05 puncte procentuale

pe cea a femeilor alorile respectie fiind 6 Bn ca7ul persoanelor de semasculin @i 6 Bn ca7ul celor de se feminin.Pentru persoanele adulte 5/2 ani rata @oma;ului a fost estimatA la 51pentru luna martie 015 52 Bn ca7ul $Ar$aCilor @i 2 Bn cel al femeilor.umArul @omerilor Bn ?rstA de 5/2 ani repre7intA 9 din numArul total al@omerilor estimat pentru luna martie 015.


16/18

,-&M+)+

Soma;ul in ,ermania a sca7ut peste estimarile economistilor atin%and inianuarie minimul ultimilor 0 de ani ceea ce a contri$uit la cresterea economicarelatia a ,ermaniei. *arile partenere din 7ona euro ca urmare a masurilor deausteritate adoptate au impins companii din Spania sau ,recia sa reducanumarul an%a;atilor.umarul oamenilor fara un loc de munca a a;uns pana la 85 milioane ceea cerepre7inta o scadere cu 32.000 fata de luna anterioara. -conomistii etimasera oscadere de 10.000.Pentru comparatie in )talia in luna decem$rie soma;ul a atins cota maima din002 pana in pre7ent in reme ce in 7ona euro s/a mentinut la maimul ultimilor

12 ani cu o rata de 102 procente.-pansiunea economica a ,ermaniei a a;utat la o ponderare a scaderii inintrea%a re%iune in conditiile in care companiile %ermane au sporit numarul dean%a;ati pentru a face fata cererilor de eporturi.*otusi trendul actual al ,ermaniei se a tempera in lunile urmatoare consideraanalistii c4iar daca ,ermania a repre7enta un mediu economic mult mai $undecat cel din restul niunii. umarul de persoane an%a;ate a crescut in 015 in,ermania la cel mai ridicat niel de la reunificarea tarii in 1990 eolutia fiindsustinuta de situatia $una a economiei si de afluul mare de muncitori eniti dinafara tarii precum cei din &omania ...umarul de persoane an%a;ate a crescut in015 in ,ermania la cel mai ridicat niel de la reunificarea tarii in 1990 eolutia

fiind sustinuta de situatia $una a economiei si de afluul mare de muncitori enitidin afara tarii precum cei din &omania ...

&ata soma;ului in ,ermania a crescut neasteptat de mult in luna apriliedeoarece cri7a datoriilor suerane afectea7a cresterea economiei potriit

+%erpres.umarul somerilor a;ustat se7onier a urcat cu 19.000 comparati cu martie la8 milioane a anuntat miercuri 'ficiul ederal al Muncii.

http://www.ziare.com/economie/zona-euro/http://www.ziare.com/economie/exporturi/http://www.ziare.com/economie/exporturi/http://www.ziare.com/economie/exporturi/http://www.ziare.com/economie/zona-euro/


17/18

*otusi rata a;ustata a soma;ului s/a mentinut in aprilie la 68 un nou minimistoric dupa reunificarea tarii in 1990 in timp ce analistii se asteptau la 6.-ste o surpri7a neplacuta. -conomia pare sa fie in declin suntem in fa7a desta%nare. )nca nu este un trend descrescatorJ a spus economistul >einric4#aer de la Post$ank.


18/18

#i$lio%rafie

N 4ttps:!!OOO.%oo%le.ro!searc4=QinflatiaRinRromaniaespQ$iOQ1360$i4Q66sourceQlnmst$mQisc4saQTedQ0a4I-OiTu;P3cUI+4T#4%8I>("+#mVWU+)#i%#Xt$mQisc4Qsoma;ulRinRromaniaim%rcQL1fDUsou&PkM3+

N 4ttp:!!OOO.insse.ro!cms!ro!content!ocupare/si/soma;

N 4ttp:!!OOO.7iare.com!articole!rataRsoma;ReurostatN 4ttp:!!OOO.insse.ro!cms!files!&PL00)S!ol1!ta$ele!t16.pdf

Documents

Macroeconomie Word