7
Măduva spinării ( Medulla spinalis) Morfologie externă (Morphologia externa) Măduva spinării reprezintă un segment alungit al sistemului nervos central, care ocupă cele 2\3 superioare ale canalului vertebral. Ea se întinde de la marginea superioară a atlasului până în dreptul discului intervertebral dintre vertebrele L 1 -L 2 . Superior, măduva se continuă cu bulbul rahidian, iar inferior se îngustează formând conul medular(Conus medullaris), din vârful căruia porneşte filum terminale (Filum terminale), care se întinde până la nivelul primei vertebre coccigiene şi prin intermediul căruia măduva se fixează la acest nivel. În interiorul conului medular, canalul central se lărgeşte uşor, formând ventriculul terminal (Ventriculus terminalis). Măduva are o lungime de 42 – 45 de cm, care variază în funcţie de sex şi de înălţimea subiectului. Filum terminale are o lungime de aproximativ 20 de cm. Primii 15 cm. ai filum terminale, reprezintă porţiunea durală (Pars duralis) care se întinde până la nivelul S 2 ,iar ultimii 5 cm reprezintă porţiunea pială (Pars pialis) care ajunge până la nivelul vertebrei C 1. Măduva spinării este învelită de dura mater spinală (Dura mater spinalis), arahnoida spinală (Arachnoidea mater spinalis) şi pia mater spinală (Pia mater spinalis) , separate între ele de spaţiul subdural (Spatium subdurale) respectiv spaţiul subarahnoidian (Spatium subarachnoidieum). Măduva spinării prezintă două intumescenţe: - intumescenţa cervicală (Intumescentia cervicalis), corespunzătoare după unii autori mielomerelor C 3 -T 2 , iar după alţi autori, mielomerelor C 4 -T 1 . L a acest nivel substanţa cenuşie şi substanţa albă sunt mai bine 1 1

Maduva

Embed Size (px)

DESCRIPTION

m

Citation preview

PAGE 4

Mduva spinrii ( Medulla spinalis)

Morfologie extern (Morphologia externa)

Mduva spinrii reprezint un segment alungit al sistemului nervos central, care ocup cele 2\3 superioare ale canalului vertebral. Ea se ntinde de la marginea superioar a atlasului pn n dreptul discului intervertebral dintre vertebrele L1-L2. Superior, mduva se continu cu bulbul rahidian, iar inferior se ngusteaz formnd conul medular(Conus medullaris), din vrful cruia pornete filum terminale (Filum terminale), care se ntinde pn la nivelul primei vertebre coccigiene i prin intermediul cruia mduva se fixeaz la acest nivel. n interiorul conului medular, canalul central se lrgete uor, formnd ventriculul terminal (Ventriculus terminalis). Mduva are o lungime de 42 45 de cm, care variaz n funcie de sex i de nlimea subiectului. Filum terminale are o lungime de aproximativ 20 de cm. Primii 15 cm. ai filum terminale, reprezint poriunea dural (Pars duralis) care se ntinde pn la nivelul S2,iar ultimii 5 cm reprezint poriunea pial (Pars pialis) care ajunge pn la nivelul vertebrei C1. Mduva spinrii este nvelit de dura mater spinal (Dura mater spinalis), arahnoida spinal (Arachnoidea mater spinalis) i pia mater spinal (Pia mater spinalis) , separate ntre ele de spaiul subdural (Spatium subdurale) respectiv spaiul subarahnoidian (Spatium subarachnoidieum).

Mduva spinrii prezint dou intumescene: intumescena cervical (Intumescentia cervicalis), corespunztoare dup unii autori mielomerelor C3-T2, iar dup ali autori, mielomerelor C4-T1. L a acest nivel substana cenuie i substana alb sunt mai bine dezvoltate, de aici pornind inervaia membrului superior.

intumescena lombosacral (Intumescentia lumbosacralis) este situat dup unii autori la nivelul mielomerelor L1-S3, iar dup alii la nivelul mielomerelor L1-L4. De la acest nivel pornete inervaia membrului inferior.

Mduva spinrii prezint la exterior o serie de anuri. Fisura median anterioar (Fissura mediana anterior), profund i anul median posterior (Sulcus medianus posterior), superficial , mpreun cu septul median posterior (Septum medianum posterius), separ aproape complet mduv, ntr-o jumtate dreapt i o jumtate stng., conectate ntre ele printr-o band comisural de esut nervos , strbtut supero-inferior de canalul central (Canalis centralis). La 1.5 - 2.5 mm lateral de anul median posterior, de fiecare parte, se evideniaz anul postero-lateral (Sulcus posterolateralis) care constituie locul de intrare al rdcinilor posterioare a nervilor spinali. De fiecare parte a fisurii mediane anterioare, rdcina anterioar a nervilor spinali iese din mduv, la nivelul anul antero-lateral (Sulcus anterolateralis). Aceste anuri delimiteaz la nivelul mduvei funiculii (cordoanele) mduvei spinrii (Funiculi medullae spinalis) astfel : substana alb situat ntre anul median posterior i anul postero-lateral de fiecare parte reprezint funiculul posterior. n poriunea cervical i toracic superioar a mduvei se evideniaz i anul intermediar posterior (Sulcus intermedius posterior) care divide fiecare funicul posterior n dou fascicule: fasciculul gracilis, situat medial i fasciculul cuneatus , situat lateral.

substana alb situat ntre fisura median anterioar i anul antero-lateral ,de fiecare parte , formeaz fasciculul anterior. substana alb situat ntre anul antero-lateral i anul postero-lateral , de fiecare parte, formeaz fasciculul lateral.

Mduva spinrii poate fii mprit n funcie de ieirile nervilor spinali corespunztori diferitelor poriuni , fiecare poriune putnd fi mprit n segmente, un segment corespunznd unei poriuni de mduv din care ies fibrele pentru o pereche de nervi spinali .

Astfel avem

poriunea cervical cu segmentele cervicale 1-8 (Pars cervicalis Segmenta cervicalia 1-8 ); poriunea toracic cu segmentele toracice 1-12 (Pars thoracica Segmenta thoracica 1-12); poriunea lombar cu segmentele lombare 1-5 (Pars lumbalis Segmenta lumbalia 1-5); poriunea sacral cu segmentele sacrale 1-5 (Pars sacralis Segmenta sacralia 1-5); poriunea coccigian cu segmentele coccigiene 1-3 (Pars coccygea Segmenta coccygea 1-3).Nervii spinali (N. spinalis) sunt n numr de 31 de perechi ( 8 cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale i 1 coccigian). Fiecare nerv spinal prezint o rdcin anterioar , motorie (Radix anterior Radix motoria) i o rdcin posterioar, senzitiv (Radix posterior Radix sensoria), care se unesc, dup ce prsesc mduva, formnd un trunchi (Truncus nervi spinalis) care strbate gaura intervertebral corespunztoare. Fiecare rdcin este ataat de mduv printr-o serie de filete radiculare (Fila radicularia) care cuprind mielomerul corespunztor. Rdcinile nervilor spinali lombari i sacrali, nsoind filum terminale n canalul vertebral formeaz coada de cal (Cauda equina).Morfologie intern (Morphologia interna)

Mduva spinrii este format din substan cenuie (Substantia grisea) dispus la interiorul mduvei sub form a trei coloane ( anterioar, posterioar i intermediar), i din substan alb (Substantia alba) dispus la exterior, care nconjoar substana cenuie. Coloana intermediar este strbtut de canalul central (Canalis centralis) n jurul cruia se afl dispus substana gelatinoas central (Substantia gelatinosa centralis).

Pe seciune transversal, substana cenuie are forma literei H sau a unui fluture, fiind format de fiecare parte dintr-un corn anterior (Cornu anterius), un corn posterior (Cornu posterius) i un corn lateral (Cornu laterale), corespunztoare coloanelor longitudinale.Coloanele de substan cenuie (Columnae grisae)

Coloana anterioar (Columnae anterior)

Apare pe seciune transversal sub forma cornului anterior (Cornu anterius) care este mai scurt dect cel posterior, prezint o baz i un cap orientat spre anul antero-lateral.Cornul anterior corespunde lamelor spinale VII-IX (Laminae spinales VII-IX) i aici se gsesc motoneuroni care prin prelungirile lor inerveaz motor musculatura scheletic. Acetia sunt n primul rnd motoneuronii alfa, mari, multipolari, crora li se adaug i motoneuroni gama care au rol n reglarea fin a micrilor musculaturii scheletice.

n cornul anterior avem urmtorii nuclei

nucleul antero-lateral (Nucleus anterolateralis) este destinat inervaiei muchilor umrului (la nivelul intumescenei cervicale) i muchilor oldului (la nivelul intumescenei lombosacrale), este prezent doar la nivelul intumescenelor.

nucleul antero-medial (Nucleus anteromedialis) este destinat inervaiei muchilor anteriori ai trunchiului i este prezent pe toat lungimea mduvei

nucleul postero-lateral (Nucleus posterolateralis) este destinat inervaiei muchilor amtebraului (la nivelul intumescenei cervicale)i a muchilor gambei (la nivelul intumescenei lombosacrale), este prezent doar la nivelul intumescenelor

nucleul retro-postero-lateral(Nucleus retroposterolateralis) este destinat inervaiei muchilor minii(la nivelul inumescenei cervicale) i a muchilor piciorului(la nivelul intumescenei lombosacrale), este prezent doar la nivelul intumescenelor nucleul postero-medial(Nucleus posteromedialis) este destinat inervaiei muchilor posteriori ai trunchiului i este prezent pe toat lungimea poriunii toracice a mduve i discontinuu la nivelul celorlalte poriuni

nucleul central(Nucleus centralis). La nivelul mielomerelor C3-C7 avem nucleul nervilor frenici (Nucleus nervi phrenici) care inerveaz diafragmul, iar la nivelul mielomerelor L2-S1 avem nucleul lombo-sacral destinat inervaiei diafragmului pelvin. nucleul nervilor accesori (Nucleus nervi accessorii) este situat la nivelul primelor 5-6 segmente cervicale.

nucleul anterior (Nucleus anterior) destint inervaiei muchilor braului (la nivelul intumscenei cervicale) i a muchilor coapsei(la nivelul intumescenei lombosacrale), fiind prezent doar la nivelul intumescenelor.

Coloana posterioar (Columna posterior)

Apare pe seciune transversal sub forma cornului posterior (Cornu posterius) care se ntinde pn n apropierea suprafeei externe a mduvei, n apropierea anului postero-lateral, de care este separat prin intermediul tractului postero-lateral. Cornul posterior prezint o baz (Basis) corespunznd laminei spinale VI (Lamina spinlis VI), un col (Cervix) corespunznd laminelor spinale III, IV i V (Laminae spinalis III,IV et V), un cap (Caput) corespunznd laminei spinale II (Lamina spinalis II) i un vrf (Apex) corespunznd laminei spinale I (Lamina spinalis I). La nivelul vrfului este situat nucleul marginal (Nucleus marginalis), iar la nivelul capului este situat substana gelatinoas (Substantia gelatinosa). Aceste formaii conin deuroneuronii cilor sesibilitii exteroceptive tactile protopatice. Axonii acestor neuroni urc 4-5 segmente, se ncruciea n comisura anterioar i formeaz tractul spinotalamic anterior. La nivelul colului este situat nucleul propriu (Nucleus proprius), care conine deutoneuronii cilor sensibiliti proprioceptive profunde. Axoni acestor neuroni i conduc impulsurile ctre cerebel, prin intermediul tractului spinocerebelos anterior Nucleul toracic posterior sau nucleul dorsal ( Nucleus thoracicus posterior Nucleus dorsalis) se evideniaz ntre segmentele C8 i L3 sau L4 ale mduvei nucleul Clarke, caudal continundu-se sub forma unei grupe de neuroni imprecis delimitai , spre mduva sacral nucleul Stilling. Conin deutoneuronii cii sensibilitii proprioceptive incontiente ai cror axoni trec n funiculul lateral de aceiai parte formnd fascicului spinocerebelos posterior.. Un grup similar a fost evideniat la nivel cervical, cuprinznd doi nuclei - nucleul cervical lateral (Nucleus cervicalis lateralis) i nucleul cervical medial (Nucleus cervicalis medialis) cu rol neelucidat. Nucleul posterior al funiculului lateral (Nucleus posterior funiculi lateralis) este prezent doar la nivelul segmentelor toracice i lombare superioare

Substana gelatinoas i nucleul propriu sunt singurele formaiuni prezente pe toat lungimea coloanei posterioare.

Coloana intermediar (Columna intermedia)Conine neuroni ai sistemului nervos vegetativ simpatic i parasimpatic i corespunde laminei spinale VII (Laminae spinalis VII).Pe seciune transversal se evideniaz se evideniaz ca i corn lateral (Cornu laterale) doar la nivel toracal, dar exist i la nivel lombar i sacral. O parte din substana cenuie invadeat funicului lateral de la baza coloanei posterioare formnd formaiunea reticulat spinal (Formatio reticularis spinalis). Coloana intermediar este mprit ntr-o substan intermediar central (Substantia intermedia centralis) i o substan intermediar lateral (Substantia intermedia lateralis). Neuronii care rmn n apropierea canalului central formeaz nucleul intermedio-medial (Nucleus intermediomedialis) viscerosenzitiv, iar cei care migreaz lateral formeaz nucleul intermedio-lateral (Nucleus intermediolateralis) visceromotor. La nivelul S2-S4 exist o formaiune similar numit coloana cenuie sacral n spiral Laruelle i care conine nuclei parasimpatici sacrali ( Nuclei parasymphatici sacrales). Tot la nivel sacral se evideniaz nucleul nervilor pudendali (Nucleus nervi pudendi).La nivelul coloanei intermediare avem urmtorii centri:

centrul iridodilatator la nivelul segmentelor C8-T3;

centrul cardioaccelerator la nivelul T1-T4;

centrii bronhopulmonari la nivelul T3-T5;

centri pilomotori, sudorali i vasomotor la nivelul T2-L2;

centri splahnici abdominali la nivelul T6-L2;

centrii splahnici pelvini la nivelul L1-L4.

La nivel sacral prezint:

centrul miciunii;

centrul defecaiei;

centrul ereciei i ejaculrii.PAGE 4