Upload
cioaba-cristina
View
215
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Revista de cultură și atitudine civică
Citation preview
1
REVISTĂ ACREDITATĂ DE INSPECTORATUL
ŞCOLAR JUDEŢEAN GORJ
NR. 8522, ARIA CURRICULARĂ OM ŞI SOCIETATE
Preşedinte de onoare Aurel Antonie
Director General Marius Ionescu
Director marketing Alexandru Florian Săraru
Preşedinte fondator Ionel Cioabă
Redactor-şef (ştiri) Cătălin Pleşu
Redactor-şef (cultură)
Cătălin Ciurea
Secretar de redacţie Elena Negru
Secretar general de redacţie Cristina Cioabă
Redactori: Doru Cioabanu
Elena Costache
Laurian Stănchescu
Corespondenţi
Glasul Moldovei
Ziarişti online
Fundaţia Principesa Margareta
Coperta/Design Braia Andrei Valentin
Concepţie grafică/Design Daniel Prof. Murăriţa
2 NR. 47
_____________________________________________________
Magazin critic (online) - ISSN 2360 – 3321
ISSN–L 1842 – 8541 _______________________________________________________ • EDITORIAL
03
• ARTICOLE ŞI STUDII
04
Anul IX, Nr. 3(47) iunie 2015
Revista profesorilor de istorie din judeţul Gorj
MAGAZIN CRITIC 3
Ar fi bine să ne cristalizăm fiinţa doar pentru cei de
bună credinţă, civilizaţi, oneşti, sinceri, morali, loiali
neamului românesc prin fapte, patrioţi cu simţire, să
purtăm dialoguri de idei, nu dialoguri de cuvinte.
Ţăranul român alege întotdeauna boabele de neghină
când însămânţează istoria pământului său, mâinile sale
pline de rugăciuni nu scapă nici un fir de pleavă peste
ogorul său sfânt. Pământul românesc este cerul celor vii
şi al celor de dedesubtul lui, pământul românesc este
hotarul care se mărgineşte numai cu Dumnezeu. De
aceea trebuie însămânţat cu noi înşine!
Laurian Stănchescu,
Membru titular, Uniunea Scriitorilor din România,
Preşedinte, Fundaţia “Ideea Contemporană”
4 NR. 47
DE VOI ROMÂNI ÎMI PASĂ
Venim din timpuri sfinte, gonim spre nicăieri
Paralizați pe suflet de trădători de țară
Trăim prezent continuu, un azi la fel ca ieri
Nu mai topim secunde, ci doar clipe de ceară
Suntem chiar sclavi în țara stăpânilor de paie
Dintr-un salariu mediu mâncăm doar coji de pâine
Umblăm cu haine rupte căci n-avem bani de straie
Mușcăm unii din alții cu colții mari de câine
MAGAZIN CRITIC 5
Copiii noștri sfinți din fașă-s condamnați
Bunicii-s umiliți după o viață tristă
Intelectuali de clasă , azi se trezesc ratați,
Iar timpul se măsoară prin lacrimi în batistă
Bătrânii-s judecăți pentru un ou și-un pește
Iar criminalii scapă cel mult cu-o suspendare
Ce junglă fără legi, ce țară asta este,
În care până chiar și sângele ne doare?
Plecați prin țări străine, vă înțeleg frustrarea
Familia e sfântă și trebuie hrănită
Dar, forța e în noi ca să schimbăm culoarea
Vă înțeleg durerea și inima rănită
Mi-e dor de voi prieteni, familiile v-așteaptă
Noi ce-am rămas aici vă vom aduce acasă
Vom lichida sistemul, vom ține calea dreaptă
Apoi pot să și mor, DE VOI ROMÂNI ÎMI PASĂ
25 octombrie 2014
Alexandru Florian Săraru (A.S.)
6 NR. 47
O GENERAŢIE GREU DE MULŢUMIT: JENI
ACTERIAN ŞI MIRCEA ELIADE
Costache Elena
Printre cei care au trăit în perioada anilor ’30 în jurul
lui Mircea Eliade se numără şi Arşavir şi Jeni Acterian.
Personalităţile lor se disting foarte bine din literatura
diaristică pe care au scris-o: Portrete şi trei amintiri de
puşcăriaş, Jurnal în căutarea lui Dumnezeu (Arşavir
Acterian) şi Jurnalul unei fete greu de mulţumit (Jeni
Acterian).
Jeni Acterian, adolescenta şi apoi tânăra mereu
nemulţumită de ceea ce îi oferea viaţa, studentă la Litere
şi Filosofie şi apoi la Artă Dramatică, a avut ocazia în
acea perioadă strălucită din punct de vedere al culturii
să-i întâlnească (şi datorită fraţilor Haig şi Arşavir
Acterian şi cumnatei sale, Marieta Sadova) pe toţi cei
care au marcat această perioadă interbelică a celor
reuniţi sub semnul Criterionului: Mircea Eliade, Petru
Comarnescu, Dan şi Emil Botta, Mircea Vulcănescu,
Mihail Sebastian, Constantin Noica sau Emil Cioran,
unii dintre ei colegi de liceu la Spiru Haret, unde au şi
deprins pasiunea pentru literatură. Aceşti tineri se
remarcau prin pasiunea lor pentru lectură şi pentru
creaţie, ca şi pentru discuţiile critice pe marginea
textelor lor sau ale altor autori. Se remarcă, pe lângă Jeni
Acterian, pentru care lectura reprezenta principala
activitate zilnică şi principala pasiune, şi Mircea Eliade,
MAGAZIN CRITIC 7
care uimeşte prin modul aproape disperat de se arunca
în lumea cărţilor: ,,Citea enorm, şi zic, ca un apucat.
Ziua nu-i ajungea spre a-şi satisface curiozitatea. A
încercat treptat, treptat să fure câte puţin din orele de
somn, ajungând la patru ore de odihnă la o vârstă la care
organismul nu e încă de-ajuns de consolidat spre a
suporta abuzuri de acest fel.” (p. 65) În acest context
este interesant de amintit modul în care profesorul de
matematică Dan Barbilian (alias poetul Ion Barbu), care
nereuşind să-i determine să preţuiască şi să arate interes
pentru disciplina pe care o preda, după cum mărturiseşte
Arşavir Acterian, utiliza constructiv timpul orelor pentru
a-i sprijini în pasiunea lor pentru literatură. În acest sens,
profesorul nu numai că îşi arăta interesul pentru acest
domeniu, ci îi şi încuraja pe cei care dovedeau talent
literar să persevereze în scris iar pe cei care nu dovedeau
talent literar îi sfătuia să renunţe la scris, pentru a nu
rămâne într-un domeniu pentru care nu dovedeau
vocaţie. În Jurnalul fetei sunt amintiţi toţi cei cu care i s-
a intersectat existenţa în acea perioadă. Mă voi referi în
acest context doar la personalităţile literare.
Eugen Ionescu este admirat pentru felul său de a fi şi de
a se raporta la creaţia sa: ,,Pentru prima oară văd un om
care crede în inteligenţa sa şi în talentul său fără să fie
un înfumurat.” (1 iunie 1934, p. 67) Alături de Dan şi de
Emil Botta, Dinu Noica şi alţii, o atenţie deosebită îi
oferă autoarea lui Emil Cioran, care i se pare aproape un
dublu al ei, în ceea ce priveşte mentalitatea acestuia:
,,Mirare că, în linie generală, simte atât de identic cu
8 NR. 47
mine.” (14 decembrie 1937, p. 184) El este cel care i-a
intuit luciditatea (observată şi de Mircea Eliade dar nu la
aceeaşi dimensiune) pe care în general cu mare
dificultate o asocia cu femeile, înţelegându-i inevitabil şi
suferinţa pe care o implica acest simţământ. Sau îl
aminteşte pe Mihail Sebastian, de a cărui moarte este
marcată: ,,Probabil că m-a impresionat pentru că îl
cunoşteam sensibil şi, dintr-un punct de vedere, oarecum
similar mie (foarte oarecum... dar...).” (30 juin 1945, p.
389)
Cum este perceput Mircea Eliade? Arşavir Acterian îl
vede, după întoarcerea lui din India, dornic nu de
absolut, aşa cum se aşteptau toţi cei care îl cunoşteau, ci
de relativităţi, căci nu i s-a oferit posibilitatea de a atinge
absolutul: ,,Un spirit care cerca să epuizeze totul. Un
spirit ce mi se părea în căutare febrilă, frenetică de
absolut, dar care se tăvălea cu voluptate în toate
relativităţile existenţei.” (p. 48) Opera lui îi place tinerei
fete, care îl citeşte, alături de creaţiile altor autori români
şi străini: ,,Am citit Maitreyi de Mircea Eliade. Un
cuceritor roman de dragoste. Dragostea unei tinere
bengaleze cu un european.” (30 aprilie 1933, p. 24)
Simpatia este reciprocă. O putem observa din dedicaţia
la exemplarul pe care i-l oferă dintr-un volum: ,,Lui J.
A., lectoare pasionată şi lucidă, această carte de eseuri –
care, dacă nu-i va plăcea nici ei, a fost zadarnic tipărită.”
(26 decembrie 1934, p. 83)
Avem prezentată aici o generaţie dornică de a schimba
ceva, de a reînnoi în permanenţă cea ce ţinea de cultură,
MAGAZIN CRITIC 9
entuziasm al tinerilor care a şi obţinut succesul dorit,
acela de a-şi pune puternic amprenta asupra unei epoci
culturale.
Bibliografie:
Acterian, Arşavir, Portrete şi trei amintiri de puşcăriaş,
Bucureşti, Ed. Ararat, 1996.
Acterian, Jeni, Jurnalul unei fete greu de mulţumit
(1932-1947), ediţia a doua revăzută, text ales şi note
biografice de Arşavir Acterian, ediţie îngrijită, traducere
din franceză, note bibliografice şi prefaţă de Doina
Uricariu, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2007.
Va urma:
Pentru a intra în posesia integrală a revistei contactaţi redacţia!
10 NR. 47
APARIŢIA
Revista de atitudine “Magazin Critic” este editată periodic la cererea
cadrelor didactice şi se găseşte de vânzare la sediul redacţiilor din
Judeţul Gorj.
CONTACT
Motru: Parohia I „Sf Nestor”, Şcoala Gimnazială Nr. 1, Județul Gorj
Târgu Jiu: Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, Județul Gorj
Telefon: 0770529500 sau 0728353441. http://www.magazincritic.ro/ .
E-mail: [email protected] sau [email protected]
COLABORARE
Aşteptăm colaboratori serioşi. Textele tehnoredactate*, în Microsoft Word,
Office XP, şi semnate pot fi trimise pe adresa de e-mail a revistei:
[email protected], până la data de 20 a fiecărei luni. Tehnoredactarea
se va face cu font Times New Roman, corp 10-12, pagină format A5,
folosindu-se diacritice. Responsabilitatea textelor publicate aparţine în
exclusivitate autorilor. O echipă redacţională va selecta articolele în vederea
publicării acestora. Atenţie la plagiat! (*Reguli minime de tehnoredactare:
Înainte de punct, virgulă, punct şi virgulă, două puncte, trei puncte, semnul
exclamării, semnul întrebării, nu se pune spaţiu. Spaţiul se va pune după aceste
semne de punctuaţie, precum şi înainte de deschiderea unei paranteze.)
CONCEPŢIE GRAFICĂ / MACHETARE / DESIGN
Asociaţia culturală Semn – Târgu Jiu www.acsemn.wordpress.com
EDITAREA
Asociaţia Paradigme educaţionale, Sucursala Târgu-Jiu, Gorj
TIPARUL
a fost executat de Asociaţia Paradigme educaţionale, Gorj
Magazin critic (online) - ISSN 2360 – 3321 ISSN–L 1842 – 8541