UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT, BRASOV

SPECIALIZAREA : MANAGEMENT

ANUL II, SEM.II

TEMA 1

Esen a i rolul asigur rilor

1.1. Principalele abord ri ale activit ii de asigurare Asigurarea este o activitate juridica, economic i social , care const în:

- protec ia persoanelor fizice i juridice în calitate de asigura i

- protec ia împotriva diverselor riscuri

- contra unei prime de asigurare pl tit unor societ i specializate, numite asiguratori .

Abordarea juridic trebuie efectuat prin prisma contractului de asigurare i a legii cu privire la

activitatea de asigurare, care, în calitate de generatoare de drepturi i obliga ii în materie de

asigur ri, se completeaz reciproc. Contractul de asigurare este un act juridic care prevede

obliga ia asiguratului de a pl ti prima de asigurare, precum i obliga ia asigur torului de a achita

indemniza ia de asigurare la producerea riscului asigurat, fie asiguratului, fie beneficiarului

asigur rii, în limitele i în termenele convenite. Potrivit Legii nr. 136/1995 privind asigur rile i

reasigur rile în România, „(modificat i completat prin Legea nr. 172/2004), prin contractul de

asigurare, asiguratul se oblig s pl teasc o prim asigur torului, iar acesta se oblig ca, la

producerea unui anumit risc, s pl teasc asiguratului sau beneficiarului, desp gubirea

(indemniza ia) sau suma asigurat , în limitele i la termenele convenite”. Contractul de asigurare î i

pierde valabilitatea atunci când ansa de realizare a evenimentului este de 100%.

De fapt, asigurarea propriu-zis este o opera iune prin care un asigur tor, organizând pe

principiul mutualit ii un num r mare de asigura i, expu i la producerea anumitor riscuri, îi

indemnizeaz pe aceia dintre ei care sufer un sinistru, pe seama fondului comun constituit din

primele încasate. Pentru ca asigur torul s poat indemniza efectiv toate sinistrele garantate, el trebuie

organizeze mutualitatea riscurilor dup reguli matematice riguroase.

În sfera asigur rilor directe, pe lâng asigurarea propriu-zis intr i coasigurarea, care

acoper situa ia în care dat fiind valoarea bunurilor asigurabile precum i num rul lor, riscurile

vizate, fiind greu de asumat de c tre o singur societate de asigurare, asiguratul încheie contractul de

asigurare cu mai multe societ i, care particip la acoperire fiecare în cot -parte, aferent aceleia i

perioade.

În cazul coasigur rii se pot întâlni urm toarele situa ii:

a) asiguratul nu poate încasa o desp gubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecin

direct a riscului;

b) între asigurat i fiecare asigur tor exist raporturi de asigurare distincte;

c) între asigur tori nu se practic solidaritatea conven ional .

Activitatea de asigurare se desf oar sub forma asigur rilor facultative i a celor obligatorii.

În asigurarea facultativ , atât raporturile dintre asigurat i asigur tor, precum i drepturile i

obliga iile fiec rei p i se stabilesc prin contractul de asigurare. În asigurarea obligatorie, raporturile

dintre asigurat i asigur tor, precum i drepturile i obliga iile fiec rei p i sunt stabilite prin lege. În

România, asigurarea obligatorie se practic numai de c tre asigur torii autoriza i de c tre Comisia de

Supraveghere a Asigur rilor, fiind obligatorie îndeosebi, asigurarea de r spundere civil pentru

pagube produse ter ilor, prin accidente de autovehicule.

Dimensiunea economic a asigur rii vizeaz îndeosebi constituirea unui fond de asigurare,

având ca scop acoperirea pagubelor provocate de anumite fenomene (evenimente). Fondul de

asigurare se formeaz în mod descentralizat, prin încasarea de prime de asigurare sau cotiza ii,

achitate de c tre acele persoane fizice sau juridice, care sunt interesate în înl turarea eventualelor

pagube provocate de anumite fenomene (evenimente) viitoare i nesigure. Din acest fond nu sunt

suportate pierderile determinate de folosirea i consumarea normal a acestora sau de diminuarea

valorii lor din diverse motive.

Fondul de asigurare se utilizeaz în mod centralizat pentru:

a) acoperirea pagubelor provocate de fenomenele (evenimentele) în cadrul asigur rilor de

bunuri i de r spundere civil , respectiv plata sumelor asigurate la asigur rile de persoane;

b) finan area unor ac iuni legate de prevenirea pagubelor;

c) constituirea unor fonduri de rezerv care s fie la dispozi ia societ ii de asigurare sau a

organiza iei mutuale de asigurare etc.

Asigurarea are la baz principiul mutualit ii potrivit c ruia fiecare asigurat contribuie cu o

sum , numit prim de asigurare, relativ modest , la crearea fondului de asigurare din care sunt

acoperite daunele suferite.

Principiul mutualit ii se bazeaz pe ac iunea legii numerelor mari (o lege statistic ) care

prevede:

- cu cât este mai mare num rul de unit i de expunere la risc, probabilitatea daunelor

produse se va apropia de valoarea probabilit i daunelor estimate.

Acoperirea daunelor se face dintr-un fond central, care are urm toarea destina ie:

- plata daunelor ;

- crearea unui fond de rezerve pentru achitarea daunelor mari ;

- acoperirea cheltuielilor administrative ale societ ii de asigurare.

Esen a activit ii de asigurare o reprezint :

- existen a comunit ii de risc ;

- mutualitatea în suportarea pagubelor;

- împ irea (dispersia) riscului.

Membrii comunit ii afecta i de producerea riscului asigurat, primesc din fondul de asigurare cu

titlul de desp gubire, sume care pot dep i de câteva ori cuantumul contribu iei acestora la fondul

respectiv.

1.2. Forme de protec ie împotriva riscurilor

Principalele forme ale activitatii de asigurare sunt :

1. autoasigurarea

2. asigurarea propriu-zis

3. coasigurarea

4. reasigurarea

5. retrocedarea numit si retrocesiune

Autoasigurarea:

- este rar întâlnit

- nu respect principiul mutualit ii

- sumele imobilizate în aceste rezerve nu pot fi utilizate in activit i economice

- nici firmele foarte mari nu le pot aplica eficient.

Asigurarea propriu-zis presupune:

- existen a comunit ii de risc

- mutualitate în compensarea daunelor.

Coasigurarea:

- se întâlne te când riscurile vizate prin valoarea lor sunt greu de asumat de o singura societate de

asigur ri.

Asiguratul încheie contractul de asigurare cu mai multe societ i care particip la acoperire,

fiecare în cot parte pentru aceea i perioad .

Coasigurarea presupune mai multe contracte de asigurare între un asigurat i mai multe societ i

de asigurare (asiguratori).

Aspecte ale coasigur rii:

- asiguratul nu poate încasa o desp gubire mai mare decât prejudiciul efectiv

- între asigura i i asiguratori exist raporturi de asigurare distincte

- între asiguratori nu se practic solidaritate.

Reasigurarea:

- este un contract încheiat între asiguratorul ini ial care devine reasigurat i o societate de

reasigurare care devine reasigurator.

- reasiguratul cedeaz o parte din prima de asigurare ini ial o dat cu o parte din riscuri .

- reasiguratorul va pl ti o parte din desp gubire asiguratorului ini ial.

- in realitate, asiguratorii încheie mai multe contracte de reasigurare.

Retrocedarea (retrocesiunea):

- contractul prin care reasiguratorul numit retrocedat cedeaz o parte din prime din risc i din

cuantumul desp gubirilor unei societ i numit retrocesionari (societate de asigurare,

reasigurare)

1.3. Func iile asigur rilor

1. Compensarea financiar a pagubelor prin care asigurarea are rolul de a contribui la refacerea

bunurilor avariate sau distruse i la recuperarea unor prejudicii de c tre asigura i.

2. Prevenirea daunelor care implic stabilirea unor planuri de m suri, de diminuare a riscului în

cadrul companiilor de asigur ri i a agen iilor de brokeraj. Tot în scop preventiv de c tre asigurator

se foloseste fransiza, care înseamn participarea asiguratului la acoperirea unei p i din pagub .

Scopul aplic rii fransizei este dublu:

- îl oblig pe asigurat s adopte o conduit preventiv , s aib grij de bunul asigurat

- nu se încalce cheltuielile cu gestionarea i administrarea pagubelor.

3. Financiar care deriv din faptul c nu toate riscurile se produc, prin urmare societ ile de

asigurare investesc sumele încasate sub form de prime de asigurare.

4. Func ia de economisire în cazul asigur rilor de via . Asigura ii prin poli ele de asigurare au

posibilitatea ca al turi de protec ie s beneficieze la expirarea contractului de asigurare de suma

asigurat i in plus pot s participe la profitul ob inut din sumele investite.

1.4. Clasificarea asigur rilor:

1. Dup natura raporturilor juridice de asigurare:

- asigurare prin efectul legii (obligatorie) - nu necesit acordul de voin al persoanei fizice i

juridice implicate

- asigurarea contractuala (facultativ )

2. Dup natura obiectului asigurat:

- asigur ri de bunuri (m rfuri, mijloace de transport, cl diri)

- asigur ri de persoane (altele decât cele de via )

- asigur ri de r spundere civil (pagube produse prin accidente de autovehicule)

- asigur ri de riscuri financiare (pentru credite, pentru pierderea profitului)

3. Dup natura riscurilor:

- asigur ri pentru riscuri din calamit i (inunda ii, cutremure, alunec ri de teren, tr snet)

- asigur ri pentru riscuri cu caracter social politic (r zboi, greve, etc.)

- asigur ri pentru riscuri ce provin din natura m rfurilor (spargere, muceg ire, alterare)

4. Dup teritoriul sau zona geografica:

- asigur ri interne sunt atunci când toate elementelor contractului (asigurat, asigurator, risc,

obiect) sunt în grani ele unei ri

- asigur ri externe sunt atunci când cel pu in un element contractual se afl în afara rii.

1.5. Teste de autoevaluare

1) Ce este asigurarea?

2) Care este principiul de baza al asigurarilor?

3) De cine este reprezentata esenta activitatii de asigurare?

4) Care sunt formele de protectie impotriva riscului?

5) Ce este reasigurarea?

6) Care sunt functiile asigurarii?

7) Ce presupune fransiza?

8) Ce presupune functia de economisire a asigurarilor?

9) Care sunt criteriile de clasificare a asigurarilor?

10) Ce presupune teritoriul asigurat? Dar riscul asigurat?

TEMA 2

Elemente de baz ale asigur rilor

Principalele elemente care intra in discutie in analizarea activitatii de asigurare sunt:

1. riscul

2. suma asigurat

3. prima de asigurare

4. paguba sau dauna

5. desp gubirea de asigurare

6. perioada de asigurat

7. teritoriul de acoperit.

2.1. Riscul (obiectul oric rui contract de asigurare) este un pericol, o primejdie la care sunt supuse

bunurile, oamenii, afacerile pentru care societ ile de asigurare pot oferi protec ie.

Este un element obligatoriu în asigur ri deoarece:

- este un eveniment viitor, posibil dar incert

- producerea lui nu se realizeaz prin fapta inten ionata a asiguratului.

Riscul asigurabil trebuie sa îndeplineasc condi iile:

- existe posibilitatea producerii lui cu o probabilitate cuprins între 0-1

- fie independent de voin a asiguratului

- prezinte un anumit grad de periculozitate pentru asigurat

- fie suportabil ca m rime i frecven din punct de vedere financiar de c tre asigurator

- fie incert momentul i intensitatea riscului

Riscul pentru a putea fi acoperit prin asigurare, trebuie:

- obiectul asigurat s fie real

- asigurarea s fie convenabil i eficient pentru asigura i

- cauza asigur rii s fie licit (s nu contravin ordinii publice)

- producerea evenimentului s fie posibil , real , s fie o urmare a hazardului

- apari ia evenimentelor s se produc cu o anumit frecven , fenomenul s fie evaluabil,

cuantificabil.

2. 2. Clasificarea riscurilor:

a.În func ie de natura evenimentului care le-a provocat

- riscuri provocate de for ele naturii: accidentale: furtuna, grindina

permanente: uzura

- riscuri provocate de ac iunile umane

b. Dup gradul de asigurabilitate:

- riscuri pure cele care provoac numai pierderi: explozia, incendiul, naufragiul, decesul, furtul,

accidentele

- riscuri speculative: riscuri comerciale, pariurile, jocurile de noroc, riscul valutar, bursa

c. Dup gradul de cuprindere:

- riscuri fundamentale care prejudiciaz o mare parte a societ ii cum ar fi r zboiul, foametea,

cutremurul, poluarea.

- riscuri particulare cu consecin e limitate sub aspectul întinderii afectând un num r mic de

persoane.

Managementul riscului presupune prevenirea pagubelor i limitarea acestora.

Etapele unui management performant:

- identificarea riscului

- cuantificarea riscului

- m suri impuse de imperativele momentului:

- plata la timp a desp gubirilor

- plata la valoarea real a pagubelor

2. 3. Suma asigurat :

este limita maxim a r spunderii asiguratorului

pe baza ei se stabile te prima de asigurare

poate fi egal sau mai mic decât valoarea bunurilor asigurate

la asigur rile obligatorii suma asigurat are un cuantum fix stabilit pe baza normelor de

asigurare (mp la cl diri, pe hectar în agricultur )

2. 4. Prima de asigurare este un element esen ial al contractului de asigurare si se stabile te în

func ie de urm torii factori:

- tipul i natura riscului asigurat

- num rul, m rimea, intensitatea i gradul de dispersie

- durata asigur rii i teritoriul acoperit

- suma asigurat , nivelul fransizei, modalitatea de plat a primei (e alonat sau tran unic )

- evaluarea posibililor daune pe baza istoricului acestora (5 - 10 ani)

- gradul de obiectivitate sau subiectivism al asiguratorului

- conjunctura pie ei i dimensiunea afacerii (pentru sume mari se pot negocia reduceri)

- vârsta, sexul, starea de s tate i durata asigur rii la asigur rile de persoane

- gradul de între inere al bunului asigurat

- limita r spunderii la asigur rile de r spundere civil

Prima de asigurare = Suma asigurat · Cota de prim

2. 5. Paguba sau dauna - reprezint pierderea evaluabil în bani, produs ca urmare a producerii

fenomenului, împotriva c ruia s-a încheiat asigurarea.

2. 6. Desp gubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaz asiguratului,

fiind în limita sumei asigurate egal sau mai mic decât paguba.

2. 7. Îndemniza ia de asigurare este o sum de bani pe care asiguratorul o achit asiguratului.

2. 8. Perioada de asigurare sau durata asigur rii reprezint intervalul de timp pentru care s-a

stabilit prima de asigurare i depinde de natura asigur rii:

- o zi la poli a CARGO în transportul m rfurilor

- minim cinci ani în cazul asigur rilor de via

- un an în cazul asigur rilor de bunuri i r spunderea civil .

2. 9. Teritoriul acoperit reprezint grani ele geografice în afara c rora nu se aplic acoperirea.

Prevederile legale specifice altor state pot modifica acoperirea.

Evenimentul asigurat trebuie sa îndeplineasc ase elemente:

- obiect sau activitate acoperit

- risc acoperit

- consecin e acoperite

- amplasament acoperit

- circumstan e acoperite

- perioad de timp acoperit .

2.10. Teste de autoevaluare

1) Care sunt elementele de baza ale asigurarii?

2) Ce este riscul asigurabil?

3) Ce este riscul asigurat?

4) Ce sunt riscurile speculative?

5) Care sunt riscurile fundamentale?

6) Ce este suma asigurata?

7) Ce este prima de asigurare?

8) Ce este paguba sau dauna?

9) Ce este indemnizatia de asigurare?

10) Ce este evenimentul asigurat?

TEMA 3

Contractul de asigurare(I)

3.1. Caracteristicile contractului de asigurare

Contractul de asigurare este un act juridic prin care:

- asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului;

- asiguratorul se obliga sa-si asume riscul si sa plateasca o indemnizatie (despagubire)

asiguratului sau la terte persoane, in cazul producerii unui anumit eveniment, in limitele stabilite si

in termenele stabilite.

Caracteristici definitorii

1) caracterul consensual = se incheie prin consimtamantul partilor;

2) caracterul sinalagmatic = partile isi asuma reciproc anumite obligatii;

3) caracterul aleatoriu = partile nu cunosc, in momentul incheierii contractului, efectele

acestuia, beneficiile sau pierderile;

4) caracterul succesiv = esalonarea in timp a prestatiilor prevazute in contract;

5) caracterul de adeziune = rezida din faptul ca forma si clauzele contractului sunt stabilite

de societatea de asigurari, iar asiguratul poate adera sau respinge acest contract;

6) caracterul oneros = fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj sau contraprestatie.

3.2. Principiile de baza ale contractului de asigurare

1) Principiul despagubirii = contractul de asigurare nu ofera despagubiri peste valoarea

pierderilor suferite de asigurat. Asigurarea va fi mai mica decat valoarea sigurata, datorita reducerii

fransizei sau impunerii altor limitari privind despagubirea.

Riscul subiectiv = apare cand o persoana provoaca in mod intentionat o paguba sau exagereaza

valoarea daunelor produse.

2) Principiul interesului asigurabil = numai persoanele asigurate sunt despagubite.

3) Principiul subrogatiei = asiguratorul se subroga (inlocuieste) in toate drepturile

asiguratului sau beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei.

4) Principiul bunei credinte

- asiguratul cunoaste conditiile de asigurare inainte de incheierea contractului de asigurare;

- asiguratorul nu cunoaste toate aspectele materiale privind riscurile la care este supus

obiectul asigurarii. Este de datoria asiguratului de a-l informa pe asigurator despre toate

circumstantele materiale privind riscul.

Conditiile de validitate ale contractului de asigurare

1) Capacitatea partilor de a contracta:

- persoane fizice, daca au implinit varsta de 14 ani si nu sunt puse sub interdictie;

- daca s-a facut exceptie de la regula (sub 14 ani), politele incheiate raman valabile

daca cei in cauza sau reprezentantii lor legali nu cer anularea;

- minorii cu varste intre 14 – 18 ani au capacitate restransa si pot incheia acte

juridice numai cu incuviintarea parintelui sau tutorelui.

2) Consimtamantul partilor sa nu fie violat prin eroare, violenta, dol (rea-credinta).

Drepturi si obligatii prevazute in contractul de asigurare

A.Drepturile si obligatiile asiguratului

Drepturi:

- dreptul de executie a contractului;

- dreptul de aparare in justitie;

- dreptul la returnarea primelor (daca contractul se reziliaza) pentru perioada ramasa;

- dreptul de a solicita modificarea politei, prin act aditional privind schimbarea

beneficiarului asigurat sau modul de plata pentru primele incasate in rate;

- dreptul la preaviz in caz de reziliere de catre asigurator.

Obligatii:

- plata primei de asigurare;

- de a informa pe asigurator de modificarea circumstantelor care agraveaza riscul;

- de a intretine bunul asigurat in conditii optime.

Dupa producerea evenimentului, asiguratul:

- va limita pagubele si va preveni degradarile ulterioare;

- va instiinta asiguratorul de producerea evenimentului in termenul prevazut;

- va furniza asiguratorului documente si date referitoare la eveniment;

- va sprijini constatarea si evaluarea daunelor.

B.Drepturile si obligatiile asiguratorului

Drepturi:

- de a verifica existenta bunului asigurat si a modului in care acesta este intretinut;

- de a aplica sanctiuni cand asiguratul incalca obligatiile privind intretinerea, folosirea, paza

bunurilor asigurate.

Obligatii:

- de a elibera, la cerere, duplicatul documentului de asigurare, daca vasiguratul l-a pierdut

pe cel original;

- de a elibera, la cerere, certificate de confirmare a asigurarii;

- de a plati indemnizatia de asigurare daca evenimentul s-a produs. Va verifica:

- daca asigurarea era in vigoare;

- daca primele de asigurare au fost platite;

- daca bunurile respective sunt cuprinse in asigurare;

- daca evenimentul care a produs paguba era inclus in riscurile pentru care s-a incheiat

asigurarea.

3.3. Teste de autoevaluare

1) Care sunt partile unui contract de asigurare?

2) Care sunt caracteristicile definitorii ale contractului de asigurare?

3) Ce presupune caracterul consensual al contractului de asigurare? Dar caracterul

sinalagmatic?

4) Ce presupune caracterul aleatoriu, dar succesiv al contractului de asigurare?

5) Ce presupune caracterul de adeziune, dar cel oneros al contractului de asigurare?

6) Care sunt principiile de baza ale contractului de asigurare?

7) Care sunt conditiile de validitate ale contractului de asigurare?

8) Care sunt drepturile si obligatiile asiguratului?

TEMA 4

Contractul de asigurare (II) Calitatea de asigurat mentionata in polita de asigurare o pot avea:

- asigurati identificati prin nume;

- asigurati identificati in raport cu alt asigurat;

- asigurati aditionali.

1. Asiguratii identificati prin nume:

- asigurati principali;

- cesionarii;

- creditorii.

- asiguratul principal este persoana fizica sau juridica mentionata in polita de asigurare. Acesta

asigura:

- plata primelor de asigurare;

- aduce modificari contractului de asigurare;

- obtine informatii de la asigurator referitor la evenimentul asigurat.

- cesionarii = o practica rar intalnita. Majoritatea oamenilor prefera sa obtina o asigurare proprie,

decat sa accepte o polita negociata de altcineva.

- creditorii – Daca un debitor a pus gaj o anumita proprietate pentru a garanta un imprumut, atunci

creditorul are un interes asigurabil fata de acea proprietate si are doua variante:

- asigurarea proprie a creditorului;

- asigurarea creditorului prin polita debitorului.

Asigurarea proprie a creditorului

- prefera asiguratori mai puternici;

- protejeaza creditorul impotriva neglijentei debitorului in actele sau faptele sale.

Dezavantaje: va plati primele de asigurare pe care si le va recupera sub forma unor dobanzi

mai ridicate pretinse debitorului.

Asigurarea creditorului prin polita debitorului = este o modalitate prin care creditorii cer debitorului

sa cumpere o polita de asigurare cu o clauza speciala prin care creditorul sa fie despagubit pana la

limita interesului sau, adica pana la valoarea creditului restant (casco la masina luata pe credit

bancar).

2. Asiguratii identificati in raport cu un alt asigurat:

- membrii de familie avand aceeasi resedinta cu cea a asiguratului principal;

- angajatii asiguratului principal care actioneaza in interes de serviciu (un patron care

raspunde de faptele angajatilor);

- administratorul activelor fizice ce apartin asiguratului principal;

- persoana care conduce vehicolul asiguratului principal, cu permisiunea asiguratului;

- persoana care detine custodia temporara a bunului asiguratului, in cazul decesului

asiguratului principal.

3. Asiguratii aditionali = persoane mentionate printr-un act aditional la polita de asigurare, care

apar in urmatoarele cazuri:

- micsorarea limitei de asigurare pentru asiguratul principal atunci cand sunt adaugate si alte

persoane. Limitele de asigurare pentru fiecare eveniment se vor imparti intre asigurati.

- conflicte privind apararea in justitie, cand apar conflicte de interese intre asiguratul

principal si cei aditionali. Se vor angaja avocati independenti unul de altul, pe cheltuiala

asiguratorului.

- asigurarea unei acoperiri a asiguratului aditional, pentru anumite riscuri si pe care

asiguratul principal nu o doreste;

- dubla asigurare a asiguratului aditional, cand asiguratul aditional este asigurat atat prin

polita sa proprie cat si prin polita asiguratului principal, adica repartizarea raspunderii asiguratorilor

in cazul producerii pagubei.

Incheierea si incetarea asigurarii

Etape pentru incheierea contractului de asigurare:

1. Declaratia (cererea) de asigurare, care contine:

- date privind identificarea asiguratului (nume, adresa);

- obiectul de activitate;

- durata asigurarii solicitate;

- detalii privind bunul asigurat;

- suma asigurata;

- fransiza;

- beneficiul asiguratului;

- conditiile de asigurare solicitate;

- in cazul asigurarii de viata, starea de sanatate, antecedente medicale;

- in cazul asigurarii de accidente se specifica mediul de lucru.

2. Analiza declaratiei (cererii) de asigurare;

- se evalueaza riscul de asigurator.

3. Momentul incheierii contractului de asigurare = se constituie odata cu plata primelor si emiterea

documentului de asigurare.

Contractul de asigurare poate fi de forma:

- polita de asigurare, la asigurarea de persoane si la unele tipuri de asigurari de bunuri;

- certificatul de asigurare, la asigurari de bunuri in general, sau de raspundere civila.

Un caz aparte este contractul de asigurare intre absenti, in care cererea de asigurare este inaintata

prin intermediari (brokeri), care devin:

- mandatari ai asiguratilor

- agenti ai asiguratorului (cazul asigurarilor maritime, de aviatie, auto)

Contractul intre absenti se perfecteaza si polita este considerata acceptata daca intr-un anumit

interval de timp (de regula 2 zile lucratoare de la inmanare), originalul nu ridica obiectiuni.

4. Incetarea contractului de asigurare.Contractul de asigurare cu durata determinata inceteaza cand :

ajunge la termen;

se produce evenimentul asigurat

are loc denuntarea, rezilierea sau anularea

Denuntarea este o modalitate unilaterala de incetare a contractului:

- daca asiguratul nu a comunicat in scris modificarile intervenite care, potrivit conditiilor de

asigurare, exclud mentinerea contractului;

- daca se dovedeste ca asiguratul a fost de rea-credinta;

- cand asiguratul nu indeplineste intretinerea corespunzatoare a bunurilor.

Denuntarea produce efecte numai pentru viitor.

Rezilierea presupune incetarea contractului de asigurare datorita neexecutarii obligatiilor uneia

dintre parti din cauze care i se pot imputa.

Anularea se face atunci cand contractul a fost incheiat fara respectarea conditiilor esentiale de

valabilitate. Anularea contractului opereaza si pentru trecut, nu numai pentru viitor. Asiguratorul va

restitui primele de asigurare incasate, iar asiguratul – indemnizatia, daca a fost platita.

Prin legea nr. 172 – 2004 se deschide calea asigurabililor romani de a incheia contracte de

asigurare cu asiguratori straini, precum si libertatea acestora din urma de a presta servicii de

asigurare catre persoane fizice si juridice romane.

Teste de autoevaluare

1) Care sunt asiguratii mentionati in polita de asigurare?

2) Ce este asiguratul principal?

3) Cine sunt asiguratii identificati in raport cu un alt asigurat?

4) In care cazuri apar asiguratii aditionali?

5) Ce contine cererea de asigurare?

6) Ce forma imbraca contractul de asigurare?

7) Ce presupune contractul de asigurare intre absenti?

8) In ce conditii are loc incetarea contractului de asigurare?

9) Ce presupune denuntarea contractului de asigurare? Dar rezilierea?

10) In ce conditii poate fi anulat contractul de asigurare?

TEMA 5

Asigur rile de bunuri

In cazul asigurarii unui bun, interesul asigurabil presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:

- bunul mentionat in asigurare sa constituie obiectul asigurarii ;

- asiguratul sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat;

- in cazul producerii evenimentului de risc, asiguratul sa sufere o dauna evaluabila in bani.

Interesul asigurabil decurge din statutul de proprietar al persoanei care doreste sa se asigure.

Exista si alte persoane care pot avea un interes asigurabil, cum ar fi:

1) Proprietate in comun

Daca o persoana care detine in comun o proprietate, incheie un contract de asigurare si se

produce o avarie, are dreptul la despagubire si va actiona ca agent al celorlalti proprietari, fiind

obligat sa le ofere acestora partea care li se cuvine din despagubire.

2) Proprietatea ipotecara

In cazul unui contract de ipoteca, cu interes asigurabil, atat debitorul ipotecar, in calitate de

proprietar, cat si societatea ipotecara, in calitate de creditor, se incheie o asigurare in numele

ambelor parti.

3) Proprietatea inchiriata

Chiriasul nu este obligat sa incheie o asigurare a proprietatii inchiriate. Daca o face, o face

in numele proprietarului, neputand pretinde incasarea despagubirilor. Poate pretinde restituirea

primelor de asigurare.

4) Proprietate aflata in custodie

Custodele este responsabil din punct de vedere legal, pentru orice dauna produsa bunului

respectiv, deci are un interes asigurabil.

5) Asiguratul face parte din familia proprietarului

Societatile de asigurari pot sa ofere:

- polita de asigurare impotriva incendiului;

- polita Flexa (Fire Lightening Explosion and Aircraft) care include urmatoarele riscuri:

incendiu, trasnet, explozie, caderea aparatelor de zbor, obiecte transportate de acestea;

- polita de asigurare Standard: incendiu, trasnet, explozie, caderi de corpuri;

- polita de asigurare extinsa care acopera riscurile de la polita Standard + cateva riscuri

suplimentare;

- polita de asigurare All Risks, adica toate riscurile in care sunt mentionate clar excluderile.

Se aplica principiul raspunderii proportionale care prevede subasigurarea.

In cazul in care contractul de asigurare a fost incheiat pentru o suma inferioara valorii

bunului, despagubirea acordata se reduce proportional cu raportul suma asigurata / valoarea bunului

respectiv.

Valoarea bunurilor la data asigurarii poate fi:

- valoarea de inlocuire pentru cladiri si constructii;

- valoarea din nou – la mijloace fixe si obiecte de inventar din care se scade uzura;

- pretul de cost sau pretul de achizitie – la materii prime, materiale si produse finite;

- valoarea de inlocuire – la bunuri casabile;

- valoarea nominala pentru bani in numerar, timbre;

- pretul pietei sau cotatia – pentru hartii de valoare;

- pretul pietei – pentru metale nobile neprelucrate, bijuterii;

- valoarea de circulatie – pentru obiecte de arta.

Prima de asigurare se stabileste de asigurator si se achita:

- fie anticipat si integral;

- fie in rate subanuale, apliocandu-se cota de prima.

Cota de prima este diferentiata:

- in functie de felul bunului asigurat;

- de frecventa si intensitatea producerii riscului.

Fransiza este partea din valoarea fiecarei daune suportata de asigurat. Fransiza are urmatoarele

functii: - stimuleaza masurile de prevenire a riscului;

- reduce cheltuielile efectuate de asigurator in legatura cu asiguratul;

- reduce nivelul primei de sigurare pentru care asiguratul trebuie sa plateasca.

Fransiza poate fi:

- atinsa (simpla);

- deductibila (absoluta).

Fransiza atinsa = asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate, ori de

cate ori aceasta este mai mare decat fransiza. Asiguratorul se elibereaza de raspundere pentru

pagubele mai mici decat procentul de fransiza stabilit.

Fransiza deductibila se scade din valoarea daunei iar despagubirea se acorda numai pentru partea de

dauna care depaseste fransiza.

Asigurarea cladirilor, altor constructii si a continutului acestora impotriva pagubelor

produse de incendiu si alte calamitati

De regula, asiguratorul nu acorda despagubiri pentru:

- construirea defectuoasa, cu materiale necorespunzatoare sau proiectare gresita;

- cheltuieli efectuate pentru transformarea sau imbunatatirea starii cladirii asigurate, reparatii

curente sau periodice, reparatii, restaurari si reconditionati nereusite.

Suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoaraea reala a cladirii.

Valoarea reala = valoarea de inlocuire – uzura.

Valoarea de inlocuire = costul construirii sau achizitionarii cladirii la preturile uzuale de pe piata

locala.

Inspectia de risc = activitatea de verificare in teren, in vederea aprecierii calitative a riscurilor

existente si a anumitor conditii care pot afecta cladirea.

Dauna totala = distrugerea cladirii sau constructiei asigurate in asemenea grad, incat refacerea prin

reparare sau restaurare nu mai este posibila, sau cheltuielile implicate ar depasi suma asigurata.

Dauna partiala = distrugerea partiala a cladirilor, in asa fel incat prin reparare, acestea pot fi aduse

la starea dinaintea producerii evenimentului asigurat. Din cuantumul pagubei se scad:

- fransiza prevazuta in polita de asigurare,

- ratele de prima datorate pana la sfarsitul perioadei asigurate.

Asigurari de bunuri, altele decat constructiile

In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele bunuri: masini, utilaje, instalatii, aparate de

masura, control si reglare, mobilier, aparatura birotica, electrotehnica, aparatura audio-vizuala,

articole foto, sport, turism, mijloace circulante, etc.

Pe langa riscurile cuprinse in cadrul conditiilor generale, se acorda despagubiri si pentru

pagubele produse prin:

- furtul prin efractie a bunurilor asigurate;

- furtul produs prin violenta sau amenintare;

- furtul comis prin folosirea cheilor originale obtinute prin talharie.

Furtul prin efractie presupune:

- intra in cladire prin spargere;

- forteaza un seif, o nisa sau alt spatiu;

- intra in cladire folosind chei originale obtinute prin talharie.

Asiguratorul preia riscul prin furt numai daca exista masuri de siguranta:

- usile exterioare sa fie incuiate cu broaste cu chei, lacate, zavoare, sisteme de alarma;

- geamurile de la parter sa fie prevazute cu sisteme de alarma, obloane, grilaje;

- daca nu sunt sisteme sigure de alarma sau protectie, sa fie organizata o paza permanenta si

calificata.

Nu se acorda despagubiri pentru pagubele produse direct sau indirect prin:

- foc nesupravegheat;

- fumat in locuri interzise;

- inundarea bunurilor din locuintele invecinate;

- pierderea bunurilor, lipsuri de inventar, greseli contabile.

Daca bunurile furate nu au fost gasite, despagubirea se acorda dupa 30 de zile de la data instiintarii.

La producerea furtului, asiguratul este obligat:

- sa ramana neatinse toate urmele efractiei sau talhariei si sa asigure paza bunurilor ramase;

- sa trimita societatii de asigurari o lista cu toate bunurile lipsa, distruse sau avariate;

- sa comunice societatii de asigurari, in termenul prevazut, gasirea bunurilor furate.

Teste de autoevaluare

1) Ce conditii trebuie sa indeplineasca interesul asigurabil?

2) Ce alte persoane pot avea un interes asigurabil?

3) Ce fel de polite de asigurare pot oferi societatile de asigurari?

4) Care este valoarea bunului luata in considerare la data asigurarii?

5) Cine stabileste prima de asigurare?

6) In functie de cine este diferentiata cota de asigurare?

7) Ce functii are fransiza si de cate feluri poate fi?

8) In ce conditii asiguratorul nu acorda despagubiri in cazul asigurarii cladirilor?

9) In ce conditii asiguratorul preia riscul prin furt a bunurilor?

10) Ce este obligat asiguratul sa faca la producerea furtului bunurilor?

TEMA 6

Asigur rile de bunuri Asigurarea banilor si a altor valori Societatile de asigurari ofera protectie pentru bani in numerar, titluri de valoare, pietre

pretioase, lingouri din metale pretioase, timbre, etc. pe timpul cat acestea se afla in seifuri precum

si pe timpul transportului.

Asiguratul trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

- incarcarea / descarcarea valorilor din mijlocul de transport sa se faca sub paza;

- transportul sa se faca cu mijloace de transport omologate pentru acest scop si cu

respectarea normelor de siguranta.

Societatea de asigurari nu acorda despagubiri pentru pagube produse prin:

- frauda;

- lipsa de onestitate a angajatilor pentru transportul si securitatea valorilor;

- razboi, ocupatie militara, greve, terorism;

- confiscare, nationalizare;

- lipsuri datorate omisiunilor sau erorilor;

- accidente de natura exploziilor nucleare.

Evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor

S-au dezvoltat mai multe metode:

- metoda costului de inlocuire;

- metoda pretului de vanzare la producator;

- metoda evaluarii functionale a cladirii;

- metoda evaluarii functionale a bunului.

1. Metoda costului de inlocuire = prin care asiguratul primeste o suma de bani echivalenta cu costul

de inlocuire a proprietatii distruse, fara nici-un fel de reducere corespunzatoare uzurii fizice sau

morale.

Nu se asigura prin aceasta metoda:

- bunuri ce apartin unor terte persoane;

- continutul unei locuinte;

- manuscrisele;

- operele de arta, antichitati, tablouri, bibelouri, lucrari in marmura, bronz sau metale rare.

Societatea de asigurari nu plateste despagubiri pana nu s-a procedat la inlocuirea bunului, sau

primeste o despagubire calculata la valoarea reala a bunului.

Despagubirea primita va fi cea mai mica valoare dintre:

- limita de asigurare a bunului;

- costul de inlocuire a bunului in conditiile folosirii unor materiale de acelasi tip;

- suma cheltuita efectiv pentru repararea sau inlocuirea bunului.

2. Metoda pretului de vanzare la producator se aplica cand producatorul urmareste sa se asigure

impotriva unor pericole care ar distruge stocul produselor finite.

3. Metoda evaluarii functionale a cladirii

Unele cladiri au un cost de inlocuire care depaseste cu mult valoarea lor de piata (o cladire veche,

construita pe baza unor proiecte sau tehnologii care nu mai exista). Polita de asigurare acopera

costul de inlocuire a cladirii vechi, cu o cladire noua, mai putin costisitoare, dar echivalenta din

punct de vedere functional. Daca asiguratul nu incepe reparatiile in cel mult 180 de zile, in cazul

unor distrugeri partiale de la producerea pierderii, societatea de asigurari va plati o suma care va fi

cea mai mica dintre:

- limita sumei asigurate;

- valoarea de piata a cladirii;

- suma necesara pentru repararea sau inlocuirea cladirii pe acelasi amplasament, cu

materiale de constructie mai putin costisitoare.

4. Metoda evaluarii functionale a bunurilor se aplica in cazul tuturor bunurilor, mai putin a titlurilor

de valoare si actiunilor, fiind utilizata in cazul masinilor mai vechi sau echipamentelor care nu se

mai produc si au fost depasite de altele mai performante.

Daca asiguratul contracteaza reparatia sau inlocuirea bunului in mai putin de 180 de zile de la data

producerii daunei, societatea de asigurari va plati cea mai mica valoare dintre:

- limita de asigurare a bunului;

- costul inlocuirii bunului cu altul echivalent;

- suma necesara repararii sau inlocuirii bunului.

Daca asiguratul nu cere in termen de 180 de zile despagubirea pentru bunul distrus, atunci

societatea de asigurari plateste suma cea mai mica dintre:

- limita de asigurare;

- valoarea de piata a bunului la momentul pierderii;

- suma necesara pentru reparatia sau inlocuirea bunului distrus.

In unele cazuri asiguratul prezinta companiei de asigurari o valoare declarata, care devine valoare

agreata, valabila 1 an, urmand sa fie actualizata.

Determinarea cuantumului despagubirilor si a tarifelor de prime la asigurarea de bunuri

Principii de baza aplicate la acoperirea pagubelor

Prima neta sau cota de baza este partea din cota de prima tarifara destinata platii despagubirilor.

La aceasta se adauga sumele destinate pentru:

- constituirea si administrarea fondului de asigurare;

- finantarea unor masuri de prevenire a pagubelor;

- constituirea fondului de rezerva;

- realizarea de asigurator a unui profit.

Toate acestea constituie prima bruta.

In practica asigurarilor de bunuri, la acoperirea pagubelor se aplica 3 principii:

1. Principiul raspunderii proportionale conform caruia despagubirea de asigurare se stabileste in

aceeasi proportie fata de paguba si cea in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului

asigurat.

Notand cu : D – despagubirea de asigurare

P – valoarea pagubei

S – suma asigurata

V – valoarea reala a bunului in momentul incheierii asigurarii

Rezulta: VS

PD

; D=P VS

Raportul VS

reprezinta gradul de acoperire prin asigurare.

2. Principiul primului risc conform caruia despagubirea este egala cu paguba, fara a depasi marimea

sumei asigurate. Acest principiu este mai avantajos deoarece pagubele sunt compensate intr-o

masura mai mare, dar presupune si perceperea unor prime de asigurare mai mari.

3. Principiului raspunderii limitate conform caruia despagubirea se acorda numai daca paguba

produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita, fara ca aceasta sa

depaseasca suma asigurata.

Indicele mediu anual de despagubire arata cat reprezinta, in media, despagubirile platite de

asigurator la fiecare 1000 u.m. suma asigurata intr-o anumita perioada si la o anumita categorie de

bunuri.

Stabilirea indicelui de despagubire se calculeaza diferit, dupa numarul de ani, pen baza

practicii din domeniul asigurarilor.

Astfel:

- pentru asigurarile de animale se ia o perioada de 5 – 7 ani;

- pentru cladiri 10 – 15 ani;

- pentru culturi agricole 15 – 20 de ani;

- pentru cutremur 30 – 40 de ani.

Se noteaza cu:

I – indicele mediu de despagubire anual

S – suma totala a despagubirilor platite de asigurator

N – numarul bunurilor (obiectelor) asigurate

V – valoarea medie a sumei asigurate

N – numarul bunurilor (obiectelor) despagubite

v - valoarea medie a despagubirilor acordate pentru bunurile asigurate

I= VNS

; I= Vv

Nn

Determinarea gradului de stabilitate financiara

In cazul asigurarilor de bunuri, fata de media multianuala a indicatorilor care se refera la

risc (frecventa, intensitate), adesea se inregistreaza abateri. Cand abaterile sunt nefavorabile,

pierderile suferite intr-un an afecteaza capacitatea de plata a asiguratorului, ajungandu-se la stari de

dezechilibru financiar. Pentru a determina aceste abateri de la media multianuala se calculeaza

abaterea medie patratica:

)1( qqns unde:

= abaterea medie patratica

s = suma asigurata a unui bun primit in asigurare

n = numarul bunurilor asigurate

q = probabilitatea daunei

Aplicatie rezolvata

1.Determinarea gradului de stabilitate financiara

Un asigurator a primit in asigurare 250 bunuri dintr-o anumita grupa pentru suma de 100000 u.m.

fiecare cu o cota de prima neta de 1,5 %.

Sa se determine gradul de stabilitate financiara a societatii de asigurare.

- Prima aferenta unui bun: 100000·1,5/100=1500 u.m.

- Prima asigurata pentru toate bunurile: 250·1500=375000 u.m.

- Probabilitatea daunelor(q):

q= 1000001500

=0,015 sau q= 25000000375000

=0,015

In urma producerii evenimentelor, este posibil ca valoarea bunurilor asigurate sa se

diminueze cu 1,5 %, iar din valoarea bunurilor asigurate sa ramana 98,5 %.

Pentru a afla cat de mari sunt abaterile inregistrate de la media multianuala (adica a

despagubirilor platite) se calculeaza abaterea medie patratica )1( qqns

unde:

= abaterea medie patratica

s = suma asigurata a unui bun primit in asigurari (100000)

n = numarul bunurilor asigurate (250)

q = probabilitatea daunei (0,015)

= 100000 )015,01(015,0250 = 192191,3

2.Gradul de stabilitate a rezultatelor financiare (k):

k = 3750003,192191

= 0,512 sau 51,2 %.

Deoarece probabilitatea, sansele de a plati despagubiri mai mici decat prima sunt egale cu sansele

de a plati despagubiri mai mari, se imparte coeficientul k la 2:

256,0

2512,0

2k

adica 25,6 %.

100:25,6 % = 3,9 ani

Prin urmare, la fiecare 3,9 ani este posibil ca unul sa fie nerentabil pentru asigurator.

Pentru a imbunatati aceasta situatie se poate proceda astfel:

a) Majorarea numarului bunurilor acceptate in asigurare;

b) Majorarea cotei de prima neta;

c) Reasigurarea

a) Majorarea numarului bunurilor acceptate in asigurare

Sa presupunem ca bunurile asigurate cresc de la 250 la 500. Suma sigurata ramane aceeasi pentru

fiecare bun de 100000 u.m. si cota de prima = 1,5 %.

- prima neta (p) = 750000

1005,1100000500

u.m.

1 abaterea medie patratica ( )

= 100000 )015,01(015,0500 = 271799,5585

- Gradul de stabilitate a rezultatelor financiare (k)

k = 7500005585,271799

= 0,362

181,0

2362,0

2k

18,1 %

100:18,1=5,5 ani

Este posibil ca la fiecare 5,5 ani unul sa fie nerentabil.

b) Majorarea cotei de prima neta

Folosind acelasi exemplu, avem:

Nr. produse asigurate (n) = 250

Valoarea sigurata a bunurilor = 100000 (s)

Cota de prima neta creste de la 1,5 % la 2 %

Valoarea totala asigurata = 25000000 u.m.

Avem:

2 Prima cuvebita asiguratorului (P)

P= 1002100000250

= 500000 u.m.

3 probabilitatea daunei (q)

q=02.0

25000000500000

4 Abaterea medie patratica ( )

= 100000 )02,01(02,0250 = 221359,4362

- Gradul de stabilitate a rezultatelor financiare (k)

k= 442,0

5000004362,221359

221,0

2442,0

2k

22,1 %

100:22,1 % = 4,5 ani

Prin urmare, probabilitatea de a se inchide cu pierderi este de 1 an la 4,5 ani, in loc de 1 an

la 3,9 ani.

c) Reasigurarea = redistribuirea riscului cu valori mari catre alti asiguratori, facand sa

creasca stabilitatea financiara a primului asigurator.

Se da structura portofoliului unei societati de asigurari astfel:

Grupa

de risc

Nr. bunuri asig.

(bucati)

(n)

Suma asig. a

unui bun (u.m.)

(s)

Suma asig. totala

(S)

Prima neta

anuala calc.

cu 1,5 % (q)

I 500 10000 5000000 75000

II 1000 5000 5000000 75000

III 2500 2500 62500000 93750

Total n=4000 ( s ) = 4759,85 S=16250000 243750 = P

5 Suma asigurata a unui bun pe ansamblul celor 3 categorii de risc:

Se calculeaza media patratica ponderata:

85,4759

25001000500250025001000500050010000 2222

nns

s

6 Probabilitatea daunei (q)

q= 015,0

16250000243750

____Prasiguratatotalasumaanualanetaima

7 Abaterea medie patratica ( )

07,36592)015,01(015,0400085,4750)1( qqns 8 Coeficientul de stabilitate financiara (k)

k=150,0

24375007,36592

P

9 Suma (prima neta) maxima pe un risc asigurat pe care o primeste asiguratorul:

x= 2k2·P = 2·0,1502·243750=10968,75 u.m.

Deoarece suma maxima asigurabila de 10968,75 u.m. intrece cea mai mare suma asigurata

din portofoliul societatii (10000), nu apare necesitatea cedarii (in acest caz) in reasigurare a vreunui

risc.

Pentru imbunatatirea stabilitatii financiare, societatea de asigurari trebuie doar sa-si

sporeasca numarul bunurilor primite in asigurare care se incadreaza in suma maxima de 10968,75

u.m.

Teste de autoevaluare

1) Ce conditii trebuie sa respecte asiguratul in cazul asigurarilor de bunuri sau alte valori?

2) Ce metode de evaluare a pagubelor se pot folosi?

3) Ce presupune metoda costului de inlocuire?

4) Ce presupune metoda pretului de vanzare la producator?

5) Ce presupune metoda evaluarii functionale a cladirii?

6) Ce presupune metoda evaluarii functionale a bunurilor?

7) Care sunt principiile de baza aplicate la acoperirea pagubelor?

8) Ce este prima neta?

9) Ce este indicele mediu anual de despagubire?

10) Prin care procedee se poate imbunatati gradul de stabilitate financiara a societatii de

asigurare?

TEMA 7

Asigur rile de persoane

Particularit ile asigur rilor de persoane:

1. suma asigurat se stabile te forfetar de asigurat, în func ie de nevoile i de posibilit ile sale

financiare;

2. asiguratul poate încheia mai multe contracte de asigurare, vizând acela i risc i pentru sume

diferite, la mai mul i asigur tori, urmând ca la producerea riscului, asiguratul s primeasc

drepturile cuvenite de la to i asigur torii, aceasta deoarece aici nu este vorba de daun (ca la

bunuri), ci de via a i integritatea persoanei care nu sunt evaluabile în bani;

3. societatea de asigurare acord indemniza ii b ne ti pentru producerea unor riscuri care

afecteaz via a, s tatea sau integritatea fizic a persoanei.

În func ie de riscul asigurat, asigur rile de persoane se împart în:

asigur ri de via (acoper riscul de deces)

asigur ri de persoane, altele decât cele de via (acoper integritatea corporal sau s tatea

persoanei)

Asigur rile de persoane pot fi (în func ie de riscul care se asigur ):

asigur ri de supravie uire;

asigur ri de deces;

asigur ri mixte de via ;

asigur ri de boal ;

asigur ri de accidente.

În func ie de scopul asigur rii, asigur rile de persoane pot fi:

asigur ri de persoane:

pe termen limitat

pe termen nelimitat

asigur ri mixte de persoane, cu capitalizare;

asigur ri de pensii

Societ ile de asigur ri ofer i alte tipuri de asigur ri, cu combina ii ingenioase între

asigur ri i produse financiare.

Ex.: poli ele de asigurare de via cu protec ie împotriva riscului de deces dar i

cu posibilit i de investire.

Transferul riscului se face de la individ c tre grup, prin urmare fiecare membru al grupului

particip la constituirea fondului printr-o cot de participare, reprezentat de prima de asigurare.

Riscul acoperit, la asigur rile de via , este riscul de deces.

Elementele de baz ale contractului sau poli ei de asigurare:

asigur torul = societatea de asigurare

asiguratul = persoana a c rei via de asigur

contractantul asigur rii, care de cele mai multe ori este chiar persoana asigurat ,

în caz contrar, asiguratul trebuie s fie de acord cu încheierea contractului.

Primele de asigurare:

se stabilesc prin calcule actuariale, bazate pe statistici demografice (tabele de

mortalitate);

pe date proprii fiec rui individ;

din primele de asigurare încasate se creaz rezervele matematice care

valorificate prin investire, sporesc fondul din care se pl tec sumele asigurate.

Asigur rile pe termen se încheie pentru un num r de 5 - 25 ani sau chiar 80 de ani, spre

deosebire de:

Asigur rile generale au durat redus (un an, o lun , o c torie)

Plata primei se poate face o singur dat sau în rate anuale, semestriale, trimestriale, sau,

mai rar lunare.

Asigur torul trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:

fie solid din punct de vedere financiar;

garanteze c va pl ti;

garanteze c va exista i în momentul când va trebui s pl teasc .

Cererea (declara ia) de asigurare, se completeaz în scris de asigurat, pe principiul bunei

credin e.

Prima stabilit pentru perioada de asigurare este indivizibil .

Ex.: dac perioada asigurat = 1 an i evenimentul s-a produs în prima parte a

anului, asiguratul nu poate pretinde rambursarea unei prime propor ionale

cu timpul r mas pân la sfâr itul anului.

Tipuri reprezentative ale asigur rilor de via

1.Asigurarea de supravie uire presupune:

condi ia de baz este ca asiguratul fie în via la expirarea contractului de

asigurare;

plata primelor de asigurare de c tre asigurat duce la acumularea unor sume de

bani aflate la dispozi ia asigur torului

la expirarea contractului, supravie uitorul poate dispune integral sau e alonat,

sub form de rent , de suma acumulat .

Deoarece în caz de deces asiguratul i mo tenitorii pierd suma asigurat , acest tip de

asigurare nu este foarte solicitat, de aceea, societ ile de asigur ri înclud în contract clauza

contraasigur rii. Aceast clauz permite rambursarea unei p i din primele pl tite de asigurat

(dup ce asigur torul a re inut o anumit cot ).

2.Asigurarea de deces cu acumulare de capital

Societ ile de asigur ri garanteaz :

1. pe perioada contractului de asigurare , în caz de deces al asiguratului, societatea de asigurare

pl te te suma asigurat , timp în care beneficiarii sumei de asigurare sunt scuti i de plata restului

de prime de asigurare

2. la expirarea contractului de asigurare, dac nu intervine decesul persoanei asigurate, se pl te te

suma capitalizat asiguratului, sau persoanelor indicate în cererea de asigurare, din care se scad

cheltuielile pentru gestionarea banilor.

Societatea de asigurare este exonerat de plata sumei asigurate dac în caz de deces al

asiguratului au survenit urm toarele condi ii:

1. în caz de r zboi, indiferent de statutul civil sau militar al persoanei;

2. în caz de tulbur ri sociale: r zboi civil, manifesta ie, revolt , dac asiguratul a participat la

aceasta de partea celor care le-a generat;

3. dac în momentul decesului, persoana asigurat avea o alcoolemie peste limita legal stabilit ;

4. în caz de sinucidere a asiguratului.

Pe perioada derul rii contractului de asigurare, asiguratul poate s i schimbe hot rârea cu

privire la persoanele fizice sau juridice care beneficiaz de desp gubirile prev zute în contract, în

afar de cazul în care acestea au fost ipotecate.

3.Asigurarea de via pe termen limitat, respectiv nelimitat

Asigur rile de via pe termen limitat

6 se încheie pe o anumit perioad de timp i acoper numai riscul de deces;

7 prima de asigurare se pl te te (de asigurat) periodic;

8 beneficiarul desemnat de asigurat încaseaz suma asigurat la decesul asiguratului, dac

decesul s-a produs în interiorul perioadei asigurate;

9 prima de asigurare nu este mare, trebuie pl tit pe toat perioada asigurat , si nu implic

o economisire sau capitalizare.

Asigur rile de via pe termen nelimitat

10 acoper riscul de deces pe o perioad mai lung , exemplu pân la 95 ani;

11 asiguratul pl te te primele de asigurare pân la data pension rii;

12 dac asiguratul ajunge la vârsta specificat , el prime te suma asigurat , actualizat .

4.Asigurarea mixt de via (12 – 30 de ani)

Este o asigurare cu capitalizare i cu un grad de cuprindere mai mare decât celelalte tipuri

de asigurare.

Acest tip de asigurare acoper :

riscul de deces i

riscul de supravie uire

Asigur torul va pl ti în orice condi ii: - de deces

- de supravie uire

- Sumele de bani pl tite de asigurat reprezint o form de economisire .

- Asiguratul are acces la fond, dar dac dore te retragerea banilor, atunci renun la poli a de

asigurare.

- Suma de bani primit înapoi de la societatea de asigurare înainte de termen, se nume te valoare

(sum ) de r scump rare din care asigur torul poate re ine max.5%.

La expirarea perioadei asigurate, asiguratul poate opta pentru plata indemniza iei de supravie uire,

fie integral, fie sub form de rent anual , astfel:

- rent fix pe o perioad determinat ;

- rent viager .

5.Asigurarea de rent

Asigurarea de rent , presupune ca asigur torul s pl teasc o indemniza ie periodic , în

func ie de tipul de contract.

1 Renta viager : se acord sub form de indemniza ie periodic (trimestrial , lunar sau poate

fi la 6 luni sau 1 an) pân la decesul asiguratului;

2 Renta temporar : se acord pân la o anumit dat stabilit sau pân la decesul asiguratului,

în cazul în care acesta survine înaintea datei respective;

3 Renta de supravie uire: se acord sub form de indemniza ie periodic , dup decesul

asiguratului, în favoarea coasiguratului, dac acesta este în via ;

4 Asigurarea de rent pentru studii (asigurarea tip student). Acest tip de asigurare are ca scop

economisirea unor sume de bani pentru perioada de studii a copiilor, în condi iile în care

pl titorul nu ar mai fi în via . Primele de asigurare vor fi pl tite de asigurat pân la

începerea studiilor, urmând ca beneficiarul (copilul) s intre în posesia rentelor la vârsta

specificat în contract. Suma poate fi pl tit în 4 – 5 ani sau integral (dar numai 90 – 95%)

la împlinirea vârstei stabilit .

Societatea de asigurare va pl ti, chiar dac una din p i (asigurat sau beneficiar) ar deceda.

6.Asigurarea tip dot

Este o asigurare de via prin care se ofer protec ie fa de riscul de deces al persoanei

asigurate (p rinte sau tutore).

Beneficiarul (copilul) prime te suma asigurat , fie în momentul c toriei, fie la împlinirea

unei anumite vârste (20; 25 ani)

Suma asigurat se pl te te integral, nu e alonat.

În cazul decesului beneficiarului (copilului) poli a devine o poli de asigurare mixt de

via .

Teste de autoevaluare

1) Care sunt particularitatile asigurarilor de persoane?

2) In functie de riscul asigurat, ce fel de asigurari de persoane se pot incheia?

3) Ce fel de asigurari de persoane pot fi in functie de scopul asigurarii?

4) Cum se stabilesc primele de asigurare?

5) Ce conditii trebuie sa indeplineasca asiguratorul la asigurarile de persoane?

6) Care sunt tipurile de asigurare de viata?

7) Ce presupune asigurarea de supravietuire?

8) Ce presupune asigurarea de deces cu acumulare de capital?

9) Ce este asigurarea mixta de viata?

10) Ce este asigurarea de renta?

11) Ce este asigurarea tip dota?

TEMA 8

Asigur ri de persoane, altele decât cele de via Acestea se numesc asigur ri non-via .

1. Asigurarea medical

Riscul de deces nu este asigurat.

Primele de asigurare sunt diferite pentru b rba i i pentru femei.

Sumele asigurate pot fi pl tite ca:

sume forfetare sau fixe, reprezentând o indemniza ie pe zi de spitalizare sau sum fix

pentru interven ii chirurgicale;

pentru compensarea cheltuielilor cu spitalizarea, servicii de spitalizare private, tratament

medical.

Se stabile te o perioad de a teptare, de 3 – 6 luni, dup a c rei expirare acoperirea devine efectiv .

Costurile acoperite pot fi:de spitalizare, de convalescen , de tratament la domiciliu dup externare,

indemniza ie pentru maternitate, taxe pentru diagnostic i consulta ii, interven ii chirurgicale,

servicii private de ambulan .

2.Asigurare de accidente

Particularit i:

acoper doar riscul de accident, nu i riscul de deces;

se încheie pe perioade mici (un an sau sub 1 an);

sumele asigurate se pl tesc asiguratului propor ional cu gradul de invaliditate i conform

condi iilor prev zute în poli

Poli a de asigurare trebuie s defineasc clar:

accidentul – un eveniment nedorit, datorat unor cauze exterioare, violente i nea teptate,

independent de voin a asiguratului

invaliditate permanent – o v mare corporal grav , ca urmare a unui accident, ivit în cel

mult 1 an de la data accidentului, f anse de ameliorare

suma asigurat – este prev zut de societatea de asigurare

riscurile acoperite – sunt accidente de circula ie, din practicarea sporturilor, provocate de

func ionarea ma inilor, aparatelor, uneltelor, din instala ii, deger turi, asfixieri, înec, explozie,

pr bu iri de teren, tr snet, elecrocutare, lovire, în epare c dere, t iere, arsuri, atac efectuat de o

persoan sau un animal

riscurile excluse – sunt cele care se datoreaz unor ac iuni iresponsabile: în stare de ebrietate,

intoxica ie cu alcool, medicamente, droguri, v ri produse de propria ac iune a asiguratului,

riscuri de r zboi, revolu ie, explozie atomic .

Aceast asigurare poate fi încheiat individual sau în grup, nominal sau pentru to i angaja ii,

pe profesii sau indiferent de profesie.

3. Asigurarea de c torie

Aceast asigurare acoper accidentele sau îmboln virile pe parcursul unei c torii, de

obicei în str in tate. În unele cazuri se acoper i riscul de deces.

Asigur torul va pl ti pentru asigurat, sumele ce reprezint cheltuieli de spitalizare conform

clauzelor din poli .

Clauzele adi ionale:

1.Protec ia împotriva infla iei se aplica:

în rile cu rata infla iei mare

în contractele de asigur ri pe termen lung

2.Clauza de scutire de plat a primelor – presupune posibilitatea încet rii pl ii primelor de

asigurare, având drept cauz o invaliditate survenit ca urmare a unui accident produs dup

intrarea în vigoare a poli ei de asigurare.Aceast clauz se accept numai dac asiguratul nu

mai poate munci ca s ob in venituri din care s pl teasc primele de asigurare.

Determinarea primei de asigurare la asigur rile de via

Calcularea primelor de asigurare se bazeaz pe tabele de mortalitate întocmite de Institutul

Na ional de Statistic , care indic num rul de persoane înc în via i probabilitatea de deces.

Punctul de plecare îl constituie un grup determinant de persoane (100.000) care se nasc.

Tabelele de mortalitate nu in seama de catastrofe naturale, r zboi.

Plata primei de asigurare în asigur rile de via se poate face sub forma:

primei unice – care este calculat astfel încât s acopere riscul pe întreaga perioad .

Aceast modalitate este foarte pu in utilizat ;

plata e alonat a primei – prin care asigur torul poate accepta încasarea aceleia i prime,

alonat în timp, de i riscul de deces este diferit de la un an la altul, datorit îmb trâniri

persoanei.

Prima net ia în considerare urm toarele elemente:

- proabilitatea producerii evenimentului asigurat;

- vârsta i sexul persoanei asigurate;

- valoarea actual a primelor;

- valoarea actual a primei asigurate;

- dobânda tehnic ;

- rentabilitatea societ ii de asigur ri.

La prima net se adaug un supliment de prim în care intr cheltuielile societ ii de asigurare,

astfel:

cheltuielile de achizi ie a poli ei de asigurare, salariile, comisioanele agen ilor de vînz ri

i cheltuielile pentru evaluarea riscului;

cheltuieli cu reclama, publicitatea i tip riturile (cot procentual din prim );

cheltuieli de încasare a primei de asigurare i cu gestiunea;

cheltuieli cu comisioanele de reînnoire a poli elor;

cheltuieli de automatizare;

cheltuieli administrativ gospod re ti ale asigur torului (între inere, chirie, telefoane)

PRIMA NET + SUPLIMENTUL DE PRIM = PRIMA BRUT

Asigur torul poate oferi reduceri de prim :

1. reduceri de frecven – atunci cînd plata primelor se face la intervale mari de timp: anual ,

semestrial . Societatea beneficiaz de sume mari pl tite în avans, pe care le poate investi;

2. reduceri de m rime – care încurajeaz asigura ii pentru poli e cu valori mari.

Rezerva matematic – este o rezerv din primele de asigurare pe care societatea de asigur ri

o formeaz pentru a putea pl ti sumele asigurate, indiferent de momentul producerii evenimentului.

Cea mai folosit metod de calcul a rezervei matematice este metoda Zillmer, care

presupune ca din valoarea actualizat a sumelor asigurate viitoare, s se scad valoarea actualizat a

viitoarelor prime.

Asiguratul are dreptul s rezilieze contractul de asigurare în orice moment i are dreptul s i

se ramburseze o sum numit valoare de r scump rare.

Rezilierea din primii ani, conduce la valori reduse de r scump rare.

Din primele încasate, asigur torul creaz un fond care va fi investit, ob inându-se un venit

suplimentar sub form de dobând .

În acest fel, valoarea poli ei cre te în fiecare an cu cota de participare la profit,

corespunz toare dobânzii ob inute de asigur tor din investirea rezervelor matematice.

PRIMA NET UNIC

(Prima net , cu un supravie uitor, cu procent unic)

Aplica ia 1

Un grup de 3 persoane în vârst de 30, 35 i 40 de ani, încheie o asigurare de supravie uire

pe 10 ani, pentru suma de 380.000 u.m., dac cel pu in un membru al grupului va fi în via .

se calculeze prima net unic aferent asigur rii dac procentul anual este de 15%.

Se cunosc numerele de comuta ie:

9531430l ; 9440935l ; 9291940l ; 9063845l ; 8739950l

ESP n xN

Vl

lE n

x

nxn x

;

ni

nV1

1

;

975,09531492919

30

40

30

10301

1

1

ll

ll

ll

px

nx

(probabil.de suprav.a pers.de 30 ani)

96,09440990638

35

45

35

10352

2

2

ll

ll

ll

px

nx

94,09291987399

40

50

40

10403

3

3

ll

ll

ll

px

nx

025,0975,01111

pq

04,096,01122

pq

06,094,01133

pq

00006,006,004,0025,0321

qqqq

99994,000006,011 q

247,00455,41

15,11

15,011

101010V

4,93854247,099994,03800001 VqSP nN u.m.

Aplica ia 2

O persoan de 30 ani încheie o asigurare prin care urmeaz s primeasc la împlinirea

vârstei de 35 de ani, suma de 50 mil. u.m. i la împlinirea vârstei de 40 de ani, suma de 150 mil.

u.m.

se determine prima unic , având pentru anii respectivi procentele: 10%; 12%; 15%;

16%; 17%; 18%; 18%; 20%; 25%; 21%; 16%.

9440935l ; 9531430l ; 9291940l

ESP n xN

Vl

lE n

x

nxn x

;

Vl

lE jn

jx

nxn x 1

;

66

610

130

402

5

130

351

105,5516,121,125,12,118,118,116,115,112,11,1

1953149291910150

18,116,115,112,11,11

95314944061050Vl

lSVllSP jjjj

Persoana asigurat va pl ti o prim de asigurare de 55,5 mil. u.m. e alonat pe 10 ani,

conform procentelor stabilite (10%; 20%) i va primi 50 mil. u.m. la vârsta de 35 ani i 150 mil.

u.m. la vârsta de 40 de ani.

Concluzie: pl te te 55,5 mil. u.m. i prime te 200 mil. u.m.

Prima net pentru o singur persoan supravie uitoare, cu procente diferite.

Aplica ia 3

O persoan de 55 de ani dore te s încheie o asigurare de supravie uire pentru suma de

100.000 u.m., pe termen de 5 ani.

se determine prima net unic pentru care aceasta trebuie s o pl teasc societ ii de

asigurare, cunoscând:

8285855l ; 7690460l ; 8,976160D ; 5,1249155D

783526,005,11

55V

ESP n xN l

VlEx

nnx

n x

727233,082858

783526,076904

55

5

60

55

5

555555 l

Vll

VlE

3,72722727233,0000.100555 ESPN u.m.

Alt metod : - folosind numerele de comuta ie

5,781475,124918,9761100000

55

555

DDSD

DSP

x

nxN

Se ob in rezultate diferite prin cele dou metode. Prin politic societ ilor de asigur ri se decide

care metod se folose te.

*Prima net pentru supravie uire pe 5 ani

Aplica ia 4

Anuit i viagere imediate, limitate i anticipate

DNNax

nxxn x

; aSP n x

anuit i prima net unic

O persoan de 25 de ani încheie o asigurare prin care la vârsta de 50 de ani urmeaz s

primeasc anual, anticipat sub form de rent , suma de 5.000 euro, folosind numerele de comuta ie:

877825D ; 9231825N ; 639750N

se calculeze prima net unic P aferent asigur rii.

aSP n x

788,98778

639792318

25

252525

DNN

DNNax

nxxn x

940.48788,95000P euro

Prin urmare, prima net unic ce urmeaz a fi pl tit la încheierea contractului de asigurare

de asigurat, imediat, este de aproape 10 ori mai mare decât renta anual de 5000 euro pe care o va

primi la începutul fiec rui an de supravie uire dup vârsta de 50 de ani. Dac supravie uie te 10 ani,

i va recupera bani da i f a mai lua în calcul dobânzile pe care le-ar fi ob inut.

Aplica ia 5

Renta anual anticipat , anulat r ani i limitat la n ani

O persoan de 30 ani încheie o asigurare prin care urmeaz ca peste 5 ani s primeasc

anual anticipat, o rent viager . În primii 10 ani, renta anual este de 5000 euro, iar dup aceea este

de 8000 euro. S se calculeze prima net unic P achitat de asigurat, cunoscându-se:

DNNarx

nrxrxn x

ar n x renta anual anticipat , amânat r ani i limitat n ani

DNa

x

nxn x

renta viager anual amânat i anticipat

euro

x

nx

x

nrxrx

DN

DNN

DN

DNN

DN

SDNN

SP

3720016800204001,2800008,450005403

1136580005403

11365333855000

800050008000500030

45

30

4535

30

1035

30

10530530

21211

Concluzie: - pl te te 37.200 euro la încheierea contractului

1 prime te peste 5 ani, pân la 45 ani, câte 5000 euro/an

5000 10 = 50.000 euro

- dac mai tr ie te 10 ani 8000 = 80.000 euro

50.000 + 80.000 = 130.000 euro / 37.200 euro

Aplica ia 6

Asigurarea de deces temporar sau limitat la n ani

O persoan de 30 ani încheie o asigurare de deces valabil în urm torii 5 ani, prin care

urma ii s i s încaseze la decesul s u (dac este cazul), suma „S” în euro. tiind c asiguratul

achit prima net unic P=5000 euro i cunoscând numerele de comuta ie:

540330D ; 5582230N ; 33930M ; 331135D ; 23635M ,

se calculeze suma pe care o vor primi urma ii la decesul asiguratului.

DMMAx

nxxn x

; ASP n x

0117,05403

635403

276339

30

3530

30

53030305 D

MMD

MMA

ASP n x

AS 3055000

; 350.427

0117,05000S

euro

Concluzie:

1 pl te te 5000 euro i dac se produce decesul în interiorul celor 5 ani

2 (pu in probabil ca s decedeze o persoan între 30-35 ani)

3 Prime te 427.350 euro, adic de 85 ori mai mult.

Aplica ia 7

Asigurarea mixt (în caz de deces cât i de supravie uire)

O persoan în vârst de 40 de ani, încheie o asigurare mixt pe timp de 16 ani. S se

calculeze prima net unic pl tit de asigurat, cunoscându-se:

suma asigurat = 500.000 euro i numere de comuta ie:

460,201340D ; 450,36956D ; 259,23640M ; 110,9556M

MASP xn DMM

DDMA

x

nxx

x

nxxn

sau

DDMM

DDMMMA

x

nxnxxxn

40

565640

;

2536,0460,2013

450,369110,95259,2364016 MA

800.1262536,0000.5004016 MASP euro

Asigurarea mixt are rol atât de asigurare de supravie uire cât i de deces.

Asigur torul pl te te asiguratului suma asigurat dac el este în via la expirarea

termenului (de 16 ani).

Dac asiguratul a decedat înaintea termenului, atunci asigur torul pl te te la data decesului

suma asigurat , beneficiarului asigur rii.

Teste de autoevaluare

1) Cum pot fi platite sumele asigurate in cazul asigurarii medicale?

2) Care sunt particularitatile asigurarilor de accidente?

3) Ce este accidentul?

4) Care sunt riscurile acoperite in cazul asigurarii de accidente?

5) Ce presupune asigurarea de calatorie?

6) Ce sunt tabelele de mortalitate?

7) Ce ia in considerare prima neta la asigurarea de viata?

8) Ce este suplimentul de prima?

9) Ce este rezerva matematica?

10) Care este metoda cea mai folosita pentru determinarea rezervei matematice?

TEMA 9

Asigur rile de r spundere civil

Trasaturi ale asigurarilor de raspundere civila

Prin asigurarile de raspundere civila sunt acoperite numai acele prejudicii produse de asigurat unor

terte persoaneca urmare a unui accident.

Terta persoana poate fi orice persoana fizica sau juridica prejudiciata de catre asigurat.

Persoanele cuprinse in asigurare nu au calitatea de terti ci de beneficiari ai asigurarii.

In asigurarea de raspundere civila se intalnesc: asiguratul, asiguratorul si terta persoana (cel

pagubit).

Asigurarea de raspundere civila ofera posibilitatea ca:

- persoana pagubita sa primeasca despagubirea cuvenita;

- patrimoniul asiguratului sa ramana neatins.

Conditii ce trebuie indeplinite cumulativ in contractul de asigurare civila:

1. fapta savarsita de asigurat sa contravina normelor legale;

2. sa se poata dovedi existenta unui prejudiciu, a unei pagube produse unei terte persoane;

3. sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita a asiguratului si prejudiciul adus tertei

persoane;

4. sa se demonstreze vinovatia asiguratului care a comis fapta ilicita.

Particularitati ale asigurarii de raspundere civila:

- obiectul asigurarii de raspundere civila il constituie prejudiciul produs unor terte persoane prin

folosirea unor bunuri: autovehicule, cladiri si diferite alte constructii;

- culpa asiguratului este conditia de baza pentru ca asiguratorul sa plateasca paguba;

- in asigurarea de raspundere civila beneficiarii sunt persoane necunoscute in momentul

incheierii asigurarii;

- despagubirea de asigurare poate atinge nivelul maxim al sumei asigurate sau pot aparea situatii

cand asiguratorul plateste despagubiri al caror total (pe intreaga durata a asigurarii) intrec

cuantumul sumei asigurate;

- daca asiguratul este victima accidentului produs de el, acesta nu va beneficia de despagubire de

la asigurator in temeiul contractului de asigurare de raspundere civila ci a contractului de

asigurare de persoane sau bunuri.

ASIGURARILE DE RASPUNDERE CIVILA IN TRANSPORTUL RUTIER.ASIGURAREA

DE RASPUNDERE CIVILA A TRANSPORTATORULUI

Asigurarea este valabila pe un anumit teritoriu, pe o anumita perioada de timp, sau, pe

durata unei anumite calatorii.

Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele cu privire

la transportator, prevede:

Transportatorul raspunde pentru:

- pierderea totala sau partiala a marfii;

- degradarea produsului in intervalul de timp scurs intre primirea si predarea marfii;

- depasirea termenului de livrare.

Transportatorul este scutit de raspundere atunci cand pierderea sau degradarea marfii se

datoreaza:

- utilizarii autovehiculelor descoperite sau fara prelata daca acest mod de utilizare nu a fost

mentionat in mod expres in contract;

- lipsa sau defectiunea ambalajului pentru marfurile expuse prin natura lor la stricaciuni atunci

cand sunt ambalate necorespunzator;

- incarcarea sau descarcarea de catre persoane care au actionat in numele expeditorului sau

destinatarului;

- erori de numarare a coletelor.

Suma asigurata inclusa in contractul de asigurare este compusa din:

- valoarea marfii conform facturii;

- costul transportului;

- costul asigurarii;

- taxe si comisioane vamale precum si alte cheltuieli ocazionate de transportul marfii;

- o supraasigurare de 10% din valoarea bunului pentru acoperirea cheltuielilor neprevazute.

Conditii generale de asigurare a marfurilor pe parcursul transportului rutier

Se practica trei conditii de asigurare:

Conditia A este cea mai cuprinzatoare si acopera toate riscurile de pierdere sau avariere.

Conditia B acopera un numar mai mic de riscuri respectiv pierderile sau avariile produse bunurilor

in timpul transportului, cauzate de: incendiu, explozie, rasturnare, cutremur de pamant, eruptie

vulcanica, trasnet, patrunderea apei in mijlocul de transport, caderea coletelor in timpul incarcarii

sau descarcarii.

Conditia C acopera riscurile cauzate de incendiu, explozie, rasturnarea, deraierea, prabusirea,

coliziunea mijlocului de transport.

Oricare din conditiile de mai sus poate fi extinsa in schimbul platii unei prime suplimentare pentru

a acoperii si riscurile speciale cauzate de: furt, jaf, nelivrare, greva.Anumite marfuri nu fac obiectul

asigurarii de marfuri in general, ci a unor asigurari speciale cum ar fi:

- transportul de bilete de banca, cupoane, titluri, monede, colectii de numismatica, metale

pretioase, pietre pretioase, bijuterii, opere de arta;

- marfuri periculoase, perisabile, congelate;

- colete postale;

- seruri, vaccinuri, sange;

- animale vii.

Teste de autoevaluare

1) Ce posibilitati ofera asigurarea de raspundere civila?

2) Ce conditii trebuie indeplinite cumulativ in contractul de asigurare civila?

3) Care sunt particularitatile asigurarii de raspundere civila?

4) Care este raspunderea transportatorului conform conventiei privind contractul de

transport international de marfuri pe sosele?

5) In ce conditii este scutit de raspundere transportatorul?

6) Din cine se compune suma asigurata in cazul contractului de asigurare de raspundere

civila in transportul rutier?

7) Ce conditii de asigurare a marfurilor se practica in transportul rutier?

8) Care conditie de asigurare a marfurilor in transportul rutier este cea mai cuprinzatoare?

9) Care marfuri fac obiectul unor asigurari speciale in cazul transportului rutier?

10) Ce riscuri acopera polita de asigurare conform conditiei A? Dar a conditiei B?

TEMA 10

Asigurarea de r spundere civil a de in torilor de autovehicule

Prin aceste asigurari pot fi compensate pagubele produse de asigurat unor terte persoane cand sunt

indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

- fapta savarsita de asigurat sa fie ilicita (accident datorita nerespectarii regulilor de circulatie);

- trebuie sa existe un prejudiciu adus unei terte persoane;

- intre fapta ilicita si prejudiciul produs tertei persoane sa existe un raport de cauzalitate;

- sa se constate culpa asiguratului in producerea accidentului.

Stabilirea primelor de asigurare are in vedere urmatorii factori:

- statistici privind accidentele si furturile de autovehicule;

- tipul, marca, valoarea, capacitatea cilindrica, performantele tehnice, costul reparatiilor,

vechimea masinii, varsta si experienta conducatorului auto, atractia pentru hoti, starea

drumurilor si a sistemelor de semnalizare rutiera.

Riscurile excluse din asigurarea de raspundere civila sunt:

- daunele directe sau indirecte produse in urma operatiunilor militare, greve, tulburari sociale,

terorism, vandalism;

- daunele rezultate din competitii sportive, accidente nucleare etc.;

- incendii sau explozii provocate de transformari neautorizate efectuate la autovehicul;

- supraincarcarea sau suprasolicitarea autovehiculului.

Contractul de asigurare cuprinde clauze privind:

- intinderea teritoriala a acoperirii;

- perioada de acoperire (6 luni, un an etc.);

- fransiza;

- reducerea primelor de asigurare prin acordarea unui bonus daca in perioada anterioara nu s-a

inregistrat pagube (la reinnoirea contractului).

ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO- SISTEMUL “CARTE VERDE”

Cartea verde constituie dovada ca proprietarul autovehiculului care se deplaseaza in afara

granitelor tarii, a incheiat contractul de asigurare de raspundere civila.

Biroul asiguratorilor de autovehicule din tara vizitata are rolul de a constata, evalua si lichida

daunele fata de tertul prejudiciat. Despagubirile platite urmeaza sa fie recuperate de la biroul

emitent din tara de provenienta a asiguratului, la care se adauga si o suma de bani pentru serviciile

prestate.

In Romania , dreptul de a elibera Cartea Verde il au numai societqatile de asigurari care sunt

autorizate de Biroul Asiguratorilor de Autovehicule B.A.A.R. , datorita raspunderilor deosebite pe

care acestia si le asuma in fata tertilor straini prejudiciati.

Calitatea de membru B.A.A.R. este atribuita daca asiguratorii indeplinesc unele conditii privind:

capitalul social, practica in asigurari, personalul tehnic cu experienta, evidenta computerizata,

existenta unui fond de garantie, tarifele practicate, conventiile stabilite.

Sumele asigurate la care terta persoana pagubita are dreptul in baza unei asigurari facultative de

persoane, se platesc independent de despagubirile ce se acorda de asigurator in baza asigurarii de

raspundere civila legala.

ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA , ALTELE DACAT AUTO

1.ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA PROFESIONALA

Asigurarea de raspundere civila profesionala vizeaza urmatoarele categorii de profesii:

constructorii, arhitectii, medicii, expertii tehnici, contabilii, evaluatorii etc.

Aceste persoane pot aduce prejudicii tertelor persoane, din eroare sau neglijenta.

2.ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA A ANGAJATORULUI, A

PRODUCATORULUI SI A MANAGERULUI

Asigurarea de raspundere civila a angajatorului, este contractul de asigurare prin care se ofera

protectie pentru asigurati, atunci cand au loc pierderi, imbolnaviri, determinate de neglijenta

angajatorului si sunt necesare cheltuieli pentru stabilirea despagubirilor.

La acest tip de asigurare, printre masurile de management al riscului impuse de asigurator sunt:

- dotarea cu echipament si asigurarea unui loc de munca adecvat;

- pregatirea profesionala necesara folosirii masinilor si instalatiilor;

- supravegherea permanenta a procesului de munca.

Asigurarea de raspundere civila a producatorului este necesara deoarece se considera ca toti cei

care vand o marfa au o raspundere fata de cei care o consuma sau o folosesc.

In practica asigurarilor se folosesc polite combinate prin care se acopera, in sectiuni separate,

raspunderea angajatorului, raspunderea producatorului, raspunderea managerului si raspunderea

publica.

Asigurarea de raspundere civila a managerului acopera raspunderea acestuia si a membrilor

consiliului de administratie pentru erori si neglijenta in conducerea unei companii.

Elementele luate in calcul in evaluarea corecta a riscului sunt:

- definirea clara a responsabilitatilor;

- refuzul managerilor si functionarilor de a informa asiguratorul in legatura cu raspunderea

fiecarui asigurat in parte;

- informarea asiguratorului cu privire la starea firmei sau a grupului;

- actualizarea informatiilor la reinnoirea contractelor;

- extinderea acoperirii pentru cei noi investiti in functie.

Primele de asigurare sunt foarte mari.

3. ASIGURAREA PRIVIND RASPUNDEREA PUBLICA

Acest tip de asigurare consta in plata unor sume asiguratului, pentru ca acesta sa poata compensa o

terta persoana, in calitate de public, in cazul vatamarii corporale sau pagubelor materiale provocate

de neglijenta sa sau a angajatilor sai.

Exemple: pardoseli alunecoase, marfuri care cad de pe rafturi, defectiuni la fift si scari rulante.

Teste de autoevaluare

1) Ce conditii cumulative trebuie sa indeplineasca pagubele produse de asigurat unei terte

persoane ca sa poata sa fie compensate?

2) Ce factori sunt luati in considerare la stabilirea primelor de asigurare?

3) Care sunt riscurile excluse din asigurarea de raspundere civila?

4) Ce clauze cuprinde contractul de asigurare de raspundere civila a detinatorului de

autovehicule?

5) Ce este Cartea verde?

6) Cum se dobandeste calitatea de membru BAAR?

7) Ce categorii de profesii vizeaza asigurarea de raspundere profesionala?

8) Ce presupune asigurarea de raspundere civila a managerului? Dar a producatorului?

9) Ce presupune asigurarea privind raspunderea publica?

TEMA 11

Asigur rile de riscuri financiare

1.ASIGURAREA CREDITELOR INTERNE SI A CREDITELOR DE EXPORT

Asigurarile de credit reprezinta un atribut al lumii afacerilor contemporane, avand rolul de a

proteja comerciantii si producatorii fata de riscul de neplata a celor ce cumpara sau inchiriaza

bunuri sau sunt beneficiari ai unor credite avantajoase.

Asigurarea de credit a aparut ca o necesitate a faptului ca marea majoritate a contractelor de

comert se incheie in conditiile in care plata se face dupa livrarea bunurilor. Asigurarea de credit

inlatura riscul vanzatorului la vanzarea de credit, cu privire la neplata de catre cumparator a

contravalorii marfurilor.

Astfel, ea ofera protectie pentru riscul de neplata aparut, fie ca urmare a falimentului

cumparatorului, fie, in cazul exportului, datorita situatiei din tara importatorului (razboi,

nationalizare etc.)

Este in acelasi timp o garantie bancara oferind posibilitatea de acces la finantare.

Este considerata o asigurare de lux.

De regula asiguratorii de credite ofera o gama larga de servicii, pe langa cele de asigurari,

de exemplu: studii de piata, consultanta, training, asistenta tehnica, studii de fezabilitate,

investigarea si supravegherea creditelor.

Prin asigurarea creditelor interne, asiguratul se protejaza impotriva riscurilor de neplata

prelungita de catre cumparator sau a insolvabilitatii acestuia pe durata cuprinsa intre productie si

distributie, inainte de vanzarea finala catre consumator.

Exista mai multe polite de asigurare:

1. Polita pentru o singura tranzactie;

2. Polita pe o anumita durata pe baza cifrei de afaceri. Aceasta polita se foloseste la

tranzactii cu valori mari;

3. Polita pentru un numar de tranzactii;

4. Polita pentru unul sau mai multi cumparatori. Se incheie pe o durata determinata, de

obicei un an;

5. Polita pentru cifra de afaceri pe credit. Este des utilizata si asigura toate afacerile

vanzatorului, cu unul sau mai multi cumparatori pe o durata determinata de obicei un

an;

6. Polita pentru mai multe conturi ale unui asigurat. Asiguratorul verifica clientii

solicitantului asigurarii in legatura cu solvabilitatea si bonitatea lor. Societatea de

asigurari poate exclude din asigurare anumiti cumparatori sau poate diminua plafonul de

credit acordat.

La asigurarea creditelor de export, riscurile sunt cele rezultate din vanzare bunurilor sau

prestarea de servicii pe credit, in afara tarii.

Polita de asigurare a creditelor de export are anumite avantaje:

1. contribuie la reducerea costurilor;

2. ofera posibilitatea desfasurarii normale a activitatii deoarece inlatura riscul neincasarii

contravalorii marfurilor la export;

3. ofera posibilitatea patrunderii pe piete noi, cu risc comercial sau politic;

4. ofera sprijin in alegerea partenerilor de afaceri si la incheierea tranzactiilor comerciale;

5. vine in sprijinul planificarii financiare si al mentinerii unui nivel optim al lichiditatii.

2.ASIGURAREA CREDITELOR DE CONSUM, DE INVESTITII, DE CAUTIUNE SI DE

FIDELITATE

Asigurarea creditelor de consum reprezinta, de fapt, o asigurare a riscului de neplata a

ratelor de credit pentru consum si a dobanzilor aferente.

Se utilizeaza urmatoarele variante de polite de asigurare a creditelor de consum:

a. Polita de tranzactie ( tip T) care se incheie pentru o singura tranzactie cu unul sau mai

multi clienti si la o anumita data. se practica la tranzactii de valori mari, de exemplu

echipamente de constructii;

b. Polita de flux continuu de afaceri ( tip F ) se incheie pentru un numar nedeterminat de

tranzactii cu unul sau mai multi clienti;

c. Polita pe cifra de afaceri ( tip C ) se incheie pentru toate creditele acordate de asigurat

intr-o anumita perioada de timp. Suma asigurata este data de volumul cifrei de afaceri

pe creditul estimat.

La incheierea contractului de credit , asiguratul trebuie sa ia urmatoarele masuri de

prevedere:

1. verificarea juridica a clientilor, instituirea garantiilor si ipotecilor in favoarea sa, verificarea

solvabilitatii clientilor si girantilor etc.;

2. sa impuna clientilor obligatia acestora de a comunica, intr-un anumit termen, orice modificari a

conditiilor initiale;

3. sa instiinteze imediat asiguratorul atunci cand obtine informatii privind imposibilitatea de plata,

respectiv insolvabilitatea clientului debitor;

4. sa aduca la cunostinta asiguratorului orice amanari sau modificari ale scadentelor de plata a

ratelor de credit sau a termenelor de gratie convenite de clienti.

Asigurarea creditelor de investi ii garanteaza plata furnizorilor de bunuri de investitii, de

catre clienti, conform unui anumit plan de rambursare.

Polita cea mai utilizata este polita generala pe cifra de afaceri.

O importanta dezvoltare a cunoscut-o asigurarea tranzactiilor de leasing.

Asigurarea de cau iune este o forma de protectie prin care societatea de asigurari garanteaza

ca debitorul isi va indeplini obligatiile legale sau contractuale pe care le are fata de creditor. De

fapt, cautiunea este un serviciu similar cu cel oferit de banca, cand aceasta garanteaza pentru

clientii lor.

Tipuri de asigurari de cautiune:

a. Garantia executarii contractului in bune conditii – garanteaza beneficiarului indeplinirea

la termen de catre asigurat a contractului, conform clauzelor contractuale. Se utilizeaza ,

de obicei, in domeniul constructiilor;

b. Garantia efectuarii corecte a platilor – se refera la platile pe care asiguratorul va trebui

sa le efectueze unor subantreprenori sau furnizori pentru plata fortei de munca sau

livrarea unor produse, in cazul in care antreprenorul principal al constructiei se afla in

imposibilitatea de a realiza aceste plati;

c. Garantia participarii la licitatie – prin care se garanteaza ca debitorul, in cazul in care

castiga licitatia, va semna contractul pentru care a licitat si va pune la dispozitia

beneficiarului garantiilor de executare in bune conditii a contractului si de efectuare a

platilor.

d. Garantia pentru restituirea avansului – se practica in situatiile in care creditorul

prefinanteaza debitorul prin plata unui avans, de fapt, se garanteaza rambursarea sumei

platite cu anticipatie, printr-o cautiune a carei valoare descreste proportional cu valoarea

lucrarilor executate;

e. Garantia pentru asigurarea serviciilor de intretinere - asigura protectia in cazul unei

executii defectuase sau al utilizarii unor materiale necorespunzatoare.

Asigurarea de fidelitate reprezinta asigurarea drepturilor sau intereselor patrimoniale, fiind

incadrate in categoria asigurarilor patrimoniale.

Asigurarile de fidelitate au ca scop compensarea unui angajator pentru pierderile cauzate de

necinstea angajatilor.

Teste de autoevaluare

1) Ce presupune asigurarea de credit?

2) Ce polite de asigurare se intalnesc in asigurarile de credit?

3) Care sunt riscurile asigurate in cazul creditelor de export?

4) Ce avantaje prezinta polita de asigurare a creditelor de export?

5) Ce reprezinta asigurarea creditelor de consum?

6) Ce variante de polite de asigurare se intalnesc in asigurarea creditelor de consum?

7) Ce garanteaza asigurarea creditelor de investitii?

8) Ce este asigurarea de cautiune?

9) Care sunt tipurile de asigurare de cautiune?

10) Ce reprezinta asigurarea de fidelitate?

TEMA 12

Asigur rile la culturile vegetale i animale Persoanele fizice si juridice din agricultura (asociatii agricole, societati comerciale din

agricultura) pot incheia contracte de asigurare pentru culturi agricole, pomicole, viticole.

Pentru riscuri generale pot fi asigurate: culturi de cereale, plantele tehnice, culturi de

legume si cartofi, plante medicinale si aromatice, culturi furajere, rodul viilor, pomilor fructiferi si

hameiului.

Polita de asigurare acopera urmatoarele riscuri:

- incendiu produs de trasnet

- ploi torentiale

- efecte directe: spalarea solului, dezradacinarea plantelor, culcarea plantelor

- efecte indirecte: acoperirea plantelor cu mâl provenit de pe versanti

- furtuna sau uragan cu efecte distrugatoare asupra plantelor

- grindina cu efecte daunatoare

- alunecare, prabusire, surpare de teren

- inghet timpuriu de toamna (inainte de 1 noiembrie) sau tarziu de primavara (dupa 30

aprilie)

Societatile de asigurari nu acorda despagubiri pentru pagubele produse de:

- bruma, seceta, vanturi calde si uscate

- daunatori agricoli si agenti fitopatogeni de orice fel

- nerasarirea sau rarirea plantelor

- diminuarea productiei din cauza nerespectarii regulilor agrotehnice

- inundatii provocate de: ploi de durata, revarsari de ape provenite din topirea zapezilor,

acumulari si baltiri de ape

- operatiuni militare in timp de razboi

Exista:

- asigurare pausala a arabilului pe o perioada de 3 ani, la care suma asigurata se stabileste pe

hectar

- asigurare obisnuita a culturilor agricole, pomicole, viticole, la care contractul de asigurare

poate fi incheiat pe 1 an sau 3 ani. Suma asigurata se stabileste in limitele agreate de asigurator, in

functie de cultura

Prima tarifara se stabileste de asigurator pe categorii de judete, in functie de cultura, de gradul de

sensibilitate al culturii la factorii de risc, de statistica daunelor inregistrate.

La asigurarea pausala a terenului arabil, prima tarifara se stabileste pe zone indiferent de cultura.

La asigurarea obisnuita a culturilor agricole, in cazul contractelor multianuale, asiguratorul practica

un sistem de prime bazat pe principiul Bonus – Malus. Potrivit acestui principiu, in primul an de

asigurare, prima stabilita este integrala pentru cultura si zona in cauza. Daca doi ani consecutivi

asiguratorul nu a platit despagubiri, in urmatorii ani prima integrala se reduce cu cate o zecime.

Exemplu: la un contract pe 5 ani, in ultimul an de contract, prima poate ajunge la 7 / 10. Daca intr-

un an se inregistreaza o dauna, prima pentru anul urmator se majoreaza cu 1 / 10.

In cazul daunelor repetate an de an, prima de asigurare poate atinge nivelul maxim de 14 / 10 fata

de prima de baza. Prin urmare, in anii in care asiguratul a beneficiat de reduceri de prima, s-a

inregistrat un bonus, iar in anii in care a suportat majorari, s-a inregistrat un malus.

La asigurarea pausala a terenului arabil, daca 3 ani nu s-au inregistrat daune, asiguratorul ii acorda

o prima de 10 % din prima de baza pentru primul an, de 20 % pentru al doilea an liber de daune si

pana la 30 % pentru cel de-al treilea an si urmatorii (liberi de daune). Daca se inregistreaza daune

pe perioada contractului, sistemul de reducere se anuleaza, iar prima pentru anul urmator se

stabileste la nivel integral.

Despagubirea nu poate depasi valoarea productiei probabile, cuantumul pagubei si nici suma

asigurata.

Asigurarea intra in vigoare dupa 5 zile de la plata primei si intocmirea contractului de asigurare.

Legea 381 / 2002 prevede acordarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a unei

sume pentru despagubirea producatorilor agricoli de la Bugetul de stat, intr-un procent de 20 % (din

daune), dar numai pentru agricultorii care au contracte de asigurare.

In U.E., daca dauna la culturi este mai mare de 30 %, nivelul maxim al despagubirii nu va depasi

70 % din cheltuielile tehnologice efectuate pana la producerea evenimentului.

Prin urmare, distrugerea in totalitate a culturii, conduce la o despagubire de 70 % a valorii estimate

a productiei.

Cu privire la selectia unui risc, principiul de baza il constituie caracterul sau intamplator. Riscul a

carui producere se realizeaza cu o certitudine de peste 50 %, cum este cazul secetei, este un risc

neasigurabil. Impotriva secetei se pot lua masuri de prevedere: sistemul de irigatii.

Asigurarea animalelor

Se incheie contract de asigurare numai pentru acele animale care indeplinesc conditiile de varsta,

greutate si sanatate impuse de asigurator. Animalele se asigura pentru sumele propuse de asigurat si

agreate de asigurator. De obicei se ia valoarea de pe piata locala a animalelor, in afara unor cazuri

deosebite: animale de rasa superioara sau cai de curse.

La asigurarea animalelor riscurile sunt:

1. Riscuri generale

Incendiu, trasnet, explozie, caderi de corpuri de pe cladiri, cutremur, inundatie, furtuna, uragan,

grindina, vandalism, terorism, greve, tulburari civile, alunecari de teren, greutatea zapezii, avalansa,

izbirea de catre vehicule, furt.

2. Accidente si boli

- loviri, raniri, caderea animalelor, actiunea curentului electric, insolatie, asfixie, inec, inghet

- urmarile castrarii sau altor tratamente efectuate de veterinari autorizati

- atacul animalelor salbatice, muscatura serpilor, intepatura insectelor veninoase

- intoxicatiile animalelor cu medicamente prescrise de medici veterinari autorizati

- sacrificarile de necesitate impuse de autoritati

- accidente sau boli cauzate animalelor cu intentie sau din culpa unor terte persoane identificate

Asiguratul primeste despagubiri:

- in caz de daune totale (pieirea sau moartea animalelor)

- in caz de daune partiale pentru cheltuieli necesare reabilitarii animalelor

Nu se acorda despagubiri in cazul in care se dovedeste culpa sau neglijenta asiguratului.

Primele de asigurare anuale sunt stabilite de asigurator in cote procentuale aplicate la

sumele asigurate in functie de specie, rasa si grupa de varsta.

Raspunderea asiguratorului incepe dupa 5 zile de la incheierea contractului de asigurare si plata

primelor aferente si inceteaza la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat

contractul.

In afara asigurarilor obisnuite, la animale se practica si asigurarea facultativa globala, la efectivele

mari de animale detinute de societati comerciale, societati agricole si regiile autonome cu sectoare

de crestere a animalelor.

Teste de autoevaluare

1) Ce riscuri acopera polita de asigurare in cazul culturilor agricole, pomicole, viticole?

2) In care cazuri societatea de asigurare nu acorda despagubire la asigurarea culturilor

agricole, pomicole, viticole?

3) Ce este asigurarea pausala? Dar asigurarea obisnuita?

4) Ce presupune principiul Bonus – Malus?

5) Care poate fi marimea despagubirii?

6) Care sunt riscurile in cazul asigurarii animalelor?

7) Care sunt riscurile generale?

8) De cine sunt stabilite primele de asigurare anuale?

9) Ce este asigurarea facultativa globala in cazul asigurarii animalelor?

10) Care sunt accidentele si bolile asigurabile in cazul asigurarii animalelor?

TEMA 13

Asigur rile maritime i fluviale

Asigurarile maritime si fluviale au rolul de a asigura protectia pentru:

- nave si celelalte ambarcatiuni

- incarcaturile acestora

- instalatiile folosite in porturi

In timpul operatiunilor de incarcare, descarcare, transbordare si transport, precum si in timpul

stationarilor intermediare, exista riscul producerii unor pagube generate de: uragan, incendiu,

furtuna, explozie la bordul navei, naufragiu, esuare, ciocnirea navei de un corp fix sau plutitor. Pot

aparea pagube la nava si incarcatura si din cauza neglijentei echipajului sau comandantului, sau

actiunii altor persoane straine de nava. Aceste pagube se numesc avarii.

Prin avarie se intelege o pierdere materiala sau o degradare a unui obiect, indiferent de marimea si

de cauza acesteia.

Avaria poate fi:

- totala, in cazul scufundarii navei sau aruncarii in mare a incarcaturii

- partiala, in cazul deteriorarii unor instalatii de pe nava, deteriorarii unei parti din

incarcatura, etc.

In notiunea de avarie sunt incluse si cheltuieli efectuate pentru salvarea navei si incarcaturii. Se

disting: avarii-pagube (pierderi) si avarii-cheltuieli.

Se mai face distinctie intre:

- Avaria particulara care se caracterizeaza prin aceea ca paguba materiala este consecinta directa a

fortei majore (furtuna, incendiu, esuare, etc.), a unei greseli de navigatie (abordaj, coliziune), a

viciilor proprii bunurilor respective (autoaprindere).

- Avaria comuna sau generala se caracterizeaza prin aceea ca paguba reprezinta o cheltuiala

exceptionala efectuata de comandantul navei in mod intentionat si rational pentru salvarea

intereselor tuturor celor ce participa la expeditia maritima.

Decontarea pagubelor se efectueaza in functie de natura avariei.

Referitor la avaria comuna, pe piata internationala sunt cunoscute Regulile York – Anvers 1974

care completeaza uzantele legislatiilor nationale (locale) si care au un caracter general. Aceste

reguli nu sunt obligatorii, ele sunt facultative. Devin obligatorii daca contractul de asigurare le

specifica ca fiind obligatorii.

Estimarea pagubelor (sacrificiilor) si a cheltuielilor admise in avaria comuna se efectueaza de

specialisti, experti in materie, numiti dispa ori, iar documentul de lichidare a avariei comune,

intocmit de acesti experti se numeste dispa .

Asigurarea navelor maritime si fluviale (CASCO)

Aceasta forma de asigurare, denumita si “casco maritim”, cuprinde navele comerciale, navele de

pescuit si alte ambarcatiuni, precum si utilaje si instalatii plutitoare asimilate navelor, cum sunt

remorcherele, macaralele plutitoare, salupele, slepurile.

Asigurarea se poate incheia in una din urmatoarele conditii:

- pierdere totala

- perdere totala si avarii

- pierdere totala si avarie comuna

- pierdere totala, avarie comuna si raspundere pentru coliziuni

- pierdere totala, avarii si raspundere pentru coliziuni, cea mai larga asigurare

Asigurarea “casco maritim” se poate incheia pentru o singura calatorie bine precizata sau pentru

toate calatoriile pe care urmeaza sa le efectueze nava intr-o anumita perioada de timp, de regula 1

an. In general se foloseste ultima varianta.

La stabilirea despagubirilor datorate de asigurator se aplica fran iza.

Asigurarea bunurilor care fac obiectul transportului maritim si fluvial (CARGO)

Asigurarea tip cargo cuprinde bunurile care fac obiectul transportului extern si se incheie

pentru valorile bunurilor respective, inclusiv cheltuieli de transport, vamale si alte cheltuieli.

Asigurarea cargo vizeaza despagubirea daunelor produse ca urmare directa a riscurilor

intamplatoare ale transportului. In functie de acestea, in practica internationala se aplica conditiile

de asigurare A, B si C.

- Conditia A acopera, cu unele exceptii, toate riscurile de pierdere si avarie a bunului

asigurat

- Asigurarea incheiata in conditia B acopera pierderile si avariile bunurilor asigurate,

cauzate de: cutremur, eruptie vulcanica, trasnet, incendiu, explozie, coliziune, esuare, scufundare,

sacrificiul in avarie comuna, descarcarea marfii intr-un port de refugiu.

- Asigurarea incheiata in conditia C acopera daunele produse de: incendiu sau explozie,

coliziune, esuare, scufundare, rasturnarea navei, sacrificiul in avarie comuna, descarcarea marfii

intr-un port de refugiu.

Pe langa asigurarea impusa de una din conditiile A, B si C, contractul de asigurare tip cargo

mai poate sa prevada suplimentar urmatoarele conditii:

- riscurile de furt, jaf si nelivrare

- riscuri de depozitare

- riscuri de razboi

- riscuri de greve

Durata asigurarii, potrivit clauzelor internationale, opereaza pe baza principiului “duratei

transportului de la depozit la depozit”.

Constatarea daunei se face de catre comisarul de avarie, care intocmeste un raport de expertiza

numit certificat de avarie.

Asigurarea reciproca a raspunderii armatorilor

In asigurarile maritime, acestea reprezinta o forma a asigurarii reciproce sau mutuale, prin care

asiguratii (armatorii) constituie un fond comun din cotizatiile pe care le platesc in calitate de

membri ai unei asociatii de asigurare mutuala.

Membrii acestei asociatii sunt in acelasi timp asigurati si asiguratori.

Clubul armatorilor acopera riscurile care nu sunt acoperite de societatile de asigurare si anume:

- lipsuri si avarii constatate la descarcarea marfurilor de pe nava

- contributia marfii la avaria comuna, atunci cand aceasta nu s-a putut incarca de la

proprietarii marfurilor

- amenzi aplicate navei pentru incalcarile legilor vamale

- daune cauzate obiectelor si instalatiilor portuare fixe sau plutitoare

- cheltuieli pentru ridicarea epavei si care intra in obligatia armatorului

- cheltuieli de carantina

- fran izele avariilor particulare ramase in sarcina armatorilor

- contaminarea marfurilor

- accidente de munca, spitalizare, decese si funeralii

Fiecare membru al clubului plateste cotizatia in avans pentru acoperirea daunelor obisnuite si

cotizatii suplimentare pentru acoperirea daunelor exceptionale. Cotizatiile sunt stabilite in functie

de felul navei.

Metoda de calcul a cotizatiei in avans este metoda costului arderii, conform careia se stabileste

valoarea fiecarei flote, ce daune s-au platit in fiecare an, pe o perioada de 5 ani. La totalul daunelor

platite in ultimii 5 ani se adauga:

- totalul daunelor in suspensie, potrivit estimarilor

- un procent pentru inflatie

- un procent pentru cheltuieli generale ale clubului

Teste de autoevaluare

1) Pentru cine acorda protectie asigurarea maritima si fluviala?

2) Ce se intelege prin avarie si de cate feluri poate fi?

3) Ce este avaria particulara?

4) Ce este avaria comuna sau generala?

5) Ce presupun Regulile York – Anvers 1974?

6) Ce sunt dispasorii?

7) In ce conditii se poate incheia asigurarea CASCO?

8) Ce presupune asigurarea tip CARGO?

9) Ce riscuri acopera conditiile A, B, C?

10) Ce face comisarul de avarie?

11) Ce riscuri acopera clubul armatorilor?

TEMA 14

Asigur rile de avia ie

Valoarea contractelor de asigurare depinde foarte mult de abilitatea expertilor de asigurari

de a evalua cat mai corect posibilitatea producerii riscului.

Cele patru criterii majore de evaluare a riscului sunt:

- caracteristicile aparatului de zbor care urmeaza sa fie asigurat

- abilitatile pilotului

- considerente geografice

- scopul in care urmeaza sa fie folosit aparatul de zbor

Asigurarea aparatelor de zbor

Aparatele de zbor se clasifica in 5 categorii:

- aeronave ale liniilor de transport aeriene

- aeronave proprietate personala

- aeronave proprietate comerciala

- aeronave de inchiriat

- aeronave speciale (utilitare)

Se disting doua categorii de asigurari:

1. Toate riscurile, in timpul zborului, rularii la sol sau stationarii la sol

2. Toate riscurile in timpul stationarii la sol

Privitor la excluderi in asigurare, se mentioneaza:

- uzura (deteriorarea treptata)

- rotile si parbrizele

- deturnarea aeronavei

- razboi, confiscari

Asigurarea de raspundere civila in aviatie

1. Asigurarea de raspundere civila a proprietarului sau a utilizatorului unei aeronave

Se practica urmatoarele tipuri de asigurari:

- asigurarea de raspundere civila pentru vatamari corporale suferite de alte persoane decat pasagerii

- asigurarea de raspundere civila pentru vatamari corporale suferite de pasageri

- asigurarea de raspundere civila pentru avarierea bunurilor

2. Asigurarea de raspundere civila pentru aeroporturi

Aceasta este o asigurare standard de raspundere civila si vizeaza activitatea acelor firme care

desfasoara activitati pe aeroport, legate de existenta si exploatarea aparatelor de zbor. Firmele in

cauza sunt denumite prestatori de servicii aviatice si efectueaza activitati cum ar fi:

- vanzari de aparate de zbor, intretinere de aparate de zbor, reparatii, inchiriere de avioane pentru

cursele charter, vanzare de piese de schimb si combustibil, inchirierea spatiilor din hangare.

Se folosesc urmatoarele tipuri de polite de asigurare:

- asigurarea tip A, care cuprinde vatamari corporale si raspundere civila pentru avarierea

bunurilor

- asigurarea tip B, care cuprinde numai raspunderea civila pentru vatamari corporale

- asigurarea tip C, care cuprinde cheltuieli medicale

Conventii si organizatii internationale

1. Conventia de la Chicago din 1944, cea mai importanta;

2. Organizatia internationala a Aviatiei Civile, care a initiat in anul 1997 un Plan Global pentru

Siguranta Zborurilor;

3. Uniunea internationala a Asiguratorilor de Aviatie, care a luat fiinta in 1934 si cuprinde societati

de asigurare si reasigurare, grupuri sau asociatii de asiguratori, asociatii profesionale implicate in

asigurari directe sau reasigurari in aviatie.

Teste de autoevaluare

1. Care sunt criteriile majore de avaluare a riscului in aviatie?

2. Care sunt categoriile in care se clasifica aparatele de zbor?

3. Ce categorii de asigurare se disting?

4. Care sunt tipurile de excluderi din asigurarile de aviatie?

5. Ce presupune asigurarea de raspundere civila a proprietarului sau utilizatorului unei aeronave?

6. Ce presupune asigurarea de raspundere civila pentru aeroporturi?

7. Ce tipuri de polite de asigurare se folosesc?

8. Care sunt principalele conventii si organizatii internationale care privesc asigurarile aviatice?

Bibliografie: 1. Negru Titel, Asigur ri. Teorie i metodologie, Ed. Funda iei România de Mâine,

Bucure ti, 2006. 2. Dobrin Marinic , Asigur ri i reasigur ri, Editura Funda iei România de Mâine,

Bucure ti, 2003 3. Negru Titel, Economia asigur rilor, Editura Funda iei România de Mâine,

Bucure ti, 2002; 4. Negru Titel, Asigur ri i reasigur ri: sinteze i aplica ii, Editura Funda iei

România de Mâine, Bucure ti, 2003. 5. Lege nr. 136/1995 privind activitatea de asigurari si reasigurari în România cu

modificarile si completarile ulterioare; 6. Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor în

România cu modificarile si completarile ulterioare; 7. Legea nr.172/2004 privind asigurarile private de sanatate.