Manual de Educaţie Civică Cl.x

7/25/2019 Manual de Educaie Civic Cl.x

1/79


2/79

CUPRINS:

CAPITOLUL IOMUL FIIN SOCIAL.

1. Demnitatea uman. Identitatea i demnitatea uman. Demnitatea

nai!na". C!ntiina nai!na".#. Re"aii inte$%e$&!na"e. Pa&iuni i &entimente.'. Du$a(i"itatea $e"aii"!$ inte$%e$&!na"e. Matu$itatea )i*i+, %&i-!"!i+ i

&!+ia" a %e$&!anei./. P$eti$ea %ent$u 0iaa de )ami"ie. Pa$enta"itatea. C!muni+a$ea i

$e&%!n&a(i"itatea n $e"aii de +u%"u.

CAPITOLUL IIL232A INSTRUM2NT D2 PROT2CI2 A P2RSOAN2I.

1. D$e%tate i "ee. N!$me 4u$idi+e. N!$me m!$a"e. N!iuni ene$a"e de&%$ed$e%tu" +i0i". Ra%!$tu" 4u$idi+ +i0i".

#. D$e%tu" de %$!%$ietate. F!$me"e de %$!%$ietate i uti"i*a$e a (unu$i"!$.P$!te+ia d$e%tu"ui de %$!%$ietate. M!teni$ea "ea" i te&tamenta$.Atitudini )a de %$!%$ietate.

'. Pe$&!ana i e5e$+ita$ea +a"itii de +etean. R&%unde$ea 4u$idi+.2a"itatea n )aa "eii. Cau*e"e i +!n&e+ine"e un!$ di&+$imin$i din&!+ietate 6+!$u%ia, a(u*u" de %ute$e7. M!da"iti de %$e0eni$e adi&+$imin$ii.

/. A+iunea "eii "a ni0e" nai!na" i eu$!%ean. Re%u("i+a M!"d!0a %a$te+!m%!nent a +i0i"i*aiei eu$!%ene. Lei"e nai!na"e i "ei"e eu$!%ene.

CAPITOLUL III.8IAA 9I SNTAT2A 8ALORI P2RSONAL2 9I SOCIAL2.

1. Sntatea i +u"tu$a. Iiena mun+ii inte"e+tua"e i )i*i+e. Cu"tu$aa"iment$ii i &ta$ea de &ntate.

#. 8iaa i +!n)"i+tu" de 0a"!$i. A&%e+te (i!eti+e.'. P$!("eme &t$inente a"e &!+ietii +!ntem%!$ane: t$a)i+u" de )iine umane,

0n*$i de !$ane, I8;SIDA, T


3/79

Cine se face viermenu se poate plnge apoi

c a fost clcat n picioareImmanue" =ant

PR2FA

Cu voie bun, autorii.


4/79

CAPITOLUL I

OMUL FIIN SOCIAL.

Toate fiinele umane se nasc liberei egale n demnitate i n drepturi.

Ele sunt nzestrate cu raiune i contiin

i trebuie s se comporte unelefa de altele n spiritul fraternitii.

Din >De+"a$ia Uni0e$&a" a D$e%tu$i"!$ Omu"ui?

CLASA @

1. Demnitatea uman. dentitatea i demnitatea uman. Demnitatea naional.

Contiina naional.

De multe ori i-ai pus ntrebarea Cine sunt?, ncotro merg?, De ce triesc?, Care este scopulvieii mele?.

I. V-ai gnit vre-oat cine suntei, care-i scopul vostru n via? Ce ne in!luenea" n!ormarea caracterului?#rocesul e e!inire aidentitiieste un proces !oarte comple$ %i inamic, nu este un proces care

poate !i msurat, palpat . el nu se e!ine%te prin i"olare ci are loc n interaciunea cu ceilali. De cetotu%i ne interesea" aceste ntrebri?. De ce suntem !ascinai e problematica ientitii? De ceorim s a!lm cu tot inainsul cine suntem?, care este sensul vieii noastre?, care estesemni!icaia, n ce merit s investim timpul.&ascinaia vine in orina omului e a cuta sensul, suntem !iine purtroare e sens %i nu ne gsimlini%tea e$istanial pn nu gsim cumva rspuns la aceste ntrebri. 'ceste ntrebri apar n orice

perioa e-a lungul vieii ns ele tin s se aglomere"e n anumite perioae e trecere e la oetap la alta a vieii sau n anumite perioae e sc(imbri pro!une. ntr-aevr n procesul e

e!inire a ientitii sunt !oarte importante ou aspecte) Imaginea e sine Imaginea celorlali espre tine

&oarte importante sun valorile, sistemul e valori, ce este important pentru inivi, care suntmoelele la care iniviul se uit pentru a-%i aopta anumite comportamente, aspiraii %i valori.'ceste valori sunt !oarte importante ar nu sunt su!iciente pentru a etermina o sc(imbare ncomportamentul iniviului. *impla aerare la un co e valori nu etermin o coeren ntre acestevalori %i comportament.

I. Ce set e valori avei voi up care v g(iai n via, care este e !apt acel !ir ro%uup care voi mergei n via, ce este important pentru voi? Creei voi c imaginea esine este !oarte important n procesul acesta e !ormare, n crearea unei ientiti, aunui caracter? +ume%ete trei principii up care te g(ie"i n via. u ca inivi prin

personalitatea mea, prin caracterul meu pot s i aut pe ceilali?*ocietatea post moern a eterminat o relativi"are a valorilor %i o i"olvare a reperelor. 'cest !apta avut un impact negativ %i emersul ientitar a evenit !oarte i!icil n mo special pentru tineri.Din pcate n sistemul eucaional se pune !oarte mult accent pe transmiterea in!ormaiei ns ceeace rmne n mintea unui tnr este un moel. ucatorul, asclul transmite mai egrab un moe a !i in ceea ce !ace ect o in!ormaie. /ineneles tinerii sunt e$pu%i la !oarte multe nsocietatea e ast"i %i maoritatea sunt con%tieni e in!luena pe care o are grupul asupra lor. 0anceput !amilia, ntr-aevr, %i valorile cre%tine sunt !oarte importante pentru tineri, ns%i nvturatransmis e biserica este important. ns un simplu mers la bieric nu asigur in nou o

internali"are a acestor valori cre%tine. le trebuie asumate personal e !iecare. 'm gsit unmecanism parao$al e e!inire a ientitii n nvtura lui Isus. ste parao$al pentru c spreeosebire e teoriile traiionale cu privire la e!inirea ientitii care invit persoana la a-%i


5/79

escoperi punctele tari, calitile care sunt !oarte importante n e!inirea ientitii acest mecanismin nvtura lui Isus invit la o renunare la sine, a renuna la sine pentru a-i escoperi aevratulsine. Ce nseamn acest lucru? nseamn a-i onora calitile, a uita e tine, a te neglia ca

personalitate uman? +iciecum. 1ai mult ect att, acestea rmn, sunt !oarte importante, !oartevalabile, ns nu sunt n etrimentul celeilalte persoane, ci m escopr pe mine plin eresponsabilitate !a e semenul meu. 1aoritatea oamenilor valori"ea" ragostea, libertatea,

aevrul, iertarea, responsabilitatea, onestitatea. Cre c nvtura lui Isus le cuprine pe toate,e$prim e !apt, esena acestui sistem e valori. #rin ceea ce spune Isus Iube%te-l pe Dumne"eultu in toat inima ta %i pe aproapele tu ca pe tine nsui. 'ceasta cre c este e !apt esenaientitii cre%tine.

I. Ce gnii boi vi"avi e ientitate, e procesul e e"voltare a caracterului?Conclu"ie)0a ba"a ientitii, la ba"a procesului e !ormare a ientitii, a caracterului nostru sunt !oarteimportante urmtoarele lucruri)

*etul e valori pe care !iecare %i-l !ormea" la un moment at n via 1oelele &amilia 1eiul n care trim In!luenele care le avem n tot acest proces 2esponsabilitatea

Demnitateaeste o calitate a !iinei umane, ar %i a popoarelor. n ca"ul unei persoane, eapresupune e$istena unei con%tiine a propriei valori, ublat e moestie %i corelat cu con%tiinavalorii celorlali.Demnitatea uman este un criteriu e apreciere ntre oameni. &iecare om %i ore%teemnitate. a vine in propria !ire, ar, esigur, %i e la ali oameni. a vine in %i e la om, %i sere!lect n om. *c(iller, aresnu-se semenilor, nota) 3Demnitatea uman e n minile voastre,

pstrai-o. a coboar o at cu voi4 Cu voi se va nla4. Demnitatea uman trebuie s !ie unapentru toi. 5mul !a e 5m trebuie s arate emnitate. nsu%i omul trebuie s !ie emn c e om.

Demnitatea nu trebuie s epin e culoare, se$, vrst, naionalitate, post etc. 'tt oamenii mari,ct %i cei mici, trebuie s mani!este, up prerea noastr, o emnitate uman egal. 'precierileunor notorieti, speciali%ti, pot !i i!erite, pe cn emnitatea este una. $ist, !ire%te, oameni mai

buni, ar %i mai ri, care nu pun pre, ba c(iar ignor esena %i emnitatea omului. Voltaire spunea)3'vem e trit oar ou "ile) nu !ace s le petrecem oprimai e ni%te ticlo%i vrenici e ispre.Cel care ispreuie%te un alt om nu pose o emnitate uman eplin. *entimentul emnitiiumane nu trebuie s epin e mpreurri 6 nici e bogie, nici e provenien social, nicic(iar e noroc. a trebuie s persiste mereu ntre oameni, ca un element inispensabil oricreisocieti. 0a 2oc(e!oucaul spunea ntr-o sentin a sa) 3$ist o emnitate care nu atrn e noroc7este o anumit atituine care ne istinge %i care pare a ne estina pentru lucruri mari7 este preuirea

pe care ne-o m noi n%ine !r a ne a seama7 prin aceast calitate c%tigm respectul celorlalioameni %i, e obicei, ea este aceea care ne pune easupra lor mai mult ect na%terea, !unciile %iect nsu%i meritul.

5rice scop are ntoteauna un cost, sau o emnitate. Consierm c acest cost e$terior sepoate aprecia n ceva material, sau n bani, pe cn costul interior se nume%te emnitate. Cteoatcostul acesta interior este mult mai nalt ca preul material. ntr-aevr, acolo une nu e$ist un pre,une nu gsim un ec(ivalent material, acolo este emnitate. 'ceast emnitate nu are un pree$tern, ci oar unul intern, subiectiv, care este estimat e con%tiin. 'cest pre luntric are o valoareintrinsec ce se ienti!ic cu emnitatea moral. 'ceasta este irect legat e o anumit atorie, arnu e sentimentul atoriei. *entimentul atoriei este altceva. Datoria, ns, este impunerea practic.*entimentul atoriei ns este mai presus. l vine in convingere, in con%tiin. Con%tiina este

singura instan care etermin convingerea %i motivea" aciunea atoriei. a impune o lege a sa.'ceast lege este suprem %i vine intr-un nemn luntric, c(iar ini!erent e posibiliti. 'st!el,putem euce c emnitatea nu este ceva ec(ivalat cu un pre %i nu urmre%te un interes material.


6/79

*ursa ei este ns%i ieea emnitii umane. Demnitatea uman nu se supune unor legi po"itive, cioar legii ictate e con%tiin.

Demnitatea se poate re!eri la un alt om %i la propriul u 6 aic, eu sunt emn pentru c suntom 6, %i re!er %i la ali oameni. 'ici emnitatea este liber. n ca"ul cn vine n contraicie cucon%tiina, o atare emnitate pervers poate a na%tere mai multor vicii, precum minciuna, "grceniasau mpcarea !als. 8oate aceste vicii se mani!est n relaiile cu ali oameni. n ca"ul acesta

emnitatea ispare.'%aar, orice om are un cost, o valoare luntric inestimabil. 5rice om este un univers unic,irepetabil, sau, cum "icea minescu) n orice om o lume %i !ace ncercarea. 8ocmai acest costluntric, numit emnitate, l !ace pe om s !ie respectat e ali oameni, ca egal ntre egali. Dinaceast realitate eriv, e !apt, conceptual ec(itii) oamenii sunt egali ntre ei, toi au aceea%iemnitate 6 iat !ormula emnitii umane.

ste necesar, totoat, s subliniem c emnitatea se mani!est sub mai multe aspecte)emnitatea !amiliei %i e"voltarea valorilor !amiliei, emnitatea copilului, a aolescentului, astuentului, a !emeii %i a brbatului, emnitatea pro!esional, demnitatea nai!na". 2e!eritor laemnitatea unui popor, sau emnitatea naional, au !ost !ormulate mai multe iei, sub i!eriteung(iuri e veere.

8otu%i, aici, vom meniona in capul locului c emnitatea naional, mnria naional, nu arenimic n comun cu naionalismul. &iecare naiune %i are comorile sale naionale, care i eterminientitatea, ar %i emnitatea naional, care e legat e sentimentul naional, e atinilestrmo%e%ti, e patrimoniul cultural, e limb etc. minescu scria) 3+aionalitatea trebuie s !iesimit cu inima %i nu vorbit numai cu gura. Ceea ce se simte %i se respect anc se pronunarareori. Demnitatea naional corelea" irect cu iubirea !a e ar %i e neam, !a e pmntulnatal. &iecare popor trebuie s !ie apreciat ca ientitate naional %i respectat n concertul popoarelorlumii. 2espect %i reciprocitate, iat caracteristicile e ba" ale emnitii naionale. 0e"areaemnitii unui popor uce la cataclisme sociale. '%aar, avem atoria s ne aprm emnitateanoastr naional, s !im oameni la noi acas, ceteni ai acestei ri, altminteri ne vom tre"i pestenoapte vasali sau sclavi.

#rocesele ce se es!%oar actualmente pe continentul nostru, e$tinerea 9niunii uropenese ba"ea" pe principiul unitii n iversitate. &iecare ar, !iecare popor, cu ientitatea %i cuemnitatea sa, este primit n !amilia european. Cn procesul se va esvr%i, va trium!a attemnitatea naional a !iecrui popor n parte, ct %i cea general-uman. 9manismul va !i un

principiu e ba" al e$istenei.#e e alt parte, emnitatea poate !i atribuit omului, poporului, ea poate !i privit sub

i!erite aspecte 6 a omului n general sau a specialistului, a meseria%ului. De asemenea, emnitateapoate !i privit %i prin prisma repturilor omului, a ec(itii sociale, a unor procese sociale, precumcel electoral, uiciar etc. Demnitatea nai!na"este valoarea suprem a oricrui popor. a estelegat e trecutul istoric, e aevr %i, esigur, ea motivea" %i etermin inuirea unui popor n

istorie. un aevr care nu are cum ocoli nici ara noastr, 2epublica 1olova. Dup aoptareaDeclaraiei e Inepenen, la :; august


7/79

n istoria omenirii s-au perinat o mulime e popoare. 9nele au re"istat ncercrilortimpului, altele s-au stins o at cu cetile, ora%ele %i a%e"rile lor. Dinuirea n istorie epine nmare msur e nsu%i poporul, e emnitatea sa naional. &iecare popor, pentru a re"ista, trebuies-%i p"easc ara, iar statului i revine s aib gri e cetenii ei, s-%i protee"e %i s e"voltecultura, limba %i traiiile lor. Cei care nu au respectat aceste principii s-au pierut n neantul uitrii.8otoat, !ormarea %i ispariia rilor %i a statelor este un proces !iresc, istoric, un proces evolutiv.

&iecare stat %i are istoria sa. De-a lungul veacurilor rile su!er sc(imbri e teritoriu, sc(imbriemogra!ice, e componen etnic etc. >i 1olova noastr a cunoscut multe sc(imbri evolutive.*tatul construit e /urebista n anii @-AA .e.n. se ntinea e la +istru %i 1area +eagr pn laDunrea e 1iloc, %i e la munii /alcani pn la munii Carpai e +or. n Beograp(ia sa,*trabon consemnea" c aungn n !runtea neamului su, /urebista l-a nlat att e mult prine$erciii, abinere e la vin %i ascultare !a e porunci, nct, n civa ani, a !urit o mare putere %i asupus geilor cea mai mare parte in populaiile vecine. /a a auns s !ie temut %i e romani. De-alungul secolelor 1olova a cunoscut numeroase sc(imbri e teritoriu, e organi"are statal, ecomponen etnic, in!luene culturale in partea celor cu care a contactat. *ntem, e !apt, o "one inter!eren cultural. 9n rol ne!ast l-a avut, totu%i, n evul meiu %i n perioaa moern,su"eranitatea otoman %i politica e e"naionali"are ruseasc, e"membrarea teritoriului n urma

i!eritelor 3pacte, eportrile, !oametea organi"at, imigraiile etc, etc, etc. 0a !iecare etapistoric, 1olova su!erea piererea unui anumit teritoriu. 8oate imperiile 6 Imperiul 5toman,Imperiul 'ustro-9ngar, Imperiul 2us 6 ne-au 3croit (arta, s!rtecn trupul rii. Cu toate acestea,molovenii %i-au pstrat ientitatea, moul e trai %i !elul e a !i, limba %i atinile. #e parcursulanilor, tocmai atorit componentelor emnitii naionale, am reu%it s supravieuim ca ar %i

popor. n vi"iunea noastr, emnitatea naional este valoarea suprem a inuirii noastre n istorie.Iat e ce este oportun ca n anul :@@A 6 anul lui >te!an cel 1are %i *!nt6 s aborm acestsubiect. nsu%i >te!an cel 1are este un simbol al emnitii naionale. Di!erii oameni, i!eriiistorici %i cercettori neleg emnitatea uman %i naional i!erit, %i acest lucru este !iresc. 8oileag emnitatea naional e patriotism, e iubirea !a e ar%i neam. Demnitatea ncepe, e !apt, e la omul concret, e la cetean, e la mam, e la !amilie,e la satul natal, e la ba%tin, %i se ntruc(ipea" n emnitatea poporului, n emnitatea naiunii.n vi"iunea noastr, +!m%!nente"e demnitii nai!na"esnt) Li(e$tatea

69n popor, pentru a !i emn %i pentru a putea tri n emnitate, trebuie s !ie mai nti liber.*clavia %i emnitatea snt incompatibile. #e parcursul istoriei, strmo%ii no%tri au preuitlibertatea mai mult ect orice alt lucru pe lume. 1arii no%tri conuctori, marii no%trivoievo"i au luptat pentru libertatea %i neatrnarea rii. 1ulte viei au !ost puse pe altarulemnitii, ar ele au !ost usti!icate4 #utem a!irma c libertatea este o preconiie aemnitii naionale, !unamental tuturor repturilor %i atoriilor noastre. a este o lege nsine, iar calea spre libertate constituie nsu%i estinul nostru. 0ibertatea unui popor %i a unei

ri trebuie s !ie ns nu numai una politic, ci %i una economic. #oporul %i ara meritlibertate, ar ea se obine prin lupt %i prin mult munc. +oi trebuie s veem, s concepemlibertatea att la nivelul rii, ct %i la nivelul ceteanului. 'cesta trebuie s aib libertate egnire, e con%tiin, e religie, libertate e e$primare %i e in!ormare, libertate e asociere.De asemenea, el va bene!icia neaprat e libertatea cuvntului %i libertatea presei.7

D$e%tu$i"e $ii i a"e %!%!$u"ui n +!nte5tu" "umii62epublica 1olova a !ost recunoscut e maoritatea rilor lumii. n martie


8/79

con!ormitate cu preveerile Declaraiei universale a repturilor omului. ara noastr trebuies-%i gseasc locul su emn n !amilia naiunilor unite. ste evient c temeiul reptiiinternaionale n aceast !amilie a statelor trebuie s !ie egalitatea, ini!erent e mrimeateritoriului sau e numrul populaiei pe care l are o ar sau alta.7

Te$it!$iu" i a$a6&iecare ar are, evient, un teritoriu. 'cesta caracteri"ea" imensiunea material a

statului, spaiul istoric %i etnic al evenirii sale. *tatul nu poate !i conceput !r noiunea espaiu. 8eritorialitatea unui stat are ou trsturi e!initorii) inalienabilitatea %iinivi"ibilitatea. n acest conte$t, att teritoriul, ct %i !rontierele rii, sunt cons!inite prinlegi organice interne, con!orme normelor unanim recunoscute ale reptului internaional.#reistoria rii %i a poporului nostru se piere n ancul vremurilor. +eamul nostru s-a!ormat lng rurile Dunre, +istru, #rut, une, ntre anii


9/79

campanie mpotriva ttarilor. 5 puternic armat in 8ransilvania, in care !ceau parte %iromJni maramure%eni, ptrune n 1olova %i, cu spriinul populaiei locale, i n!rnge %i ialung e!initiv pe ttari. #e teritoriul micilor !ormaiuni locale e pe versantul rsritean alCarpailor se ntemeia" o 3marc e aprare, care se va numi n viitor ara 1olovei.2egele 9ngariei l-a numit omn al 1olovei pe maramure%anul Drago%. Dac Drago% estesocotit ca ntemeietorul rii, se pare c /ogan e cel care a a%e"at e!initiv omnia

1olovei. De aceea unele povestiri populare au !cut in amnoi o singur persoan 6/ogan-Drago%. n anul


10/79

conlocuitoare. 0a actuala etap e e"voltare a societii umane, n secolul in!ormati"rii,globali"rii %i a migraiiunilor, aceast problem capt o eosebit acuitate %i e !iresc s !iea%a. #roblema repturilor %i a libertilor minoritilor naionale conlocuitoare este una

primorial att la nivel e politic statal, ct %i e politic internaional. n lume e$ist npre"ent circa @@@ e etnii, pe cn numrul e state este mult mai mic. &iecare etniebene!icia" ns e repturi %i liberti menite s le conserve ientitatea. Importante

organisme internaionale, precum 5rgani"atia +aiunilor 9nite sau Consiliul uropei,acora o atenie eosebit, constant, problemei minoritilor. Comitetul e 1ini%tri alConsiliului uropei a aoptat, la


11/79

9ltimele ou ecenii ale sec. I e.n. snt ominate e personalitatea lui Decebal, care seremarc n mo eosebit prin re"istena opus cuceririi Daciei e ctre romani. n urmacelor ou r"boaie aco-romane in anii


12/79

#otrivit recensmintelor in anii


13/79

mpreun? n acest conte$t, povestirea lui Creang, 31o% Ion 2oat %i unirea, este actual %i ast"i.Iealul unirii i-a !rmntat pe moloveni secole la rn... #rin anii F@, un scriitor scria n revista3+istru c 3molovenii s-au unit n urul srciei lor... De%i bocesc prea mult, plngnu-%i soarta,scrba, bucuria, !ericirea, oinele sale repre"entnu-i ntru totul, lacrimile vrsate au ns un e!ect

puri!icator %i tonic. Dup un cntec e ale au inimile u%urate. n po!ia tuturor acestor slbiciuniprelnice, molovenii %i-au pstrat oricn emnitatea, sau, cum "ic ei, omenia.

*ocietatea moloveneasc contemporan %i are %i ea propriul caracter. De"membrat npolitic, oscilea" e la reapta la stnga, e la tricolor la steagul ro%u, cu secer %i ciocan, ar nccu c(aracter naional. >i b%tina%ii, %i etniile conlocuitoare, aprecia" sociumul molovenesc, eci

poporul ca atare, cu caracteristicile lui speci!ice. Ientitatea naional s-a contopit cu naiunea, cupoporul. * !ie acesta un proces ialectic al societii contemporane, cn omul pre!er s !ie numolovan, nu rus, nu ucrainean, nu evreu, nu ggu", nu bulgar, nu rom, ci cetean al 1olovei.*perm c evoluiile ce uc spre autoper!ecionarea societii noastre vor continua, iar optimismul,spiritul pragmatic %i ncreerea n Dumne"eu va clu"i estinul 1olovei, al sociumuluimolovenesc, spre vremuri mai puin s!%iate e ureroase contraicii. #erioaa pe care o parcurgen pre"ent 2epublica 1olova este marcat e o pro!un cri" social-politic, agravat eseparatism %i e o alt cri" ientitar. 8recerea e la sistemul social-politic socialist la un sistem

ba"at pe economia e pia %i proprietatea privat a bulversat concepte %i obi%nuine, atituini(abituale %i comportamente, a eclan%at o aevrat cri" a mentalitilor. *c(imbarea relaiilor e

proprietate a nrutit pentru moment relaiile interumane. 'testm mai multe malaii sociale,relaii umane patologice, care au provocat %i o cri" a moralitii. n acest conte$t comple$ altran"iiei, al promovrii anevoioase a re!ormelor, o mare rspunere moral pentru tot ce sentmpl cu poporul nostru o are, alturi e clasa politic, %i intelectualitatea, inclusivintelectualitatea e la ar. nvtorul, octorul, agronomul trebuie reau%i la emnitatea lor eintelectuali, !iinc mproprietrirea cu pmnt, munca grea pentru supravieuire i-au neprtat nmare msur e procesele culturale, eucaionale %i c(iar morale. Intelectualul e la ar trebuie silumine"e %i s euce, s !ie un reper care s reauc n su!letele %i minile ranilor emnitatealor secular 6 e om, e stpn, e gospoar. 1ai mult ect att, intelectualitatea are atoria siniie"e o serie e msuri practice, s !ormule"e un program pentru a!irmarea unei ieologii aDemnitii 9mane, a unei societi (omocentriste, ptruns e spiritual umanismului. un procesi!icil, ce trebuie n!ptuit prin eucaie, prin cultur, prin toleran %i ncreere, prin nelepciune,

prin unire %i prin crein n Dumne"eu. Consierm c, n actuala etap e e"voltare 2epublicii1olova, n grava cri" a mentalitilor %i a moralitii, trebuie s es!%urm o susinut activitatee iluminare a populaiei. 'vem nevoie e o nou etap a iluminismului. nevoie iar%i e o

plecare n popor, intelectualii urmn s mearg in sat n sat, s cutreiere 1olova n lung %i nlat, insu!lJnu-le oamenilor ncreere n !orele proprii %i n "iua e mine.7 Cu"tu$a nai!na" i "im(a

6Cultura naional %i limba sunt pilonii spiritualitii %i ai emnitii naionale. &r e

limb, !r e mo%tenirea noastr cultural, ientitatea noastr naional nu este ect ovorb goal. 'resnu-ne speciali%tilor !ilologi, a!lm c istoria limbii romJne ncepe nanul


14/79

9n rol eosebit n spiritualitate %i n aprecierea emnitii noastre naionale l are %tiina. 'nume%tiina naional, re"ultatele ei, ne-au !cut s !im recunoscui pe arena internaional. 1olova arecei mai muli inventatori %i inovatori in toate rile uropei. De%i este n su!erin n aceast

perioa e tran"iie !r e s!r%it, %tiina noastr continu s !ie o mnrie naional, ce spore%teemnitatea %i valoarea noastr ca popor.

9n rol aparte n evaluarea emnitii noastre naionale o are !olclorul nostru, traiiile

noastre, moul e trai, arta, teatrul, literature artistic, alte !orme originale e mani!estare. &olclorul%i mu"ica, obiceiurile %i me%te%ugurile ne iniviuali"ea" ca popor, prin aceasta suntem unici nuropa %i n lume. le toate pornesc e la atinile strmo%e%ti. 8oate acestea s-au oprit n timp, s-auimortali"at n monumentele noastre ar(itecturale %i patrimoniale. 8rebuie s avem gri e aceastcomoar !r e pre, s-o transmitem ne%tribit generaiilor viitoare, pentru a inui ca popor %ineam. 8rebuie s subliniem c emnitatea naional ncepe e la !iecare in noi, la locul e trai, n!amilie, societate, n procesul e munc. Dac am para!ra"a o cugetare a marelui minescu, vomspune c att naionalitatea, ct %i emnitatea, trebuie s !ie simite cu inima, !iinc ceea ce se simte%i se respect rareori se pronun. *entimentul e emnitate se mani!est n iubirea !a e ar, !ae neam, !a e popor, toate acestea avn ca e$presie suprem libertatea poporului. +u orim s!im nici robi, nici vasali, nici s subugm pe cineva. *untem un popor pa%nic, cu oameni (arnici,

binevoitori %i primitori. 'u simit-o toi cei care au vi"itat 1olova. Dorim s !im tratai %i noi nacela%i !el, s !im apreciai %i stimai la usta noastr valoare, ca oricare alt popor. +u trebuie scutm salvarea pe aiurea, n uropa sau n 'merica, ci s-o gsim la noi acas, prin munc asiu%i prin unire n urul intereselor noastre naionale %i civili"aionale. Doar a%a vom putea mbri%a,cu emnitate, valorile europene %i universale.

1enionm, e asemenea, c elemente ale emnitii naionale sunt %i simbolurile statului)tricolorul Gro%u, galben %i albastruH %i stema e stat 6 simbolul strvec(i al romJnilor moloveni,capul e bour. 8oate trebuie transmise in generaie n generaie, pentru a renvia n generaiileviitoare mnria e a aparine unui popor anume, care a %tiut s-%i pstre"e emnitatea naional.7


15/79

!. "elaii interpersonale. #asiuni i sentimente.

Oamenii vor vedea doar ceea ce sunt pregtii s vad

Ralph Waldo Emerson

2elaiile interpersonal sunt stabilite ntre personae Gnu grupuri, instituii, colectivitiH %i epin enecesitile umane iniviuale) support psi(ologic, ragoste, stim, reucerea incertituinii %ian$ietii, a!iliere, securitate, statut, prestigiu.

$ist relaii constituite pentru satis!acerea necesitilor e sociabilitate Gprietenia, istracian comun, ragosteaH.

Coniia esenial a e"voltrii umane este un meiu interpersonal po"itiv, ba"at peacceptare reciproc, stim, sinceritate.

Dintre toate atituinile noastre cele mai importante sunt atituinile !a e oameni. Dincoloe momentul primei ntlniri, preocuprile se centrea" pe moelul n care ntreinem %i g(imrelaia e la simpatia sau atracia iniial la o prietenie mai pro!un sau c(iar la o relaie intim %iiubire.

aH pentru maoritatea in noi posibilitatea c n!i%area !i"ic a unei personae s !ie un eterminant al

intensitii pre!erinei ni se pare neemocratic. *pre eosebire e c(aracter %i personalitate,aspectul !i"ic este un !actor asupra cruia avem un control !oarte reus %i eci nu este corectca acesta s !ie !olosit rept criteriu pentru a pre!er pe cineva. Cercetrile asupracomportamentului real al oamenilor arat c atractivitatea !i"ic nu este mai important oarla primele ntlniri ci %i la urmtoarele. *tanarul social personal %i aprecierea e sine suntampli!icate atunci cn suntem alturi e o companie atrgtoare.

bHpro$imitatea cercetrile arat c cel mai bun preictor al unei prietenii este istana intre oameni.#o$imitatea cre%te intensitatea reaciei iniiale. #rietenia este cel mai !recvent re"ultat al

pro$imitii.cH !amiliaritatea pro$imitatea este cea care crea" legturile ntre oameni %i mre%te !amiliaritatea.

&amilia !avori"ea" atracia ntre persoane.

H similaritatea unul intre motivele pentru care similaritatea uce la simpatie este acela cinivi"ii in la opiniile %i pre!erinele lor %i le !ace plcere s !ie n compania altora care ivalorea". Iubirea nseamn mai mult ect pre!erina intens pentru cineva. 1uli intre noicunoa%tem oameni pe care i simpati"m, ar pe care nu-i iubim, iar unii intre noi au iubitcu pasiune oameni pentru care nu au avut o pre!erin special. Iubirea pasional estee!init ca o stare emoional intens n care tanreea %i sentimentele se$uale, e$altarea %iurerea, an$ietatea %i u%urarea, altruismul %i gelo"ia coe$ist ntr-o con!u"ie e triri Qalster,


16/79

intentii si !orte, orientate spre un tel unic. #asiunea inseamna avantul, atragerea, orientarea tuturoraspiratiilor si !ortelor personalitatii intr-o unica irectie, concentrarea lor asupra unui singur tel.

5biectele sentimentelor pot !i imagini si notiuni care !ormea"a continutul constiintei morale aomului. *entimentele inalte se re!era la valorile si iealurile spirituale. le ocupa un loc importantin !ormarea personalitatii !iecaruia intre noi. *entimentele in!luentea"a comportamentul omului si

pot motiva !aptele lui. *entimentele sunt mai intelectuali"ate si traite mai intens. Ca si emotiile, elesunt !oarte numeroase.

Cuvintul 3emotie vine e le latinescul 3emovere a nelinisti, a e$cita.

2m!tii"e repre"inta o stare a!ectiva provocata e o anumita situatie sau e un obiect oarecare. Darin acelasi timpemotiile sunt ca niste pro!esori buni pentru !iecare intre noi. le ne invata prine$perienta trairii iverselor stari, po"itive, negative sau neutre. *u!erinta, e e$emplu, ne esc(ie

posibilitatea e a veea alt!el lucrurile. Can su!erim, intensitatea urerii ne etermina sa orim sa!acem ceva pentru a-i pune capat. Disperarea ne esc(ie calea spre actiuni pe care inainte eramneincre"atori sa le intreprinem. /ucuria, ca si emotie, este catali"atorul multor reusite, iar cautarea!ericirii, in momentul in care se materiali"ea"a ca si sentiment, evine un scop in sine.

De multe ori o emotie o masc(ea"a pe alta. 'st!el, o !urie poate !i masca unei !rici, a uneineincreeri sau a singuratatii. 'gresivitatea poate ascune nevoia e calura, a!ectiune asa cuminviia poate masca orinta e autoper!ectionare, e stima e sine. /ucuria si optimismul pot, inunele ca"uri, sa se trans!orme in entu"iasm 3ra"boinic, care poate uce si la urmari ne!ericite. Inacest mo, in !unctie e situatia concreta, una si aceeasi emotie poate contribui la aaptare si lainaaptare, poate uce la ispersie sau poate inlesni comportamentul constructiv. 'lt!el spus, toateemotiile au o latura po"itiva si una negativa. 'tunci can suntem constienti e puterea acestei laturia!ective, in care recunoastem ambele parti ale emotiei, abia atunci putem traim un ec(ilibruemotional bene!ic.

motiile noastre sunt !oarte inteligente, sunt !acilitatori inamici ai vietii, prouc "apaceala siurere, relatii "gomotoase si linistite. *unt ca un sistem meteorologic intern care ne motivea"a spreo sc(imbare, ne au oca"ia sa ne revi"uim trecutul ar ne o!era si sansa sa ne irectionam viitorul.

Cu siguranta ca iti amintesti e perioaa aolescentei can emotiile sunt traite mult mai puternicecat la orice alta varsta. De multe ori, con!lictele intre semeni, intre generatii se atorea"a!aptului ca una intre parti interpretea"a gresit mesaul sentimentelor si emotiilor celeilalte

persoane. 9neori, pur si simplu, nu ne am seama cat e intense sunt sentimentele cuiva si le tratamca !iin un !oc e paie in spatele unei emotii. #oti incepe constienti"area emotiilor tale prin a lesorta si prin a te lamuri ce urmareste !iecare.

Emotii pozitive) bucuria, simpatia, incantarea, recunostinta, atasamentul, stima, increerea, manria,entu"iasmul, siguranta, e$altarea.

Emotii negative) tristetea, !uria, !rica, neca"ul, isperarea, regretul, inviia, e"amagirea, ma(nirea,plictiseala, vinovatia, "apaceala, supararea, inignarea.

Emotii neutre) mirarea, curio"itatea, ini!erenta, nelinistea, inganurarea, simtul raspunerii.

9i "a +e ma a4uta + tiu +eea +e &tiu

De!inirea ar %i escoperirea emtiilor %i sentimentelor ne pot !i e !olos n nelegerea semni!icaieiacestora. Vestea bun este c a%a cum !iecare intre noi a nvat s citeasca, tot a%a putem nva s

ne recunoa%tem emoiile, s le simim n ntregime, s ne gnim la ceea ce ne transmit, sescoperim situaiile %i evenimentele care le-au provocat. >i pe msura ce vom nva toate acestea,musa!irii se vor trans!orma treptat in neinvitai n prieteni. De aici ncolo se esc(ie un spaiu


17/79

care ne permite s trim %i s simim o gam larg e emoii, care ne au un sens mult mai bogat alvieii.

1eitea" o clip la citatul urmator)

3entimentul e venic nou, iar cuv!ntul a fost !ntre"uinat mereu, de unde neputina de a reda oemoie prin cuvinte. Victor Eugo

#asiunea $ un sentiment instantaneu care se evapor uimitor e repee atunci cn gase%ti un e!ect persoaneirespective. *pre e$emplu, n mare parte baieilor, li se intampl ca atunci cn merg ntr-un club, la o

petrecere, s pun oc(ii pe o !at mai sumar mbrcat, !oarte atrgtoare. 'tunci intervine pasiunea, ei %i oresc cuorice pre s intre n iscuie cu ea, s nu cumva s apuce altul naintea lor. i bine pasiunea asta urea"a o sear pentruc nu o cunoastei cu aevrat pe acea persoan. Riua urmatoare poate vei !i surprin%i ) !ie au"iianumite lucruri espre ea, !ie purtai o iscuie %i v ai seama c nu v potrivii. 'sta repre"int, n opinia mea, o

pasiune S ceva instantaneu. n sc(imb, I9/I2', un sentiment miri!ic ar greu e ntlnit este ceva mai special. #oiiubi o persoan pe care o %tii e mult timp, pe care o ve"i es, i cunosti personalitatea, aciunile, o consieri aecvat!irii tale, cineva care c(iar ac te va e"amgi tu nu o vei simi. #e acea persoan o ve"i n acela%i !el c(iar acuneori este iv %i alteori o simpl !at...las e gnit c(estiile astea %i uneori aung s cre c nu prea mai e$istiubire. #uine persoane mai sunt atrase e su!let, n "iua e ast"i iubirea este acaparat e (aine %i e bani ...

#asiunile aolescentului)8inerii in "iua e a"i au preocupari in ce in ce mai variate.9niiintre eipractica un sport )!otbal,tennis,atletism.9nii tineri sunt preocupati cu cititul,cu e$cursiile sau pur sisimplu asculta mu"ica.#reocuparile varia"a e la inivi la inivi in !unctiee omeniule interes.Cele mai mari : (obbT-uri ale aolescentului roman upa parerea mea sunt !otbalulsi mu"ica.Cei mai multi tineri au ca moele in viata !otbalisti sau oameni in lumeamu"icii.Ce etragic insa e ca tanarul in "iua e a"i nu mai citeste asa mult,el pre!eran sa vaaun !ilm sa ascultemu"ica sau sa stea egeaba.Desigur uitatul la !ilme sau ascultatul mu"icii nu sunt niste lucrurirele ,ele c(iar autan tanarul sa se rela$e"e, insa aolescentul pre!era mai mult

televi"orul ecat cartea e multe ori acest lucru este in e"avantaul lui.Din pacate aolescentii maiau si UpasiuniU negative pentru ei cum ar !i !umatul si bautura.8ineriiin "iua e a"i incep inca ela varste !ragee sa consume alcool sis a !ume"e ceea ce este un lucru ingriorator.

Ce e&te un sentiment

' %ti ce este un lucru, un !enomen, spun unii, nseamn a te pricepe n arta %i %tiina e a-l construi, e a-l crea. ' %ti ceeste un sentiment nseamna mai inti a-l tri. #entru aceasta se cere s esc(i"i oc(ii asupra lumii in urul tau, asupracelor e lng tine, asupra celor ce te-au preceat %i te vor urma7 nseamn apoi s te apleci atentasupra operelor oamenilor e %tiint, opere care i vor precee marea bucurie e a-ti e"lega o parte in UenigmeleuniversuluiU7 nseamna a-i nrepta pa%ii spre marii poei ai umanitii, spre celebrii romancieri %i

ramaturgi7 mai nseamn s ptrun"i n misterele lumii !ormelor, a culorilor %i a luminii7 nseamn s tela%i vrit e armonia G%i isonaneleH lumii sonore.

PRI2T2NIA

9n vec(i proverb spune ca cel mai ne!ericit om este acela care nu are prieteni.

I. Ce nseamn prietenia, care este valoarea unei prietenii pentru noi?

Dup ce criterii i alegi prietenii? Care sunt elementele care !ac o prietenie s !ie urabil?Gncreerea, sinceritatea, acceptarea, respect!ul reciproc, !ielitatea, autorul reciproc,H

Ce repre"int pentru voi prietenia, un prieten? Ce te-a !cut s-i ore%ti prietenii pe care i ai? n ceconte$t ne !acem un prieten aevrat? G%coala, H Care este principiu up care i alegi prietenul? Voi


18/79

suntei prieteni aevrai? Dac la un moment at n via cel pe care l consierai prieten aevrat%i pentru care e-ai pus pe tav su!letul, te-a n%elat. Ce !acei, i acorai o a oua %ans? Ce !acemac n cercul nostrum e prieteni sunt personae care ne in!luenea" negativ? G !oarte importants !ii griuliu cn i alegi prieteniiH. Care ar !i stanarele up care i alegi prietenii? #rieteniaaevrat are %i limite? De multe ori nu spui n !amilie ceea ce spui prietenilor. *-a ntmplat vre-oat ca un anumit prieten s nu corespun stanarelor !amiliei tale % ice s-a ntmplat?

important votul prinilor n alegerea prietenilor. Ce se ntmpl ac am gsit acel prieten aevratar prinii nu sunt e accor. Ce !acem, renunm la prietenie? De multe ori prieteniile aevratetrec prin teste. Cum am putea la un moment at s testm un prieten, s veem ac ntr-aevr esteun prieten aevrat? #rietenia aevrat sau prietenul aevrat nu poate !i singular, putem avea maimuli prieteni aevrai?

' !i un prieten aevrat nseamn a !i uno m loial cuiva, a !i o persoan e ncreere, a !i mai multect un !rate c(iar, mai ales cn omul aunge la nenorocire %i ar avea nevoie e tine. 5 prietenie eurat este ceva rar, %i unul intre cei mai nelepi oameni care au trit pe pmnt regele *olomon,spunea c cine-%i !ace muli prieteni %i !ace spre pier"ania lui, pentru c nu cantitatea contea" n

prietenie, ci calitatea. Dar ac e o prietenie e urat, atunci ea sigur trebuie s aib la ba" cteva

elemente.- 8ransparena, sinceritatea- #reocuparea pentru cellalt- 0egmntul- 0oialitatea- #asiunea- Dumne"eu

o problem ac putem s mai pstrm o prietenie n ca"ul cn cineva ne e"amge%te. 5ricepersoan are reptul o at s gre%easc. Dac lucrul acesta se ntmpl mai es, atunci este o

problem e caracter. ' gre%i i se poate ntmpla oricui, pentru c noi toi suntem supu%i gre%elilor,nimeni nu este per!ect, ar cn evine un obicei aceast problem e caracter trebuie corectat. nmomentul n care se corectea" el poate !i reintrous n cercul e prieteni.

I. Creei c Dumne"eu poate s !ie prietenul vostru?

*e spune c !amilia i-e at e Dumne"eu, iar prietenii i-i alegi. !oarte important cum i alegiprietenii, ce prime%ti e la prieteni, ce o!eri prietenilor. V oresc s !ii prieteni aevrai, s aveiprieteni aevrai, ar cel mai important e s-l ai ca prieten pe Dumne"eu, care e isponibil :A in:A.

#rietenia este ntemeiat pe a!eciune, pe bucuria partenerilor e a !i mpreun7 prietenia esteo relaie autentic ntre persoane egale7 prietenia se ba"ea" pe ncreere reciproc e une tenina

e con!ien %i e a mprt%i e$periene %i activiti7 prietenia are !ielitatea ca principiu,neacceptarea isimulrii, acorarea e spriin reciproc, susinere %i aprare mutual, isponibilitateae a !ace ct mai mult pentru cellalt. #rietenia nu e$clue con!lictele.

Qrig(t introuce A criterii pentru a istinge ntre simple cuno%tine prietenie ragoste cstorie)

aH caracterul e$clu"iv al relaiei Gragostea este strict ioic, prietenia - esc(isH.bHstatornicia Gragostea , cstoria stabile, prietenia - !luctuantHcH impactul normelor sociale Gminim prietenie, ma$im - cstorieHH preominant e$presiilor emoionale


19/79

Cum &e +!n&t$uie&te ! $e"atie inte$%e$&!na"a

Care sunt etapele acestui proces?

/orna "ero) Rambeste, saluta si pre"inta-te primul4

Can oresti sa intri in comunicare cu o persoana necunoscuta, nu este nevoie sa astepti sa tepre"inte cineva. #oti sa te inrepti catre persoana respectiva cu "ambetul pe bu"e si, privin-o inoc(i, o saluti si te pre"inti) 3/una "iua. +umele meu este ...W 1a bucur sa va cunosc.

Contactul

#rima impresie contea"a, e aceea %$ima inta"ni$e +u ! %e$&!ana e&te )!a$te im%!$tantapentrueci"ia e a continua comunicarea. In aceasta etapa, aspectul !i"ic si comportamentul nonverbal

contea"a mai mult ecat cuvintele. Dincolo e cuvinte, e$presia !etei, calura sau raceala cu caresunteti intampinati, in!luentea"a orinta e a reintalni acea persoana sau e a o evita pe viitor.

2elatia e prietenie

In aceasta etapa d!$iti &a a)"ati mai mu"te in)!$matii "eate de a+ea&ta %e$&!anapentru a ocunoaste mai bine) pro!esie, pasiuni, situatie !amiliala etc. Deveniti cunostinte si c(iar se poateinc(ega o relatie e prietenie pe termen lung.

2elatia e ragoste

ste etapa in care oriti sa treceti la un staiu superior, sa consoliati relatia e prietenie pentru a

evolua spre o relatie apropiata, in care se e"valuie secrete, se impartasesc sentimente e ragoste,e$ista orinta e angaament pe termen lung si e responsabili"are pentru partener.Dinami+a iu(i$iidi)e$a de "a ! $e"atie "a a"ta,e aceea intimitatea poate !i cunoscuta oar cu una sau numai cateva

persoane e-a lungul intregii vieti.

2elatia e ragoste poate eveni $e"atie de +u%"upe viata sau pe termen limitat in !unctie eintensitatea sentimentelor.

Distantarea

F$u&t$a$i, +$iti+i, de0a"!$i*a$i, +u"%a(i"i*a$i, +!n)"i+te ne$e*!"0ate,$e&entimentenee$primate siacumulate in timp rabu!nesc in aceasta etapa, conucan la eteriorarea relatiei. #utine sunt

situatiile in care cei oi parteneri pot iscuta esc(is espre nevoile si sentimentele lor si eci ecomun acor sa-si reevalue"e si recare"e relatia, continuan sa se respecte reciproc si c(iar saramana prieteni.

2uperea legaturii

2&te eta%a )ina"a in +a$e "eatu$a &e $u%e,eoarece unul intre parteneri nu mai poate suporta saramana in relatie. In ca"ul legaturilor o!iciali"ate prin casatorie, estramarea relatiei atrage upasine si probleme e natura uriica) ivort, partaul bunurilor si al copiilor etc.

Im%"i+atii"e %e te$men "un di)e$a de "a ! $e"atie "a a"ta. #entru unele persoane, ivortul

inseamna eliberare si rela$are psi(ica, posibilitatea e a-si re!ace viata. $ista insa !oarte multeca"uri in care unul intre parteneri ramane atasat e trecut, regreta ruperea legaturii si intretinesu!erinta, eoarece nu reuseste sa invete ceva in e$perienta prin care a trecut si sa-i ea un sens.


20/79

2elatiile sunt absolvite e 'tasament4

De ce? #entru ca atasamentul vine intoteauna insotit e teama. 8eama e a piere alte persoane,

teama e a piere acceptarea altor persoane, teama e a piere incet sentimentele pe care le purtam!ata e celXcea e langa noi.

'tasamentul cere multeY 'tunci can cererile sau pretentiile noastre nu sunt satis!acute, suntemraniti si vrem ca cineva sa ni le ineplineasca cu orice pret. 'tasamentul generea"a !rica, ura,gelo"ia si multe alte sentimente care nu ne implinesc, ceea ce ne !ace ne!ericiti si incepem in nousa ne !acem planuri pentru a re-eveni !ericiti. #lanuri in care il !acem pe cel e langa noi ne!ericit.*e poate sa nu !im constienti e aceasta parte negativa a atasamentului, ar ea e$ista !ara inoiala. nevoie oar sa o constienti"am. Ata&amentu" &i Re"atii"e nu %!t )un+ti!na im%$eunaB

C(iar si o usoara variatie in sentimentele celuilalt ne oare. 'tasamentul nu e altceva

ecatde%endenta de &entimente"e n!a&t$e %ent$u +ea"a"ta %e$&!anaprin comportamentul,sentimentele si ganurile celuilalt !ata e noi. un soi e aictie. De inata ce comportamentul,ganurile, perceptia, sentimentele celui e langa noi se moi!ica, ne simtim raniti. In acest ca",sentimentele noastre pentru celXcea e langa noi sunt mereu incerte. 1ereu avem o !rica !ata eincertituinea sentimentelor celuilalt pentru noi.

Incercam mereu sa asiguram continuitatea sentimentului e certituine in ceea ce simte celalaltpentru noi, asa !el incat sa !im in siguranta, !ericiti, bine. F$i+a &i &entimentu" de $e"ati!na$enupot sa mearga impreuna4 In unele ca"uri veem ca acest atasament evine atat e puternic incat,atunci can celalalt nu mai e cum obisnuia sa !ie, suntem gata sa !acem cele mai mari greseli inviata noastra.

De ce ne atasam?

#rima intrebare pe care ar trebui sa ne-o punem ar !i) De +e ne ata&am

&iinta umana are in nastere aceasta asteptare e a trai Fe$i+it. Vrem certituinea, coerenta sicontinuarea !ericirii. Deoarece nu intelegem ce este cu aevarat !ericirea si cum anume putem sa oavem, cautam, asteptam si incercam sa ne asiguram aceasta continuitate in acele lucruri care nu nevor putea o!eri nicican continuitate. $pectanta !ericirii intr-un lucru care nu poate sa-i asigurecertituinea, coerenta si continuitatea se numeste Ata&ament.

&iinta umana vrea sa traiasca cu In+$ede$e in &ine. 'ceasta asteptare e mereu pre"enta7 increerea

in sine e retraita ca &ericire. Datorita !aptului ca nu intelegem cu aevarat ce inseamna Increerea insine, Increerea noastra in noi insine e epenenta e increerea celorlalti in noi, in statutul nostru,in situatia noastra !inanciara si alte lucruri pe care le asociem cu propria noastra persoana. 'st!el, necream e$pectanta e a !i acceptati neconitionat e catre cei in urul nostru. 'ceasta epenenta esentimentul increerii in sine se numesteAta&amentsi aceasta e %$!("ema tutu$!$ %$!("eme"!$umane.

#entru ca nu intelegem ce e cu aevarat &ericirea si Increerea, ne cream o e$pectanta e coerentain sentimentele, ganurile si comportamentele celorlalti !ata e noi. Iar can acestea nu semani!esta, ne simtim raniti si vrem sa ranim la ranul nostru.

Increerea repre"inta e !apt intelegerea valorii in propria persoana
http://www.empower.ro/relatii/relatiile-sunt-absolvite-de-atasament/http://www.empower.ro/relatii/relatiile-sunt-absolvite-de-atasament/


21/79

Din +au*a "i%&ei de inte"ee$e a 0a"!$ii %$!%$iei %e$&!ane, ne invatam sa recunoastem aceastavaloare proprie cu autorul perceptiei celorlalti espre noi, espre statutul nostru, !rumuseteanoastra, inteligenta noastra si multe alte aspecte.

'ungem sa ne recunoastem propria valoare prin intermeiul societatii si a altor asemenea lucruri.5ricine reuseste sa ne !aca sa ne simtim valorosi sau bine, ne atrage. Depenenta e aceasta noua

persoana creste pe masura ce celalalt continua sa ne !aca sa ne simtim bine si valorosi. Cu +at maide%endent de0enim )ata de +e"a"a"t, +u atat mai mu"t &u)e$im atun+i +and &entimente"e+e"ui"a"t %ent$u n!i &e &+-im(a.

&iecare !iinta umana vrea sa se simta in Siu$anta. In siguranta in ceea ce priveste starea !i"ica arsi cea emotionala si mentala. Devenim epenenti !ata e oricine cu care reusim sa ne simtim insiguranta !i"ic si emotional. +e simtim bine cu cei care ne !ac sa ne simtim con!ortabil, in sigurantasi valorosi. Daca cineva ne !ace sa ne simtim nevalorosi, ne simtim raniti si incepem sa !im inopo"itie !ata e acel cineva. Vrem sa ne etasam e acea persoana.

#roblema care apare aici este acest sentiment e siguranta, con!ort si valoare pe care !iecare vrea sasi-l asigure in lucruri care nu-i asigura certituinea, coerenta si continuitatea. 'tunci can nurecunoastem !aptul ca nu reusim sa asiguram continuitatea sentimentului e siguranta, continuam saincercam sa asiguram continuitatea sentimentului e *iguranta, Increere si &ericire in acelelucruri care nu pot asigura asta. 8otul, in !inal, evine &u$&a ne)e$i+i$ii &i ne&ati&)a+tiei in %$!%$ia%e$&!ana.

In cele in urma, toata problema se reuce la inte"ee$ea %$!%$iei 0a"!$i, la a intelege ce este cuaevarat Siu$anta, In+$ede$ea &i Fe$i+i$ea. Intelegerea propriei valori in e$istenta inseamnaIncreere si &ericire.

Re"atia, in $ea"itate, e&te "i(e$a de !$i+e ti% de Ata&ament. un soi e 'cceptare +econitionataa celuilalt. +u e atorata unui anume lucru pe care il regasesti in celalalt. 'cceptare !ara nici un

alt motiv. 9n ast!el e sentiment semni!ica Certituinea, Coerenta si Continuitatea. 'tunci can opersoana incepe sa-si recunoasca propria valoare, epenenta e a-si recunoaste valoarea in altepersoane se iminuea"a. Incepe sa-si piara !ricile. 'cceptarea sa pentru alte persoane incepe saevina in ce in ce mai +econitionata. Si a+ea&ta e +a"ea &%$e Fe$i+i$e &i Im%"ini$e Mutua"a inRe"atii.

#entru a intelege Increerea, 2espectul, &ericirea, 'cceptarea, 2elatiile, etc, avem nevoie eCun!a&te$e. Cunoasterea inclue Cunoasterea e *ine, Cunoasterea Intregii $istente siCunoasterea Comportamentului 9man.


22/79

'. Du$a(i"itatea $e"aii"!$ inte$%e$&!na"e. Matu$itatea )i*i+, %&i-!"!i+ i

&!+ia" a %e$&!anei.Pu(e$tatea e&te una dint$e +e"e mai %$!)unde %e$i!ade de t$an*itie din 0iaa unui !m,

din %un+t de 0ede$e (i!"!i+, &!+ia" &i (inente"e& %&i-!"!i+. A+ea&t eta%a in+e%e %$in&+-im($i &u(ti"e a&u%$a +a$a+te$i&ti+i"!$ )i*i+e i m!$)!"!i+e &i +u"minea*a +u matu$itatea

&e5ua". De !(i+ei, "a )ete eta%a %u(e$tii &e mani)e&t in inte$0a"u" 1/ ani, ia$ "a (iei 111E ani.Cuvntul pubertate este erivat in limba latin e la cuvntul UpubertasU, care se trauce

prin maturitate. #ubertatea este iniiata e sc(imburile (ormonale eclan%ate e (ipotalamus, carestimulea" glana pituitar s prouc o cantitate mai mare e (ormoni, %i la rnul ei stimulea"activitatea altor glane.*c(imbrile interioare, speci!ice acestei etape a vieii, se prouc cu apro$imativ un an inainte care"ultatele s !ie vi"ibile. 'tt (ormonul masculin e reproucere, testosteronul, ct %i (ormonul!eminin, estrogenul, sunt pre"ente la copiii e ambele se$e. n timpul pubertii, sc(imbrile lor eec(ilibru se moi!ic, !etele prouc cantiti relativ mai mari e estrogen %i bieii prouc mai mult

testosteron.Din punct e veere psi(ologic, !etele aung s se simt enate e !aptul c au !orme mai

!eminine, se con!runt cu probleme emoionale %i comportamentale, %i sunt nclinate ctre o relaiecon!lictual cu prinii. n timpul pubertii, certurile intre copii %i prini se ampli!ic, iarapropierea intre ei se reuce.

n ca"ul n care prinii sunt autoritari %i vor s-%i impun propriile preri, copiii aung s secon!runte cu mai multe probleme emoionale %i comportamentale.P$ima d$a!&te, %$imu" &$ut...#ubertatea este perioaa n care copiii se nrgostesc prima oar, ar tot n aceasta perioaa sunt

cel mai usor e in!luenat e ctre antura %i persoanele in ur. 8ot n aceast perioa sunt trasateliniile generale ale structurii psi(ologice - introvertit sau e$trovertit.

Ca$e &unt &emne"e %u(e$tii

Pu(e$tatea a)e+tea* di)e$it (aieii i )ete"e.

La )ete:- #rimul semn al pubertii este e"voltarea snilor.- Cre%terea prului in "ona pubian %i a$ile, ar %i apariia acneei.- 1enstruaie, e obicei, apare ultima.- Crestere n nlime.

La (iei:- #rimul semn este cre%terea testiculelor %i penisului.- 9rmea", cre%terea prului n "ona genital %i a$ilar.- De"voltare muscular, ngro%area vocii, apariia acneei %i prului !acial sunt procese continue la

pubertate.- Crestere n naltime.

Pe$i!ada %u(e$tii &e mani)e&t di)e$itB


23/79

#ubertatea poate avea moele iverse, ast!el nct nu toi oamenii trec n acela%i !el prin pubertate.1. Unii +!%ii %!t int$a n %e$i!ada %u(e$tii mai de0$eme de+at n m!d n!$ma" a)e+iunenumit %u(e$tate %$e+!+e. Dac apar semne e pubertate precoce Gnainte e vrsta e ; sau ani

pentru !ete %i nainte e = ani pentru bieiH, copilul trebuie us la meic pentru a veea ac arenevoie e tratament meicamentos %i ac organismul este pregtit pentru sc(imbrile ce urmea"a

s apar.#. Pe de a"t %a$te, e5i&t i +!%ii +a$e int$ "a %u(e$tate mai t$*iu de+t in m!d n!$ma". 9nast!el e e$emplu sunt gimnastele, sau copii care practic sport e per!orman e la vrste !ragee.

2)e+te"e %&i-!"!i+e#erioaa pubertii poate avea importante consecine psi(ologice %i sociale. De e$emplu, bieiia!lai la pubertate precoce sunt mai inali %i mai puternici ect prietenii lor, ast!el cu u%urin atragatenia celorlali, n special a !etelor. De asemenea, bieii cu un aspect !i"ic plcut sunt maincre"tori, mai siguri pe propriile !ore %i mai inepeneni. #e e alt parte, bieii care ating maitr"iu perioaa pubertii sunt mai puin ncre"tori in cau"a aspectului !i"ic copilaros %i !ragil,

atunci cn se compar cu prietenii %i colegii a!lai n plin proces e e"voltare.8otu%i, pubertatea precoce nu are ntoteauna e!ecte po"itive asupra bieilor, eoarece maturi"arease$ual timpurie la biei este nsoit e agresivitate in cau"a proucerii unor cantiti riicate e(ormoni masculini. De asemenea, par a avea o vrst mai naintat ect colegii lor, bieii a!lai la

pubertate precoce se con!runt cu o presiune sociala riicat care i !orea" s se alinie"e normelorspeci!ice aulilor, cu toate c nu sunt pregatii cognitiv %i emoional. De asemenea, aceastcategorie e biei %i incep mai evreme viaa se$ual, !apt care i e$pune riscului e"voltrii unorcomportamente eviante, sugerea" stuiile.


24/79

termini e vrst) e$ist personae care intr sau ies in aceast etap mai evreme sau mai tr"iuect alii.

P$in+i%a"e"e &a$+ini a"e de*0!"t$ii n ad!"e&+en

n aceast etap e via, aolescentul trebuie s reali"e"e o sarcin maor) aceea e a-%i

crea o ientitate %i e a evein un ault matur, complet %i prouctiv G#erLins, 'olescence)Developmental 8asLs, :@@


25/79

!eminine protectoare n !amilie, rgostoas, sensibil pier"nu-%i ientitatea !eminin.a nu va mai putea !ace i!eren ntre rolul e brbat %i cel e !emeie, ntre rcealasentimentelor necesar a!acerilor %i clura su!leteasc proprie !eminitii, re"ultn o

bulversare complet n atituinea %i comportamentul ei "ilnic. De%i cree c poate gestionaatt cariera ct %i viaa e !amilie, e"amgirile personale nu se vor lsa mult a%teptateH.

'cceptarea moului n care arat Gn!i%area !i"icH. #ubertatea %i vite"a sc(imbrilor !i"icecare au loc n aolescen pre"int variaii inter-iniviuale puternice. Ct e i!icil Gsauu%orH i este aolescentului s !ac !a acestor sc(imbri epine %i e msura n care elreu%e%te s se ncare"e n %abloanele eterminate cultural GstereotipuriH bine e!inite, ale3corpului per!ect.

C%tigarea inepenenei emoionale n relaie cu prinii %i a unui nou statut n carul

!amiliei. n cursul e"voltrii lor, copiii internali"ea" valorile %i atituinile prinilor.'olescentul este pus n situaia e a ree!ine toate acestea, e"voltn treptat sentimentalncreerii n sine, n propriile valori, ueci %i sentimente. #entru ambele pri, aceast

trecere este mai lin atunci cn prinii %i aolescentul reu%esc s aung la un accorprivin acorarea unui nivel e autonomie mutual acceptabil care se va ampli!ica treptat.

#regtirea pentru cstorie %i viaa e !amilie. 1aturi"area se$ual %i emoional repre"int

un element e ba" pentru reali"area acestei sarcini e e"voltare e$treme e i!icilGaceasta cu att mai mult cu ct, aesea, aolescenii con!un tririle e natur se$ual cuintimitatea autenticH %i care, e cele mai multe ori, continu %i la vrsta ault.

#regtirea pentru cariera pro!esional. n societatea actual, aolescentul este consierat ault

atunci cn ea sau el evine inepenent %i in punct e veere !inanciat. Cum ast"i,

inepenena !inanciar %i cariera pro!esional sunt interepenent, re"olvarea acesteisarcini este n unele ca"uri e$treme e i!icil. 'vn n veere c piaa muncii este ncontinu sc(imbare, c solicitrile n ceea ce prive%te nivelul e eucaie %i competenele

pro!esionale sunt tot mai nalte, practice, ac n unele ca"uri inepenena !inanciar poate!i obinut la s!r%itul aolescenei, n multe ca"uri ea apare cel mai probabil, n prima etapa perioaei aulte.

De"voltarea simului etic %i a unui sistem e valori propriu. De"voltarea unui sTstem e

creine %i valori, a unei ieologii care s g(ie"e comportamentul n i!erite conte$t %isituaii repre"int unul in cele mai importante aspect ale e"voltrii aolescentului, cueterminri pro!une pentru cursul e"voltrii sale ulterioare.

Dorina e a e"volta un comportament social responsabil. &amilia repre"int primul caru

n care copiii se e!ines pe ei %i lumea n care triesc. De!inirea unui statut %i a rolului socialpe care l ocup n carul comunitii in care !ac parte, incolo e conte$tual !amiliei eorigine, repre"int o reali"are important pentru aolesceni %i tineri.

Consecutiv, capacitatea e autonomie emoional, eci"ional %i comportamental n conte$tualunei lumi tot mai largi, care ep%e%te cu mult carul !amiliei restrnse, permite aolescentului se!ineasc %i s se angae"e n noi roluri sociale.


26/79

/. P$eti$ea %ent$u 0iaa de )ami"ie. Pa$enta"itatea. C!muni+a$ea i

$e&%!n&a(i"itatea n $e"aii de +u%"u.

,,Copilul are nevoie de familie, dar nu de orice fel de familieAndre #erge

Fami"ia, mediu %$i!$ita$ %ent$u +$ete$ea i edu+a$ea +!%ii"!$#rin caracterul su stabil %i coerent !amilia este meiul eucogen primar, cu valene!ormativeeseniale pentru e"voltarea normal a copilului. 'partenena copilului la !amilie este coniionat esigurana a!ectiv material si a!ectiv esenial pentru e"voltarea psi(ic, neosebi n etapeletimpurii ale evoluiei acestuia. Din aceast cau" separarea copilului e!amilie poate etermina

perturbri grave ale ec(ilibrul lui biopsi(ic. &amilia este cel mai aecvat meiu e structurareintelectual, a!ectiv si volitiv a personalitii copiilor, climatul %i atmos!era !amilial evenincarul e ambian material, spiritual i a!ectiv n care se vor !orma copii. De aceea, eventualelecarene materiale ale meiului %i climatului !amilial, in!luenea" n mo negativ e"voltarea

psi(ocomportamental a copiilor. n pre"ent, !amilia ca unitate social s-a moi!icat !oarte mult atJtla nivel structural, cJt %i la nivel atituinal n sensul cre%terii ratei ivorurilor %i a tensiunilor

%i con!lictelor intra!amiliale. *ituaia e$istent pe plan !amilial se poate rs!rJnge negativ asupramaturi"rii !i"io-psi(ice, !i"iologice %i sociale a copiilor lsJn sec(ele n structura psi(ic%i e personalitate a acestora. n !amiliile e ast"i, legturile sunt mai puin urabile,peconsierentul c oamenii nu mai accept s convieuiasc mpreun ac nu se neleg bine,nicimcar e ragul unui copil, !a e care au anumite responsabiliti. *e vorbe%te tot mai mult espre e$istenaunei aevrate ,,cri"e a !amiliei moerne.'ceast stare critic poate !i eterminat e inversarearolurilor so-soie, e ispariia unor roluri traiionale, e problemele materiale, sau e absena

prinilor in carul cminului pentru neplinirea sarcinilor socio-pro!esionale, ceea ce etermin omai slab preocupare a lor, pentru eucaia copiilor.M!ti0aia de a de0eni %$ini1otivaia e a eveni prini apare la un moment at n evoluia cuplurilor

stabile.#entru a uce la neplinire aceasta sunt necesare ns austri economice, sociale %i psi(ologice ale !amiliei. 1otivaia varia" consierabil e la o cultur la alta. 9neori copilul es te invest itcu rolul e a men ine coe"iunea !amiliei. 'lteori este privit ca o atorie a !amiliei.$ist trei !orme ale orinei unui cuplu e a avea copii%i anume motivai a biologic, social %i personal.

$o tiva ia "io logic%a sentimentului matern are la ba" instinctul e reproucereGperpetuarea specieiH. 1otivaia biologic este stimulat neuro!i"iologic %i e aceea, se mani!est ientic la toi inivi"ii, !iin puinin!luenat e !actorii e meiu.

$otivaia social%

nu este mai puin important. Dragostea e mam este pentru copil o surs e securitate social, ar%i o coniie esenial, care trans!orm copilul ntr-o !iin social. Interaciunea mam-copil ncepe!oarte precoce Ge la na%tereH %i este consierat un e$emplu e interaciune social. +atalitatea uneisocieti este in!luenat multi!actorial, ar ine %i e cultivarea sentimentelor e a!eciune !a ecopii. Dragostea !a e copii este mai ales un prous al culturii %i nu al naturii, pentru c acestsentiment se spirituali"ea" prin eucaie. /ucuria e a-i veea prelungit viaa ntr-o !iin nou,

bucuria e a asista laac(i"iiile surprin"toare ale copilului, satis!acia e a !i contribuit la na%tereaunui om care s evin util societii, iat o parte in motivaia social a ragostei e mam.

$otivaia personal%nu este lipsit e interes. *e %tie c ragostea pentru copii este o constant a vieii psi(ice !eminine,iar a!eciunea !a e copii este un proces ominant n psi(icul !emeii. Copilul repre"int e$presia

suprem a autoreali"rii unei !emei, concreti"are a ieii e permanen, incolo e (otarelee$istenei personale. Copilul sc(imb complet rolul %i statutul e pJn atunci al !emeii, pe care otrans!orm n mam. +u numai statutul social almamei se moivic, ci %i autoevaluarea.


27/79

Dup na%terea copilului, !emeia capt un el precis %i anume acela e a cre%te %i protea noua !iin,%i ntreaga ei via personal va !i marcat, pJn la s!Jr%it, e acest eveniment. +a%terea unui copileste un element psi(o!i"iologic e ec(ilibrare %i implinire a personalitii !emeii. Din cele mai vec(itimpuri se cunosc e!ectele corectoare ale maternitii asupra temperamentului !emeilor. +a%terea

presupune un stress biologic Gsc(imbri !i"iologice ramaticeH %i uneori, un stres psi(osocial, !iinnecesare noi responsabiliti %i reaaptri emoionale. 2esponsabilitatea eosebit a !emeii !a e

sarcina %i estinul viitorului copil !ac in na%tere o problem e psi(ologie social. +a%tereatrebuie s evin un act responsabil, care s ecurg ntr-un climat psi(ic e calm %i ncreere.&emeia va trebui s %tie c la na%tere e$ist urere, ar c aceasta este suportabil %i acceptabil.

+umai an$ietatea o ampli!ic, Jnu-i o coloratur patologic. Dac un cuplu parental piere uniculcopil in cau"a unui accient sau a unei boli incurabile, evenimentul este interpretat invariabil cao ram, iar !o%tii prini !ac mari e!orturi pentru reobJnirea unui copil 3nlocuitor. 2iscul estema$im pentru !amiliile cu copil unic.

De%i nu este emonstrat e$istena unei 3ba"e biologice a ragostei tatlui !aa e copil,aceasta e$ist %i eriv mai ales in calitatea relaiei cu mama copilului. Intervin ns %i ali !actoricum ar !i graul lui e cultur %i eucaie, compararea social, e$periena personal e via,sentimentul e mJnrie masculin Gcopilul se constituie ca o ova inubitabil a virilitiiH.

5bligaiile pe care %i le-a asumat la ntemeierea !amiliei !ac ca tatl s se implice imeiat upna%tere n ngriirea lui cu ragoste, iar societatea moern promovea" moelul parental e cre%terea copilului. Doar n culturile cu moel traiional aceste sarcini revin n e$clusivitatecompartimentului !eminin al !amiliei, neleas ntr-un sens larg Gcoabitarea mai multor generaii, carese implic n cre%terea %i eucarea copiilorH.

Ca$a+te$i&ti+i"e %a$enta"itii.

n via a maori t ii aul ilor, unul int re momente le i mportante este acela n care ei evinprini. Conceptul e 3parentalitate tine s se substituienoiunilor e 3maternitate %i 3paternitatepe care le suboronea".#arentalitatea este o noiune cu o s!er larg e cuprinere, cu un nivel egeneralitateriicat. a esemnea" rolurile sociale ale prinilor, responsabilitile %irepturi le lo r n raport cu proprii copii. 2ossi,


28/79

1ama nepline%te o !uncie primorial %i !unamental, ntrucJt eclan%ea" la copil,mecanismele cunoa%terii %i ale nvrii. 1ama este prima persoan pe care o va iubi copilul. aeste prima lui ragoste,absolut %i total7 este prima relaie cu alt persoan. +u este elocini!erent ac aceast relaie este crispat sau rela$at, ac aceast prim ragoste ecepionea"sau prouce satis!acie. 'tituinea mamei ca rspuns la ragostea copilului in!luenea" relaiilesociale %i a!ective e mai tar"iu ale copilului. 'tituinea copilului !a e alte persoane este

eterminat e relaia cu aceast prim persoan care este mama. *emni!icaia pe care o vor aveapentru el mai tJr"iu oamenii %i perspectiva n care el va consiera raporturile posibile cu lumea,epen e mam7 iubirile sale ulterioare se vor n!i%a ca un ecou al acestei primei iubiri.

R!"u" tat"ui n +$ete$ea i de*0!"ta$ea +!%i"u"ui.

&igura patern, e%i mai puin implicat biologic, se !i$ea" n con%tiina copilului mai tJr"iu ecJt!igura matern, ns contribuie esenial la crearea %i ntrirea sentimentului e siguran %i e

protecie n copil, ec(ilibrea" potenialul psi(ic al acestuia. #re"ena tatlui, contactelecopilului cu tatl introuc variaii, o moulaie nou n starea e contopire iniial a copilului cumama.8atl este acela care-l !ace pe copil s ias in starea e nei!ereniere cu mama, eterminJn

apariia primelor trasturi e iniviuali"are, care l orientea" incolo e acelunivers imeiat, !ormat in s!era matern. 2olul su e ntreintor i un prestigiu consierabil,iar tatl este ntoteauna e$trem e bogat n oc(ii celui mic. n perioaa actual, rolul entreintor, mprit e ambii prini antrenea" o oarecare atenuare a prestigiului patern. n ciuaacestui !apt, copilul este impresionat e prestana %i !ora tatlui, ntoteauna consierabil n raportcu aceea e care ispune el. 'utoritatea mamei se mani!est mai irect %i mai continuu n viaacopilului7 tatl repre"int autoritatea suprem. 8atl %i spore%te valoarea prin absena lui, el este celcare se a!l n alt parte, care munce%te n a!ara cminului. Ce !ace tatl la birou sau la !abric?Copilul mic nu %tie prea bine. CJn acest tat mereu absent este acas, venirile %i plecrile,ocupaiile lui tre"esc curio"itatea %i orina e imitaie. /ucuria %i mJnria ating culmea cJn tatl lasocia" pe copil cu treburile lui, cJn lucrea" mpreun sau cJn 3l poate auta pe tata. 'st!el,

prelunge%te, e$tine opera e iniiere nceput e mam. ste esenial ca copilul s nu simt nicilacrimi, nici iscorane, nici rivaliti ntre prini, ale cror roluri sunt atJt e strJnscomplementare. 8atl %i mama sunt egali n conceperea copilului. 'tJt brbatul cJt %i !emeia suntn"estrai pentru a-%i euca copilul. Copiii reu%ii sunt cei ai cuplurilor unite, care-%i pstrea"autonomia. &amilia este necesar copilului cu coniia ca ea s !ie una sntoas, atJt tata, cJt %imama, s ea e$emplu unor !iine autonome %i egale. #rinii s-%i iubeasc copilul n mo normal,ruinu-i autonomie %i sociabilitate. #rinii nu trebuie ei n%i%i s !ie nc(i%i n cercul !amilial, citrebuie s !ie esc(i%i spre via %i lume.

In)"uena +"imatu"ui )ami"ia" a&u%$a +!%i"u"ui

Climatul !amilial este e!init ca !iin o ,,!ormaiune psi(osocial !oarte comple$, cuprin"Jnansamblu e stri psi(ice, mouri e relaionale interpersonal, atituini, nivel e satis!acie etc, cecaracteri"ea" grupul !amilial o perioa mai mare e timp. G1itro!an, I.,1itro!an, +.H. Climatul!amilial este sinonim cu atmos!era sau moralul grupului !amilial ca grup social mic.'cest climat poate !i po"itiv GbunH sau negativ GruH %i se interpune ca un !iltru ntre in!lueneleeucaionale e$ercitate e prini %i ac(i"iiile psi(o-comportamentale reali"ate la nivelul

personalitii copiilor.5cupJnu- se n carul unor cercetri e in!luena climatului !amilial asupra ranamentului %colaral copilului, 1. BillT preci"ea")Ipote"a noastr !unamental este aceea c, orice copil are nevoie e un caru general e via n

care s se simt n siguran. #entru aceasta el are nevoie e prini calmi, nelegtori, a!ectuo%i,estul e maleabili n raportul lor cu copilul, !r a a ns ova e slbiciune. l are nevoie ssimt c prinii se ocup e el, c iau parte la micile lui neca"uri %i la problemele care l interesea"


29/79

%i c nu se e"interesea" e ceea ce se ntJmpl la %coal. Iar n acela%i timp el are nevoie e uncaru e isciplin estul e !erm pentru a nu-l lsa s-%i nc(ipuie c libertatea lui e !r margini %itotoat, s %tie c prinii si mprt%esc amJnoi, acela%i nivel e e$igen. G1. BillT G


30/79

nvarea mu"icii GcJntatul la pian sau la vioarH prouce o moi!icare e lung urat a circuitelorneuronale %i, ulterior, uecata logico-matematic a acestor copii este net superioar celor care nuau bene!iciat e stuii mu"icale. *e emonstrea" ast!el c stimularea postnatal, mai mult ecJt!actorii nnscui, au un rol primorial n reali"area comple$itii activitii creierului uman %in ceea ce prive%te unicitatea persoanei. Dac un copil trie%te ntr-o !amilie is!uncional %i esteeprivat socio-!amilial, lobul temporal, locul une sunt reglate emoiile se ovee%te inactiv

metabolic %i copilul va su!eri nu numai cognitiv, ci %i emoional atorit lipsei e stimulare.$ist n pre"ent pericolul sceriiXreucerii interaciunii prini-copii. 8e(nica alimentaieiarti!iciale a sugarului a evenit aproape impecabil. #e alt parte, antrenarea !emeilor n activitatea

prouctiv ar putea s uc la scerea numrului momentelor e interaciune mam-copil.nvmJntul meical superior, meicii peiatri %i e !amilie,psi(ologii, peagogii i consilierii colari au atoria pro!esional e a populari"a n rJnul pacienilor cuno%tinele actuale privinimportana %i comple$itatea interaciunii prini-copii %i rolul central al !amiliei ca meiu optim

pentru cre%terea, e"voltarea %i eucarea tinerei generaii.

Sti"u" %a$enta" i de*0!"ta$ea +!%i"u"ui

#rinii pot avea un stil parental unitar sau ivergent. R. 8i+entconturea", privitor la primulaspect, cJteva tipuri e conuit parental, evieniin %i e!ectele asupra personalitii copiilor.C"a&i)i+a$ea &ti"u$i"!$ %a$enta"e du% 8i+ent

&%rinii rigizi, impun copiilor ieile proprii, !r a ine cont e particularitile iniviuale.

Datorit acestei rigiiti poate s apar o atituine e in!antilism n ca"ul copiilor %i o srcire a

personalitii acestora7

&%rinii an'ioi, care e$ercit o presiune asupra copiilor, ace%tia siminu-se

mereusupraveg(eai7 pericolul este ca aceast an$ietate s se trans!ere n comportamentul copiilor7

&%rinii infantili re!u" s se e!ineasc n calitate e prini %i s-%i asume responsabilitile n

acest sens. Copiii cu ast!el e prini risc s !ie n permanent e$clu%i e la cutarea propriului eu7

&%rinii "oeminu se implic n cre%terea %i eucarea copiilor, putJn avea rept consecine n

e"voltarea copiilor7 elsarea moral, lipsa unor repere aecvate7

&%rinii incoerenicare sunt !oarte instabili n moul e relaionare, e$igenele alternea" cu

perioae e neimplicare7 copiii pot avea probleme e ientitate %i e coeren n aciuni7

&%rinii prea indulgeniacor copilului tot ce acesta %i ore%te, ucJn la apariia unei slabe

tolerane la !rustrare in partea copiilor, nsoit uneori e un sentiment e vinovie7

&%rinii prea tandri creea" un climat mult prea ncrcat cu stimulente a!ective, ceea ce ar putea

genera comportamente eviante pe linie se$ual7

#rinii "e!lemitori %i tratea" copilul ca pe un obiect e amu"ament, ceea ce ar putea genera

apariia la ace%ti copii a unor atituini e!ensive GbatocoritoareH, ironi"ante, ucJn la rceal

a!ectiv.2e!eritor la categorie autoritar a prinilor, i n special a tatlui, 2. Vicent stabile%te

urmtoarea clasi!icare)

tat%l dominator are o personalitate puternic, este e$igent, %tie s se a!irme. #retineascultare %i respect, se impune %i ca urmare copiii evin timi"i, in(ibai, ar se pot mani!esta


31/79

%i ca persoane rebele %i autoritare. Con!lictele pot uce la ruptura brusc a relaiilor ntreprini-copii7

tat%l tiran%i mani!est autoritatea n salturi, !iin e !apt o persoan timi, slab.I"bucnirile sunt sporaice, generJn copilului stri e in(ibiie, !ric, instabilitate.'tituinea tatlui tiranic uce la apriia sentimentului e !rustrare, care va generamani!estri agresive. n general, acest tip e atituine generea" o agresivitate latent

n ca"ul copiilor, care neputJnu-se mani!esta n conte$t !amilial, i"bucnesc n iversesituaii7 tat%l neimplicateste ve%nic ntr-o stare e renunare, nu se implic n eucaia copiilor, nu i

controlea". 0ipsa controlului etermin apariia la copii a unor atituini e non-con!ormare!a e reguli. 'ce%ti prini autoritari operea" cu o imagine evalori"at a copilului, el!iin un nee"voltat Gcopilul-piticH sau un slbatic cu porniri necontrolate,care trebuie reprimateGcopilul-slbaticH sau un copil care trebuie s !ie moelat uporinele prinilor Gcopilul-marionetH. #utem a!irma c maoritatea persoanelor %i e"voltstilul parental nainte e apariia copiilor, ns cu certituine n primii ani e via aiacestuia. 'cest stil parental repre"int moul e structurare al !amiliei.

C"a&i)i+a$ea &ti"u"$i"!$ %a$enta"e du% 2da$d&

2. Zars G:@@


32/79

'utoritativ Gun stil e a ngrii copilul cerJn %i Jn e$plicaiiH, autoritar Gstil ba"at numai pe cerere in partea prinilor, !r a rspune nevoilor copiilorH permisiv Gstil caracteri"at prin !aptul c prinii oar o!er, !r s cear nimic n sc(imbH.

#rinii care nu se implic repre"int alt stil parental, care a !ost augat la celelalte trei. 'cestestiluri au !orma cogniiei copilului.

1. P$inii aut!$itati0iasigur copiilor a!eciune, atenie %i autonomie. 8rasea" limite %i pretenii. i i ncuraea" s !ieinepeneni %i iniviuali%ti, i implic n iscuiile !amiliale, care privesc problemele e isciplin%i e luare a eci"iilor, ascultJn cu rbare, punctele e veere ale copilului. 'ce%ti prinispun ,,Eai s vorbim espreY, lsJn copilul s aib propriile opiuni, istribuie puterea,ncuraea" autocontrolul prin nepeepsirea e$cesiv a copilului %i i corectea" comportamenteleinaecvate vorbin espre sentimente %i alternative. #rintele autoritativ se implic e!ectiv n!ormarea cogniiei copilului, ncuraea" motivaia intrisec a acestuia. 'cest stil e printe esteasociat cu maturitate social, reali"ri acaemice, stim e sine nalt, ncreere n sine,autocontrol. Copiii sunt competeni, responsabili %i inepeneni. &amilia care acor autonomiecopiilor %i este suportiv poate !i po"itiv asociat cu motivaia intrisec%i per!ormana acaemic, n timp ce !amiliile supracontrolate sau necontrolate sunt asociate n monegativ cu aceste concepte.

#. P$inii aut!$ita$i!i$ea" stanare !oarte nalte, pun valoareXpre pe con!ormitate%i a%teapt supunere !r ntrebri sau comentarii. *unt insensibili la nevoile copilului, nu acornici o opinie copilului, mergJn pJn la escuraarea inepenenei %i a iniviualitii. %i

peepsesc copiii, ac ace%tia le pun ntrebri. 'ce%ti prini spun) ,,& cum spun eu4.Caracteristicile unui ast!el e printe sunt) controlul total, el este ntoteauna %e!, !i$ea" regulirigie, nu %i ntreab copiii, ci oar le spune, utili"ea" peeapsa !i"ic %i umilirea pentru a obine

cooperare, sc(imbul verbal este minim, iau singuri eci"iile %i ignor sentimentele copiilor. Copiiitratai n acest mo vor eveni rebeli, ne!ericii, cu o stim e sine sc"ut, an$io%i, curio"itateintelectual limitat %i vor reaciona !a e ceilali cu ostilitate %i !rustrare. Cercetrileemonstrea" c acest stil parental prouce un copil care are o spontaneitate, curio"itate %icreativitate limitat.

'. P$inii %e$mi&i0isunt cal"i %i acceptani, ar nu impun limite copiilor lor. +eimpunJnu-%i controlul, ace%ti

prini le permit copiilor s-%i reglemente"e propriul comportament, le permit copiilor s ia singurieci"ii, ini!erent e vJrsta acestora. 'ce%ti prini au puine cereri, aministrea" !oarte puine

peepse, nu !i$ea" linii irectoare, nu impun nici o structur. 'ce%ti prini spun ,,Vrei s vrei?.

Caracteristicile acestui tip e printe sunt implicarea !a e copiii lor, ar nu au reguli, cereri saue$pectaii. 'cest stil e aborare a!ectea" e asemenea n mo negativ, e"voltarea cognitiv acopiilor. Copiii tin s evin imaturi, impulsivi, inconstani n atingerea scopului, rebeli, cu stime sine sc"ut,epeneni e auli %i se implic mai puin n sarcinile %colare./. P$inii neim%"i+aisunt necontrolai, iresponsabili. i %i reectea" copiii sau nu au timp sau energie pentru ei, atorit

propriilor lor probleme. Deoarece copiii nu bene!icia" e gria prinilor, ei cresc evenin ostili.'ce%ti prini spun) ,,& ceea ce vrei, eoarece ne!iin implicai n viaa copiilor simt c nu au niciun rept s impun limite copiilor. De"voltarea cognitiv a acestor copii este a!ectat n monegativ. Cresc cu mari lipsuri n omeniul social %i acaemic, iar muli e"volt un comportament

elincvent.

G. 9n alt stil parental similar cu cel autoritativ este cel$edi$e+i!na".


33/79

'cest stil este cel mai e!icient n cre%terea copiilor. 2eirecionarea construie%te stima e sine,automotivarea,asertivitatea, l nva pe copil s gJneasc, s nvee in e$perien %i s ia eci"iiresponsabile. CJn reirecionea", printele l neprtea" pe copil e problem %i l implic nalt activitate. 'olescenii care provin in ast!el e !amilii utili"ea" reirecionarea pentru a avea

per!ormane acaemice nalte, o nalt stim e sine %i o nalt ncreere n sine. *tilurile parentalea!ectea" e"voltarea copilului, in!luena acestora !iin mai evient la trecerea inspre aolescen

spre starea ault. Copiii care provin in ast!el e !amilii au o bun stim e sine, ncreere n sine%i bune per!ormane %colare. 'olescenii care au prinii autoritari asimilea" mai puine cuno%tinen %coal, se implic n acte antisociale %i e"volt multe con!licte !amiliale.

C"imatu" )ami"ia" +!n)"i+tua" i e)e+te"e a&u%$a +!%ii"!$.

Climatul !amilial oac un rol important n e$plicarea conuitelor antisociale Gn special conuitaparentalH. 'st!el, atmos!era in !amiliile e"organi"ate, lipsa autoritii prinilor, a controluluiprecum %i a a!eciunii acestora, ca urmare a ivorului uce la neaaptare social.De asemenea, !amiliile caracteri"ate printr-un potenial con!lictogen riicat %i puterniccarenate in

punct e veere psi(oa!ectiv %i psi(omoral a!ectea" n mare masur procesul e maturi"are

psi(ologic %i psi(osocial a personalitii copiilor. Con!lictul poate avea un e!ect po"itiv nevoluia !amiliei. n msura care cre%te semni!icativ ca intensitate, !recven capt valenee"organi"atoare n carul !amiliei, evenin patogen, !iin un simptom al ,,sinromuluiis!uncional !amilial. 'cest tip e sinrom se poate mani!esta atJt n !amiliile organi"ate cJt %i n!amiliile e"organi"ate.Con!lictualitatea !amilial, n concepia lui '. 'ler, repre"entat e,,iritabilitatea prinilor, vraba conugal, lipsa e unanimitate n problemele eucaiei poate sune"e e"voltrii sentimentului e comuniune social, a crui absen este incriminat ca !actorcau"ator al comportamentelor eviante. 2e!eritor la ,, obstacolele care apar n e"voltarea social acopiilor, '. 'ler, se re!er la) problema rs!ului Gclimat (iperpermisivH, problema in!erioritiiorganice nnscute %i problema controlului absolut asupra copilului Gclimat (iperautoritarH. 'ciuneaacestor !actori i!er ca urat, e$tensiune, gra e intensitate, ar i!er mai ales n ceea ce

prive%te emoiile %i reaciile incalculabile pe care le provoac copiilor. 0a un climat con!lictualcopiii reacionea" prin tulburri e comportament sau e a!ectivitate. Cu cJt tensiunea este mairiicat cu atJt tulburrile se e$tin %i se organi"ea" totmai bine. 8ensiunea este perceput n mo intuitiv e ctre copil ca avJn o anume semni!icaie %ic(iar mai mult, alterea" procesul e biops(i(ologic normal e e"voltare.#rincipalele mani!estriale copiilor, atorate carul climatului !amilial con!lictual, sunt)

In&e+u$itatea

Certurile intre printi sau simpla stare tensional Gcare consier prinii c nu transpareH inuc

imeiat copilului insecuritate. 'ceast insecuritate poate a!ecta simul realitii, e care se leag,precum %i sentimentul apartenenei la o anumit realitate. Insecuritatea poate genera o serie emani!estri, precum) angoas, agitaie, e!orturi e a atrage atenia, tulburri psi(ice, atacuri e!ensein interiorul !ratriei.

Cu"%a(i"itatea.

gocentrismul in!antil G!iresc pJn n perioaa e laten, cJn evine posibil prima ecentrareHconst n a se implica n tot ceea ce se petrece %i a raporta la sine G,,Dac mama plJnge este incau"a meaH. 'st!el se pot e"volta sentimente e culpabilitate n con%tiina copilului, generJnan$ietate, epresie, melancolie, aungJn pJn la ieea c propria ispariie ar !i soluia problemei.

De*!$ienta$e &%aia", tem%!$a" i a)e+ti0.


34/79

2ealiatea se organi"ea" %i se structurea" pornin e la punctele e reper care sunt mai ntJi!amiliale %i a!ective. *tabilitatea relaiilor parentale i permit copilului s %i !i$e"e primele repere %i

primele valori. 0ipsa acestei stabiliti va genera o e"orientare a!ectiv care se va mani!esta printr-oi!ilcutate sau imposibilitate e structura a spaiului %i timpului.

Di)i+u"ti"e de identi)i+a$e.

ul se construie%te mai ntJi prin ienti!icarea cu printele e acela%i se$. #entru ca aceastienti!icare s se reali"e"e este necesar ca relaia s !ie stabil %i po"itiv %i ca i!erenierea eprintele e se$ opus s se !ac !r a pune n iscuie securitatea legturiia!ective. *trile con!lictuale mpieic reali"area !ireasc a acestei ienti!icri, putJn aveaconsecine grave.

A"te$a$ea imainii +&t!$iei i a )ami"iei.'ceasta se prouce ca urmare a imaginii pe care copilul %i-o !ormea" espre !amilia e

provenien %i care poate !i ominat e stri con!lictuale. &rica e cstorie repre"int, e !apt,!rica e a prouce n mo inevitabil moelul negativ al mariaului prinilor %i e a su!eri toatviaa. Carena parental n omeniul e$istenial ruinea" valorile umane %i istruge semni!icaia

viitorului.

Ca$ena de &!+ia"i*a$envarea rolurilor %i a relaiilor sociale are loc, n primul rJn n !amilie. Iniscernabilitatearolurilor, instabilitatea relaiilor a!ective, con!lictualitatea pot genera !ie incapacitatea e a stabilirelaii sociale stabile, !ie reectarea societii, oricare ar !i aceasta.

Di0e$ena m!de"e"!$ edu+ati0e.Divergena e opinii intre prini privin moul e aplicare al sanciunilor %i al recompenselor

privin regulile pe care ar trebui s le respecte generea" con!u"ie. #o"iiile ivergente ale prinilorpot aciona ca !actori e e"ec(ilibrare n e"voltarea personalitii copilului, acionJn ca !actoripreispo"ani ai elicvenei.

M. Reut-e$ &ta(i"ete *e+e %$in+i%ii edu+ai!na"e G


35/79

8ipurile e emoii, c(iar %i cele negative, oac un rol important n ceea ce prive%te sntateaemoional. #rin urmare, copiilor trebuie s li se valie"e toate emoiile, respingerea anumitoremoii ale copiilor Ge e$emplu, e$primarea !urieiH le poate cau"a acestora probleme n ceeace prive%te maturi"area a!ectiv. Dimpotriv, e$primarea aecvat a emoiilor i va auta pe copii sevin empatici !a e nevoile altora7

. -tructuraCopii care bene!icia" e un meiu structurat, plin e compasiune %i securitate emoional au ansebune s-%i e"volte ncreerea n sine, simul apartenenei.#rinii care au !le$ibilitatea n a !i$a limite pe parcursul procesului e maturi"are al copiilor, leo!er acestora posibilitatea e a-%i !orma limite psi(ice %i !i"ice solie, ar %i !le$ibile. 9nmeiu ec(ilibrat, cu limite e!inite %i care nu sunt rigie, corecte, e bun sim, neopresive %inegociabile este ceea ce pare s aib cel mai bun e!ect asupra e"voltrii stimei e sine a copiilor %iasupra e"voltrii emoionale7

. /odelareaCea mai bun moalitate e a !orma copiilor o sntate emoional este e a o moela. ste !oarte

important, n acest conte$t, evitarea mesaelor contraictorii Gubla legturH7

0. &mprirea puteriicontrolului5rice copil sntos emoional %i negocia" cu printele spaiul personal, pentru a cJ%tiga cJt maimult liberatate. 'ceasta este o e$primare aecvat a nevoii e inepenen, pe care o vormani!esta la maturitate. mprirea puterii este o meto e nvare, care o!er copiilor ,,alegeristructurate, ca o moalitate e a-i g(ia n procesul e e$tinere a limitelor !i"ice %i psi(ice7

2. E(pectaii nalte#entru a-%i e"volta abilitile emoionale %i cognitive este esenial ca un copil s-%i e"voltetrsturile psi(ologice necesare atingerii scopului, precum %i o motivaie aecvat. De aceea, estenecesar mentinerea unor per!ormane riicate, ar care s nu ep%easc posibilitile copilului.

13. Dezvoltarea personalnseamn c acceptJn c toate !iinele umane sunt preispuse cerilor, singurii care au succesn via Gpersonal %i pro!esionalH sunt cei ec(ilibrai emoional. n plus, e"voltarea personal a

prinilor prin eucaie, privin nevoile e e"voltare ale copiilor, le permite acestora s mpartsntatea emoional e nivel nalt cu ei.

CAPITOLUL II


36/79

L232A INSTRUM2NT D2 PROT2CI2 A P2RSOAN2I.

1. D$e%tate i "ee. N!$me 4u$idi+e. N!$me m!$a"e. N!iuni ene$a"e de&%$ed$e%tu" +i0i". Ra%!$tu" 4u$idi+ +i0i".

A suferi o nedreptate

este mai bine dect a face o nedreptate

Demokrit, DK 68B 45[1]

Dac a fi legiuitor n-a gsi pedepse

destul de grele spre a pedepsi pe oricine ar cuteza

s spun c exist oameni ri care triesc fericii

Platon, Legile 662b[2]

DR2PTHT2,GrarH drept% i, s. !. #rincipiu moral i uriic care cere s se ea !iecruia ceea ce i secuvine i s i se respecte repturile7 ec(itate7 !aptul e a recunoa te repturile !iecruia i e a acora !iecruia ceea ce i se cuvine. \ 0oc. av. CuGsau dup%( dreptateS up lege, cum se cuvine,n mo ust, pe rept, ec(itabil.&e "un% dreptateS pe rept cuvJnt, n mo ntemeiat. \ $pr.A

face cuiva dreptateS a repara o nereptate svJr it cuiva7 a recunoa te reptul cuiva ntr-o c(estiune oarecare.A avea dreptateS a !i ntemeiat n ceea ce spune sau n ceea ce !ace.AdaGcuivaH dreptateS a recunoa te c ceea ce spune sau !ace GcinevaH este ntemeiat, nrept it, ust. ] G#op.H ^uecat. Din d$e%ttteGnv. reptate _ drept )su!. *%tate(.*ursa) D `= G


37/79

meseria, un uector bun ns, !ace reptate c(iar ac risc uneori s nu aplice legea n litera ei, el%i !ace ns atoria cutJn s uece n spiritul acesteia. 5rice lege este ca o ucrie mecanical crei arc repre"entat e sensul aplicrii ei, se ntoarce pentru ca aceasta s mearg. Vine un timpcJn arcul se stric, iar uectorul este obligat s !ac un lucru ce numai are nici un sens.'cestsentiment al ustului%i inustului, pe care 'ristotel l consiera un caracter !unamental %i speci!ic alomului !a e celelalte animale, trebuie s ne conuc n a repune reptatea n graniele ei normale.

0egea nu este ecJt o mani!estare a vieii reale, iar atunci cJn n realitatea pe care o trim lipse%teaceast coresponen ntre lege %i sentimentul e reptate, nimic nu trebuie s opreasc peun uector, e a procea n mo autonom la aprecierea ustului, c(iar ac trebuie s auste"e olege prin interpretarea pe care i-o . #entru c n ca" contrar, nu le lsm oamenilor care vin n!aa noastr, ecJt posibilitatea e a aprecia up !acultatea lor natural ceea ce este ust sau inust,iar e aici pJn la a!irmarea unei nencreeri "robitoare n ustiie, nu mai este ecJt un pas.EotrJrile uectorului, trebuie s !ie aevrate irecionri n !ormarea sentimentului e ustiie %inu n cea a !ormrii unei legaliti e$agerate. ntr-o balan n care sunt puse, legea %i omul, ar trebuis stabilim clar ceea ce contea" mai mult, pentru a putea nltura aceast stare e con!u"ie, ce seregse%te la nivelul societii. Iar eu cre c ceea ce contea" este omul. Dac valorile noastre lealegem up importana pe care o m anumitor lucruri, eu sunt sigur c valoarea cea mai mare

pentru cei mai muli in societate, este omul %i nu legea, pentru c n sluba lui sunt sau ar trebui s!ie, %i parlamentul care!ace legile, %i guvernul care le aplic, %i uectorii care le !olosesc pentru a!ace reptate. l repre"int cel mai important scop, n care ne concentrm toate e!orturile, n timp cetoate celelalte nu sunt ecJt miloace pentru atingerea acestuia. $plicaia pe care o gsesc acestei

percepii espre ustiie, este tocmai aceast ncercare a societii civile e ep%ire a unei simplelegalitii n e$ercitarea ustiiei. 'st!el, simpla legalitate evine insu!icient, atJta timp cJt ea nueste legitimat %i rmJne un simplu legalism ba"at pe !ormalism. *ocietatea simte c statul erept, presupune ca legalitatea s nu mai !ie consierat ca valoare central a reptului, aceastaurmJn a eveni oar o valoare accesorie, o valoare-miloc !a e valoarea-scop repre"entat einivi. Iar ceea ce este sancionat e ctre oameni, este tocmai !aptul c uectorul aunge s !iemai mult preocupat e normele legale, e aplicarea acestora, ! r s mai in seama e realitate.'evrul, reptatea, nu se pot a!la n lege, ci n realitatea care este aus n !aa ustiiei. Valoareasuprem pe care trebuie so respectm nu este legea, ci emnitatea persoanei umane %i proteciarepturilor %i libertilor acesteia. De une vine aceast percepie proast a ustiiei, ac nu e la!aptul c oamenii a%teapt reptate e la ustiie %i primesc oar usti!icarea unor legi? ^ustiia,trebuie s e$iste cu un sens. >i care este sensul ustiiei n aceast lume, ac nu acela e a !acereptate? 1oul e !uncionare al ustiiei, cre c este unul e!icitar, atJta vreme cJt aceasta!uncionea" oar prin tensiunea a oi poli Ga se citi priH. 'st!el reali"area acesteia, apare mai multca o scurtcircuitare, o escrcare periculoas care mereu va !ace stricciuni %i care nu poate ucenicioat la o !uncionare bun, per!ect. Corect ar !i, ca !uncionarea ustiiei s se !ac prinalimentarea acesteia e la o singur surs e energie, care s aib puterea s neutrali"e"e orice

scurtcircuit, iar cea mai pur energie pentru acest lucru, nu-l pot repre"enta ecJt principiile morale.'cestea trebuie s !ie sc(eletul oricrei legi, %i al oricrui act e ustiie, pentru ca oamenii s numai rtceasc n cutarea reptii. 0egea nu poate ine nicioat locul moralei, pentru c legea, nuva putea crea nicioat oamenii virtuo%i, ci oar oameni precaui sau abili. De aceea ustiia trebuies !ie mai ntJi o msur pentru noi n%ine %i e-abia pe urm pentru ceilali.Ca$e e&te di)e$ena dint$e "ee i m!$a"

#rincipala i!eren intre acestea, nu const n !aptul c una repre"int legeae$terioar iarcealalt legea interioar, ci !aptul c oar prin respectarea legilor, oamenii nu reu%esc ecJt unautomatism al supravieuirii, n timp ce respectarea moralei !ace ca oamenii s evolue"e in puncte veere spiritual. #rin termenul esupremaie a legii este e !apt nlocuit cu totul morala, ectre o regul normativ,care nu se ngrie%te e

Documents

Manual de Educaţie Civică Cl.x