Upload
others
View
160
Download
17
Embed Size (px)
Citation preview
M[]|UA1 Dt$UPRAUIHUINT
PRI]ITRTT||MBII
ANONIMUS
editura tgmes,TB
il
ii
i
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
ANONIMUS
Manual de supravieluire printre zombil / Anonimus. - Bucuregti :
Editura Ganesha, 2019
r s B N 978-606-87 42-68-7
133
ripiriila: Ht{ ganesha\/
J advertising8Printing
design . tipar . Promolionale
tel: 021 423 20 s8,telffax: 0372 896 105
e-mail: contact@ganesa'ro, web: ganesa.ro
GUPRIlIS
INTRODUCERE / 5
MORTII CEI Vll: MITURI $l REALIIATI / 8
Solanum: virusul/ 9
Caracteristicile definitorii ale zombilor / 13
Zombii voodoo / 28
Zombiul de tip hollywoodian / 31
Epidemii/ 32
Deteclie / 35'
ARME 9r TEHNTCT DE LUPTA / 37
Unele reguli generale / 38
LUPTA DE APROAPE / 41
Pragtii gi arcuri / 49
Armele defoc / 52
Explozibilii/ 62
Focul / 63
Alte tipuri de arme / 66
Armuri / 71
APARAREA / 77
Regedinla privatd - aperarea eficientd a propriei case / 78
Locuri publice / 91
Alte reguli generale / 99
Fortdrelele / 100
FUGA/DEPLASAREA / 108
Alte reguli generale / 108
Echipamentul / 1 15
Vehiculele / 1 17
Tipurile de teren / 124
Alte mijloace de transport / 133
Regulispecifice / 138
vnruAronnEA/cURATIREA / 1 40
Alte reguli generale / 141
Arme giechipamenle / 146
Transportul / 148
Tipuri de terenuri / 149
Modurile de operare / 155
cuM sArRAEgTliurn-o LUME CE ESTE INVADATA DE
zoMB'l / 171
O lume ce este plind de zombii / 172
Cum sd proceddm la incePut / 175
Alte reguli generale / 176
Tipuri de terenuri / 188
CAt timp? / 197
9i dupa aceea ce vom face? / 199
EPIDEMII RECENZATE / 201
Analizd, istoricd / 268
APENDICE: UN NECESAR JURNAL DE BORDiT CNZUIUNEI EPIDEMII / 270
IIITRllIIUGTRtMo4ii sunt printre noi. Zombi, vampiri, somnambuli -
numi!i-icum vreli- niciodati umanitatea nu a cunoscut un pericolmai mare (in afari de ea insi;i, bineinleles). 5d ne ferim si-iconsiderdm ni;te simpli priditori avizi de carne uman5. Ei suntinainte de toate nipte parazili, pe care ii gizduim firi si ;tim.
Victimele lor cele mai norocoase sfdr;esc prin a fi devoratede vii, sfdrtecate pi curilate p6ni la os. Celelalte ajung sd
ingroa;e r6ndurile uciga;ilor lor, transformate si ele, la rAndul lor,in mon;tri carnivoriin putrefaclie. in fala unor asemenea orori,tehnicile de luptd convenlionale se dovedesc ineficiente. La felse petrece ;i cu'rafionamentele convenlionale. ftiinla noastrdde a ucide, de;iminulios dezvoltati giperfeclionati din cele maivechi timpuri, se dovede;te absolut inutilS in fala unui du;mancare nu este ,,viu" in sensul tehnic al termenului.
Este oare necesar sd tragem concluzia ci morlii-vii chiar suntinvincibili? Nu. Ace;tia chiar pot fi oprili? Da. Cel mai puternicaliat al zombilor este ignoranla noastri. Cei mai mari du;maniailor sunt informalia adecvati ;i cunoa;terea ce sfirAmi lanlurileservitulii. Acesta este motivul principal pentru care a fostelaboratd aceasti carte: spre a oferi bazele ce sunt necesare;isuficiente pentru a scSpa c6t mai repede;i pentru totdeauna deaceste bestii viclene ;iferoce.
Tocmai de aceea considerim cd este necesar sd abordimfundamentalul cuv6nt-cheie ce implici sE fie relinut:supravi eluirea. N u o victorie, n ici o cucerire, ci doar su pr av i eluir ea.
Aceasti carte nu are intenlia de a vd transforma fntr-un suigeneris vAnitor profesionist de zombi. Cei care doresc sd urmezeaceasti cale vor ciuta sfat in alti parte. Ea nu este destinatinici poliliei sau armatei. Daci autoritilile oficiale s-ar hotiri insfAr5it si recunoasci gi si infrunte noua ameninlare, polili;tii
TIIORIII GTI UII:ilrrruH $r RIAllrnTl
Iatd-l cd iese din pdmdnt, cu trupul ros de viermi ;i nd.nii.t
de murddrii. in ochii sdi nu strd.luci;te nicio via/d. Din pielea
lui nu ernand nicio cdldurd. In pieptul lui nu se aude nicio
bdtaie de inimd. Sufetul lui este lafel de gol,lafel de intunecat
ca cerul nop/ii. Rd.de de spadd ;i dispre/uie;te sdgeata, cdci
nimic nu-i poate rdni carnea. EI oa rd.td.ci pe Pdmd.nt ineternitate, cdutd.nd sdngele celor vii, ;i se va ospdta pe oasele
c e I or d a rnn a7 i. Pdzi \i-,u d ! A c e s ta e s te m or tu l-v iu.
Text hindus de origine necunoscuti
(aprox.1000 i.C.)
ZOM-BIE: (Nzilmbe) subst. A se vedea { ZOM-BIES pl. 1. Trup
reanimat care se hrdne5te cu carne de om. 2. Vraid voodoo menitd
sd resusciteze morlii. 3. Dumnezeu-Farpe in mitologia voodoo.
4. Persoand care ac(ioneazd sau se deplaseazd cu un aer abdtut,
,,cct un zombi". (Termen de origine vest-africani.)
Morfii cei vii: mituri gi realitdfi
Ce este un zombi? De unde vin ace;ti zombi? Care suntpunctele lor slabe, punctele tari, nevoile lor, dorinlele lor? De ce
se arati at6t de ostili fali de noi? inainte de a aborda detaliiletehnice, trebuie si incepem prin a cunoa;te natura exacti a
inamicului ciruia trebuie s5-ifacem fa!5.in primul r6nd si distingem ?ntre mit ;i realitate. Mo(ii-vii
nu au nimic de-a face cu ,,magia neagrS" sau cu alti forlisupranaturali. Ei igi trag existenla dintr-un virus botezatsolonum, termen latinesc impus de Jan Vanderhaven, omul care
a descoperit boala.
S0tAl,lUM: UIRUSUt
Virusul solanum invadeazi circulalia s6ngelui pornind de
la rana iniliali ;i atinge rapid creierul. Printr-un proces incineexplicat, virusul utilizeazi celulele lobilor frontali pentru a se
multiplica, proces in cadrul ciruia aceste celule sunt distruse. intimpul acesteifaze, toate funcliile trupului se opresc. DacE inima
subiectului infectat Tnceteazi sd bati, acesta este consideratoficial ,,mort". Totu;i, de;i adormit, creierulinci funclioneazd. larvirusuli;i transformi celulele unele dupd altele pentru a construiun organ cu totul nou, caracterizat de o totali independenlifald de oxigen. SuprimAnd aceasti nevoie esenlialS, creierulmortuluFviu poate comanda toate funcliile normale ale trupuluiomenesc - firi a depinde totuti de ele. Odati mutalia realizat5,
noul organ reanimi trupul in ansamblul siu ;i ?l transformi in
10 Manual de supravieluire printre zombii
ceva care nu seamini decAt foarte vag - din punct de vederestrict fiziologic - cu ceea ce era inilial. Anumite funcliuni rimdnacelea;i, altele sunt modificate sau inceteazi total.
1. 0riginein ciuda cercetirilor intensive, incE nu a fost izolat virusul
solanum in stare naturald. Ap5, aer, sol, in toate ecosistemelestudiate, toate testele s-au dovedit negative, inclusiv in fauni gi
flor5. La ora la care scriem aceste rinduri experienlele continue.
2. SimptomeUrmdtoarea cronologie prezinti evolulia simptomelor la un
subiect contaminat. Ea poate varia cu cdteva ore, in funclie de
individ.r H +1. Durere ;i cianozi (culoare albastru-violet) ?n jurul
zonei infectate. Cicatrizare imediati a rinii(daci infeclia provineefectiv de la o rand).
. H + 5. Febri (38-39,50C), frisoane, u;or delir, greali, dureriarticulare acute.
. H + B. inlepenirea extremitSlilor ;i a zonelor infectate.Febri crescutd (40-420C), delir sever, pierderea coordoniriimusculare.
r H +.1 1. Paraplegie, inlepenire generalS,incetinirea ritmuluicardiac.
. H+16.Comd.r H + 20. Stop cardiac. incetarea activitdlii cerebrale.. H+23.Reanimare.
3. TransmisieVirusul solanum se transmite foarte u;or ;i se dovedelte
mortal tn '100% din cazuri. Din fericire pentru noi, virusul nu
se propagi nici prin aer, nici prin ap5. Nu s-a semnalat nici cel
mai mic caz de infectare naturale. Boala nu se transmite dec6tprin schimbul direct de fluide. Chiar daci este modalitateade contaminare cea mai frecventS, mu;citura de zombi estedeparte de a fi singura cauzi posibilS. Au fost semnalate cazuridetransmisie prin simpla frecare a unei rinideschise de cea a unui
Mo(iiceivii: mituri gi realitdti
mort-viu, sau chiar prin stropiiimpro;caliin urma unei explozii.in schimb, ingestia directS de carne contaminati (presupunAndci persoana in cauz5 nu are un abces bucal) antreneazd moarteadefinitivS, fird reanimare. Enorma toxicitate a cirnii de zombi nu
maiare astizinevoie si fie demonstrati.Nu poseddm nicio informalie - istoricS, experimentalS sau de
alt gen - referitoare la efectele unui raport sexual cu un mort-viu.Dar dupi cum am vizut mai sus, proprietilile virusului solanumne indrept6lesc si presupunem ci existi riscuri crescute de
infecfie. Recurgerea la misuri de prevenlie in acest caz nu are
niciun sens, in eventualitatea in care vreo persoani suficientde licniti pentru a incerca asemenea experienle nu ar avea ce
face cu propria ei siguranli. Unii vor spune c5, datd fiind naturacreto?sd a fluidelor corporale ale morlilor-vii, posibilitatea uneicontaminiri dupd un contact firi mu;cituri rimAne destul de
scizuti. Ne voJn mullumi si le reamintim c5 este suficient un
singur organism contaminat pentru a inilia un nou ciclu.
4, Gontaminarea intre speciiVirusul solanum este mortal pentru orice creaturi vie, oricare
ar fi specia, mirimea sau ecosistemul ei. Reanimarea propriu-zisdnu privegte totu;i dec6t specia umani. Studiile au aritat ci dacd
solanumul contamineazi un animal, acesta moare ?n c6teva ore,fapt careiiface carcasa inofensivd. Animalele infectate morinainteca virusul si aibi timp si se reproducS. lpoteza contamin;rii prininlepituri de insecti (1An1ari, de exemplu) poate fi de asemeneaeliminati.
11
12 Manual de supravietuire printre zombii
CercetErile au ardtat ?n mod clar: insectele ;i paraziliisimt imediat daci o potenliali gazdd este contaminat5 ;i seindepdrteazd in 100% din cazuri.
5. Tratamentin caz de contaminare, nu prea maieste mare lucru de ficut
pentru a salva victima. Solanumul este un virus, nu o bacterie,deci nu se trateazd cu antibiotice. Imunizarea - singura metodipentru a combate un virus - nu-;i are rostul, deoarece chiar ;i ocontaminare minimd conduce in mod sistematic la o contaminaregeneralS. Sunt in curs de desfi;urare cercetiri genetice. Se
cauti anticorpi umani mai puternici, celule mai rezistente ;i chiarun antivirus capabil sd identifice ;i sE distrugi virusul solanum.Sunt studiate ;i alte tratamente, chiar mai radicale, dar nuputem prevedea succesul lor in viitor. in timpul infruntirilor ?n
situalii reale, a fost uneori amputat membrul infestat imediatdupi muscdturi, dar asemenea metode rimAn indoielnice ;inu oferd un procent de reu;it5 mai mare de 10%. Existi o foartemare posibilitate ca o fiinli umand si fie condamnati chiar dinmomentul?n care virusul solanum ii invadeazi sistemul vascular.Daci bolnavul se gAnde;te la sinucidere, trebuie s5-i reamintimfaptul cE cel care trebuie distrus in primul rAnd este creierul lui.Au fost raportate cazuri de subiecli purtdtoriaivirusului, decedalidin alte cauze, dar reanimali totu;i ulterior. Aceastd situalie sepetrece in general daci subiectul moare la mai mult de cinci oredupi infectare. Oricum ar fi, orice persoani ucisi dupi ce a fostmu;cati trebuie sd fie imediat pusd ?n imposibilitatea de a maiface riu (a se vedea subcapitolul Distrugerea trupurilor).
6. Reanimarea subiectilor decedati anteriorS-a evocat ideea reanimdrii unor cadavre proaspete prin
injectarea virusului solanum. Este absolut imposibil. Zombii ignoricadavrele, deci nu le pot transmite virusul. Experienle realizatedupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial (a se vedea capitolulEpidemii recenzate,la sfArsitul cdrlii) au ardtat ci injectarea cuvirusul solanum a unui subiect mort este inutild, intrucAt absenlapulsaliilor cardiace determind inexistenla oriciruiflux sanguin. O
,
Mo(ii cei vii: mituri gi realitdli
injeclie cerebrali directi se dovede;te de asemenea ineficientd,celulele moarte neputand reacliona la virus. Virusul solanum nu
creeazi viala, elo altereaz6.
CARACTERISTIGILE DEFIITORII AtE ZOIVIBILOR
1. Aptitudini fiziceS-a auzit adesea cd morlii-vii posedi puteri supraomene;ti:
for!5 exceplional5, extrem5 vivacitate, telepatie etc. Unii istoricivorbesc despre zombicapabilisi zboare sau si se deplaseze pe
pereli verticali, ca ni;te piianjeni. Daci aceste afirmalii sunt de
efect la cinema, adeviratul zombi nu are prea multe in comun cu
demonul supranatural ;i omnipotent care ne este descris acolo.Reline1i ci un mort-viu - din punct de vedere practic -
este pur ;i siniplu uman. Ceea ce este schimbat este modul incare noul trup recent reanimat este folosit de citre creierulinfectat. Un zombi nu poate in niciun caz zbura,in afara cazuluiin care fiinla umani din care a provenit (oarecum) era capabildsi facd aceasta. Aceea;i constatare ;i pentru cAmpurile de
forfd, teleportare, capacitatea de a str5bate suprafele solide,licantropie, capacitatea de a scuipa foc ;i alte talente misticeatribuite uneori morlilor-vii. Consideralitrupul omenesc ca pe ocutie cu scule. Creierul zombiului nu are dec6t aceste unelte ladispozifie. Nimic altceva. iieste imposibil si creeze ceva pornindde la nimic. Cu toate acestea, el le poate utiliza intr-un mod maipulin ortodox sau si extindi durabilitatea lor dincolo de limiteleomene;ti general admise.
13
14 Manual de supravieluire printre zombii
A. Vederea
Ochii unui zombi sunt identici cu cei ai oamenilor normali. Dar
daci ei rimAn capabili si transmiti un semnal Iuminos la creier (in
funclie de starea Ior de descompunere), modulin care acesta din
urmd le interpreteazd este cu totul diferit. Cercetdrile nu au aiuns
Ia niciun rezultat in privinla cipacit5lilor vizuale ale morlilor-vii.
Ei pot repera o pradi la o distanld comparabili cu standardele
omenepti, dar nu se gtie ?nci daci ei fac diferenla intre un
mort-viu ;i o persoani sinitoasi. Chestiunea este inci Tn
dezbatere. Una dintre teoriile ?n vigoare stipuleazi ci mi;cirileproduse de fiinlele umane, mult mai rapide 5i coordonate decAt
cele ale morlilor-vii, le atrag imediat atenlia. Au fost realizate
experienle ?n care fiinle umane au Tncercat sd semene confuzia
printre zombiimitAndu-le mersul caracteristic. PAni acum, niciuna
dintre aceste tentative nu a reu;it. S-a sugerat de asemenea cd
zombii sunt inzestrali cu vedere nocturnd, detaliu care ar explica
abilitatea lor de a vana pe timp de noapte. AceastS teorie a starnit
multi vAlvd de c6nd s-a constatat ci tofi zombii sunt excelenti
vAnitori nocturni, inclusiv cei ai ciror ochi au disptrut.
((
B. AuzulNu existi nicio indoialS ci zombii posedi un auz excelent.
Nu numai ci aud sunetele, dar le pot determina ;i provenienla.
Distanla pAni la care aud corespunde, in general, celei care
caracterizeazd ;i urechea umand. Teste sonore la frecvenle
foarte inalte ;i foarte joase au produs rezultate negative. Ele au
aritat de asemenea ci zombii sunt atra5i de toate zgomotele,
Morfiiceivii: mituri gi realitdli
nu numai de cele produse de fiinlele vii. S-a confirmat de
asemenea ci zombii pot auzi sunete inaudibile pentru o fiinliumani obilnuitS; Cel mai probabil - in afara unor descoperirirecente ;i/sau linute secrete - este ci zombii depind de toatesimlurile lor. intr-adevir, fiinlele umane acordi ?nci de la na;tereintAietate simluluivederii gi nu-;i dezvolti celelalte simluri dec6tdaci acesta dispare. Acest handicap nu li se aplicS, poate, gi
mortilor-vii. Aceasta ar explica capacitatea lor de a vina, de a se
lupta gi de a se hriniin intuneric total.
t'
OslJG. Mirosul
Spre deosebire de auz, mo(ii-viipara avea un sim! al mirosuluimai sensibil decAt cel al fiinlelor umane. Testele de laborator 5i
observaliile in situ arat5 ci ei reugesc si distingi mirosul uneiprizi viiin 100% din cazuri. De multe ori, in condilii de v6nt ideale,zombii au reugit sd adulmece trupuri proaspete la mai mult de un
kilometru distan!6. Repetim, aceasta nu implicE faptul ci zombiiau un miros fiziologic mai dezvoltat decet cel al fiinlelor umane.Pur 5i simplu se folosesc mai bine de el. Nu se ;tie ce secrelieanume semnaleazi prezenla unei prizi: transpiralie, feromoni,s8nge etc. in trecut au existat persoane care au incercat sd
stribat5 zone contaminate incerc6nd sd-gi ,,mascheze" mirosulcorporal cu par{um, deodorant, sau alte substanle chimicearomatice. Niciuna dintre aceste tentative nu a reu;it vreodati.in prezent se realizeazd experienle, urmdrindu-se si se izolezepi si se sintetizeze mirosul creaturilor vii, cu scopul de a-l folosidrept momeal5 pentru morlii-vii, dar ?nc5 nu a fost pus la punctun produs cu adevdrat operalional.
15
16 Manual de supravieluire printre zombii
D. Gustul5e ;tie pulin despre simlul gustului Ia morlii-vii. Zombii disting
carnea omeneasci de carnea animald;icu siguran!5 ci pe prima
o apreciazi cel mai mult. Ei posed5 de asemenea remarcabila
aptitudine de a prefera carnea proaspiti stArvurilor. Un trupomenesc mort de 12-'18 ore deia nu mai constituie pentru ei ohrand acceptabilS. $i nici cadavrele imb5lsimate sau conservateprintr-o modalitate oarecare. Rim6ne de dovedit daci acest
aspect line de 'gust"
sau nu. MirosulioacS, poate, un anumit rol,
dar este vorba, firi indoialS, de un instinct diferit, care rim6nesi fie descoperit. De ce preferi eicarnea omeneasci? Oameniide
;tiinld lucreazi zi ;i noapte pentru a elucida aceasti problemi,care este in acelagi timp deconcertanti, frustranti ;i terifiant6-
E. PipditulZombii nu au senzaliifizice, in sensul fiziologic al termenului.
Toate terminaliile nervoase ale trupului rim6n inactive dupireanimare. Acesta este cel mai infrico;dtor avantai pe care
zombiiil au asupra celor vii. Noi, oamenii, avem capacitatea de a
interpreta durerea fizici ca pe un semnal de afectare a trupului.Creierul nostru inregistreazd informafia, o claseazd in funclie de
experienlele trecute ;i o folose;te apoi ca referin!5 in cazul unei
noi riniri. Acest amestec savant intre instinct ;i fiziologie este cel
care ne-a permis si supravieluim ca specie. fiacesta este motivulpentru care apreciem virtuli precum curajul, care Ti?mpinge pe
oameni si aclioneze in ciuda semnelor de pericol. Deci tocmaiincapacitatea zombilor de a identifica ;i de a se teme de durereeste cea care Ti face at6t de impresionanli. Rdnile nu ii ieneazi;i, prin urmare, nu i;iincetinesc atacul. Chiar ;i cu un trup serios
Morlii ceivii: miturigi realitd{i
avariat, un zombi continui si se apropie de victima sa. $i o vaface at6t timp c6t va avea capacitatea.
F. AI gaselea simlCercetirile fundamentale, experienlele de laborator si
observaliile in situ au aritat ci morlii-vii pot ataca o pradi chiardac6 toate organele lor senzoriale au fost afectate sau completdistruse. Trebuie s5 tragem de aici concluzia ci zombii poseddun al ;aselea sim!? Poate. Fiinla umand obi;nuiti folosegte maipulin de 5% din capacitatea ei cerebrali totalS. Putem in modfiresc si presupunem cE virusul stimuleaz5 o zoni senzorialduitati sau ignorat5 de evolu!ie. Este una dintre teoriile cele maiaprins dezbitute tn lupta impotriva morlilor-vii. PAni acum, niciodovadi;tiinfifici nu a permis suslinerea vreuneiipoteze.
G. Regenerarea
Orice s-ar spune in folclor ;i in vechile legende, fiziologiamorfilor-vii nu le oferi absolut nicio putere de regenerare.Celulele afectate rim6n afectate, firE discufie. Nicio ran5, oricarear fi mirimea sau natura ei, nu evolueazi in timpul sau dupdprocesul de reanimare. Anumite tratamente medicale au fostexperimentate pe zombi aflali ?n captivitate, pentru a incercastr se stimuleze procesul de vindecare. Niciunul nu a funclionat.lncapacitatea zombilor de a se vindeca este un handicap serios,in timp ce pentru noi, fiinlele umane, acest aspect este de laslne inleles. Astfel, de fiecare dati c6nd facem un efort fizic, noi,,tragem" de muschi. Cu timpul, ace;ti mu;chi se regenereazi ;ise intSresc, mirindu-;i capacitatea. in schimb, masa muscular5a unui zombi nu face altceva dec6t si stagneze ;ii;i pierde dineficacitate de fiecare dati cAnd este solicitatd.
H. Descompunerea
,, Durata de via!5" a unui zombi - timpul in care,,funclion eaz6"inainte de putrezi pe picioare - este estimati la 3-5 ani. OricAtar pirea de fantastic - imaginati-vi un trup omenesc capabilsE intdrzie efectele descompunerii - nu este decAt o simplSchestiune de biologie. AtuncicAnd o persoand moare, miliarde de
17