MANUAL DE TUTORAT PENTRU NEPOŢI - geengee.eu · Proiectul Grandparents & Grandchildren – Manual de tutorat pentru nepoţi 2" Cuprins (Primul(contact(cucalculatorul( pag.( 3((Pornireaşioprireacalculatorului(

www.geengee.euTHIS PROJECT HAS BEEN FUNDED WITH SUPPORT FROM THE EUROPEAN COMMISSION. THIS PUBLICATION [COMMUNICATION] REFLECTS THE VIEWS ONLY OF THE AUTHOR, AND THE COMMISSION CANNOT BE HELD RESPONSIBLE FOR ANY USE WHICH MAY BE MADE OF THE INFORMATION CONTAINED THEREIN.

MANUAL DE TUTORAT PENTRU NEPOŢI

PARTNERS » ENAIP FVG [IT]ACTIF CNT [FR]APOPSI [EL]CECOA [PT]CE.RI.S. [IT]COM. MORGIONGORI [IT]CVO [BE]EB-ONE [SW]GEZINSBOND [BE]GRAD BUJE [HR]ILEU [DE]LUJ [SL]MOISELLE LE BLANC [IT]OBSERVATOR [RO]SAO [FI]SCIENTER [IT]SCIENTER ESPANA [ES]SIOV [SK]VISC [LV]VDU [LT]TALLINN UNIVERSITY [EE]TNOIK [PL]VOC. TRAINING S.A [EL]ZAWIW [DE]

Proiectul Grandparents & Grandchildren – Manual de tutorat pentru nepoţi

1

MANUAL DE TUTORAT PENTRU NEPOŢI Proiectul Grandparents & Grandchildren

Autori Gilberto Collinassi – Net Learning ENAIP FVG Andrea Musi – Net Learning ENAIP FVG Barbara Lavalle - Net Learning ENAIP FVG Michela Biasutti - Net Learning ENAIP FVG Mara Galmozzi - AIM/Associazione Interessi Metropolitani

Versiunea originală ************************************************************ Versiunea 07 Produs de Net Learning ENAIP FVG Ultima actualizare: martie 2012 ************************************************************

Copyright © 2007 - ENAIP Friuli Venezia Giulia Via Leonardo da Vinci, 27 33037 Pasian di Prato (UD) – Italy Telephone: 0432 693611 – FAX 0432 690686 E-mail : mailto:[email protected] Web : http://www.geengee.eu


2

Cuprins

Primul contact cu calculatorul pag. 3 Pornirea şi oprirea calculatorului pag. 4 Sistemul de operare pag. 5 Mouse-‐ul pag. 6 Stocarea informaţiei pe calculator: Hard disk, cheie USB, CD-‐uri şi DVD-‐uri pag. 8 Internetul pag. 10 Browserul pag. 11 Motoare de căutare pag. 12 E-‐mailul pag. 13 Informaţii utile despre Gmail pag. 14 Skype pag. 17 Facebook pag. 18


3

Primul contact cu calculatorul

Pentru ca prima interacţiune cu calculatorul să fie mai uşoară pentru cei care încă nu au

avut ocazia să-l folosească, este necesar să o luăm pas cu pas şi să nu considerăm ca fiind

deja cunoscute aspecte cheie care ar putea fi importante pentru începători.

Acest scurt ghid oferă unele indicii pentru dumneavoastră ca şi tutori, pe care să le daţi

mai departe celor care navighează pentru prima dată pe Internet. Scopul este de a-i face

să se simtă încrezători şi entuziaşti în a se angaja în această frumoasă aventură. Ca regulă

generală trebuie să luaţi în considerare că inevitabilii termeni tehnici, care adesea sunt în

engleză, trebuie explicaţi prin cuvinte simple şi repetaţi de câteva ori pentru a deveni o

parte a vocabularului începătorului.

În plus, este important să vorbiţi rar şi să aveţi o deosebită atenţie pentru

comportamentul publicului: adesea persoanele în vârstă evită să-şi exprime nedumeririle,

astfel că, va trebui să deduceţi atunci când este momentul potrivit pentru a repeta un

concept. Această decizie este bazată pe observarea atentă a expresiilor faciale care

denotă disconfort sau plictiseală.

Nu uitaţi să răspundeţi la întrebări în mod clar şi simplu. Amânaţi răspunsul dacă

subiectul va fi explorat mai târziu în aceeaşi lecţie.

Este indicat să folosiţi exemple reale şi metafore pentru a ilustra concepte care nu au

corespondent în viaţa de zi cu zi a celor formaţi: de exemplu puteţi compara un motor de

căutare cu un bibliotecar foarte bun care ştie să identifice cartea potrivită (website-ul) în

bibliotecă (pe Internet) în funcţie de subiect (cuvinte cheie).

În timp ce explicaţi, urmăriţi ghidul care a fost distribuit bunicilor, unde, după lecţie, ei

pot găsi informaţii suplimentare şi pot dobândi o mai bună înţelegere a subiectelor

abordate.


4

Pornirea şi oprirea calculatorului

În faza de început, ajutaţi-l pe cursant să identifice butonul care porneşte

calculatorul. Adesea, nu este uşor de găsit pe cutia de plastic sau metal care conţine

diferitele componente ale calculatorului (carcasă).

Imediat după ce a fost pornit calculatorul, explicaţi-i că monitorul are şi el un buton

de pornire, de obicei diferit de cel al calculatorului. Arătaţi-i cum să-l găsească şi să

pornească monitorul.

Monitor Carcasă

Profitaţi de această ocazie pentru a arăta cum se închide în mod corect calculatorul,

prin procedura prevăzută de sistemul de operare (aţi observat această ciudăţenie a

Winwdos-ului? Pentru a opri calculatorul trebuie să apăsaţi pe butonul „Start”!).

Explicaţi cursantului că prin oprirea calculatorului de la butonul de pe carcasă

conţinutul hard disk-ului poate fi avariat şi se pot pierde informaţii (însă partea

„fizică” a computerului nu va fi avariată).

Explicaţi de asemenea faptul că uneori calculatorul se blochează, iar pentru a-l

închide nu există altă opţiune decât folosirea butonului „Reset” sau a celui de pornire.


5

Sistemul de operare

Explicaţi cursantului că înainte să înceapă să lucreze, trebuie să aştepte un timp

pentru ca sistemul de operare, programul de bază în funcţionarea calculatorului, să

termine operaţiunile preliminare de încărcare corectă în memoria sistemului.

Sistemele de operare (Windows, MacOS, Linux) îndeplinesc funcţii de bază: cum

funcţionează monitorul, mouse-ul, memoria, imprimanta şi altele... Oferiţi informaţii

generale despre Sistemele de operare, pornind de la cele de mai jos.

Cel mai popular sistem de operare este Windows, produs de Microsoft. Windows (eng.

ferestre) este numit aşa deoarece interfaţa (forma pe care o foloseşte pentru a arăta

şi cere informaţii utilizatorului) utilizează nişte cadre uşor de recunoscut numite

„ferestre”, pe care le poţi „deschide” şi „închide” în funcţie de nevoi.

În această etapă a explicaţilor deschideţi fereastra unui program. Prezentaţi-o şi

descrieţi cu atenţie funcţiile butoanelor şi doar apoi arătaţi cum se foloseşte făcând

click. Dacă apăsaţi pe buton în timp ce vorbiţi ar putea fi dificil pentru cel care

ascultă să înţeleagă acţiunea. Ţineţi minte că descrierea acţiunii nu trebuie

niciodată să coincidă cu acţiunea.

Explicaţi în mod clar că bara de meniu este prezentă în fiecare fereastră în colţul din

dreapta sus şi conţine trei butoane (vezi secţiunea: Mouse-ul). Ele pot avea diferite

forme, în funcţie de versiunea de Windows utilizată:

- primul buton (o linie) minimalizează fereastra, transformând-o într-un

dreptunghi mic, poziţionat în partea inferioară a ecranului;

- al doilea buton (unul sau două pătrate) schimbă dimensiunea ferestrei: dacă

aceasta ocupa tot ecranul o micşorează, iar dacă fereastra este mică o extinde

pe tot ecranul;

- al treilea buton (simbolul: X) închie fereastra şi programul cu care era asociată

(ale cărui rezultate erau afişate în fereastră).

Oferiţi posibilitatea cursantului să exerseze închiderea şi redimensionarea ferestrelor

pentru a se familiariza cu aceste operaţiuni.


6

Prima fereastră care apare după faza de încărcare (eng. boot) este spaţiul de lucru

(eng. desktop). Spaţiul de lucru permite utilizatorului să-şi organizeze informaţia de

pe dispozitivele de stocare ca şi cum ele ar fi foi sau bibliorafturi pe un birou.

Pe monitor sunt nişte mici imagini, numite iconiţe. Ele reprezintă legături (eng.

links), adică uşi de acces spre programele folosite, fişiere care conţin date (ex.

imagini, documente, melodii, tabele etc.) sau directoare, adică un loc unde sunt

păstrate mai multe fişiere, care altfel după o vreme invadează spaţiul nostru de lucru.

Mouse-‐ul Pentru a ajunge cu uşurinţă de la o iconiţă la o

fereastră trebuie să te obişnuieşti să foloseşti

mouse-ul (un instrument conectat la calculator care

permite acestuia din urmă să primească informaţii

din lumea exterioară). Arătaţi-i cursantului

cursorul (săgeata) care indică poziţia mouse-ului pe

monitor, iar apoi arătaţi-i cum fiecare mişcare a

mouse-ului corespunde unei mişcări similare a cursorului în fereastra activă (acea

fereastră de pe ecran la care are acces mouse-ul în acel moment).

Folosirea mouse-ului poate fi dificilă la început, de aceea este important să acordăm

câteva minute pentru a-l ajuta pe cursant să plaseze mâna în poziţia corectă:

- încheietura, relaxată, rămâne pe birou;

- palma trebuie să se sprijine uşor pe partea inferioară a mouse-ului (a cărui

formă a fost atent studiată);

- degetul arătător va fi gata să acţioneze apăsând rapid (eng. click) pe butonul

stâng al mouse-ului;

- mouse-ul se mişcă pe o suprafaţă specială (eng. mousepad) în patru direcţii

(sus, jos, stânga, dreapta) rămânând întotdeauna paralel cu el însuşi.

Mouse-ul, cel mai popular instrument pentru a accesa conţinuturile de pe calculator, este numit „souris” în franceză, „raton” în spaniolă, „maus" în germană, în timp ce italienii, în loc să-l numească „topo”, folosesc cuvântul englezesc.


7

Dacă este necesar, acordaţi atenţie

modului în care cursantul foloseşte

mouse-ul, pentru a-i ajusta poziţia

mâini. Exemplificaţi cu grijă

utilizarea butonului stâng al mouse-

ului aşa cum se explică mai jos şi

daţi voie cursantului să exerseze

deschiderea şi închiderea unor

ferestre de câteva ori. Încercaţi să

nu-l grăbiţi.

Prin mişcarea şi poziţionarea cursorului pe o iconiţă, iar apoi cu o apăsare rapidă pe

butonul stâng puteţi selecta un obiect. Apăsând rapid de două ori puteţi deschide un

program, un fişier sau un director reprezentat de o iconiţă.

Adesea există butoane sau iconiţe înăuntrul ferestrelor care sunt evidenţiate atunci

când cursorul trece pe deasupra lor. Pentru a executa comanda asociată cu un buton

este suficientă o singură apăsare a butonului stâng al mouse-ului.

Modalitatea de utilizare a butonului din dreapta al mouse-ului, necesar pentru a

deschide un meniu contextual care conţine multe funcţii utile, se va exemplifica după

ce cursantul a dobândit deja puţină experienţă.


8

Stocarea informaţiei pe calculator:

Hard disk, cheie USB, CD-‐uri şi DVD-‐uri

Atunci când folosim calculatorul, tot ceea ce producem (texte, desene etc.) se află în

memoria lui de lucru. Aceasta este folosită doar atunci când calculatorul este pornit,

de aceea înainte de a-l opri, trebuie să transferaţi ceea ce aţi lucrat într-un spaţiu de

stocare permanentă.

Memoria permanentă stochează informaţia şi o păstrează chiar şi când calculatorul

este oprit.

Atunci când introduceţi informaţii în memoria permanentă operaţiunea se numeşte

„salvarea” informaţiei.

Hard disk-ul calculatorului se numeşte memorie permanentă.

Este important să ştiţi cât spaţiu există pe hard disk, deoarece dacă se umple, există

riscul de a pierde informaţie (documente, fotografii etc.).

Memoria calculatorului se măsoară în megabytes (MB). 1000 de megabytes constituie

un gigabyte (GB).

Pentru a indica mărimea unor documente foarte mici se foloseşte şi kilobyte-ul

(Kb). 1000 de kilobytes reprezintă 1 megabyte.

Informaţia stocată în calculator poate fi transferată de pe un calculator pe altul.

Aceasta reprezintă una dintre cele mai importante trăsături ale calculatoarelor, ele

permit să împărtăşeşti munca, informaţiile, imaginile etc.

Pentru a muta, a schimba sau a împărtăşi informaţii puteţi folosi:

• Hard disk-uri externe sau chei USB, care dispun de un jack care poate fi inserat

intr-o mufă specială, portul USB; acest tip de memorie este cunoscut drept

memorie USB;

• carduri de memorie precum cele din aparatele foto sau unele telefoane

mobile;

• e-mail-ul: puteţi trimite unul sau mai multe fişiere ca ataşament; puteţi să-l

folosiţi pentru fişiere care nu sunt foarte mari, de obicei câţiva MB.


9

Aproape toate calculatoarele au un CD/DVD writer intern, adică un instrument care

permite stocarea informaţiilor pe CD-uri sau DVD-uri.

Hard disk extern

Cheie USB

Port USB

Exerciţiu: puteţi să-l rugaţi pe bunic să caute portul USB al calculatorului. De asemenea puteţi

să-l rugaţi să caute mufa, locul în care se inserează cardul precum şi taviţa CD-ului/ DVD-ului.


10

Internetul

Puteţi stârni interesul cursantului oferind exemple privind nenumăratele activităţi care pot fi

făcute prin intermediul calculatorului pornind de la propria dumneavoastră experienţă. Ne vom

ocupa acum de o activitate care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare şi o răspândire foarte

largă: navigarea pe Internet.

Descrieţi Internetul prin câteva cuvinte simple, de exemplu: „Internetul este format dintr-un

număr mare de calculatoare împrăştiate prin toate colţurile lumii, conectate între ele prin

reţele care pot schimba între ele informaţii 24 de ore pe zi, în fiecare zi, gratuit (neluând în

calcul costul de conectare)”.

Cantitatea uriaşă de date care sunt accesibile pe Internet este împărţită în site-uri (precum

cărţile într-o bibliotecă): pentru a descâlci această junglă de informaţii au fost dezvoltate

programe speciale numite browsere. Prin intermediul motoarelor de căutare (care pot distinge

între site-uri în funcţie de conţinutul lor) browserele permit utilizatorilor să găsească lucrurile

care îi interesează oricând doresc.


11

Browserul

Pentru o descriere a conectării la Internet, de la deschiderea browserului până la principalele

lui funcţii, vă rugăm să accesaţi ghidul privind elementele de bază ale navigării pe Internet,

oferit bunicilor.

În această etapă a lecţiei, cursantul trebuie să stăpânească utilizarea mouse-ului. Ţineţi minte

că atunci când persoana se află în faţa calculatorului pentru prima dată, este normal să fie

îngrijorată şi anxioasă că ar putea produce stricăciuni iremediabile. De aceea nu uitaţi să-l

încurajaţi pe începător spunându-i că lucrând la calculator nu poate să îl strice sau să

deterioreze în acest fel informaţiile de pe el.

Descrieţi cu calm, utilizând exemple, că site-urile de pe Internet sunt caracterizate de o

anumită adresă care le identifică, dincolo de orice dubiu, dintre miliarde de site-uri care există

pe în lume şi care se transformă continuu.

Pentru a ajunge şi a vizualiza un site al cărei adresă o ştiţi (precum un ziar sau un post TV) este

suficient să scrieţi corect şi cu atenţie această adresă în bara pentru adrese şi să apăsaţi tasta

„Enter”, aflată în partea dreaptă a tastaturii (indicaţi-o).

Odată ce prima pagină (pagina de start) a site-ului este afişată, mouse-ul poate fi utilizat de

fiecare dată când cursorul se transformă într-o „mânuţă” atunci când este mişcat pe pagină.

Explicaţi că „mânuţa” înseamnă că în acel punct se află o legătură, ceea ce înseamnă că pot

merge spre o altă pagină de pe acelaşi site sau către un alt site.

Atunci când cursantul începe „să se joace” pentru prima dată cu Internetul şi să exploreze,

este momentul ideal pentru a îi oferiţi o listă de site-uri interesante cu care să poată exersa

introducerea adreselor în bara de meniu. Folosind butoanele ei pot să exerseze

trecerea între pagini deja vizitate.

Este bine să acordaţi cel puţin 15 minute pentru aceste exerciţii deoarece este un moment

delicat pentru cursant: el/ ea are nevoie de sprijin, dar este important să nu controlaţi situaţia

mai mult decât este necesar. Permiteţi cursantului să înveţe din propriile greşeli. Fiţi

pregătit(ă) să interveniţi, dar acordaţi ajutorul fără să-i invadaţi spaţiul personal.

Odată ce vor fi dobândite unele abilităţi de folosire a mouse-ului şi navigarea pe site-uri, puteţi

trece la prezentarea motoarelor de căutare.


12

Motoarele de căutare

Motoarele de căutare sunt site-uri de Internet speciale, care oferă posibilitatea de a găsi site-

uri de interes, chiar dacă nu le cunoaştem adresa. Există mai multe astfel de motoare de

căutare, cel mai popular fiind în acest moment Google™ (www.google.com).

Vă recomandăm acest motor de căutare deoarece este disponibil în toate limbile şi pentru că,

pagina de start Google este ideală pentru începători, fiind extrem de simplă şi clară. Pe ea

vedeţi un chenar alb, care este căsuţa de căutare: cuvintele cheie alese de utilizator, în

funcţie de tema/ subiectul de interes, pot fi scrise aici.

Insitaţi (mult!) asupra diferenţei între bara de adrese din Internet Explorer, unde pot fi scrise

doar adrese complete (de exemplu www.geengee.eu) şi căsuţa de căutare, unde cuvintele sunt

introduse în limba dorită, cu spaţii între ele.

Faceţi mai multe căutări pentru a ilustra că alegerea cuvintelor este crucială: un termen prea

general (de exemplu „prăjitură”) poate conduce la o cantitate uriaşă de rezultate (peste

2.000.000 de pagini!), fiind astfel imposibil ca această căutare să fie utilă. Din contră, o serie

de cuvinte care este prea lungă (precum „ciocolată prăjitură alune lapte ouă lichior migdale”)

îngustează prea mult căutarea şi poate returna rezultate care nu pot fi folosite.

Odată cu acumularea de experienţă se poate găsi „calea de mijloc” care permite utilizatorilor

să găsească legătura spre site-uri relevante în câteva secunde (de exemplu „prăjitură ciocolată

alune”).

Inventaţi exemple. Căutarea poate porni de la termeni generali, pentru ca apoi să adăugaţi unii

mai precişi pentru a îngusta câmpul de căutare.

Rugaţi cursantul să numească nişte teme care sunt de interes pentru el/ ea şi alegeţi împreună

cuvintele pe care să le căutaţi, pentru a-i putea oferi unele sugestii.

Subliniaţi faptul că practica şi experienţa sunt nepreţuite şi că ele nu pot fi înlocuite de nici o

formare sau manual.


13

E-‐mailul

Descrieţi principiul pe care se bazează funcţionarea e-mailului. Mai ales reamintiţi

cursantului că pentru a trimite şi a primi scrisori electronice este necesar să dispună de o

conexiune la Internet.

Vorbiţi-le despre existenţa unor programe specializate în gestionarea e-mailurilor, precum

Gmail. Este important să le spuneţi că înainte de a utiliza astfel de programe utilizatorul

trebuie să-şi aibă propria adresă de e-mail.

Pentru a face acest lucru este nevoie de sprijinul dumneavoastră sau de cel al unui utilizator

experimentat pentru a putea crea un cont (sau să se înregistreze, de obicei gratuit) la un

furnizor (compania care furnizează conexiunea la Internet şi căsuţa poştală). După aceasta va

trebui să configuraţi programul de e-mail, iar din acel moment utilizatorul neexperimentat va

putea să primească şi să trimită mesaje într-un mod simplu.

Este important să le amintiţi cursanţilor că e-mailurile ajung la destinatar foarte repede şi fără

costuri (în afară de cele legate de conexiunea la Internet), dar acest lucru nu înseamnă că

mesajul este citit imediat. Citirea mesajelor se petrece doar atunci când persoana care-l

primeşte, se decide să-şi verifice căsuţa poştală.

Adresele de e-mail pot fi uşor distinse de adresele de internet pentru că ele includ un simbol

@; ilustraţi cu răbdare modul în care cursantul poate scrie @ şi daţi-i posibilitatea să

exerseze. Insistaţi asupra faptului că în scrierea unei adrese de e-mail este foarte important să

fim atenţi şi să nu facem greşeli (de exemplu nu se foloseşte niciodată spaţiu), altfel mesajul

va fi livrat către un destinatar greşit sau, în cel mai bun caz, se va întoarce.

Ca regulă este întotdeauna bine să introduceţi titlul unui e-mail pentru a-l ajuta pe cel care îl

primeşte să distingă repede între e-mailurile de interes şi cele nedorite (aşa numitele spamuri).

Acordaţi un timp pentru a exersa trimiterea şi primirea e-mailurilor: este posibil să trimiteţi

e-mailuri către propria cutie poştală sau a celorlalţi cursanţi. După aceasta, exersaţi

explorarea căsuţei de mesaje primite, a mesajelor trimise etc.

În acest punct reamintiţi cursantului că dacă se va întâmpla să nu fie acasă, de exemplu să fie

plecat într-o vacanţă în străinătate şi să aibă la dispoziţie un calculator conectat la Internet, va

putea să îşi verifice căsuţa poştală.

Dacă adresa de e-mail este de exemplu [email protected], cursantul poate să presupună că

furnizorul este „alice”; dacă deschide site-ul www.alice.it, cursantul va găsi un spaţiu dedicat

e-mailurilor, cu două câmpuri unde pot fi introduse numele (johndoe din exemplu) şi parola (un


14

cod ales în momentul înregistrării pe site, folosit pentru a proteja căsuţa poştală de accesări

din partea unor persoane nedorite).

Odată ce furnizorul a rulat procedurile de identificare, se va deschide o pagină dedicată

căsuţei poştale de unde de acum înainte veţi putea citi e-mailurile primite şi veţi putea să

răspundeţi.

În acest caz consultarea poştei electronice este online, ceea ce înseamnă că este nevoie de o

conexiune activă la Internet pe tot parcursul citirii şi scrierii de mesaje.

Informaţii utile despre Gmail Gmail este un serviciu de poştă electronică oferit în mod gratuit de Google. Prin intermediul

Gmail puteţi păstra mesajele, fişierele şi cele mai importante imagini pentru totdeauna, puteţi

căuta orice doriţi şi mai ales să vă bucuraţi de o metodă inovativă de a citi şi organiza mesajele

ca parte a unei conversaţii. În Gmail există unele mici şi discrete anunţuri publicitare. Ele sunt

legate de mesajul dumneavoastră, astfel că în loc să fie intruzive, ar putea fi chiar utile.

Gmail integrează de asemenea o funcţie de mesagerie instantă direct în serviciul de e-mail,

putând astfel să fiţi permanent în contact cu prietenii dumneavoastră atunci când sunteţi

online, vorbind cu ei. Este uşor, eficient şi chiar distractiv de utilizat. Este un mod complet nou

de a utiliza e-mailul. Aceasta este filosofia Google aplicată la poşta electronică.

Este nevoie să explicaţi faptul că, o căsuţă poştală are o limită maximă de stocare a mesajelor,

iar dacă este atinsă, mesajele care vor veni, vor fi respinse. Ca regulă este bine să verificaţi

frecvent cât spaţiu folosiţi şi, dacă este necesar, să ştergeţi mesajele nedorite.

Asiguraţi-vă că toţi cursanţii dispun de o foaie de hârtie şi un pix pentru a scrie imediat adresa

de e-mail şi parola aleasă.

Explicaţi în mod clar faptul că procedura de subscriere şi de deschidere a unei adrese de e-mail

este făcută „odată pentru totdeauna”, pentru a evita ca bunicul să repete paşii de înscriere

de fiecare dată când doreşte să-şi verifice căsuţa poştală.


15

Dacă folosiţi Gmail de pe un calculator public este bine să NU-i permiteţi să ţină minte datele

de conectare. Astfel evitaţi posibilitatea ca alte persoane să vă acceseze căsuţa poştală.

Când abordaţi problema conţinuturilor ataşate este bine să aveţi pregătite fişiere de câţiva

Kb pentru a nu pierde timpul în găsirea unui fişier potrivit pe calculator. Este important sa-i

ajutaţi pe bunici să înţeleagă faptul că, greutatea fişierelor ataşate nu trebuie să fie

excesivă.

Atunci când scrieţi o adresă de e-mail şi apare posibilitatea de completare automată, este

important să selectaţi persoana potrivită în cazul în care unele contacte au nume similare.

Este important să-i faceţi pe bunici să înţeleagă faptul că managementul contactelor din lista

de adrese este fundamental. El permite utilizatorului să câştige timp prin memorarea adreselor

care vor fi utilizate şi colectarea tuturor mesajelor primite de la un anumit contact.

Ajutaţi-i pe bunici să găsească etichete şi filtre utile pentru ca să poată să înţeleagă

importanţa acestor instrumente, care la prima vedere ar putea părea prea complicate sau

inutile.

Asociaţi un filtru la o etichetă şi, dacă este posibil, trimiteţi-i cursantului un e-mail în timpul

lecţiei de pe contul dumneavoastră de poştă electronică.

În acest mod, cu un e-mail real primit de la dumneavoastră îl veţi ajuta să înţeleagă cum să

creeze etichete şi filtre, precum şi să strângă împreună acel mesaj şi altele pe care aţi putea

să i le trimiteţi în viitor.

Explicaţi bunicilor că nu este nevoie să golească „Gunoiul” (eng. Trash). Mesajele din acel

director vor fi şterse în mod automat după 30 de zile. În acest fel e-mailurile puse în directorul

Gunoi din greşeală pot fi readuse la „Mesaje primite” (eng. Inbox).

Este necesar să explicaţi că mesajele trebuie să fie arhivate în mod regulat, pentru ca

directorul „Mesaje primite” să nu devină prea aglomerat şi dificil de explorat.


16

Skype

Skype este una dintre cele mai cunoscute aplicaţii disponibile pe Internet care permite

comunicarea utilizând chat-ul, apeluri audio şi video către prieteni din toată lumea.

Skype este o aplicaţie simplă, de dimensiuni reduse. Este nevoie de crearea unui cont

Skype pentru apelarea gratuită, utilizând calculatorul cu ajutorul Internetului.

Principala caracteristică a acestuia este aceea de a fi GRATUIT dacă persoana este

apelată prin intermediul calculatorului, în timp ce, dacă se doreşte apelarea

telefonică, serviciul se plăteşte (preţul fiind unul redus).

Pentru a purta o conversaţie este nevoie de caşti cu microfon încorporat sau de

microfon şi boxe (acestea se pot achiziţiona la un preţ redus, însă de multe ori ele

sunt încorporate în laptop sau monitor); dacă este utilizată o cameră web, atunci este

posibil să realizaţi şi apeluri video în mod gratuit.

Înainte de toate este important să acordaţi atenţie modului de instalare a camerei

web şi să conectaţi căştile şi microfonul la calculator, dacă acestea nu sunt integrate.

Skype permite o multitudine de aplicaţii utile. Explicaţi ce se poate face prin

intermediul acestei tehnologii, de exemplu:

• Apelarea audio (chiar şi conferinţe telefonice între utilizatori din diferite locaţii)

sau video în mod gratuit, indiferent de durată;

• Utilizarea chat-ului (mesagerie instant) cu mai multe persoane în acelaşi timp;

• Utilizarea Skype pentru apeluri telefonice (telefonie fixă şi mobilă) cu preţuri

reduse;

• Trimiterea de mesaje tip text pentru telefonie mobilă (SMS), costurile fiind reduse;

• Schimbul de fotografii, documente sau alte fişiere;

• Protecţia conexiunii pentru evitarea interceptării sau a altor tipuri de abuz.

Încercaţi descărcarea şi instalarea Skype. Instalarea este uşor de realizat şi durează

doar câteva minute:

1. Deschideţi site-ul www.skype.com;


17

2. Faceţi click pe butonul „Descărcări” şi descărcaţi fişierul SkypeSetup.exe într-unul

dintre fişierele disponibile pe calculator;

3. Faceţi dublu click pe SkypeSetup.exe;

4. Noii utilizatori au nevoie de un cont Skype, pe care îl obţin completând formularul

cu datele personale.

Asiguraţi-vă că „bunicii” completează formularul cu nume, prenume şi adresă, pentru

a fi uşor de găsit de alte persoane. Nu există probleme legate de siguranţa datelor,

toate aspectele sunt bine gestionate. Este uşor să blocaţi sau să ştergeţi un contact

nedorit!

De exemplu: „Nume complet” - John Smith

„Nume Skype”: explicaţi că este de dorit utilizarea numelui complet, separat sau nu

printr-un punct (de exemplu: john.smith sau johnsmith).

Parola: pentru a nu uita parola selectată sugeraţi „bunicilor” să o noteze undeva.

După instalare, programul este activ şi poate fi deschis apăsând pe iconiţa verde

Skype, aflată în partea de jos a ecranului, în dreapta.

Explicaţi „bunicilor” despre posibilitatea organizării contactelor din agendă pe

categorii; pot fi create categorii precum „prieteni”, „colegi” etc., iar contactele pot

fi adăugate într-una sau mai multe dintre acestea.

Pentru a comunica cu un prieten, fie prin intermediul chat-ului fie prin apleare audio/

video, este necesar ca acesta să fie adăugat în lista cu adrese. Explicaţi cum se pot

adăuga/ şterge contactele. Acest pas este unul important, altfel prietenii care doresc

să ne contacteze vor apărea ca fiind neconectaţi (simbolul gri/alb) sau că nu sunt

online (simbolul verde).

Când sunteţi conectaţi puteţi vedea cine este online. Numele lor de Skype sunt afişate

primele în listă. Puteţi contacta aceste persoane prin apeluri sau chat.

Puteţi vedea şi cine nu este online, dar nu îi puteţi contacta pentru moment. Dacă

selectaţi o persoană din lista de contacte, vor fi afişate în partea dreaptă toate

informaţiile necesare şi modalitatea de contactare a acesteia.

Informaţii.

Butonul pentru apelare, „Sună”.


18

Butonul pentru apelare video, „Sună cu video”.

Locul dedicat pentru mesageria instant (en. chat).

Dacă doriţi să selectaţi un contact pentru a comunica, apăsaţi butonul „Sună” (en.

Call). Dacă doriţi să vedeţi persoana respectivă, apăsaţi pe „Sună cu video”.

Acum permiteţi adăugarea adresei şi încercaţi să apelaţi. Cu puţin exerciţiu veţi învăţa

imediat!

Facebook

Fără îndoială, Facebook este astăzi una dintre cele mai apreciate reţele sociale din

lume.

Facebook este un site unde orice persoană (respectând limita de vârstă aferentă

înscrierii) poate să îşi creeze un cont şi poate face disponibile informaţii altor

persoane, de obicei prieteni sau membrii familiei.

Cu ajutorul Facebook puteţi trimite mesaje (ex. chat), face publice link-uri către

diferite pagini, albume foto sau video; puteţi interacţiona cu prietenii şi comenta

postările acestora.

Pentru a încerca Facebook, avem nevoie să îl ajutăm pe „bunic” să îşi creeze un cont.

Cum pentru crearea unui astfel de cont este nevoie de o adresă de e-mail, verificaţi

dacă este deja una disponibilă, dacă nu, ajutaţi „bunicii” să creeze una.

Accesaţi site-ul http://www.facebook.com. În partea dreaptă veţi vedea un formular

care trebuie completat; toate câmpurile sunt obligatorii.


19

Principalul obiectiv al Facebook este acela de a facilita contactul cu prietenii şi

familia. În continuare vom verifica cum îi putem găsi iar Facebook ne poate ajuta să

facem asta cu uşurinţă.

Pentru a începe, introduceţi adresa de e-mail în câmpul specific şi permiteţi Facebook

să acceseze datele. Dacă persoanele din lista de contacte a „bunicilor” nu sunt deja

membrii Facebook, vor primi prin e-mail o invitaţie pentru a se înscrie.

Este nevoie să le explicaţi că în cadrul profilului pot fi adăugate informaţii personale

legate de şcoala/ universitatea unde au studiat, locul de muncă etc. Aceste informaţii

pot fi utile pentru a putea găsi prieteni mai vechi despre care nu mai au informaţii sau

foşti colegi de serviciu.

Este posibilă adăugarea unei fotografii de profil; dacă „bunicii” decid acest lucru, cei

care îi cunosc vor şti că profilul corespunde identităţii acestora.

Pasul următor este cel de suport oferit „bunicilor” pentru căutarea unor persoane pe

care le cunosc; faceţi click pe „găseşte prieteni” în bara de sus, unde apare o nouă

fereastră în care este disponibilă o listă de persoane pe care aceştia le pot cunoaşte

deja.

Dacă persoane cunoscute apar în listă, ajutaţi-i să adauge contactele în lista de

prieteni, făcând click pe „adăugare prieteni”. Când cererea de adăugare a fost

confirmată, aceste persoane vor deveni „prieteni” şi pot începe să comunice.

Facebook permite utilizatorilor să-şi exprime opinia asupra multor aspecte. Arătaţi

„bunicilor” cum pot face un comentariu sau să dea click pe „îmi place” (en. like),

disponibil pentru fiecare postare. Explicaţi-le ce înseamnă acest lucru şi cum pot face

asta.

Pe Facebook puteţi comenta activităţile celorlalţi, precum şi să scrieţi şi distribuiţi

conţinuturi în funcţie de interesul personal.

Cum puteţi face asta? Este uşor! Utilizaţi cele trei funcţii: stare (en. status), foto/

video şi întrebări.

Este necesar să explicaţi „bunicilor” diferenţele dintre aceste funcţii.

-Stare: atunci când scrieţi la ce vă gândiţi sau un citat şi doriţi să faceţi acest lucru

vizibil prietenilor dumneavoastră;


20

-Foto/video: dacă doriţi să faceţi disponibile fotografii sau filmuleţe. Puteţi să le

grupaţi în cadrul unor albume.

-Întrebări: dacă doriţi să puneţi întrebări care permit mai multe variante de răspuns.

Puteţi folosi această funcţie cu un scop precis (de exemplu, unde să mergeţi la pizza

cu prietenii) sau pentru socializare. Răspunsurile sunt garantate, nimeni nu poate

rezista întrebărilor!

Puteţi sublinia faptul că acest ghid este axat pe învăţarea primilor paşi în utilizarea

Facebook, dar cu timpul şi prin exerciţiu, „bunicii” pot să-şi dezvolte abilităţile.

Mult succes în utilizarea Facebook!

Editare text Open Office Writer

OpenOffice este o un program similar pachetului Microsoft Office, disponibil în mod

gratuit şi uşor de utilizat.

Acest program poate fi descărcat de pe Internet de la adresa: www.openoffice.org

OpenOffice Writer este un program de editare text disponibil în cadrul pachetului

OpenOffice Suite, care permite scrierea unor scrisori, note, rapoarte şi alte

documente. Cel mai important avantaj în utilizarea acestei aplicaţii este că permite

formatarea textului prin utilizarea diferitelor tipuri de font (dimensiune şi culoare),

inserarea de tabele, fotografii sau grafice.

Caracteristicile acestei aplicaţii permit utilizatorului să scrie mai bine putând controla

şi corecta în mod automat ortografia, repetarea cuvintelor etc. Daţi câteva exemple

de cuvinte scrise eronat şi arătaţi „bunicilor” cum funcţionează corectarea automată.

Writer permite utilizarea funcţiilor clasice ale editări de text (verificarea ortografiei,

sinonime, verificarea formulării, autocorectura, găseşte şi înlocuieşte, inserarea

automată a indexului, imprimarea) precum şi altele:

• şabloane şi stiluri;

• design elegant al paginilor, inclusiv de cadre, coloane şi tabele;


21

• includerea de imagini sau conexiuni spre foi de calcul şi alte obiecte;

• instrumente integrate de desen;

• exportarea în fromat pdf, inclusiv a semnelor de carte;

• precum şi multe altele …

Exploraţi bara de meniu (toate programele au o astfel de bară) localizată în partea de

sus a ecranului şi care conţine principalele categorii: fişier, editare, vizualizare etc.

Explicaţi ce este bara de instrumente (en. toolbar) şi că ea conţine butoane cu funcţii

specifice, de exemplu copierea şi lipirea unui text, îngroşarea unui cuvânt (en. bold).

Mutarea cursorului pe unul dintre aceste butoane permite vizualizarea funcţiei lor.

Sub bara de meniu şi la baza ecranului sunt disponibile multe astfel de instrumente.

Este posibil să faceţi setările documentului înainte de a începe editarea textului, de

exemplu prin selectarea unui tip de font, dimensiunea acestuia, efecte (stilul aldin,

cursiv, subliniere etc.), culori şi altele. Se poate începe editarea textului şi apoi poate

fi inserat, schimbat sau formatat fontul unor cuvinte sau fraze selectate.

Explicaţi „bunicilor” că formatarea textului înseamnă de fapt să lucreze cu acesta aşa

cum doresc: să evidenţieze cuvintele prin îngroşare, să schimbe culoare şi chiar fontul,

orice schimbare a textului fiind posibilă. Arătaţi-le câteva din instrumentele Word,

utile pentru formatarea textului (font, dimensiune, culoare, aliniere etc.). La final le

puteţi arăta cum să salveze un document pe calculator (pe desktop sau într-un

director dedicat).

Documents

MANUAL DE TUTORAT PENTRU NEPOŢI - geengee.eu · Proiectul Grandparents & Grandchildren – Manual de tutorat pentru nepoţi 2" Cuprins (Primul(contact(cucalculatorul( pag.( 3((Pornireaşioprireacalculatorului(