Manual_COV-uri__benzinarii[1]

5/9/2018 Manual_COV-uri__benzinarii[1] - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/manualcov-uribenzinarii1 1/87

Implementarea Directivei 1994/63/CE

Manual pentru Directiva 1994/63/CE

Bucharest, elaborat de:

Muenchen Dr. Richard Schlachta; Ministerul Bavarez pentru Mediu,

Noiembrie 2006 Sanatate si Protectia Consumatorului

Twinning Project RO2004/IB/EN–08Implementation and Enforcement of the

Environmental Acquis focused on VOC / NOISE

REPA Bucharest



Twinning Project RO/2004/IB/EN/08 between the Romanian Ministry of Ministry of Environment and Water Management and theGerman Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety

Cuprins

Directiva 94/63/CE din 20.04.1994 pentru limitarea emisiilor compusilor organici volatili(emisii COV) la depozitarea benzinei si la distributia de la terminale pana in benzinarii

1

1

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 1994/63/CE ...........................................................................1

IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 1994/63/CE ...........................................................................1

MANUAL PENTRU DIRECTIVA 1994/63/CE ............................................................................1

MANUAL PENTRU DIRECTIVA 1994/63/CE ............................................................................1

CUPRINS 2

PRESCURTARI 4

1. INTRODUCERE 5

2. PROPRIETATILE BENZINELOR ............................................................................................7

3. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA BENZINEI.....................................................................9

3.1. Generalitati........................................................................................................................9

3.2. Incarcarea si descarcarea .................................................................................................9

3.3. Depozitarea benzinelor ...................................................................................................11

4. POSIBILITATI DE REDUCERE A EMISIILOR ......................................................................12

4.1. Transvazarea benzinei....................................................................................................12

4.1.1. Umplerea rezervoarelor ...................................................................................................13

4.1.2. Umplerea autocisternelor in terminale ..............................................................................14

4.1.3. Umplerea vagoanelor - cisterna (CF) ..............................................................................15

4.1.4. Umplerea rezervoarelor din benzinarii.............................................................................17

4.2. Depozitarea benzinei.......................................................................................................17

4.2.1. Imagine de ansamblu in vederea dotarii depozitelor de rezervoare pentru depozitareabenzinelor: 17

4.2.2. Vopsirea rezervoarelor 21

4.2.3. Dotarea rezervoarelor cu capac fix cu supape de sub- si supra-presiune ........................22

4.2.4. Dotarea unui rezervor cu capac plutitor ...........................................................................23

4.3. Epurarea gazelor de evacuare ........................................................................................29

4.3.1. Generalitati 29

4.3.2. Exemple pentru recuperarea vaporilor de benzina ...........................................................30

4.3.3. Valorile emisiilor pentru instalatiile de recuperare a vaporilor si pentru instalatiile deincinerare la depozitarea benzinelor ...................................................................33

Sub-Component 4.1: „Manual on Directive 1994/63/EC”

Bucharest, March 2006 Page 2 (87)



Twinning Project RO/2004/IB/EN/08 between the Romanian Ministry of Ministry of Environment and Water Management and theGerman Federal Ministry for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety

4.3.4. Evacuarea gazelor din instalatiile de epurare a gazelor de evacurare/din instalatiile derecuperare a vaporilor de benzina ......................................................................34

4.4. Cerinte pentru sistemele de etansare si pompe pentru evitarea emisiilor difuze(propunerea expertilor pe termen scurt) .......................................................................36

4.4.1. Pompe 36

4.4.2. Compresorul 38

4.4.3. Legaturi cu flanse 39

4.4.4. Organe de inchidere 39

4.4.5. Gaze de evacuare la inspectii sau la lucrari de curatare a rezervoarelor .........................39

5. MONITORIZAREA 41

5.1. Masuratorile ....................................................................................................................41

5.2. Calcularea emisiilor totale dintr-un rezervor la functionarea conforma ............................43

6. SUPRAVEGHEREA 45

6.1. Generalitati......................................................................................................................45

6.2. Sistemul de retur gaze ....................................................................................................45

6.3. Supape, conducte, flanse, pompe, organe de inchidere ..................................................45

7. ANEXA 47

7.1. Modele de conditii...........................................................................................................47

7.2. Metoda de evaluare a masurilor de reducere a emisiilor de la rezervoarele de depozitare47

7.3. Calcularea inaltimii cosurilor la instalatiile de epurare al gazelor de evacuare/instalatiile

de recuperare a vaporilor de benzina ...........................................................................47

7.4. Emisiile anuale ale unui rezervor cu capac plutitor in functie de tipul de etansare si deviteza vantului..............................................................................................................47

7.5. Comparatia emisiilor anuale ale unui rezervor cu capac plutitor cu cele ale unui rezervor cu capac fix (fara placa interioara plutitoare) ................................................................47

7.6. Emisiile unui rezervor cu capac plutitor in functie de rata de transvazare anuala si dediametru rezervorului...................................................................................................47

7.7. Randamentul unui rezervor cu capac plutitor in functie de numarul transvazarilor precumsi de diametrul lui.........................................................................................................47

7.8. Emisiile unui rezervor cu capac plutitor raportate la o masa de depozitare medie infunctie de numarul de transvazari si a diametrului.......................................................47

8. BIGLIOGRAFIE 48

Sub-Component 4.1: „Manual on Directive 1994/63/EC”

Bucharest, March 2006 Page 3 (87)



Prescurtari

AC

CA

Autoritati competente

Competent AuthorityALPM

LEPA

Agentia Locala de Protectie a Mediului /

Local Environmental Protection Agency

ANPM

NEPA

Agentia Nationala de Protectie a Mediului /

National Environmental Protection Agency

APL

LPA

Administratia publica locala

Local Public Administration

ARPM

REPA

Agentia Regionala de Protectie a Mediului /

Regional Environmental Protection Agency

CATTAG

Comitetul de Analiza TehnicaTechnical Analysis Group

COV

VOC Volatile Organic Compounds

CMR cancerigenic, mutagenic, toxic for reproduction

GM

EG

Garda de Mediu

Environmental Guard

HG

GD

Hotararea de Guvern

Governmental Decision

ICIM ICIM National Institute of Research and Development for EnvironmentalProtection, ICIM Bucharest

MAPAM

MAFWE

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului /

Ministry of Agriculture, Forests, Waters and Environment

OM

MO

Ordin de Ministru

Ministerial Order



1. Introducere

Directiva 1994/63/EC pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili (emisii COV) la

depozitarea benzinelor si la distribuirea ei din terminale pana in benzinarii a fost modificata prin

ordonanta 1882/2003 a Parlamentului European si a Consiliului din 29.09.2003.

Directiva reglementeaza:

• Transvazarea si depozitarea benzinelor in depozite mici si mari

• Cerintele pentru containerele de pe autocisterne

• Cerintele pentru containerele de depozitare din benzinarii

In Romania directiva a fost traspusa in dreptul national prin urmatoarele acte normative:

• HG Nr 568/14.06.2001

• HG Nr 893/04.08.2005 ce modifica HG Nr 568/2001.

In actele normative romanesti au fost numite cerintele relevante pentru depozitarea benzinelor

si pentru distribuirea lor din terminale de livrare pana la benzinarii si sunt valabile prin caracterul

lor de act normativ. Prin prezentul ghid se pune la dispozitia autoritatilor de monitorizare si

reglementare un document pentru evaluarea instalatiilor de depozitare a benzinei. El continerezultatele lucrarilor din activitatile 4.1.1 si 4.1.2 ale covenantului RO/2004/IB/EN/08

In Germania s-a modificat Ghidul Tehnic pentru Calitatea Aerului (TA Luft) la 24.07.2002. TA

Luft contine o parte dedicata imisiilor pentru protectia impotriva impactului negativ asupra

mediului precum si o parte dedicata emisiilor cu cerinte pentru prevenirea efectelor negative

asupra mediului. Partea dedicata imisiilor este valabila pentru instalatii ce necesita autorizatie si

cele care nu necesita autorizatie; partea dedicata emisiilor este valabila pentru instalatiile ce

necesita autorizatie si este in acelasi timp o sursa de informatie pentru instalatiile ce nu

necesita autorizatie. Neafectate de acest ghid raman cerintele 20. BimSchV, prin care s-a

transpus Directiva 1994/63/EG in dreptul german, fiind valabile in continuare pentru

construirea, dotarea si functionarea instalatiilor de depozitare si transvazare a benzinelor in

depozite cu rezervoare ce necesita sau nu necesita autorizare.

Indicatii importante:

Acest ghid trateaza doar aspectele mentinerii calitatii aerului. Pentru transportul si depozitarea

benzinelor mai sunt si alte domenii ale mediului de mare importanta si trebuie respectate, cum

ar fi siguranta, zgomotul si protectia apelor.



Rezultatele ghidului au fost discutate in cadrul seminarului atribuit activitatii 4.1 cu partenerii

romani.



2. Proprietatile benzinelor

Definitia benzinei

Derivate ale titeiului, cu sau fara adaosuri, a caror presiune de vapori (dupa Reid) are cel putin

27,6 kPa si care se folosesc ca si combustibil pentru autovehicule, cu exceptia gazului petrol

lichefiat (GPL).

Temperatura de fierbere: 25 – 250 °C

P unct de flama: - 21 °C

Proprietati: F+ (foarte inflamabila; R12), T (toxica), N (dauneaza mediului); R45 (poate provoca

cancer)

Presiunea vaporilor:

Produs Presiunea vaporilor [bar]

20 °C 37,8 °C 50 °C

Produse de vara 0,38 0,45 – 0,60 0,8

Produse de iarna 0,45 0,60 – 0,90 1,2

Valoarea medie anuala 0,4 1,0

Compozitia benzinelor:

Componenti Valoarea medie Domeniu

A) Faza de gaz [greutate.%]

<C4 <1 <1

C4 21 10 – 30

C5 50 44 – 66

C6 20 10 – 27

>C6 8 6 – 9

Benzen <1 <1

Toluen 3 2 – 3

MTBE 1 0 – 3

>C7 1 1 – 2

B) Faza lichida[greutate.%]

<C4 <1 <1

C4 2 1 – 3



C6 18 17 – 20

C7 21 17 – 25

C8 22 21 – 23

C9 11 10 – 14

>C9 6 5 – 8

Benzen <1 <1

Toluen 13 9 – 15

MTBE 2 0 – 4

> C7 24 19 - 29



3. Transportul si depozitarea benzinei

3.1. Generalitati

Din rafinarii benzina se trasporta pana in terminale cu trenul, autocisterne, nave sau conducte.

De acolo se transporta in continuare prin autocisterne sau trenuri de tip cisterna pana la

consumator. Pe langa functia de livrare aceste terminale mai au si functia de pastrare a

echilibrului intre productia continua si necesarul discontinuu, precum si asigurarea stocurilor.

Un terminal consta de regula in rezervoare de diferite dimensiuni, instalatii de descarcare si

incarcare, conducte, statii pentru pompare, precum si instalatii de protectie a mediului si de

siguranta.

Rezulta u rmatoarele emisii:

• Emisii difuze din etansarea rezervoarelor, organelor de blocare, racordurile de flanse,

pompe etc, la deschiderea containerelor mobile, la scufundarea capacului plutitor al

rezervorului cu capac plutitor.

• Resturi de emisii evacuate se trimit instalatiei de recuperare a vaporilor de benzina/de

epurare a gazelor de evacuare

• Emisiile din dispozitivele de aerisire si aerare ale rezervorului cu capac fix (pierderi prin

rasuflare datorate schimbarilor meteorologice care duc modificarile marimilor de stare

din rezervor; evaporarea ulterioara a lichidelor in faza gazoasa dupa golire)

• Pierderi sub forma de picaturi din flanse si imbinari

3.2. Incarcarea si descarcarea

Ca mijloc de transport se folosesc, in functie de amplasament, nave, vagoane cisterna (KWG)

sau autocisterne (TWK).

Capacitatea vagoanelor - cisterna (CF): un vagon (o cisterna): 30 – 90 m3

; un tren: ca. 1750 m3

Capacitatea autocisternelor: pana la 35 m3



Alimentarea unui rezervor (depozitarea) se face pe la baza prin racorduri mobile cu furtune si

tevi din recipientele de transport. Racordurile se fac prin cupluri.

Depozitarea se face prin locurile de umplere. Exista doua posibilitati de incarcare:

a) Incarcare prin partea superioara (‚top loading’) cu incarcare sub nivelul benzinei (bratul

de incarcare ajunge pana la baza rezervorului; prevenirea stropirii cu combustibil).

Incarcarea prin partea superioara a autocisternelor nu mai este permisa in UE din

01.01.2005.

b) Incarcarea prin partea inferioara („bottom loading“).

Pentru pomparea benzinei se folosesc in general pompe centrifugi. Capacitatea pompelor care

utilizate in mod obisnuit la depozitarea produselor din vagoanele cisterna este de aprox. 250 –

700 m

3

/h a si aprox. 50 – 75 m

3

/h din autocisterne. La incarcarea vagoanelor (la scoaterea dindepozite) si a autocisternelor se folosesc in general pompe cu o capacitate de pompare de

aprox. 120 – 700 m3/h.

In urmatoarea imagine se pot vedea emisiile in Germania la transportul si transvazarea benzinei

cu ajutorul vagoanelor (EBK) [sursa: UBA 2004]:

Emisiile din timpul transportului cu vagoane-cisterna nu sunt in general relevante, cu conditia ca

vagoanele sa fie prevazute cu ventile de supra- si subpresiune. In acest mod pot aparea emisii

numai datorita neetansarii garniturilor de etansare (de ex. a supapei de siguranta, a supapei de

golire, a calotei de dom) (Estimarea EPA: 0-1 mg / benzina transportata = 95 g VOC/pe

procesul de transport cu vagonul (EBK) cu 95 m3 volumul transportat.

La descarcarea vagoanelor (EBK) pot aparea pierderi sub forma de picaturi precum si unele

cantitati ramase in partile din conducte situate dupa supapa de inchidere (ca. 0 – 30 l)

Incarcare

Emisii VOC

CuratareGolireTransport

Fara cuantificare exacta



3.3. Depozitarea benzinelor

Cele mai folosite tipuri de rezervoare pentru depozitarea benzinelor sunt:

a) Rezervor cu capac fix: container cu un tavan fix. Incarcarea se face prin sisteme deconducte prin partea de jos a peretelui cilindric al recipientului. Rezervoarele cu capac

fix pot fi prevazute suplimentar cu un capac plutitor interior – in Germania acest caz se

intalneste doar in cazuri de exceptie.

Rezervoarele cu capac fix trebuie sa aiba sisteme de aerisire pentru echilibrarea

presiunii. Volum util: pana la 65.000 m3.

b) Rezervoare cu capac plutitor: recipiente cilindrice verticale deschise in partea

superioara, care au un capac plutitor (constructie mobila din otel) ce impiedica contactul

combustibilului cu atmosfera. Spatiul concentric liber dintre perete si capacul plutitor se

etanseaza. Capacele plutitoare sunt prevazute cu tuburi de ghidaj si masurare a

nivelului lichidului.

La umplere capacul plutitor se ridica o data cu nivelul lichidului; la golirea lui, capacul

plutitor coboara. In acest fel se evapora cantitatea de benzina care ramane pe pereti la

coborarea nivelului benzinei. Capacul plutitor impiedica formarea unui volum consistent

de gaze pe suprafata lichidului.

La rezervoarele cu capac plutitor nu exista posibilitatea recircularii vaporilor cu ajutorulsistemului retur gaze in timpul incarcarii containerelor mobile.

Continut: pana la 100.000 m3

1 = masurarea nivelului4 = platforma

5 = deschizatura acces princapac

7 = etansare la margini

9 = aerisire si aerare

10 = stuz de masurare anivelului

13 = golirea apei de pecapac



4. Posibilitati de reducere a emisiilor

4.1. Transvazarea benzinei

Prin transvazare se intelege mutarea dintr-un rezervor in alt rezervor. Rezervoarele moderne

pentru benzina aflate la indepartare de rafinarie sunt in general rezervoare cu capac fix si sunt

dotate cu dispozitive de retur gaze si/sau de epurare a gazelor de evacuare. Urmatoarea

imagine este pentru a crea o imagine de ansamblu [VDI 3479]:

La transvazare trebuie luate masuri de evitare a emisiile, de ex. instalatie retur gaze in

combinatie cu incarcarea pe partea inferioara sau incarcarea sub nivelul combustibilului.Sistemele de retur gaz vor functiona astfel:

• Transferul in afara al substantelor organice va avea loc numai la racordarea sistemului

de retur gaze si

• Sistemul de retur gaze si dispozitivele racordate nu vor emite gaze in atmosfera in

timpul recircularii gazului, cu exceptia eliberarii date de tehnica de siguranta a gazelor.

Prin returul gazelor se formeaza un circuit al volumului de gaze impinse. Randamentul unui

sistem de retur gaze este de aprox. 95 - 100%.

Mijloc detransport

(conducte,autocisterne, vagoane,

Rezervor cucapac

Rezervorcu capac

Depozitare(lareceptie)

Transvazare /transfer

Depozitare (printransfer)

Sistem returgaze

Colectorvapori

Recuperarea

Gas de evacuare

vaporioptional

vapori

Mijloc detransport

(conducte,autocisterne, vagoane,



In directiva 1994/63/EC, articolul 5, se solicita pentru containerele mobile ca acestea:

• sa fie construite si exploatate astfel incat resturile de vapori dupa golire sa ramana in

recipient

• sa poata prelua sau retine vaporii din benzinarii sau terminale la aprovizionarea

benzinariilor si terminalelor (exceptie vagoanele-cisterna).

Acesti vapori mentionati mai sus trebuie retinuti in containerul mobil (auto-cisterne, vagoane-

cisterna, nave fluviale) pana la reincarcarea containerului mobil intr-un depozit dintr-un terminal.

4.1.1. Umplerea rezervoarelor

In Germania se solicita prin 20. BImSchV ca la umplerea unui rezervor de depozitare vaporii

impinsi trebuie captati si fie:

a) transmisi printr-o conducta de racordare ermetica intr-o instalatie de epurare a gazului

de evacuare

fie

b) transmisi in instalatia ce trebuie incarcata, cu ajutorul unui sistem de retur gaze conform

stadiului tehnicii, cu care se obtine, in raport cu instalatia de epurare a gazelor reziduale,

o reducere a emisiilor in cel putin aceeasi proportie

Umplerea depozitelor-rezervor se reglementeaza in articolul 3 corelata cu anexa I a directivei

UE 1994/63/EC. Toate rezervoarele de depozitare noi din terminale, in care vaporii conform

articolului 4 (umplerea si golirea containerelor mobile) trebuie recuperati, trebuie

a) ori sa fie un rezervor cu capac fix, racordat la o instalatie de recuperare a vaporilor

b) ori sa fie dotat cu un capac plutitor interior sau exterior cu o garnitura de etansareprimara si secundara.

Rezervoarele cu capac fix existente trebuie:

a) sau sa fie conectate la o instalatie de recuperare a vaporilor

b) sau sa aiba un capac plutitor cu izolare primara, care trebuie realizata in asa fel incat saretina vaporii cel putin 90% in comparatie cu un rezervor nedotat cu instalatie derecuperare a vaporilor.



4.1.2. Umplerea autocisternelor in terminale

Gazele evacuate impinse trebuie transmise printr-un racord etans

• intr-o instalatie de recuperare a vaporilor dintr-un terminal (directiva 1994/63/EC)

• sau printr-o conducta de retur gaze la rezervorul din care se livreaza cu conditia sa se

obtina o reducere a emisiilor in aceeasi proportie ca in cazul unei instalatii de recuperare

a vaporilor (posibil in Germania)

De la 01.01.2005 autocisternele se vor putea incarca doar pe la partea inferioara („bottom

loading“).

In continuare exista cerinte in anexa IV a Directivei 1994/63/EC:

• Conectarile pentru transferul fluidului si recuperarea de vapori trebuie sa indeplineasca

anumite norme API.

• Specificatiile pentru incarcarea autocisternelor (debitul volumic maxim, presiunea de

vapori maxima la recircularea vaporilor, exploatarea maxima concomitenta a bratelor de

incarcare)

• Cerinte pentru prevenirea supraincarcarii (siguranta de supra-umplere, masurarea

nivelului de incarcare)

Conducta de sustinere

Articulatie rotativa

Flansa de racordaresau cuplu

Faza de produs

Faza de gaz

Flansa de intrare



• Cerinte la instalarea racordurilor pentru transferul fluidului si pentru recircularea vaporilor

la locul de umplere.

• Cerinte pentru dispozitivele de siguranta

- Incarcarea doar cand sunt in functiune siguranta contra supra-incarcarii siimpamantarea

- Incarcarea doar cand furtunul de retur vapori este racordat la autovehicul si vaporii

impinsi din autovehicul pot curge liberi in sistemul instalatiei de colectare a vaporilor

4.1.3. Umplerea vagoanelor - cisterna (CF)

Gazele de evacuare impinse vor fi circulate printr-o legatura etansa

• catre o instalatie de recuperare a vaporilor intr-un terminal (directiva 1994/63/EC)

• sau printr-un sistem de retur gaze catre depozitele din terminal cu conditia sa se obtina

o reducere a emisiilor la fel de mare ca in cazul unei instalatii de recuperare a vaporilor

(posibila in Germania)

De cele mai multe ori umplerea vagoanelor se face pe sus („top loading“). Conform anexei II a

directivei UE 1994/63/EC trebuie sa se utilizeze „umplerea pe sub nivelul lichidului“, deci capul

bratului de incarcare trebuie sa fie tinut pe cat posibil la baza cisternei pentru a evita stropirea.



Exemplu de un loc pentru umplere cu incarcare pe sub nivelul benzinei cu sistem incorporat de

recuperare a gazelor [sursa: Fa. Scherzer GmbH]:

Conducta de umplere cu sistem retur gaze integrat se poate folosi universal pentru toate

vagoanele cisterna; nu este necesara o racordare externa pentru sistemul de retur gaze.

Conducta de umplere consta in principal din 3 parti:

a) Conducta suport fixata de glisiera tevii cu un cilindru hidraulic incorporat sau atasat si

racordare cu flansa pentru intrarea produsului.

b) Conducta interioara care la incarcare se introduce hidraulic la vagoanele cisterna si prin

a carui capat iese produsul.

Comutator final de oprire a conductei deumplere

Flux de gazFlux de produsConducta de protectieConducta interioaraConduca de nivel

Furtun de gaz

Siguranta de supra-plinPerne de etansare gonflambile

Domul vagonului-cisterna



c) Conducta de protectie cu racordare cu flansa pentru sistemul de retur gaze si perna de

etansare pentru izolarea calotei superioare a capacului de la gura de umplere a

cisternei.

Etansarea tevii de protectie se face prin perne gonflabile la calota superioara a capacului de la

gura de umplere. Umplerea se face cu ajutorul conductei interioare. Gazele de evacuare se

aspira si se introduc ori intr-un sistem de recuperare a vaporilor sau in rezervorul cisternei

printr-un proces de retur gaze.

4.1.4. Umplerea rezervoarelor din benzinarii

Vaporii, impinsi in timpul umplerii cu benzina in rezervoarele din benzinarii trebuie, conformarticolului 6 corelat anexei III ale directivei UE, 1994/63/EC, vor fi retransmisi printr-o conducta

de legatura etansa la vapori (teava retur gaze) in containerul mobil cu care se livreaza benzina.

4.2. Depozitarea benzinei

4.2.1. Imagine de ansamblu in vederea dotarii depozitelor de rezervoare pentrudepozitarea benzinelor:

Depozitele moderne cu rezervoare de benzina, indepartate de rafinarie, constau in general din

rezervoare cu capac fix si dispun de instalatii de retur gaze si/sau epurarea gazelor de

evacuare.

Capacitate [t]

Debittransvazat[m3/a]

Culoare(*)

Model de rezervor Cerintele pentru rezervorul cucapac fix

Rezervorcu capacfix

Rezervor cucapacplutitor

vacum/supapede presiune(**)

Retur gazsi/sauepurareagazului deevacuare

Placaplutitoare

<5000 + + - + + - (***)

≥ 5.000 <10.000

+ + 0 + + - (***)

≥ 10.00 + + 0 + + - (***)



0

+ = normal; 0 = posibil; - = deosebit

*) Reflectarea caldurii radiate min. 70%

**) Presiune de functionare – 10/+20 mbar; presiunea de solicitare a supapei: - 7/+14 mbar

***) Placa plutitoare interioara doar in cazuri de exceptie

Conform articolului 3 legat de anexa I din directiva 1994/63/EC rezervoarele cu capac exterior

plutitor dintr-un depozit trebuie dotate dupa cum urmeaza (cerintele nu sunt valabile pentru

terminale cu un debit tranzitat de < 25.000 tone/an):

a) Rezervoare noi (de la 31.12.1995)

- ca rezervor cu capac fix cu racordare la o instalatie de recuperare a vaporilor

- ca rezervor cu o placa plutitoare interioara sau exterioara cu etansare primara sau

secundara cu randament de 95% (raportat la rezervoarele cu capac fix doar cu supape

de sub/supra-presiune)

b) Rezervoare existente

- Racordare la o instalatie de recuperare a vaporilor

- Rezervor cu capac fix cu capac interior plutitor cu etansare primara cu o eficienta de

retinere a vaporilor de cel putin 90% in comparatie cu un rezervor cu capac fix fara

instalatie de retinere a vaporilor.

- Rezervor cu capac plutitor cu etansare primara si secundara cu randament de

95% (raportata la rezervorul cu capac fix doar cu supape de supra/sub-presiune).

Termene de conformare conform Directivei UE 94/63/EG:

Rezervoare noi in terminale de la 01.01.1996

Terminale existente cu capacitate de rulare > 50.000

tone/an

de la 01.01.1999

Terminale existente cu capacitate de rulare > 25.000

tone/an

de la 01.01.2002

Pentru toate celelalte terminale existente de la 01.01.2005



Imagine asupra reducerii emisiilor la rezervoarele de depozitare (Sursa: Fa. Imhof Tank-

Technik, Seminar Etansarea capacelor plutitoare 02/2006):

Anul Dotarea rezervorului Randament [%]

1920 Rezervor cu capac fix cu supapa de vacuum si presiune 0 (= Rezervor dereferinta Dir. UE94/63/CE)

1925 Rezervor cu capac plutitor si garnitura de metal cu alunecaredrept etansare primara

88,9

1960 Rezervor cu capac fix cu orificii de aerisire, capac intern plutitor drept „capac de otel“ cu o garnitura primara umpluta cu spuma 98,1

1990 Rezervor cu capac plutitor cu garnitura dubla pe marginegarnitura de etansare a sondei de ghidaj, garnitura de etansare astutului capacului

99,0

1990 Rezervor cu capac fix cu sistem de retur gaze, recipient pentrugaze si instalatie de recuperare a vaporilor in mai multe trepte cuun randament de 99,985%

99,4 - 99,9

2004 Rezervor cu capac plutitor cu o garnitura de etansare pe marginein mai multe trepte, absorptie continua de vapori si instalatie derecuperare a vaporilor

99,4

Exemplu : Test de masuri (sursa Fa. Imhof Tank-Technik):

Substanta depozitata: benzina 95

Rezervor cu capac fix, φ= 44 m

Capacul rezervorului -alb

Peretele rezervorului - gri

Etansare din materialspumos scufundata inlichid

Concentratia gazuluipeste capacul plutitor:60 m C/m3

Rezervor cu capac fix, φ= 44 m

Peretele exterior alrezervorului complet gri

Etansare dubla a Fa.Imhof

Concentratia gazului pestecapacul plutitor:35 mgC/m3

Rezervor cu capac fix, φ = 44

mCapacul rezervorului - alb

Peretele rezervorului - gri

Etansare multipla a Fa. Imhof

Concentratia gazului pestecapacul plutitor:20 mgC/m3



Concentratia gazului peste capacul plutitor, masuratori in mai 1996:

Influenta culorii rezervorului (Comparatie cu concentratiile masurate ale gazului in

rezervorul):

Concentratia limita a gazului

Concentratiagaz

ului

Rezervor

Rezervor

Rezervor



4.2.2. Vopsirea rezervoarelor

Rezervoarele de la suprafata trebuie solului trebuie sa fie vopsite cu o vopsea durabila, care

respinge caldura radiata cu cel putin 70%. Prin aceasta se doreste evitarea emisiilor datorate

pierderilor prin vaporizarea din rezervor,

Rezervorul

Temperatura

Concentratiagazului

Data

Benzina medie Benzina medie Concentratie de gaz Concentratie de gaz



Culoare Caldura totala-grad dereflexie WR (rotunjit) [%]

negru RAL 9005 3

Gri metalizat RAL 7031 10

maro RAL 8011 12

Gri inchis RAL 7005 13

verde RAL 6010 14

albastru RAL 5010 19

Gri argintiu RAL 7001 27

Gri pietris RAL 7032 38

rosu RAL 3000 43

Gri foarte deschis RAL 7035 51

Culoarea fildesului RAL 1014 57

Argintiu (aluminiu) RAL 9006 72

crem RAL 9001 72

alb RAL 9010 84

4.2.3. Dotarea rezervoarelor cu capac fix cu supape de sub- si supra-presiune

Scop: Diminuarea pierderilor prin vaporizare la depozitarea compusilor organici volatili

Culoare Factor devopsire

alb 1,0

Argintiu(aluminiu)

1,1

Grideschis

1,3

Gri pietris 1,4

Gri inchis 1,6

verde 1,6

Factordevops

iref

1

Coeficient de reflexie total



Supapele se regleaza la o suprapresiune de + 0,02 bar si la o subpresiune de –0,01 bar. Pana

se atinge presiunea de solicitare supapele de supra-/subpresiune raman inchise, chiar daca

volumul de gaz al rezervoarelor/recipientelor este supus modificarilor datorate variatiilor

presiunii aerului si/sau la racire/incalzire.

Exemplu [sursa: Fa. Protego]:

4.2.4. Dotarea unui rezervor cu capac plutitor

Rezervoarelele cu capac plutitior conform anexei I din Directiva UE trebuie sa indeplineasca

urmatoarele cerinte:

• Garnitura de etansare primara, care umple spatiul inelar dintre peretele rezervorului siexteriorul capacului plutitor.

• Etansare secundara, care este aplicata peste etansarea primara.

• Eficienta de retinere a vaporilor in comparatie cu un rezervor cu capac fix fara instalatiede retinere a vaporilor (=rezervor cu capac fix cu supape de supra/subpresiune) trebuie

sa fie de cel putin 95% (anexa I 94/63/EG).

Exemplu:

Ventil de sub/supra presiune

Retur gaze

1 = peretele rezervorului

2 = garnitura etansaresecundara

3 = tabla de prindere aspumei de stingere

4 = capac plutitor

5 = foarferca desuspendare

6 = arc de apasare

7 = racleta pentru ceara

8 = garnitura etansare



Alte m asuri de diminuare a emisiilor la rezervoarele cu capac plutitor:

a) Etansarea stutului capacului

Pe langa emisiile din sectiunea concentrica precum si din conducta de ghidaj/conducta se vor

lua in considerare pierderile de la stutul capacului. O solutie deosebit de eficienta si ieftina

pentru reducerea emisiilor la stutul capacului sunt mansetele de etansare intarite cu material

textil, care se pun peste stutul capacului si se fixeaza cu bride pentru furtun. [sursa: Fa. Imhof-

Tanktechnik]:

b) Etansarea conductei de ghidare/conductei de masurare a nivelului [sursa: Fa. Imhof-

Tanktechnik GmbH]

Pentru a reduce simtitor emisiile capacului plutitor se recomanda incorporarea unei garnituri de

etansare a tubului de masurare a nivelului. Prin studiile API s-a constatat ca pe langa un tub de

Stutul capacului

Loc de furtunCapacul plutitor

Invelis de membrana intarit



masurare a nivelului sau de ghidaj neetansat se pot elibera pana la mai multe 1000 kg de emisii

de hidrocarburi pe an in functie de produs. Prin folosirea unui sistem de etansare cu mai multe

elemente de etansare foarte efective (inel de etansare, bucsa de imersie etc) rezulta o reducere

mare a emisiilor de hidrocarburi.

Exemplu: (sursa: Fa. Imhof Tank-Technik):

Conform capitolului 5.1.1.2 din BREF Emisiile din depozite, este considerata cea mai buna

tehnica disponibila cand emisiile unui rezervor cu capac plutitior sunt reduse fara masuri la 97%

din emisiile unui rezervor cu capac fix. Acest lucru poate fi obtinut daca cel putin 95% din spatiul

intre capac si perete este mai ingust de 3,2 mm si daca se foloseste o etansare-papuc

mecanica, („liquid mounted, mechanical shoe seals“) umpluta cu lichid. Un grad de reducere se

poate obtine pana la 99,5%, daca o etansare primara umpluta cu lichid se cupleaza cu o

etansare rotunda secundara.

Problema:

Nici in transpunerea germana 20. BImSchV si nici in Directiva UE nu este definit gradul de

diminuare a emisiilor din rezervoarele cu capace plutitoare. Verificarea respectarii gradului de

reducere a emisiilor rezulta de regula prin calcule comparative conform Directivei germane VDI

Bucsa de

Inel de

Teava

Conducta dehida

Etansare intreplaca mobilasi teava

Placa



3479. Pentru calculul emisiilor de hidrocarburi din rezervoarele cu capac plutitor este utilizata

metoda recunoscuta international a API (API - Manual of Petroleum Measurement Standards,

Chapter 19, Section 1 and Section 2, Ausgabe April 1997 / Manualul standardelor de masurare

in domeniul petrolului, capitolul 19, sectiunea 1 si sectiunea 2, editia din aprilie 1997). Dupa

aceasta se calculeaza pierderea totala a unui rezervor cu capac plutitor din suma rezultata din

pierderea de stare pe timpul depozitarii si pierderea la extragere. Formularea nelimitata

“reducerea emisiilor la un rezervor cu capac plutitor trebuie sa fie de cel putin 97% fata de

rezervorul cu capac fix nedotat cu capac plutitor intern” are ca urmare faptul ca la un rezervor

cu capac plutitor cu frecventa ascendenta de transvazare, gradul de reducere al emisiilor – in

ciuda etansarii la margine indentice – devine din ce in ce mai bun. Astfel de rezervoare mari cu

capac plutitor (diametru 40 m) cu transvazari anuale numeroase, calculand, respecta gradul

solicitat de emisie de 97% doar cu o etansare simpla la margine, in timp ce rezervoarele mai

mici cu capac plutitor cu transvazari anuale reduse si cu emisii reduse si cu cele mai bune

masuri de etansare nu pot respecta gradul solicitat de reducere al emisiilor. Acest aspect din

punctul de vedere al protectiei impotriva imisiilor nu ar conduce la indeplinirea scopului!

Asa cum s-a explicat pana acum, pierderea totala a unui rezervor cu capac plutitor se

calculeaza dupa Api din suma pierderii de stare si pierderea la extragere. Pierderea de stare se

determina prin emisiile rezultate pe la garnitura de etansare de la margine si prin armaturile

capacului rezervorului. Rolul important in acest context il joaca viteza vantului si etansarile

prevazute. Pierderea la extragere rezulta prin evaporarea resturilor lichide, ce raman pe

peretele interior al rezervorului in timpul scufundarii peretelui rezervorului. Pierderea prin

extragere este influentata de frecventa transvazarilor, de diametrul rezervorului, de starea

peretelui interior al rezervorului (rugina) precum si de proprietatile fizice ale produsului depozitat

– insa nu de tipul si proprietatile garniturii de etansare de margine alese.

De aceea din punctul de vedere al protectiei impotriva imisiei se poate evalua exclusiv din

pierderile de stare calitatea etansarilor de margine si de alt gen de la rezervoarele cu capac

plutitor (rezervorul cu capac plutitor fata de rezervorul cu capac fix fara capac plutitor intern).

Pierderile din extragere nu se iau deloc in considerare. Astfel se asigura faptul ca emisiile dintr-

o etansare defectuasa nu pot fi compensate in calcul printr-un numar mare de transvazari

anuale.

Sinteza:

• Gradul de reducere al emisiilor din rezervoarele cu capac plutitor nu este definit

suficient



• Pierderile de stare sunt determinate de emisiile rezultate de la etansarile de margine

si armaturile capacului rezervorului

• Pierderile de la extragere sunt determinate de frecventa transvazarilor , de

diametrele rezervoarelor , de starea peretelui interior al rezervorului precum si de

proprietatile fizice ale produsului depozitat

Concluzie:

Gradul de reducere a emisiilor rezervoarelor cu capac plutitor poate fie evaluat

doar cu ajutorul pierderilor de stare (nu se ia in considerare pierderea la

extragere)!

In Bavaria: gradul de reducere a emisiilor de 97% la rezervoarele cu capac plutitor

se refera la pierderile de stare, adica la zero transvazari!



Exemplu pentru costurile de investitie necesare raportate la reducerea emisiilor la un rezervor

cu capac plutitor, diametru de 20 m la depozitarea benzinei (pierderile de stare calculate dupa

API) [sursa: Fa. Imhof Tank-Technik]

Situatia inainte de montareasistemului de etansareimbunatatit la sonda si lastutul capacului – etansareacu inel de separare constadoar in garnitura deetansare din metal primarade alunecare

Situatia dupa montareasistemului de etansareimbunatatit la sonda si la stutulcapacului – etansarea dubla cuinel de separare consta dinetansarea primara de metal dealunecare plus etansareasecundara cu conectare laPonton

Date de baza:

Viteza medie a vantului

Temperatura medie

Emisiile la stutulacoperisului

Emisiile la inelul deseparare

Emisiile la sonda,varianta protejata

Investita necesarapentru furnizarea simontajul sistemelor

imbunatatieE

misiidehid

rocarburi



R ezervor cu capac fix cu placa plutitoare interioara

Conform capitolului 5.1.1.2 din BREF Emisiile din depozite, emisiile unui rezervor cu capac

plutitior cu capac plutitor intern pot fi reduse, fara masuri luate, la 97% din emisiile unui rezervor

cu capac fix. Acest lucru poate fi obtinut daca cel putin 95% din spatiul dintre capac si perete

este mai ingust de 3,2 mm si daca se foloseste o etansare-papuc mecanica, („liquid mounted,

mechanical shoe seals“) umpluta cu lichid. Randamentul de reducere se poate imbunatati daca

o etansare primara umpluta cu lichid se cupleaza cu o etansare secundara.

Rezervorul cu capac plutitor este din punct de vedere al emisiilor cu atat mai putin eficient cu

cat mai putine transvazari au loc si cu cat rezervorul este mai mic. Randamentul ce se poate

obtine depinde de mai multi factori, de ex. de conditiile meteorolgice, de numarul transvazarilor,

de diametrul rezervorului.

Calculatiile arata ca la rezervoarele cu capac fix cu capac plutitor intern, reducerile de emisii pot

fi in intervalul 63% - 97,6%. Prima valoare se refera la un rezervor cu 100 m3 cu un capac

plutitor intern numai dotat cu garnitura de etansare primara; ultima valoare se refera la un

rezervor cu 10.263 m3 si un capac interior plutitor cu garnitura de etansare primara si

secundara.

4.3. Epurarea gazelor de evacuare

4.3.1. Generalitati

Prin lichefierea vaporilor de benzina din gazul de evacuare ar trebuie ca hidrocarburile sa serecupereze.



Se pot folosi urmatoarele practici:

• CondensareaAmestecul de benzina/aer se raceste intr-un condensator (de ex. pana la –80°C) si oparte din hidrocarburi se lichefiaza. Problematica este umiditatea existenta in gazul deevacuare, care conduce la o inghetare a condesatorului. De aceea acesta trebuie dotatcu doua trepte si/sau cu o functionare alternativa. Prin adaugarea de metanol aceastase poate de asemenea evita.

• Absorbtie („spalare rece“)Amestecul de benzina/aer se adauga in contracurentul absorbentului (hidrocarburiracite, de ex. cherosina la –25 pana la –30 °C), prin care se preiau hidrocarburile dinstadiul gazos.

• Adsobtia:Amesecul de aer/benzina se adsoarbe cu carbune activ. Dupa un timp de incarcareadsorbantul trebuie regenerat. Regenerarea este posibila cu ajutorul vaporilor sau avidului.

• Procedeul cu membrana:Amestecul de vapori de benzina/ aer se desparte printr-o membrana intr-o faza bogatain hidrocarburi (incarcata) si intr-o faza saraca in hidrocarburi. Faza incarcata secondenseaza sau se absoarbe. Pentru faza cu mai putine acumulari de hidrocarburieste necesara o alta curatare mai fina. Urmatoarele procedee se folosesc in combinatiecu procedeul cu membrana:

- ardere termica ulterioara- adsobtia prin oscilarea presiunii (PSA = pressure swing adsorption)- motor cu gaz cuplat cu un generator pentru producerea de energie in acelasi timp.

4.3.2. Exemple pentru recuperarea vaporilor de benzina

a) Recuperarea vaporilor in doua trepte dupa principiul procedeului cu membrana cuadsorbtie ulterioara prin carbunele activ.

Umplerea autocisternelor cu benzina (sursa: Waste Water and Waste Gas TreatmentManagement Systems in the Chemical Sector, 2003)

La incarcarea prin partea inferioara, gazele de evacuare care se produc se capteaza complet sise introduc intr-un colector de vapori pentru compensarea varfului de incarcare. De acologazele de evacuare se introduc intr-o instalatie de recuperare a gazelor in doua trepte si securata dupa principiul procedeului cu membrana cu adsorbtie prin carbune activ.



Treapta 1: Separarea prin membrana/spalarea gazelor

Vaporii de benzina impinsi se absorb cu ajutorul unui compresor, se comprima cu jetulpermeatului si se face o precuracuratire cu spalare rece (absorbtie). Ca adsorbent se folosestecombustibil.

Amestecul ramas de aer/vapori se introduce in modulul cu membrana, unde are loc separareahidrocarburilor de aer. Prin producerea unei diferente de presiune „inainte“ si „dupa“ membrana,hidrocarburile sunt favorizate sa treaca prin membrana (=permeat); Aerul epurat de hidrocarburise se introduce in continuare spre tratare intr-o instalatie in doua trepte de adsorbtie. Aici este„activ“ un carbune activ adsorbant, asta inseamna ca el indeparteaza hidrocarburile prin

adsobtie, in timp ce al doilea adsorbant se regenereaza. Regenerarea are loc prin folosireapompei de vid existenta pentru producerea diferentei de presiune pentru membrana. Gazele deevacuare regenerate se duc la „gazul brut“ inainte de compresorul din treapta 1.

b) „Spalare rece“ (treapta 1) cu adsobtie conectata (treapta 2)

Gazul de evacuare care se produce la incarcarea vagoanelor-cisterna se introduce incontracurent intr-un turn de spalare unui lichid de adsobtie (benzina racita la –10 °C).Adsorbantul preia hidrocarburile din faza de gaz si apa din aer condenseaza. Lichidul se adunain namolul turnului de spalare. Amestecul prespalat de aer/vapori trece prin al doilea turn de

spalare cu un lichid de absorbtie racit la –32 °C.Curatarea fina are loc in unitatea de adsorbtie a carbunelui activ, care se compune din doiadsorbanti de carbune activ, in timp ce unul se incarca, celalalt este regenerat (de ex. cuajutorul vidului).

c) Condensarea prin procedeul membrana si motor de gaz post-conectat cu generator

cuplat

Intrare lichid Retur lichid

Pompa de vid pentrulichid cu inel

Supapa

Compresor lichidIntrare

vapori

Recirculare



Gazul brut se introduce dupa o „spalare rece“ intr-o membrana. Faza acumulata (permeat) se

supune iarasi unei “spalari reci“. Gazul retinut se arde intr-un motor Otto cu un generator atasat.

Curentul obtinut din generatorul atasat la motor alimenteaza reteaua existenta de tensiune

joasa.

d) Adsorbtie in 2 trepte cu regenerare in vid.

Aerul de evacuare cu continut de benzina trece prin adsorbantul in doua trepte (adsorbant

primar pentru curatarea principala; adsorber secund pentru curatarea fina). Regenerarea se

face cu ajutorul vidului. Gazele de evacuare desorbite se introduc intr-o coloana de absorbtie.

e) Recuperarea vaporilor de benzina in doua trepte: condensare cu adsorbtie ulterioara

[sursa: Fa. Protego]

Gaz brut

350Nm3/h

Spalare rece MembranaMotor

cu

generator

afara

PermeatGaz retinut

A1Adsorbantulprincipal

A2Adsorbantulsecundar

A4Adsorbantulsecundar

A3Adsorbantulprincipal

Gaz curat Gaz curat

Reingas

Gaz brut

aer aer

Coloana deadsorbtie

pompa de vid

Pompa de vid



4.3.3. Valorile emisiilor pentru instalatiile de recuperare a vaporilor si pentruinstalatiile de incinerare la depozitarea benzinelor

In Germania sunt valabile conform 20. BImSchV urmatoarele valori limita pentru instalatiile de

curatare a gazelor de evacuare:

Grad de epurare decel putin:

Concentratia masica aemisiilor

Instalatii de depozitare <5.000 t/a

97% 35 g substanteorganice/m3

Instalatii de depozitare ≥5.000 t/a:

Cu flux masic de emisie al

istalatiilor IPPC ≥ 3kgsubstante organice/h:

- 0,15 g substanteorganice /m3

Cu flux masic de emisie alistalatiilor IPPC < 3 kgsubstante organice/h:

- 5 g substanteorganice /m3

Gradul de puritate este definit ca:

1 = intrarea vaporilorde benzina

2 = treapta decondensare

3 = treapta deadsorbtie

Benzina/solventi recuperati



Raportul dintre diferenta data intre masa de substante organice introdusa intr-o instalatie de

curatare a gazelor de evacuare si masa de substante organice emise prin gazul evacuat de

aceasta si masa alimentata de substante organice, raport definit in procente.

Conform anexei II a directivei UE 1994/63/EC este valabila pentru concentratia medie de vapori

in gazul evacuat de instalatiile de recuperare a vaporilor de benzina – curatati la diluarea in

timpul tratarii - 35 g/ Nm3 pe ora.

Indicatie:

Valorile limita de emisie sus mentionate pentru concentratiile masice ale emisiilor sunt valabile

inclusiv pentru metan!

In urmatorul tabel sunt date valori ce se pot respecta in cazul functionarii continue a instalatiilor

de recuperare si ardere a vaporilor pentru concentratiile de hidrocarburi si benzen [sursa: VDI3479].

Tip de instalatie Randament [%] Valori medii la jumatate de ora care sepot respecta la funtionare de durata

Hidrocarburi farametan [g/m3]

Benzen [mg/m3]

instalatii cu o treaptade adsorbtie,absorbtie si cumembrana

Cca. 99,5 5 1

Instalatii cu o treaptade adsorbtie cusuflanta suplimentaracu piston rotativ

Cca. 99,98 0,15 1

Post-ardere termica Cca. 99,98 0,05 <1

Instalatii in 2 trepte(1)

Cca. 99,98 0,15 1

1) Instalatii cu o treapta ca pre-etapa pentru motoarele pe gaz: cca. 60 g/m3 pentrufunctionarea unui motor pe gaz

2) Pentru hidrocarburile relevante aici C2/C5-corespund 0,15 g/m3 unei concentratiitotale de C de 0,13 g C/m3

4.3.4. Evacuarea gazelor din instalatiile de epurare a gazelor de evacurare/dininstalatiile de recuperare a vaporilor de benzina

Gazele de evacuare trebuie emise in atmosfera astfel incat sa fie posibila o evacuare

nederanjata a emisiilor in aer. Daca gazele de evacuare se emit printr-un cos, inaltimea



acestuia trebuie stabilita dupa nomograma (anexa). Cosul trebuie sa aiba o inaltime de 10 m

peste sol si 3 metrii peste cel mai inalt punct al cladirii. La o inclinatie a acoperisului de mai

putin de 20 de grade inaltimea coamei de acoperis se calculeaza fixand inclinatia de 20 de

grade (regula de 20 de grade):

H = h + (b/2)*tan(20°) + 3 m

Inaltimea cosului nu trebuie sa depaseasca de doua ori inaltimea cladirii.

Daca exista mai multe cosuri cam la fel de inalte cu acelasi fel de emisii trebuie verificat in ce

masura aceste emisii trebuie sa contribuie la calcularea inaltimii cosului. Acest lucru este valabil

daca distanta orizontala intre cosuri nu este mai mare de 1,4 ori decat inaltimea cosului sau

daca pentru evitarea suprapunerii penelor de gaz sunt necesare cosuri de diferite inaltimi.

In urmatorulul tabel sunt date debitele masice de emisii pentru substantele importante in gazul

de evacuare ale unei instalatii de recuperare a vaporilor de benzina, de cand trebuie verificata

folosirea unei nomograme (vezi anexa 9), adica raportul dintre debitul masic de emisii al sursei

de emisii care trebuie evaluata si valoarea S (in tabelul anexei) > 10 este:

Substanta Valoarea S

Debitul masicde emisii Q/S>10 [kg/h]

Valoareaemisiei

Debitulvolumic algazelor deevacuare[m3/h]

Suma substantelor organice 0,1 1 kg C/h 130 mg C/m3 7.692

Substante de clasa III careprovoaca cancerul (z.B. Benzen,1,3-Butadiena)

0,005 0,05 1 mg/m3 50.000

Inaltimea cladirii h

Latimea cladirii b

3m

20 °

Inaltimeacoamei



Indicatie:

La instalatiile de ardere pentru curatarea gazelor de evacuare trebuie luate in considerare

pentru inaltimea cosului si poluantii CO si NOx .

Daca conform anexei nomograma nu se poate folosi, atunci sunt relevant cerintele minime de

mai sus. In special la acoperisurile plate si cladirile de locuit pe o raza de 50 m in jurul

instalatiei, sunt valabile pentru substantele organice conditiile de evacuare:

• 5 m peste acoperisul plat si peste acoperisul in dinti de ferastrau

• 5 m peste inaltimea cladiriilor locuite pe o raza de 50 m

• cel putin 10 m peste nivelul solului

4.4. Cerinte pentru sistemele de etansare si pompe pentruevitarea emisiilor difuze (propunerea expertilor pe termen scurt)

4.4.1. Pompe

Ar trebui utilizate pompe etanse din punct de vedere tehnic precum pompele electrice cu

carcasa de separare, pompele cu cuplu magneit, pompele cu garnituri multiple la lagarele de

3 m 5 m

5 m

≤ 50 m

Celputin.10 m



alunecare si mediu de colectare sau inchidere, pompele cu garnituri multiple la lagarele de

alunecare si etansare uscata, pompe cu membrana sau pompe burduf.

Exemple:

a) Pumpa cu garnitura dubla de etansare la lagarul de alunecare (GLRD):

• Doua lagare de alunecare rotative sunt dispuse in forma de contra lagar fata de o garnituradubla al unui lagar de alunecare

• Presiunea de blocare ar trebui sa fie la ca. 1,5 – 2,0 bar peste presiunea data de garniturace etanseaza lagarul de alunecare..

• La scurgeri prin garnitura GLRD ce tin produsul apare lichid de blocare in produs

b) Pompe cu cuplu magnetic

• Functionare permanenta a magnetului

• Un motor electric actioneaza jumatatea exterioara a cuplului, in care se afla magnetipermanent. Acesti poli magnetici circulari actioneaza magnetii permanenti aflati in rotor si realizeaza momentul de rotatie.

Motor deactionare

Carcasa deseparare

Rotorul om eiLagar de alunecare

Contra lagar Contra lagar Lagar de alunecare

Arc



c) Pompa cu motor si conducta de separare

• O carcasa de separare desparte camera rotorului actionat hidraulic de stator

• Arborele motorului si arborele pompei formeaza aceeasi unitate

• Rotorul se roteste in lichidul de propulsare

Exemplu:

4.4.2. Compresorul

La compresia gazelor sau a vaporilor (relevant la recuperarea vaporilor de benzina) trebuie sa

se foloseasca sisteme de etansare multipla. La folosirea sistemelor de etansare umede lichidul

de inchidere a compresorului nu are voie sa fie emis in aer. La folosirea sistemelor de etansare

uscate, de ex. la un recipient de captare a gazelor inerte sau la aspirarea scurgerilor de material

Roata

Suportul lagarului dealunecare

Stato

Rotor

Carcasa deseparare



transportat, gazele de evacuare rezultate trebuie captate si introduse intr-un sistem de colectare

a gazelor.

4.4.3. Legaturi cu flanse

Legaturile cu flanse trebuie folosite de regula numai cand sunt necesare din punctul de vedere

al tehnicii de proces, al sigurantei si din punct de vedere al intretinerii. In acest caz trebuie

folosite racorduri cu flanse etanse, corespunzatoare directivei VDI 2440 (Editie noiembrie 2000)

Pentru alegerea etansarii si a dispunerii de racorduri cu flanse trebuie folosite valorile de

etansare dupa DIN 28090-1 (editie septembrie 1995) sau DIN V ENV 1591–2 (editie octombrie

2001).

Respectarea unei rate de pierdere prin scurgere specifica 10-5kPa*l/(s*m) trebuie demostrata

printr-o verificare a tipului de executie corespunzatoare directivei VDI 2440 (editia noiembrie

2000).

4.4.4. Organe de inchidere

Pentru etansarea curselor arborilor mecansimelor de reglare sau de inchidere, precum ventilele

sau clapetele, trebuie folosite:

- burdufuri de intercomunicatie metalice superioare si etanse cu bucsa de siguranta, sau

- sisteme de etansare echivalente

Sistemele de echivalente sunt similare daca la procedeul de demonstare corespunzator

directivei VDI 2440 (editie noiembrie 2000) se respecta ratele specifice temperaturii de pierdere

prin scurgere .

Sistemele de etansare echivalente: respectarea ratelor de pierdere prin scurgere specifice

temperaturii conform VDI 2440:

• 10-4 mbar*l/(s*m) la temperaturi la sistemul de etansare < 250 °C

• 10-2 mbar*l/(s*m) la temperaturi la sistemul de etansare > 250 °C

Demonstrarea producatorului pe un esantion representativ pentru sistemul de etansare!

4.4.5. Gaze de evacuare la inspectii sau la lucrari de curatare a rezervoarelor



Gazele de evacuare care apar la inspectii sau la lucrarile de curatare a rezervoarelor din

depozit trebuie supuse unei arderi suplimentare sau se vor folosi procedee echivalente pentru

reducerea emisiilor.



5. Monitorizarea

5.1. Masuratorile

Masurarile emisiilor sunt necesare pentru gazul de evacuare epurat din instalatia de recuperare

a vaporilor de benzina. Pentru desfasurarea masuratorilor, se vor amenaja de catre operator

orificii de masurare si locuri de masurare potrivite. Pentru aceasta relevanta este directiva VDI

4200. Locurile de masurare trebuie sa fie suficient de mari, usor accesibile, in asa fel realizate

si alese incat sa fie posibila o masurare a emisiilor nestingherita si reprezentativa pentru

emisiile instalatiei.

In Germania sunt valabile pentru masurarea emisiilor de la instalatiile de recuperare a vaporilor

de benzina urmatoarele reguli:

• Dupa atingerea unei functionari normale, cel mai devreme in 3 luni si cel mai tarziu in 6

luni dupa punerea in folosinta a instalatiei modificate/construite si apoi la fiecare 3 ani

trebuie demostrat ca limitele emisiilor stabilite nu sunt depasite printr-un punct de

masurare recunoscut de autoritati.

• Masuratorile pentru determinarea emisiilor trebuie in asa fel facute, incat rezultatele

pentru emisiile instalatiei sa fie reprezentative si in conditii de functionare comparabile

cu alte instalatii de acelasi fel. Masuratorile trebuie facute in timpul functionarii normale

continue cu emisii cat mai mari posibile (cel putin 3 masuratori).

• Planul de masurare trebuie sa fie conform directivei VDI 4200 (editie decembrie 2000)

sau directivei VDI 2448 pagina 1 (editie aprilie 1992). Luarea probelor trebuie sa

corespunda directivei VDI 4200 (editie decembrie 2000).

• Despre rezultatele masuratorilor trebuie facut un raport. Raportul trebuie sa contina

date despre planul masuratorilor, rezultatele fiecarei masuratori discontinue, procedeul

de masurare folosit si conditiile de functionare, care sunt importante pentru aprecierea

valorilor unice si a rezultatelor masuratorilor. Aici isi au locul si datele despre

combustibili si cele utilizaet precum si despre starea de functionare a instalatiei si a

dispozitivelor de reducere a emisiilor, trebuie sa corespunda anexei B a directivei VDI

4220 (editie septembrie 1999).

• Institutului de masurare angajat trebuie sa i se puna la dispozitie datele necesare ale

instalatiei precum si datele de functionare la timpul executarii masuratorilor, pentru

scrierea raportului de masurare.



• Termenele masurarii emisiilor si alegerea straturilor pentru examinare trebuie stabilite

cu autoritatile pentru aprobare.

• Masuratorile pentru stabilirea emisiilor trebuie facute prin folosirea metodelor si

dispozitivelor de masurare corespunzatoare stadiului tehnicii de masurare. Limita

dovezii a procedeului de masurare trebuie sa fie mai mica decat o zecime din limita

emisiilor supravegheate. Masurarile emisiilor trebuie facute luandu-se in considerare

directivele si normele VDI/DIN din manualul „Mentinerea calitatii aerului“. Luarea de

probe trebuie sa fie conforma cu directiva VDI 4200 (editie decembrie 2000). Legat de

acest lucru trebuie luate in considerare procedeele de masurare ale directivei pentru

diminuarea emisiilor in manualul VDI/DIN „mentinerea calitatii aerului“.

• Masurarea concentratiei masice a compusilor organci inflamabili (carbon total) trebuie

realizata conform directivei VDI 3481, pagina 1 „masurarea concentratiei de

hidrocarburi, detector de inonizare cu flama“.

• Rapoartele de masurare trebuie inmanate autoritatilor de autorizare fara a fi cerute si

fara intarziere.

In cazul instalatiilor de depozitare < 5.000 t/a de benzina sunt valabile urmatoarele derogari:

• Masuratorile trebuie facute cu aparate corespunzatoare de masura. Reproductibilitatea

trebuie sa fie cel putin 95% din valoarea masurata.

• Trebuie facute cel putin 3 masuratori discontinue ale concetratiei masei la vaporii din

gazul de evacuare, fiecare inainte si dupa instalatia de epurare a gazelor de evacuare

in timpul unei zile lucratoare de cel putin 7 ore la un debit conform determinarii. Din

valorile masurate trebuie determinata si mentionata valoarea medie orara.

• Marja de eroare totala nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10% din valoarea

masurata rezultate din aparetele de masura, din gazul de calibrare si din procedul de

masurare.

E valuarea respectarii valorilor limita ale emisiilor

a) La instalatii de depozitare ≥ 5.000 t/a de benzina:

Valorile limita ale emisiilor sunt respectate cand nici un rezultat al masuratorilor discontinue,plus marja de eroare, nu depaseste o valoare limita de emisie impusa. Daca din masuratori seconstata ca cerintele pentru functionarea instalatiei de recuperare a vaporilor/de curatare agazului de evacuare nu se respecta, operatorul trebuie sa anunte imediat autoritatile.



b) La instalatii de depozitare < 5.000 t/a de benzina:Cerintele sunt considerate respectate cand media pe ora nu scade sub gradul de epurare dat si

nu depaseste concentratia masica cea mai mare acceptata.

Pentru stabilirea concentratiei masei de emisii a substantelor organice in gazul de evacuare din

instalatia de epurare a gazului de evacuare/recuperarea vaporilor de benzina se poate folosi un

detector de inozare cu flama (FID). La hidrocarburile C2/C5 relevante 0,15 g/m3 corespund unei

concentratii totale de hidrocarburi de 0,13 g/m3.

Benzenul se absoarbe cu ajutorul unui tub cu carbune activ, in laborator se extrage prin

desorbire cu ajutorul CS2/toluen si se verifica printr-o cromatografie de gaz.

5.2. Calcularea emisiilor totale dintr-un rezervor la functionareaconforma

Conform articolului 3 in combinatie cu anexa III a directivei UE 1994/63/EC este cerut ca:

• Rezervoarele cu capac plutitor exterior sa aiba o etansare primara si una secundara, sa

retina vaporii cel putin 95% fata de rezervoarele cu capac fix fara instalatii de retinere a

vaporilor (rezervoare cu capac fix dotate cu supape de sub si suprapresiune)

• Rezervoarele cu capac fix existente care au o placa plutitoare interioara cu etansare

primara, care retin vaporii cel putin 90% in comparatie cu un rezervor cu capac fix fara

instalatie de retinere a vaporilor (rezervoare cu capac fix dotate cu supape de sub- si

suprapresiune).

Pentru a demostra acest lucru emisiile trebuie calculate de catre operatorul depozitului. Aici

trebuie respectat capitolul 4 din directiva VDI 3479. Din partea autoritatilor de mediu americane

EPA exista un program pe calculator cu ajutorul caruia se pot calcula emisiile rezervoarelor (US

EPA Tanks 4 software).

De catre uniunea chimistilor europeni ECM a fost dezvoltata o metoda pentru aprecierea si

evaluarea masurilor de reducere a emisiilor si efectul acestora. Aceasta metoda este descrisa

detaliat in BREF Emisiile din depozite in anexa 8.11 si 8.12 cu ajutorul exemplelor (vezi anexa).

Conform BREF-ului Emisiile din depozite, calcularea regulata a emisiilor de catre operator face

parte din cele mai bune tehnici disponibile (capitolul 5.1.1.1., Monitorizarea COV:



Pe amplasamentele pe care se preconizeaza emisii de COV considerabile, BAT include calculul

periodic al emisiilor de COV. Modelul de calcul poate necesita ocazional sa fie validat prin

aplicarea une metode de masurare. Vezi sectiunea 4.1.2.2.3 (BREF)

Exista o parere diferita a trei state membre, deoarece dupa parerea acestora, pe

amplasamentele unde sunt asteptate emisii COV semnificative (de ex. rafinarii, instalatii

petrochimice si terminale petroliere), BAT este pentru a calcua emisiile de COV periodic cu

metode de calcul recunoscute insa datorita incertitudinilor rezultate prin metodele de calcul,

emisiile provenite de la instalatii ar trebui monitorizate ocazional pentru a cuantifica emisiile si

pentru a oferi date de baza pentru metodele de calcul detaliate. Aceasta se poate efectua prin

utilizarea tehnicilor DIAL. Necesitatea si frecventa monitorizarii emisiilor trebuie sa se decida de

la caz la caz.

Sisteme specifice

BAT reprezinta aplicarea sistemelor specifice; vezi sectiunea 4.1.4.4.

Sistemele specifice nu se aplica de obicei pe amplasamente unde rezervoarele sunt utilizate

pentru depozitarea pe termen scurt – mediu a diferitelor produse. )



6. Supravegherea

6.1. Generalitati

Pentru supravegherea de catre autoritati a depozitelor cu dispozitive de transvazare este valabil

modul de procedare decris in manualul „Inspectie“. Se face trimitere asupra detaliilor din acest

manual, in special asupra planificarii, realizarii supravegherii precum si asupra procesului verbal

de supraveghere.

Din punct de vedere al STE se propun urmatoarele cicluri de supraveghere:

• Depozite cu capacitate maxima de depozitare < 5.000 t: o data si apoi la fiecare 3 ani

• Rezervoare cu capacitate maxima de depozitare : ≥ 5000 t pana la <50.000 t: o data si

apoi in fiecare an; daca in primii 3 ani nu apar probleme supravegherea se poate

reduce la o data la 3 ani.

• Rezervoare cu o capacitate maxima de depozitare ≥ 50.000 t: o data si apoi o data pe

an

6.2. Sistemul de retur gaze

Inainte de punerea in functiune si apoi o data la 5 ani se va constata de catre un specialist in

domeniu daca

• fluxul de combustibil curge numai la racordarea cu sistemul de retur gaze.

• sistemul de retur gaze si instalatiile racordate nu degaja vapori in atmosfera in timpul

returului gazelor.

Operatorul trebuie sa remedieze imediat prin intermediul unei firme de specialitate, deficitele

constatate la prima verificare inainte de punerea in functiune si la verificarile periodice.

6.3. Supape, conducte, flanse, pompe, organe de inchidere



Supapele de reglare si organele de inchidere, precum supapele si drugurile, precum si

pompele trebuie verificate si revizuite constant asupra etanseitatii. Legaturile cu flanse se vor

verifica periodic asupra etansetitatii. Despre activitatea de verificare si intretinere trebuie tinut

un jurnal. Neregulile constatate si reparatia lor trebuie documentate.

Operatorul trebuie sa asigure verificarea la perioade regulate a tevilor si a furtunelor de

legatura asupra locurile neetanse.

Supravegherea elementelor de etansare se poate de ex. asigura prin:

• Controlul prin vizitarea domeniilor cu elemente de etasare din punct de vedere al

striatilor, miros sau zgomot datorate neetanseitatilor.

• Controlul prin vizitarea domeniilor cu elemente de etasare cu aparate care indica si

semnaleaza pierderile prin scurgere (dispozitive portabile de semnalizare a scurgerilor

de gaze)

• Supravegherea continua sau periodica a atmosferei cu aparate fixe, cu declansare

automata si cu functie de prevenire.

Felul si marimea supravegherii etansarilor sunt dependente de tipul elementelor de etansare.

Trebuie stabilite masuri pentru intretinerea si revizuirea elementelor de etansare si a pompelor.Perioadele de control si masurile de intretinere se stabilesc de obicei in instructiunile de

functionare.

Operatorul trebuie sa se asigure ca in conformitate verificarile solicitate in specificatiile

referitoare la transportul produsele periculoase, sunt verificate :

• supapele de sub si suprapresiune la containerele mobile

• etanseitatea autocisternelor la emisia de vapori cu ajutorul testelor de presiune



7. Anexa

7.1. Modele de conditii

7.2. Metoda de evaluare a masurilor de reducere a emisiilor dela rezervoarele de depozitare

7.3. Calcularea inaltimii cosurilor la instalatiile de epurare algazelor de evacuare/instalatiile de recuperare a vaporilor debenzina

7.4. Emisiile anuale ale unui rezervor cu capac plutitor in

functie de tipul de etansare si de viteza vantului7.5. Comparatia emisiilor anuale ale unui rezervor cu capac

plutitor cu cele ale unui rezervor cu capac fix (fara placainterioara plutitoare)

7.6. Emisiile unui rezervor cu capac plutitor in functie de ratade transvazare anuala si de diametru rezervorului

7.7. Randamentul unui rezervor cu capac plutitor in functie de

numarul transvazarilor precum si de diametrul lui7.8. Emisiile unui rezervor cu capac plutitor raportate la o masa

de depozitare medie in functie de numarul de transvazari si adiametrului



8. Bigliografie

Directiva VDI - VDI 3479 reducerea emisiilor din depozitele de benzina departate de rafinarie,

Mai 2002, VDI/DIN-Manualul referitor la mentinerea calitatii aerului, volumul 3.

Comisia europeana, BREF Cele mai bune tehnici disponibile pentru emisiile din depozite,ianuarie 2005, www.eippcb.jrc.es

R. Joas, A. Potrykus, R. Schott, S. Wenzel, VOC-Potentialul de reducere la transportul simanipularea benzinelor cu ajutorul cisternelor CF, Editor: administratia mediului, raport decercetare 202 44 372, UBA-FB 000581, Texte 12/04, www.umweltbundesamt.de

Firma Scherzer: www.scherzer.net

Firma Imhof Tanktechnik GmbH: www.imhof-tanktechnik.homepage.t-online.de

M. Nitsche, Recuperarea vaporilor de benzina, mediu Bd. 24 (1994) Nr. 5, 306

Firma Protego: www.protego.de

http://www.eippcb.jrc.es/

http://www.umweltbundesamt.de/


http://www.scherzer.net/

http://www.imhof-tanktechnik.homepage.t-online.de/

http://www.protego.de/


http://www.scherzer.net/

http://www.imhof-tanktechnik.homepage.t-online.de/

http://www.protego.de/

http://www.eippcb.jrc.es/



An exa 7.1: Modele de conditii pentru depozitele de benzina

Pentru a evita influentele negative asupra mediului la depozitarea benzinei si la transportul ei de

la terminale pana la benzinarii, trebuie introduse conditii in deciziile luate dpdv al dreptului de

protectia mediului. In cele ce urmeaza sunt compuse in forma de exemple, conditii pentru

domeniul mentinerii calitatii aerului. Trebuie verificat apoi la fiecare caz in parte daca

conditiile se pot prelua ca atare sau trebuie adaptate corespunzator conditiilor locale si tehnice.

1. Domeniul de autorizare

1.1 Parti si anexe importante ale instalatiei

De ex.

• ... * rezervoare pentru benzine cu ....m3

• ... rampe de incarcare pentru autocisterne

• ... rampe de incarcare pentru cisternele CF

• Epurarea gazului de evacuare (de ex. instalatie de recuperare a vaporilor de benzina in

doua trepte)

1.2 Pentru fiecare rampa de incarcare urmatoarele cantitati se pot manipula anual

- Rampa de incarcare ...: benzina, total ...... m3/an

- ....

1.3 Autorizatia instalatiei cuprinde manipularea substantelor enumerate care se afla informularul …din documentatia de solicitare a autorizatiei . Se vor inregistra felul si

cantitatea de substante manipulate in instalatie. Aceste consemnari trebuie pastrate

cel putin 3 ani si trebuie puse la dispozitie autoritatilor daca se solicita.



2 Conditiile pentru mentinerea calitatii aerului

2.1 Evacuarea gazelor rezultate

2.1.1 Gazele rezultate care se produc la incarcarea autocisternelor la locurile de umplere xx

trebuie captate in totalitate si introduse printr-o conducta etansa intr-un colector de

vapori dintr-o instalatie potrivita de recuperare a vaporilor, compusa din

…………………..[concretizare, de ex. compusa dintr-un procedeu cu membrana de

separare si cu absorbtie ulterioara].

Gazele de evacuare epurate dintr-o instalatie de recuperare a vaporilor trebuie

emise in sus in curentul liber de aer printr-un cos de o inaltime de ….m peste

acoperis, corespunzator ….m deasupra nivelului solului.

2.1.2 Gazele de evacuare formate la inacarcarea vagoanelor cisterna la locul de umplere xx

trebuie recuperate total si introduse in teava de colectare a gazelor de evacuare si

epurate intr-o instalatie de curatare a gazelor de evacuare in doua trepte, compusa

din…………………… [concretizare, de ex. compusa dintr-o instalatie de lichefiere cu

post-ardere termica conectata].

Gazele de evacuare curatate dintr-o instalatie de recuperare a vaporilor trebuie

emise in aer printr-un cos de o inaltime de ….m peste acoperis, corespunzator ….m

deasupra nivelului solului.

2.1.3 O acoperire a cosurilor mentionate in conditii … nu este permisa. Petru protectie contra

ploii se pot aplica deflectori.

2.2 Cerintele la functionare

2.2.1 Incarcarea prin partea inferioara (Bottom-Loading) a autocisternelor inclusiv a

colectorului de vapori si a instalaltiei de recuperare a vaporilor trebuie construita ca

un sistem inchis si folosita in asa fel incat sa nu se elimine gaze in atmosfera, cu

exceptia emisiilor in atmosfera datorate tehnicii de siguranta.

2.2.2 Prin masuri potrivite, de ex. la dispozitivele de inchidere, trebuie sa fie asigurat ca

incarcarea autocisternelor se poate face numai daca este facut racordul la colectorul

de gaze, respectiv la instalatia de recuperare a gazelor.



2.2.3 Operatorul trebuie sa se asigure ca este exlusa o incarcare a vagoanelor-cisterna si

a autocisternelor fara o instalatie de recuperare a gazelor/de curatare a gazelor

functionala. Evacuarea aerului uzat prin conducta de bypass a instalatiei de

recuperare a vaporilor/de curatare a gazului de evacuare prin cos (sursa xx) se

poate face numai in caz de urgenta pentru scurt timp si decuplarea incarcarii trebuie

sa se faca automat.

2.2.4 Prin masuri potrivite, precum functionarea dispozitivelor de supraveghere si reglare

trebuie sa se asigure ca ventilele de siguranta nu sunt solicitate in timpul funtionarii

conforme.

2.2.5 Trebuie documetate de catre o persoana responsabila abaterile de la o functionare

normala a instalatiei de recuperare a gazelor/de epurare a gazelor. Tipul si durata

deranjamentului, precum si masurile de reparatie luate trebuie sa fie perfect lizibile.

Revenirea la starea conforma de functionare a instalatiei dupa remedierea

deranjamentului se va confirma de catre persoana responsabila. Procesul verbal

despre intretinerea instalatiei trebuie trecut in caietul jurnal de dovezi.

2.2.6 Autoritatii competente trebuie sa i se prezinte in fiecare an un protocol despre durata

nefunctionarii instalatiei de recuperare a gazelor/de curatare a gazelor, precum si

motivul care a dus la aceste nereguli.

2.2.7 La instalatiile de recuperare a gazelor cu adsorbtie cu ajutorul unui adsorbant format

din carbune activ:

Dispozitivul de adsorbtie a instalatiei de recuperare a vaporilor de benzina trebuie sa

se compuna din cel putin doua filtre cu carbune activ. Ciclurile de regenerare ale

adsorbantului trebuie facute automat, astfel incat inainte de incarcarea totala a

unitatii de adsorbtie sa se treaca pe adsorbantul regenerat. Ciclurile de regenerare

trebuie documentate. Gazele care se formeaza la regenerarea carbunelui activ

trebuie reintroduse in conducta de colectare a gazelor de evacuare neepurate.

2.2.8 La post-arderea termica ca instalatie de epurare a gazelor de evacuare rezultate

(TNV):

TNV trebuie folosita si intretinuta conform stadiului tehnic si conform datelor

producatorului. Trebuie respectata directiva VDI 2587 pagina 1 din noiembrie 2001.

Trebuie luate in seama indicatiile pentru functionarea si plasarea TNV din VDI 2442,

curatarea gazului de evacuare prin ardere termica. Lucrarile de intretinere si de

control trebuie documentate.



2.2.9 La arderea suplimentara termica ca instalatie de curatare a gazelor de evacuare:

Incarcarea se poate face doar cand a fost atinsa temperatura minima de ardere in

camera TNV. Temperatura minima de ardere in camera este valabila pana la

stabilirea definitiva prin masurarea probelor (vezi documentatia … o temperatura de

… °C (indicatiile producatorului, de ex. z.B. 750 ° C). TNV trebuie tinut in functiune

cu aer proaspat dupa terminarea frunctionarii de productie pana cand resturile de

gaze de evacuare, sub forma de vapori sau gaze, au fost arse conform. Respectarea

cerintelor trebuie asigurata prin instructiuni de utilizare.

2.2.10 La adsorbarul cu carbune activ ca dispozitiv de curatare a gazului de evacuare:

Adsoberul cu carbune activ precum si aparatele aferente trebuie folosite si intretinute

conform indicatiilor producatorului, trebuie respectata directiva VDI 2264 (luarea in

folosinta, functionare si intretinerea instalatii de separare a substantelor gazoase sisub forma de particule din fluxurile de gaz). Pentru functionarea si intretinerea

dispozitivelor de curatare a gazelor trebuie concepute indicatiile de folosire prin

luarea in considerare a directivei VDI 2264. Indicatiile de folosire ar trebui sa contina

urmatoarele puncte:

• Reprezentarea schematica si descrierea procedeului a dispozitivelor de

epurare a gazelor de evacuare rezultate,

• Descrierea functionarii dispozitivelor de masurare si reglare

• Controlul regulat asupra deficitelor si intretinerea dispozitivelor de curatare a

gazelor de ardere cu documentatie in cartea de intretinere, ( contine de ex.

verificarea etansarii canalelor si a carcaselor) precum si controlul mediului de

spalare,

• Cicluri pentru curatirea respectiv schimbarea anumitor piese de schimb,

• Indicatii pentru punerea sau scoaterea din functiune la oprirea (caderea)

dispozitivelor de curatare a gazelor de evacuare

• Luarea in considerare a masurilor speciale de protectie pentru functionare.

Felul si extinderea controalelor, lucrarile de intretinere si reparatiile trebuie

documentate.



2.3. Diminuarea emisiilor gazoase la prelucrarea, exploatarea si umplerea sau

depozitarea substantelor lichide organice

2.3.1 La prelucrarea, exploatarea, umplerea sau depozitarea substantelor lichide organice,

a) care au la o temperatura de 293,15 K o presiune de vapori 1,3 kPa sau mai

mult (de ex. benzina)

b) care au un continut masic mai mare de 1 la suta substante organice care

cauzeaza cancerul din clasa II si III sau substante toxice reproductive (factori

R R60 sau R61) (de ex. benzen)

c) care au un continut masic mai mare de 10 mg pe kg de substante care

provoaca cancerul clasa I sau substante care schimba codul genetic (factorul-

R 46) sau

d) care contin substante organice greu de descompus, ce se acumuleaza usor si

foarte toxice (de ex. dioxine/furani policlorurati )

trebuie aplicate masurile din urmatoarele conditii pentru evitarea si reducerea

emisiilor.

2.3.2 Legaturile cu flanse trebuie folosite numai cand este necesar din punct de vedere al

procedeului, al sigurantei sau pentru intretinere. In acest caz trebuie folosite

legaturile cu flanse, etanse tehnic, corespunzatoare directivei VDI 2440 (editie

noiembrie 2000).

Respectarea ratei de pierdere prin scurgere specifica de 10-5 kPa*l/(s*m) trebuie

demonstrata printr-o verificare a modului de constructie corespunzatoare directivei

VDI 2440 (editie noiembrie 2000).

2.3.3 Pentru etansarea cursei arborelui organelor de inchidere sau de reglare,

precum supape si clapete se vor utiliza

- burdufuri de intercomunicatie metalice superioare si etanse cu bucsa de siguranta



post-conectata, sau

- sisteme de etansare echivalente

Sistemele de etansare trebuie vazute ca echivalente daca in procedeul de justificare

corespunzator directivei VDI 2440 (editie noiembrie 2000) se resprecta ratele de

pierdere prin scurgere specifice temperaturii.

2.3.4 Pentru transportul substantelor organice fluide se vor utiliza pompe technice etanse

precum electro-pompele cu motor cu carcasa de separare, pompele cu cuplu

magnetic, pompele cu garnituri multiple pentru lagerele de alunecare si etansare

uscata spre exterior, pompe cu membrana sau pompe cu burduf.

2.3.5 La comprimare (de ex. compresorul hidraulic pentru instalatia de recuperare de

vapori de benzina) trebuie folosite sisteme cu etansare multipla. La folosirea de

sisteme de etansare umede, lichidul de inchidere al compresorului nu trebuie emis

in aer.

2.3.6 Daca se foloseste instalatia retur gaze la umplere , de ex. la incarcarea

autocisternelor, respectiv la umplerea rezervoarelor:

Gazele de evacuare care apar la incarcarea autocisternelor din rezervoare….larampa de incarcare….respectiv la incarcarea rezervoarelor … trebuie reintroduse cu

ajutorul sistemului retur gaze in rezervor respectiv in autocisterne/cisterne vagon.

Sistemele retur gaze trebuie folosite in asa fel incat fluxul de substante organice sa

curga numai la racordarea la sistemul de retur gaze si sistemul de retur gaze si

dispozitivele aferente sa nu emita gaze in atmosfera cu exceptia eliberarii de gaze

din motive tehnice de siguranta.

2.3.7 La depozitarea benzinei in depozite cu un tranzit de 25.000 t sau mai mult, rezervoarele

au voie sa construite sau exploatate:

- fie doar ca rezervoare cu capac fix cu racord la o instalatie de epurare a gazelor

de evacuare adecvata

- fie doar rezervoare cu capac plutitor cu etansare primara si secundara cu o

capacitate de retinere a vaporilor de cel putin 95% comparat cu un rezervor cu

capac fix fara placa interioara plutitoare sau



- fie rezervoare cu capac fix cu placa interioara plutitoare cu o capacitate de

retinere a vaporilor de cel putin 95% comparat cu un rezervor cu capac fix fara placa

interioara plutitoare.

La instalatii cu ≥ 5.000 t/a de benzina:

Gazele de evacuare care apar la inspectii sau lucrari de curatare trebuie reintroduse

la ardere termica, sau trebuie folosite masuri similare pentru reducerea emisiilor

2.3.8 Pentru reducerea pierderilor prin respiratie trebuie folosite rezervoare deasupra solului

cu ventile de sub si suprapresiune (+0,02/-0,01 bar) si invelisul exterior trebuie vopsit

cu o vopsea de protectie deschisa, care respinge caldura luminii cel putin 70%.

2.3.9 Dupa golirea containerelor mobile (autocisterne, cisterne vagon), resturile de vapori

trebuie retinute in container pana cand acesta se va incarca iarasi intr-un depozit

sau pana cand vaporii vor fi introdusi intr-o instalatie de epurare a gazelor de

evacuare.



2.4 Limitarea emisiilor

2.4.1 Epurarea gazelor de evacuare:Urmatoarele limite de emisii nu pot fi depasite in cazul unui gaz de evacuare epurat

intr-o instalatie de recuperare a gazelor/de epurare a gazelor de evacuare:

Grad de epurare de

cel putin:

Concentratia masica a

emisiilor

Instalatii de depozitare <

5.000 t/a

97% 35 g substante

organice/m3

Instalatii de depozitare ≥5.000 t/a:

Cu un flux masic de emisii

al instalatiei IPPC ≥ 3kg

substante organice/h:

- 0,15 g substante

organice//m3

Cu un flux masic de emisii

al instalatiei IPPC < 3 kg

substante organice /h:

- 5 g substante

organice//m3

Valorile limita de concentratie masica a emisiilor sunt raportate la un gaz de

evacuare uscat in stare normala (273 K, 1013 hPa).

2.4.2 La stabilirea gradului de epurare:

Trebuie determinat si dovedit continutul de hidrocarburi in gazul brut si gazul curatat

al instalatiei de epurare a gazului, astfel incat sa nu se ajunga sub gradul de epurare

mentionat in 2.4.1.

2.4.3 La folosirea unei unei post-arderii termice (TNV):

Urmatoarele concentratii masice ale emisiilor nu pot fi depasite in cazul unei TNV:

Hidrocarburi totale 20 mg/m³

Monoxid de carbon 100 mg/m³

Oxizi de azot, ca NO2 100 mg/m³



Limitele emisiilor se refera la gaz de evacuare uscat in stare normala (273 K,

1013 hPa).

2.5. Masurarile emisiilor

2.5.1 Dupa atingerea unei functionari normale, cel mai devreme dupa 3 luni si cel mai

tarziu la 6 luni dupa punerea in functiune a instalatiei modificate/construite si apoi o

data la 3 ani trebuie demonstrat prin masuratori ca, la un loc de masurat recunoscut

de autoritati, limitele stabilite in 2.4 ale emisiilor nu sunt depasite.

Se poate renunta la repetarea unei masuratori de benzen, daca firma solicita

aceasta, in caz ca se poate dovedi ca benzenul nu are un continut relevant in gazul

de evacuare.

Masuratorile pentru stabilirea emisiilor trebuie sa fie facute astfel incat rezultatele sa

fie reprezentative pentru emisiile instalatiei si sa fie comparabile cu alte instalatii la

aceleasi conditii de functionare. Masuratorile trebuie facute la o functionare normala

de durata, cu cele mai mari emisii posibile (cel putin 3 masuratori discontinue).

Planul de masuratori trebuie sa corespunda directivei VDI 4200 (editie decembrie

2000) si directivei VDI 2448 Blatt 1 (editie aprilie 1992). Luarea de probe trebuie sa

corespunda directivei VDI 4200 (editie decembrie 2000).

Despre rezultatul masuratorilor trebuie scris un raport al masuratorilor. Raportul

masuratorilor trebuie sa contina date despre planificarea masuratorilor, rezultatele

fiecarei masuratori, procedeul de masurare folosit si conditiile de functionare care

sunt importante pentru judecarea valorilor individuale si a rezultatelor. Tot aici trebuie

scrise si date despre combustibili si substantele folosite precum si starea de

functionare a instalatiei si a dispozitivelor pentru reducerea emisiilor; ele trebuie sa

corespunda anexei B din directia VDI 4220 (editie septembrie 1999)

Institutului de masurare mandatat trebuie sa i se puna la dispozitie pentru scrierea

raportului de masurare datele necesare ale instalatiei precum si datele de functionare

la timpul executarii masuratorilor.

Termenele masurarii emisiilor si alegerea locurilor de examinat trebuie stabilite cu

autoritatile de autorizare.



.

Masuratorile pentru stabilirea emisiilor trebuie facute prin folosirea metodelor si

dispozitivelor de masurare corespunzatoare nivelului tehnicii de masurare. Limita

dovezii procedeului de masurare trebuie sa fie mai mica decat o zecime din limita

emisiilor supravegheate. Masurarile emisiilor trebuie facute prin respectarea

directivelor si normelor VDI/DIN din manualul „Mentinerea calitatii aerului“. Luarea de

probe trebuie sa fie conforma cu directiva VDI 4200 (editie decembrie 2000). Legat

de acest lucru trebuie luate in considerare procedee de masurare a directivei pentru

diminuarea emisiilor in manualul VDI/DIN „Mentinerea calitatii aerului“.

Masurarea concentratiei masice a compusilor organici care ard (carbon total) trebuie

facuta conform directivei VDI 3481, pagina 1 „masurarea concentratiei de

hidrocarburi, detector de ionizare cu flama“. Rapoartele de masurare trebuie inmanate

autoritatilor de autorizare fara a fi cerute si fara intarziere.

• In cazul instalatiilor de depozitare a benzinei cu o capacitate de < 5.000 t/a:

Masuratorile trebuie facute cu aparate corespunzatoare de masura. Reproducerea

trebuie sa fie cel putin 95% din valoarea masurata. Trebuie facute cel putin 3 masuratori

discontinue a concetratiei masei la vaporii in gazul de evacuare inainte si dupa instalatia

de curatare a gazelor de evacuare in timpul unei zile lucratoare de cel putin 7 ore la undebit conform deteminarii. Din valorile masurate trebuie stabilita si predata media pe

ora. Abaterea totala data de aparatele de masura de gazul de calibrare si de procedul

de masurare nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10% din valoarea masurata .

2.5.2 La instalatii de depozitare ≥ 5.000 t/a de benzina:

Valorile limita ale emisiilor sunt considerate respectate cand nici un rezultat al

masuratorilor plus marja de eroare a masuratorii nu depaseste o valoare limita de

emisie impusa. Daca din masuratori se constata ca cerintele pentru functionarea

instalatiei de recuperare a vaporilor/de curatare a gazului de evacuare nu se

respecta, operatorul trebuie sa anunte imediat autoritatile.

La instalatii cu depozitare de < 5.000 t/a benzina:

Cerintele sunt considerate respectate cand media pe ora nu depaseste gradul de

curatare dat si cand concentratia masica nu depaseste valoarea cea mai mare

acceptata.



2.5.3 La epurarea temica a gazelor de evacuare (TNV):

In cadrul masurarii unei probe trebuie stabilita temperatura minima necesara a TNV,

la care limitele emisiilor stabilite sunt sigur respectate.

2.6 Locurile de masurare

2.6.1 Pentru asigurarea une desfasurari tehnice a masuratorilor emisiilor fara obstacole si fara

pericole se va stabili in comun acord cu institutul metrologic prevazut o portiune cu

locuri de prelevare a probelor, intr-un loc adecvat pe partea gazului epurat.

2.6.2 Locurile de masurare trebuie sa fie suficient de mari, usor accesibile, in asa fel facute

si alese incat sa fie posibila o masurare a emisiilor nestingherita si reprezentativa

pentru emisiile instalatiei. Trebuie tinut cont de recomandarile directivei VDI 4200

(editie decembrie 2000).

2.7 Alte masuratori, intretinere si documentatie

2.7.1 Supapele de reglare, organele de inchidere, precum supape si clapete sau pompetrebuie intretinute si verificate regulat daca sunt etanse. Racordurile cu flanse trebuie

verificate regulat daca sunt etanse. Trebuie documentate actiunile de verificare si de

intretinere, precum si neregulile constatate si repararea lor.

2.7.2 La arderea termica de epurare a gazului de evacuare:

Temperatura de ardere in camera de ardere aTNV trebuie documentata si

inregistrata continuu pentru controlul functionarii conforme.

Daca temperatura scade sub limitele stabilite pentru camera de ardere, se vasemnala printr-o alarma acustica sau optica.

2.7.3 Operatorul trebuie sa se asigure ca furtunele si tevile de legatura sunt verificate

periodic daca sunt etanse.

2.7.4 Operatorul trebuie sa demonstreze cu ajutorul unei persoane autorizate respectarea

cerintelor, in cazul folosirii unui sistem de retur gaze, o data inainte de punerea in

folosinta si apoi o data la 5 ani. Neregulile constatate trebuie reparate imediat de



catre persoanele competente.

2.7.5 La condensare ca treapta in recuperarea vaporilor de benzina

Trebuie asigurat un randament suficient a dispozitivului de condensare a gazului de

evacuare prin masuri potrivite, precum de ex. controlul temperaturii mediului de

racire de la intrarea si iesirea din condensatori, fluxul lichidului de racire. Gradul

randamentului condensarii trebuie verificat si documentat periodic.

2.7.6 La adsorbtie (spalare rece) ca treapta pentru recuperarea vaporilor de benzina:

Trebuie asigurata continuu o eficacitate suficienta a adsorantului prin masuri

adecvate, precum de ex. masurarea debitului. Neregulile in eficacitatea

adsorbantului trebuie semnalate acustic cat si optic. In plus, eficacitatreaadsorbatului trebuie documentata si inregistrata.

2.7.7 Documentarile datelor trebuie pastrate cel putin 3 ani si puse la dispozitie autoritatilor

la cerere.



Anexa 7.2: Metode pentru evaluarea masurilor de reducere a emisiilor la rezervoarele de

depozitare

Traducere din BREF Emisiile din depozite, Ianuarie 2005:

- Cap. 8.9: pag. 373, „External floating roof“

- Cap. 8.9 pag. 374, “ Fixed Roof Tank”

- Cap. 8.11, pag. 389 – 392

- Cap. 8.12 pag. 393

- Cap. 8.13.1, pag. 394 – 398

- Cap. 8.13.2 pag. 398 – 403

2.1 Emisii din exploatare la cardurile ECM: Depozitarea atmosferica supraterana:

Rezervor cu capac plutitor extern

Depozitare atmosferica supraterana: Capac extern plutitor

Emisii din exploatare

Nota 1: Indicele pt. frecventa emisiilor 1 – 3: 3 = frecventa (zilnica), 1 = nefrecvent (odata la cativa ani)

Nota 2: Indicele pt. volumul emisiilor 0 – 3: 3=cel mai mult, 0 = zero sau neglijabil

Acesti indici sunt valori relative si vor fi considerate doar pentru fiecare modde depozitare

Sursa potentiala deemisie

Frecventade emisieNota 1

Volumulemisiilor Nota 2

Indicele deemisie

ECM posibil

Emisii gazoaseUmplerea 1 3 3 Proceduri de operare / training

Instrumentariul

Carcasa / culoarea capacului

Capacul domului

Capacul pontonului

- etansare primara cu vapori

- etansare primara cu lichid

- etansare cu papuc mecanic

- etansare secundara

Capac dublu

- cu etansare primara cu vapori

- cu etansare primara cu lichid- cu etansare secundara

Infiltrari in capacul inchis

-tija de ghidaj

-picioarele capacului

-acoperisul cavitatii

Golire 2 1 2 Vopsirea carcasei interioare

(pelicula de produsramas pe carcasa)

Racleta pentru carcasa (de ex.pentru titei brut)

Golire Proceduri de operare / training

(dupa ce acoperisul

ajunge pe picioare)

Instrumentariu



Etansare secundara

Curatare 1 2 2 Proceduri de operare / training

Sistem inchis de curatare

Acoperire N/A

Masurare manuala 2 1 2 Sistem de masurare semi-inchis

(deschideri etanse ale cavitatii)Instrumentariu

Prelevare 2 1 2 Sistem de prelevare semi-inchis

Prelevare pe partea carcasei

Difuz 3 1 3 Inspectie / mentenanta (inclusivetanseitatea garniturii carcasei)

Drenare 2 1 2 Extragere semi-automata a apei

Emisii lichide

Drenaj 2 0 0 Proceduri de operare / training

Valva autotama de drenare

Sistem de drenare fix, inchis

Drenarea

acoperisului

2 0 0 Proceduri de operare / training


Prelvare 2 0 0 Proceduri de operare / training

Sistem de prelevare inchis

Capsulare

Tabelul 8.6: emisiile de exploatare ale cardurilor ECM; depozitarea atmosferica

supraterana: rezervorul cu capac plutitor extern

2.2 Emisiile de exploatare ale cardurilor ECM; depozitarea atmosferica supraterana:

rezervorul cu capac fix

Depozitarea atmosferica supraterana: rezervor cu capac fix

Emisii din exploatare

Nota 1: Indicele pt. frecventa emisiilor 1 – 3: 3 = frecventa (zilnica), 1 = nefrecvent (odata la cativa ani)

Nota 2: Indicele pt. volumul emisiilor 0 – 3: 3=cel mai mult, 0 = zero sau neglijabil

Acesti indici sunt valori relative si vor fi considerate doar pentru fiecare mod dedepozitare

Sursa potentialade emisie

Frecventa deemisieNota 1

Volumulemisiilor Nota 2

Indicele deemisie

ECM posibil

Emisii gazoase

Umplerea 2 3 6 Valva de destindere a presiuniivacuumului (PVRV)

Capac intern plutitor (IFR)

- cu garnitura de etansare primara

- cu garnitura de etansare

secundara



Colectarea vaporilor

- retur

- tratare

Rasuflare 3 2 6 PVR

Culoarea vopselei

Acoperire de protectie impotrivasoarelui / deflectoare de caldura

Capac plutitor intern /IFR

- cu garnitura de etansare primara- cu garnitura de etansaresecundara


- rezervor de retinere a vaporilor

Golire 2 1 2 PVRV

Capac plutitor intern /IFR

- cu garnitura de etansare primara

- cu garnitura de etansaresecundara


- retur

- tratare


Sisteme de curatare inchis

Acoperire 3 2 6 PVRV


-tratare

Masurarea

manuala

2 1 2 Sistem de masurare mecanic

Instrumentariu

Prelevare 2 1 2 Sistem de prelevare semi-inchis

(NB: doar cu PVRV la presiuneridicata)

Prelevare pe partea carcasei

Difuze 3 1 3 Inspectie / mentenanta

Drenaj 2 1 2 Extragere semi-automata a apei

Sisteme de drenare fix, inchis

Emisii lichide

Drenaj 2 1 2 Proceduri operationale / training

Sistem de drenare inchis, fixCuratare 1 3 3 Proceduri operationale /training

Prelevare 2 0 0 Proceduri operationale /training

Sistem de prelevare etans lalichide

Capsulare

Tabelul 8.7: Emisii operationale ale cardurilor ECM; Depozit atmosferic suprateran:

Rezervor cu capac fix

2.3 Metoda de completare a tabelului de evaluare a ECM



Metoda de completare a tabelului de evaluare a ECM (asa cum se arata in anexa 8.12) este

evidentiata mai jos. Metoda poate fi utilizata iterativ pentru finalizare daca o combinatie a ECM

poate fi considerata ca intruneste conditiile BAT.

Se presupune ca la fata locului exista un tip de ECM non-hardware de ex. proceduri

operationale, inspectia si mentenanta.

Metoda poate fi utilizata pentru evaluarea ECM pentru un singur rezervor sau pentru un numar

de rezervoare similare de produse compatibile. Pasii evidentiati mai jos presupun ca doar un

rezervor trebuie evaluat, insa metodologia este aceeasi pentru un grup de rezervoare.

Metodologia poate fi utilizata pentru un rezervor nou sau pentru un rezervor existent.

Metodologia se diferentiaza putin.

Metodologia necesita o estimare a emisiilor. Pentru majoritatea ECM instalate pe rezervoarelede presiune atmosferica, aceasta estimare poate fi realizata utilizand modele disponibile de ex.

API, US EPA, TNO. Oricum pentru rezervoare presurizate nu exista modele echivalente iar

estimarile de emisie trebuie realizate utilizand date operationale, rationamentul cel mai bun

ingineresc, etc.

In anexa 8.13 sunt date patru studii de caz.

Evaluarea initiala a ECM (sistemul de masuratori de control al emisiilor)

Pasul 1: Estimarea mediei anuale a emisiilor din rezervorul de referinta pentru locatiarezervorului. Pentru toate rezervoarele cu capac fix atmosferic, referinta este un FRT (rezervor

cu capac fix) cu acelasi diametru si aceeasi inaltime a carcasei si dotat cu supape deschise.

Pentru EFRT-uri trebuie luate in considerare doua cazuri – cazul de referinta si cazul

“necontrolat”. Cazul “necontrolat” este un FRT de marime echivalenta cu EFRT; cazul de baza

de referinta ar trebui sa fie considerat un EFRT cu capac dotat cu garnitura de etansare primara

cu vapori. Cazul de referinta pentru alte moduri de depozitare trebuie sa fie aprobat de toate

partile implicate in evaluarea ECM pentru rezervor.

Calculele emisiilor ar trebui realizate utilizand o metoda de estimare acceptata de catre

autoritatile locale.

Pasul 2: Pentru un rezervor existent, daca rezervorul are instalat deja un sistem ECM,

evaluarea emisiilor anuale medii rezultate de la rezervorul existent.

Pasul 3: Compararea emisiilor de la un rezervor existent cu acelea de la rezervorul de referinta

(sau de la cazul “necontralat” pentru EFRT-uri) si calcularea eficientei de reducere a emisiilor ca

un procent din:



Pentru FRT : ((Emisiile rezervorului de referinta – emisiile rezervorului existent) x 100) / (emisiile

rezervorului de baza)

Pentru EFRT : (Emisiile rezervorului cazului necontrolat – Emisiile rezervorului existent) x 100) /

(emisiile cazului necontrolat)

Daca randamentului de reducere al emisiilor indeplineste BAT atunci nu mai sunt necesare alte

masuri de reducere a emisiilor . Daca nu, atunci se continua dupa cum urmeaza.

Pasul 4: Identificarea ECM pentru modul special de depozitare ce au un indice de emisie de 3

sau mai mult in tabelul relevant din capitolul 3 (aratand emsiiile posibile in aer de la “surse

operationale”) si de la anexa 8.9.

Pasul 5: Desfasurarea separata a estimarilor emisiilor pentru rezervorul de referinta compatibil

cu fiecare dintre ECM identificat.

Pasul 6: Din estimarile emisiilor se determina randamentul procentual cand se reduc emisiile

raportate la cazul de referinta pentru ECM considerat a utiliza:

((emisiile rezervorului de referinta – emisiile rezervorului cu ECM instalat) x 100) / emisii din

rezervorul de baza)

Pasul 7: Din randamentele obtinute, se determina un sistem de clasare ce acopera 0 la 100%

in cinci niveluri. Sistemul de clasare ar trebui sa tina cont de proprietatile materialului evaluat, a

factorilor specifice amplasamentului, etc.

De ex. acolo unde produsul este considerat a fi rezonabil d.p.d.v. al mediului, sistemul de

clasare a ERP poate fi aprobat (intre operatori si reglementatori) pentru a fi:

Cotatii Potentialul de reducere al emisiilor (Randamentul ECM)

1 1 la < 20%

2 20 la < 40%

3 40 la < 60%

4 60 la < 80%

5 80 la 100%

Alternativ, acolo unde produsul este considerat a fi foarte periculos pentru mediu, sistemul de

clasare al indicilor poate fi aprobat ca:

Indici Potentialul de reducere al emisiilor

(Randamentul ECM)



1 0 la < 95%

2 95 la < 98%

3 98 la < 99%

4 99 la < 99,5%

5 99,5 la 100%

Exemplele sunt date in studiile de caz (anexa 8.13). Sistemul de clasare utilizat trebuie sa fie

aprobat de catre toate partile implicate in evaluarea rezervorului.

Pasul 8 : Completarea coloanei cu potentialul de reducere al emisiilor din tabelul de evaluare al

ECM utilizand indicii de la 1 la 5 (1 unde este cea mai mica eficienta si 5 unde este cea mai

mare eficienta) din randamentele reducerii emisiilor de la pasul 6.

Pasul 9: Din informatia de la capitolul 4 si din experienta anterioara cu produsul si modul de

depozitare, se completeaza coloanele celor patru “aspecte operationale” din tabelul de evaluare

(adica operabilitatea, aplicabilitatea, aspectele de siguranta, energia/deseurile/efectele inter-

media)

Clasamentul este de la 1 la 5, cu o cotatie de 5 ce inseamna:

- operabilitatea: cel mai usor de operat

- aplicabilitatea: cel mai aplicabil pentru cea mai larga gama de produse

- siguranta: cel mai sigur de utilizat de catre operatori, si

- energia/ deseuri/ efecte inter-media: necesita cel mai mic consum energetic,

produce cele mai putine deseuri si are cele mai mici efecte inter-media.

Pasul 10: Realizarea costurilor aproximative pentru procurarea si instalarea sistemului ECM

posibil. Aceasta va varia in functie daca rezervorul este un rezervor nou planificat sau un

rezervor existent cu un ECM retehnologizat. Costurile pentru sistemul ECM retehnologizat ar

trebui sa includa, acolo unde este adecvat, toate masurile solicitate pentru asigurarea siguranteiinstalatiei, de ex. curatarea rezervorului / eliberarea de gaz.

Pasul 11: Din gama de costuri obtinute, se determina un sistem de clasare ce acopera costurile

de la cele mai mici pana la cele mai mari in 5 clase – exemple sunt date in studiile de caz.

Pasul 12: Completarea coloanei CAPEX de la 1 la 5, unde 5 este cel mai mic cost de instalatie

si 1 este cel mai mare cost de instalatie, din costurile date la pasul 10.



Pasul 13: Stabilirea costurilor aproximative de operare a posibilului ECM pentru urmatorii 10

ani. Aceste costuri ar trebui includa atat costurile utilitatilor de operare a ECM (de ex.

electricitatea utilizata de VRU), costurile de instruire si costurile de intretinere.

Pasul 14: Din gama de costuri obtinute, se determina un sistem de clasare ce acopera costurile

de la cele mai mici pana la cele mai mari costuri in 5 clase – exemple sunt date in studiile de

caz.

Pasul 15: Se completeaza coloana OPEX in clasele 1 – 5, unde 5 este cel mai mic cost de

operare iar 1 este cel mai ridicat cost de operare, din datele de costuri de la pasul 13.

Pasul 16: Calcularea “cotatiilor operationale”, “cotaiilor costurilor” si “cotatiilor totale” asa cum s-

a subliniat in anexa 8.12.

Pasul 17:

1. Pentru un rezervor nou, rezultatul evaluarii initiale a ECM este rezervorul dotat cu ECM

cu cotatia cea mai mare per ansamblu.

2. Pentru un rezervor existent, se compara emisiile de la rezervorul de referinta dotat cu

ECM-ul determinat cu cea mai mare cotatie la 1) cu cele de la rezervorul initial (de la etapele

1 si 2). Daca rezervorul existent are emisii mai mici, atunci rezultatul initial al evaluarii ECM

este rezervorul cu ECM initial instalat.

Se compara emisiile emise prin configuratia rezervorului cu nivelurile emisiilor aferente BAT sialte cerinte legislative. Daca rezultatul respecta aceste cerinte atunci nu se mai considera

necesare alte masuri de reducere a emisiilor. Altfel, se continua cu un proces iterativ asa cum

se evidentiaza mai jos.

A doua runda de evaluare a ECM

Pasul A: Din tabelul de compatibilitate a ECM din sectiunea 4.1.3.16 se determina ce ECM este

compatibil cu cel realizat in pasul 17 (1) de mai sus (sau cu cele adaptate la un rezervor

existent daca acest aspect este considerat initial a indeplini BAT in pasul 17 (2) de mai sus.)

Pasul B: Din tabelul initial de evaluare a ECM se stabileste care dintre ECM compatibile a avut

o cotatie de la mediu la ridicat – ca un exemplu de ECM ar putea fi considerat acela cu o cotatie

mai mare cu 50% fata de cotatia totala a ECM initial identificat.

Pasul C: Se deseneaza un alt tabel de evaluare a ECM pentru a include ECM cu cotatia cea

mai mare si ECM compatibil – un exemplu este dat in studiile de caz.



Pasul D: Estimarea emisiilor de la rezervorul cu ECM cu cea mai mare cotatie plus unul din

ECM-urile compatibile disponibile. Se repeta pentru ECM cu cea mai mare cotatie cu fiecare

ECM compatibil.

Pasul E: Din calculele emisiilor se determina randamentul dat de reducerea emisiilor raportata

la cazul initial de evaluare al ECM, utilzand:

((Emisiile de la rezervorul utilat cu ECM cu cea mai mare cotatie – emisiile de la rezervorul cu

ECM cu cea mai mare cotatie plus al ECM compatibil) x 100) – (emisiile de la rezervorul utilat

cu ECM cu cea mai mare cotatie)

Pasul F: Din randamentele obtinute pentru reducerea emisiilor se determina un sistem de

clasare ce acopera 0 la 100% in cinci clase.

Pasul G: Completati coloana cu potentialul de reducere al emisiilor din tabelul de evaluare ECMutilizand cotatia de la 1 la 5 (unde 1 este cel mai redus randament iar 5 este cel mai ridicat

randament) din datele ce arata eficienta de reducere a emisiilor din pasul E.

Pasul H: Din informatia capitolului 4 si din experienta anterioara cu produsul si modul de

depozitare, se completeaza cele patru colonae cu aspecte operationale in tabelul de evaluare

(adica operabilitate, aplicabilitate, aspecte legate de siguranta, energie/deseuri/inter-media).

Acesti indici vor fi ca in pasul 9.

Pasul J: Se determina costurile CAPEX si OPEX pentru ECM-ul suplimentar luat in

considerare. Aceasta determinare va fi ca in pasii 10 si 13. Din clasamentul de costuri obtinut,

se determina un sistem de clasare ce acopera cele mai ieftine si cele mai scumpe costuri in

cinci clase – exemple sunt date in studiile de caz.

Pasul K: Completarea coloanelor CAPEX si OPEX.

Pasul L: Calculul “clasamentului operational”, “clasementului costurilor” si “clasamentului total”

asa cum s-a subliniat in anexa 8.12.

A doua runda de evaluare a ECM consta in rezervorul utilat cu combinatia ECM cu cotatia totala

cea mai ridicata.

A treia runda a evaluarii poate fi desfasurata daca este considerata necesara. Aceasta ar

revizui ECM-ul din a doua runda de evaluare care a avut o cotatie per ansamblu de la mediu la

ridicata – ca de ex. ECM ar putea fi considerat cel care are o cotatie totala mai mare de 50%

din clasamentul total pentru a doua runda de combinare a ECM cu cele mai mari cotatii.

2.4 Matricea de evaluare a masurilor de control a emisiilor lichide si gazoase

Depozitara atmosferica supraterana: Capacul plutitor extern



Emisii operationale

Sursapotentialade emisie

Doar cotatiile >=3 suntconsiderate

ECM POSIBIL

Emisiilegazoase

A B C D E =B+C+D+E F G H I =F*(H*I) =G*(H+I)

Umplerea Proceduri deoperare / training

(pana candcapaculpluteste pelichid)

Instrumentariul

stare Carcasa / culoareaacoperisului

Capacul domului

Capacul pontonului

- cu garnituraprimara cu vapori

- cu garnituraprimara cu lichid

- cu garnitura cupapuc mecanic

- cu garniturasecundara

Infiltrari aleacoperisului etans

-tija de ghidaj

-picioareleacoperisului

acoperirea cavitatii

difuze Inspectie /mentenanta

(incl. garniture deetansare a carcaseiacoperisului)

Emisii lichide

Curatare Procedurioperationale

/trainingDefinirea clasamentuluiToate cotatiile de la 1 la 5Cotatia 5 a potentialului de reducere a emisiilor indica potentialul cel mai ridicat de reducereCotatia 5 la operabilitate inseamana cel mai usor de exploatatCotatia 5 la aplicabilitate indica ca ECM este potrivit pentru cea mai larga gama de produseCotatia 5 la utilizarea de siguranta inseamna cea mai sigura ECM pentru operatoriCotatia 5 pentru cantitatea de deseuri produsa indica cantitatea cea mai mica de deseuri produse (suplimentar)Cotatia 5 pentru toate coloanele CAPEX/OPEX indica costurile cele mai mici

2.5 Studiul de caz nr. 1; EFRT existent



Studiul de caz numarul 1 – Evaluarea initiala a ECM

Pasul 1: Se fac estimarile emisiilor. In exemplul de mai jos, acestea au fost facute utilizandUS EPA Tanks 4 software.Cazul de referinta pentru un EFR este un rezervor vopsit in gri cu capac plutitor dotat doar cu garnitura primara de etansare cu vapori. Daca sunt instalate tija de ghidare sau bazinulcu nivel, cazul de referinta ar trebui sa fie tipul instalat fara dotare cu dispozitive de controlal emisiilor. Rezervorul existent este astfel echivalent cu rezervorul de referinta.a) Emisiile din “cazul necontrolat” (FRT a aceleiasi capacitati) = 518187 kg/anb) Emisiile cazului de referinta (in acest caz: rezervorul existent) = 24425 kg/an

Pasul 2: Nu e solicitat deoarece EFRT existent nu are ECM suplimentar fata de cazul dereferinta.Pasul 3: Reducerea procentuala peste “cazul de referinta” = 95.3%Deoarece acesta este un exemplu, se presupune ca sunt necesare si alte controluri.Pasul 4: Sursele de emisie cu o cotatie de 3 sau mai mare sunt date in tabelul 3.6. ECMpentru controlul emisiilor sunt aratate intr-o lista de evaluare asa cum se arata in tabelul 8.6.

ECM ce vor fi luate in considerare pentru controlul emisiilor de stare sunt:- schimbarea garniturii de etansare primare intr-o garnitura tip papuc mecanic- schimbarea garniturii de etansare cu un tip de garnitura instalata cu lichid- schimbarea garniturii de etansare cu o garnitura montata cu lichid si garnitura

secundara montata la margine- instalarea mansoanelor pe picioarele acoperisului- instalarea unui plutitor in bazinul cu tija ingaurita- instalarea unui manson peste bazinul cu tija ingaurita- schimbarea culorii rezervorului in culoarea alba- instalarea capacului domului pe rezervor.

Efectele acestor ECM pot fi determinate prin utilizarea Tanks 4 software.

Suplimentar, pentru a controla emisiile de la umplere (pana cand capacul pluteste pesuprafata lichidului), instrumentariul de masurat nivelul este considerat un ECM.Efectivitatea acestui ECM la emisiile controlate trebuie sa fie determinata dinreducerea din numarul de dati de cate ori EFR ar ajunge pe picioarele sale intr-un ansi volumul total si concentratia vaporilor eliberate in timpul umplerii innainte caacoperisul sa pluteasca din nou.

Pasii 5 si 6: Rezultatele estimarii emisiilor si randamentele calculate ale reduceriiemisiilor sunt aratate mai jos.

Cazul Emisiile totale

(kg)

Eficienta ECM

(%)

De baza de referinta 24425 0

Cazul de baza cu culoarea rezervorului schimbata in

culoarea alba

20749 15.0

Cazul de baza cu capac instalat peste rezervor 1580 93.5

Schimbarea garniturii primare in garnitura de tip papuc

mecanic

7688 68.5



Schimbarea garniturii primare cu o garnitura montata cu

lichid

3870 84.2

Schimbarea garniturii in garnitura primara montata cu

lichid si garnitura secundara montata la margine

2673 89.1

Cazul de baza plus plutitor in tija de ghidare gaurita 23372 4.3

Cazul de baza plus manson peste tija de ghidare gaurita 22960 6.0

Cazul de baza plus bucsa peste picioarele capacului 24345 0.3

Pasul 7 : Sistemul de clasare ce va fi utilizat este realizat ca :

Clasament Potential de reducere a emisiilor (eficienta ECM)

1 0 la < 50%

2 50 la < 75%

3 75 la < 85%

4 85 la < 95%

5 95 la 100%

Pasul 8: Clasamentele ECM sunt:

ECM Clasamentul potential

pentru reducerea

emisiilor

Instrumentariu 1

Cazul de baza cu culoarea rezervoruluischimbata in alb

1

Cazul de baza cu acoperisul cu boltainstalat pe rezervor

4

Schimbarea garniturii primare in tipul depapuc mecanic

2

Schimbarea garniturii primare in tipul de

garnitura montata cu lichid

3

Schimbarea garniturii in garnitura primaramontata cu lichid si garnitura montata lamargine

4

Cazul de baza plus plutitor in bazinul cu tijaingaurita

1

Cazul de baza plus manson peste bazinulcu tija ingaurita

1

Cazul de baza plus manson pestepicioarele capacului

1



Pasul 9: Din informatia capitolului 4 si din cel mai bun rationament, clasamentul pentru

“aspectele operationale” sunt:

ECM operabilitate aplicabilitate siguranta deseurietc.

Instrumentariul 5 5 5 5Cazul de baza cu culoarearezervorului schimbata in alb

5 4 5 3

Cazul de baza cu capac cu boltainstalat deasupra rezervorului

2 2 1 4

Schimbarea garniturii primare cuuna de tip papuc mecanic

5 5 4 5

Schimbarea garniturii primare cuuna de tip montat cu lichid

5 5 4 5

Schimbarea garniturii cu garnituraprimara montata cu lichid sisecundara montata la margine

4 5 4 5

Cazul de baza plus plutitor in bazinulcu tija ingaurita

2 5 4 5

Cazul de baza plus manson pestebazinul cu tija ingaurita

4 5 4 5

Cazul de baza plus mansoane pestepicioare

5 5 4 5

Pasul 10 : Costurile de retehnologizare a ECM sunt determinate. Costurile de

retehnologizare a ECM se afla intr-un interval de 5500 – 746000 EUR.

Pasul 11 : Sistemul de clasare a fost realizat :

Clasament CAPEX (EUR)

5 < 10000

4 10000 la < 50000

3 50000 la < 100000

2 100000 la < 500000

1 Egal sau > 500000

Se consemneaza faptul ca nu s-a utilizat un sisteme proportional, deoarece acesta nu ar fi

diferentiat intre costurile ECM sub 100000 Euro.

Pasul 12 : Tabelul de evaluare complet este dat la pasul 15.

Pasul 13 : Costurile de operare pentru ECM sunt determinate pentru o perioada de zece

ani. Costurile OPEX intra in intervalul de 1000 Euro la 32000 Euro.

Pasul 14 :



Sistemul de clasare utilizat este realizat:

Clasament OPEX (EUR)

5 < 5000

4 5000 la < 10000

3 10000 la < 150002 15000 la < 20000

1 Egal sau > 20000

Pasii 15 si 16: Tabelul de evaluare completat este aratat in tabelul 8.23.

Pasul 17: ECM cu cotatia in ansamblu cea mai ridicata este garnitura primara montata cu

lichid cu garnitura secundara montata la margine.

De la pasii 5 si 6 in continuare se poate vedea ca emisiile estimate cu acest ECM sunt 2673

kg/an comparat cu 24425 kg/an pentru cazul de baza (de referinta). Se consemneaza faptul

ca acesta este 99.5% din “cazul necontrolat”.

Rezultatul evaluarii initiale a ECM pentru acest rezervor este acela ca garnitura de etansare

ar trebui schimbata dintr-o garnitura primara montata cu vapori intr-un sistem de etansare

primar montat cu lichid cu garnitura de etansare secundara, numit in continuare “ECM

initial”.

Daca este necesar, evaluarea poate fi reluat utilizand aceeasi metodologie. O astfel de

repetare se da ca exemplu mai jos.

Studiul de caz 1 – runda a doua a evaluarii ECM

Pasul A: Tabelul de compatibilitate indica ca urmatorul ECM este compatibil cu ECM initial:

- instalarea mansoanelor peste picioarele acoperisului

- instalarea plutitorului in bazinul cu tija gaurita

- mansonului peste bazinul cu tija gaurita

- schimbarea culorii rezervorului in alb

- instalarea acoperisului cu bolta peste rezervor

Pasul B: Tabelul initial de evaluare (tabelul 8.23) arata ca doar mansonul de pe piciorul

capacului are o cotatie mai mare de 50% din sistemul de etansare cu cotatia cea mai mare

in ansamblu (ECM initial). Plutitorul bazinului si bucsa-manson au o cotatie de aprox. 40%.

Evaluarea ar continua cu re-evaluarea a acestor trei ECM raportate la ECM initial.

Deoarece acesta este un exemplu al studiului de caz, se va continua oricum cu evaluarea

tuturor ECM compatibile pentru a controla pierderile.

Pasul C: Noul tabel de evaluare este aratat in pasul K.



Pasii D si E: Rezultatele estimarii emisiilor si eficientele calculate sunt aratate mai jos:

Caz Emisiile

totale

Randamentul

crescut

(%)

ECM initial: Schimbarea garniturii intr-o garnitura primara

montata cu lichid si garnitura secundara de margine

2673 0

ECM initial cu culoarea rezervorului modificata in alb 2336 12.6

ECM initial cu capacul cu bolta instalat peste rezervor 643 75.9

ECM initial plus plutitor in bazinul cu tija gaurita 1621 39.4

ECM initial plus bucsa peste bazinul cu tija gaurita 1208 54.8

ECM initial plus manson peste picioarele acoperisului 2593 3.0

Pasul F : Sistemul de clasare este realizat :

Clasament Potentialul de reducere a

emisiilor (Eficienta ECM)

1 0 la < 20%

2 20 la < 40%

3 40 la < 60%

4 60 la < 80%

5 > 80%

Deoarece eficientele se afla bine clasate intre 0 si 100%, se utilizeaza un sistem de clasare

proportional (adica pasii de 20%)

Pasul G: Potentialele de reducere a emisiilor sunt aratate in tabelul din pasul K.

Pasul H: Cotatiile pentru “aspecte operationale” pentru ECM sunt aceleasi ca la pasul 9 de

mai sus.

Pasul J: Costurile CAPEX si OPEX pentru ECM sunt aceleasi ca si cele determinate la pasii

10 si 13 de mai sus. Aceleasi sisteme de clasare sunt de asemenea utilizate.

Pasul K: Tabelul de evaluare completat este aratat in tabelul 8.34.

Pasul L: ECM combinat cu cotatia cea mai mare per ansamblu consta in garnitura primara

montata cu lichid cu garnitura montata la margine si bucsa pe bazin.

Rezultatul celei de a doua runde de evaluare a ECM pentru acest rezervor, este acela ca

garnitura de etansare ar trebui schimbata dintr-o garnitura primara montata cu vapori intr-o

garnitura primara montata cu lichid si cu garnitura secundara de margine si bunsa situata

deasupra bazinului.



S-ar putea derula in continuare o alta runda de evaluare daca este necesar, considerand

ECM cu cotatii de la medii la ridicate raportate la cotatia obtinuta la runda a doua (adica

plutitor si manson pe picioarele acoperisului).

Daca in final nici un aranjament de ECM nu indeplineste criteriile BAT, procesul ar trebui

reluat schimbandu-se datele de baza de ex. reducerea cantitatii ce se vrea depozitata, sau

prin schimbarea modului de depozitare.

2.6 Studiul de caz numarul 2. FRT nou

Tipul de rezervor: FRT planificat nou, depozitarea nafta usoara cu presiunea vaporilor Reid

de 68 kPa.

Localizare: Sudul Europei – temperatura medie anuala 200C, radiatia solara anuala medie

175 W/m2.

Detalii:

- capac conic, carcasa sudata

- marimea: diametru de 33 m, inaltimea de 12 m, capacitatea de 10263 m3

Studiul de caz 2 – Evaluarea initiala a ECM

Pasul 1: Se fac estimarile emisiilor. In exemplul de mai jos, aceste estimari au fost facuteutilizand US EPA Tanks 4 software.

Cazul de baza (de referinta) pentru FRT este un rezervor vopsit in gri mediu cu supape

deschise.

a) emisiile cazului de referinta = 318856 kg/an

Pasii 2 si 3: nu sunt necesari deoarece rezervorul este planificat de curand.

Pasul 4: Sursele de emisie cu o cotatie de 3 si mai mult sunt date in tabelul 3.10. ECM

pentru controlul acestor emisii sunt artate in lista de evaluare din anexa in tabelul 8.7.

ECM considerate pentru controlul emisiilor sunt:

- vopsirea in alb a carcasei rezervorului

- instalarea valvei de rasuflare (PVRV)

- presiunea rezervorului pana la 56 mbar

- instalarea unui IFR cu garnitura primara



- instalarea unui IFR cu garnitura secundara

Efectul acestui ECM poate fi determinat utilizand Tanks 4 software. Suplimentar

- returul vaporilor

- conectarea la un rezervor de retentie a vaporilor (VHT)

- conectarea la o unitate de recuperare a vaporilor (VRU)

sunt de asemenea considerate ECM. Efectele acestora trebuie determinate de la estimarile

emisiilor, specificarea sistemului si cel mai bun rationament de specialitate.

Pasii 5 si 6: Rezultatele estimarii emisiilor si eficientele reducerii emisiilor calculate sunt aratate

mai jos.

Cazul Emisii totale

(Kg)

Eficienta

ECM (%)

Baza 318856 0

Cazul de baza cu avand culoarea rezervoruluischimbata in alb

174750 45.2

Cazul de baza cu supapa de rasuflare 302660 5.1

Cazul de baza cu presiuena rezervoruluievaluata la 56 mbar

280320 12.1

Cazul de baza cu IFR cu garnitura primara cupapuc mecanic

10945 96.6

Cazul de baza cu IFR cu garnitura primaramontata cu vapori

11489 96.4

Cazul de baza cu IFR cu garnitura montata culichid

8410 97.4

Cazul de baza cu garnitura primara plusgarnitura secundara de margine

7806 97.6

Cazul de baza cu returul vaporilor (se presupuneo reducere de 80% ale emisiilor la umplere)

176398 44.7

Cazul de baza cu rezervor de retentie a vaporilor (VHT)

178073 44.2

Cazul de baza cu VRU (se presupune o eficientade 98%)

6377 98.0

Cazul de baza cu VRU si VHT 3561 98.9

Pasul 7: Sistemul de clasare utilizat este realizat astfel:

Clasament Potentialul de reducere aemisiilor (eficienta ECM)

1 0 la < 75%

2 75 la < 85%



3 85 la < 95%

4 95 la < 99%

5 99 la 100%

Pasul 8: clasamentul ECM este:

ECM Clasarea potentilului de

reducere de emisii

Cazul de referinta cu rezervorul avandculoarea schimbata in alb

1

Cazul de referinta cu supapa de rasuflare 1

Cazul de baza cu rezervor cu persiunepana la 56 mbar

1

Cazul de baza cu returul vaporilor 1

Cazul de baza cu VHT 1

Cazul de baza cu VRU 4Cazul de baza cu IFR cu etansareprimara

4

Cazul de baza cu IFR cu etansaresecundara

4

Pasul 9: Din informatiile capitolului 4 si din rationamentul cel mai bun, clasamentul pentru

“aspectele de operare” sunt:

ECM Operabilitatea Aplicabilitatea Siguranta Deseurile, etc.

Culoarea

carcasei

5 4 5 3

Valva de

rasuflare

3 3 4 5

Presiune pana la

56 mbar

5 1 5 4

Retur vapori 3 2 1 4

VHT 3 5 4 5

VRU 1 5 1 1



IFR cu etansare

primara

4 5 2 5

IFR cu etansare

secundara

4 4 2 5

Pasul 10: Costurile petru dotarea acestor ECM sunt determinate. Costurile de dotare ale ECM

sunt intre 1500 Euro si 650000 Euro.

Pasul 11: Sistemul de clasare ce va fi utilizat este:

Clasament CAPEX (EUR)

5 < 5000

4 5000 la < 25000

3 25000 la < 125000

2 125000 la < 625000

1 Egal sau > 625000

Nu s-a utilizat un sistem proportional deoarece acesta nu ar fi facut diferentierea intre costurile

ECM mai mici de 125000 Euro (daca 625000 s-ar imparti la 5 pasi).

Pasul 12: Tabelul de evaluare completat dat in pasul 15.

Pasul 13: Sistemul de clasare utilizat este realizat:

Clasament OPEX (EUR)

5 <5000

4 5000 la < 10000

3 10000 la < 15000

2 15000 la < 20000

1 egal sau > 20000

Pasii 15 si 16: Tabelul de evaluare completat este aratat in tabelul 8.25

Pasul 17: ECM cu cea mai mare cotatie este IFR cu garnitura de etansare primara.

Rezultatul evaluarii initiale a ECM pentru acest rezervor este acela ca rezervorul ar trebui dotat

cu capac intern plutitor; ECM initial.



O a doua rudna de evaluare a putut fi facuta. Doar un singur ECM (etansare secundara) are o

cotatie ridicata in general raportata la ECM initiala. Culoarea schimbata are o cotatie medie.

Aceste doua ECM ar fi reevaluate utilizand metodologia de mai sus fata de ECM initial.

Daca la final nici un aranjament ECM nu intalneste criteriile BAT, procesul ar trebui reinceput

prin schimbarea datelor de baza, de ex. prin reducerea cantitatii de depozitat, prin schimbarea

modului de depozitare.

Studiul de caz numarul 2a; FRT nou

Tipul rezervorului: ca si pentru studiul de caz 2, insa FRT ce depoziteaza nafta va fi utilizat

pentru depozitarea strategica (de ex. rezervorul mentinut plin fara rulaje)

Localizare: Europa de Est – temperatura anuala medie de 200C, radiatia solara anuala

medie de 175 W/m2

Detalii:

- acoperis conic, carcasa sudata

- marime: diametru de 33 m, inaltiema 12 m, capacitatea de 10263 m3

- rulaj: zero pe an

Studiul de caz 2 a - Evaluarea ECM initiala

Pasul 1: Estimarile emisiilor sunt facute. In exemplul de mai jos estimarile au fost facute

utilizand US EPA Tanks 4 software.

Cazul de baza pentru FRT este un rezervor de culoare de gri mediu cu supape deschise.

a) emisiile cazului de baza = 74790 kg/an

Pasii 2 si 3: Nu sunt necesari deoarece rezervorul este nou

Pasul 4: Sursele de emisie cu o cotatie de 3 sau mai mare, sunt date in tabelul 3.10. ECM

pentru controlul emisiilor sunt aratate in lista de evaluare din anexa in tabelul 8.7.

ECM pentru controlul emisiilor luate in considerare, sunt:

- vopsirea carcasei rezervorului in alb

- instalarea valvei de rasuflare (PVRV)

- presiunea ridicata pana la 56 mbar



- instalarea unui IFR doar cu garnitura primara

- instalarea unui IFR cu garnitura secundara

Efectele acestor ECM pot fi determinate prin utilizarea Tanks 4 software. Suplimentar,

- conectarea la un rezervor de retentie a vaporilor (VHT)

- conectarea la o unitate de recuperare a vaporilor

sunt de asemenea identificate ca ECM. Efectele acestora trebuie sa fie determinate din

estimarile emisiilor, specificarea sistemelor si rationamentul de specialitate. Se mentioneaza

faptul ca returul de gaze nu este considerat deoarece rezervorul este utilizat pentru depozitarea

strategica.

Pasii 5 si 6: Rezultatele estimarii emisiilor si randamentele de reducere calculate ale emisiilor

sunt aratate mai jos.

Cazul Emisiile totale

(kg)

Eficienta ECM (%)

Cazul de baza 74790 0Cazul de baza cu culoarea rezervorului schimbatain alb

13216 82.3

Cazul de baza cu valva de rasuflare 66186 9.2

Cazul de baza cu presiune ridicata pana la 56mbar

54318 27.4

Cazul de baza cu IFR cu etansare primaramecanica tip papuc

10917 85.4

Cazul de baza cu IFR cu etansare primaramontata cu vapori

11461 84.7

Cazul de baza cu IFR cu etansare primara culichid

8382 88.8

Cazul de baza cu etansare primara plus etansaresecundara de margine

7778 89.6

Cazul de baza cu rezervor de retentie a vaporilor (VHT)

0 100.0

Cazul de baza cu VRU (aprox. 98% eficienta) 1496 98.0

Cazul de baza cu VRU si VHT 0 100.0

Pasul 7: sistemul de clasare este realizat astfel:

Clasament Potentialul de reducere a

emisiilor (eficienta ECM)



1 0 la < 75%

2 75 la < 85%

3 85 la < 95%

4 95 la < 99%

5 99 la 100%

Pasul 8: Cotatiile ECM sunt:

ECM Clasarea potentialului de

reducere a emisiilor

Cazul de baza cu culoarea rezervoruluischimbata in alb

2

Cazul de baza cu valva de rasuflare 1

Cazul de baza cu presiune ridicata inrezervor de pana la 56 mbar

1

Cazul de baza cu VHT 5Cazul de baza cu VRU 4

Cazul de baza cu IFR si cu etansareprimara

3

Cazul de baza cu IFR si cu etansaresecundara

3

Pasul 9: Din informatiile din capitolul 4 si din rationamentul cel mai bun, cotatiile pentru

“aspectele operatiilor” sunt:

ECM Operabilitate Aplicabilitate Siguranta Deseuri,

etc.

Culoarea carcasei 5 4 5 3

Valva de rasuflare 3 3 4 5

Presiune pana la 56 mbar 5 1 5 4

VHT 3 5 4 5

VRU 1 5 1 1

IFR cu etansare primara 4 5 2 5

IFR cu etansare secundara 4 4 2 5

Pasul 10: Costurile de dotare a acestor ECM sunt determinate. Costurile de dotare a ECM

sunt intre 1500 si 650000 EUR.

Pasul 11: Sistemul de clasare este realizat:

Cotatii CAPEX (EUR)

5 < 5000

4 5000 la < 25000

3 25000 la < 125000

2 125000 la < 625000

1 Egal sau > 625000



Se consemneaza ca un sistem neproportional nu a fost utilizat, deoarece nu ar fi facut

diferentierea intre costurile ECM sub 125000 EUR (daca 625000 se imparte in 5 pasi).

Pasul 12: Tabelul de evaluare completat este dat in pasul 15.

Pasul 13: Costurile de operare pentru ECM sunt determinate pentru o perioada de 10 ani.

Costurile OPEX sunt intre 500 si 20000 EUR.

Pasul 14: Sistemul de clasare de utilizat este realizat:

Cotatie OPEX (EUR)

5 < 5000

4 5000 la < 10000

3 10000 la < 15000

2 15000 la < 200001 Egal sau > 20000

Pasii 15 si 16: Tabelul de evaluat complet este aratat in tabelul 8.26

Pasul 17: ECM cu cotatia cea mai mare per ansamblu este culoarea carcasei si a

acoperisului.

Rezultatul evaluarii intiale a ECM pentru acest rezervor este acela ca rezervorul ar trebui

vopsit in alb; ECM intial.

Runda secundara de evaluare poate fi realizata. Doar doua ECM (IFR cu si fara o etansare

secundara) au o cotatie ridicata fata de ECM intial. Aceste doua ECM ar trebui reevaluate

utilizand metoda de sus fata de ECM intial.

Daca la final nici un aranjament de ECM nu indeplineste criteriile BAT, atunci procesul

trebuie refacut prin schimbarea datelor initiale de ex. prin reducerea cantitatii stocate sau

prin schimbarea modului de depozitare.



Anexa 7.4: Emisiile anuale ale unui rezervor cu capac plutitor in functie de tipul de

etansare si de viteza vantului [sursa: Fa. Imhof]

Emisiile anuale ale unui rezervor cu capac plutitor pe metru decircumferinta a rezervorului, in functie de tipul de etansare si deviteza vantului.

Calculate conform manualului API al Standardelor de Masurarea Petrolului, cap.19, seciunea 1+2 (aprilie 1997)

Produs depozitat: benzina

Presiunea de vapori Reid: 600 mbar

Temperature medie a maseidepozitate: Ts = 14 ºC

Diagrama arata datele pentru garniturilede etansare

Datele pentru garniturile medii sau defectesunt mai mari

Doar garnitura papuc primara (1)

Garnitura papuc + garnitura secundara papuc (2)

Garnitura papuc + garnitura secundara de margine(3)

Doar garnitura primara montata cu lichid (4)

Garnitura primara montata cu lichid + protectieimpotriva conditiileor meteo (5)

Garnitura primara montata cu lichid + garniturasecundara de margine (6)

Garnitura primara montata cu vapori (7)

Garnitura primara montata cu vapori + protectiemeteo (8)

Garnitura primara montata cu vapori + garniturasecundara de margine (9)

Emisiileproven

itedin

spatial

demargine

Viteza vantului



Anexa 7.5: Comparatia emisiilor anuale ale unui rezervor cu capac plutitor cu cele ale

unui rezervor cu capac fix (fara placa plutitoare interioara) [sursa: Fa.

Imhof]

Emisiile de hidrocarburi ale unui rezervor cu capac plutitor comparate cu cele ale unui rezervor cu capac fix in functie deratele de incarcare pe an

Calculate conform manualului API al Standardelor de Masurarea Petrolului, cap.19, setiunea 1+2 (aprilie 1997)

Date de calculatie:


Diametrul rezervorului: 30 m

Volumul rezervorului: 8.730 m3

Masa depozitata: 6.111 tPresiunea de vapori Reid: 600 mbar

Viteza medie a vantului: 3 m/s

Temperature medie a mediuluiinconjurator: 10 ºC

Emisiidehidrocarburi[k

g/a]

Emisiile unui rezervor echivalent cu capac fix faraplaca interioara plutitoare

Emisiile unui rezervor cu capacplutitor extern: etansate de o garniture

dubla stil papuc, etansare primara cugarnitura etansare secundara si etansareasuportului capacului

Mt = masa de depozitare medie inrezervor [t]

= 50% din capacitatea maxima

= 3.056t

(eficienta)(emisie pe tona supusa)(emisii pe zi raportate la masamedie depozitata)

Baza pentru calculatia de eficienta de mai sus η este un rezervor cu capac fix fara placa interioara plutitoare, conform cu EG 94/63



Anexa 7.6: Emisiile unui rezervor cu capac plutitor in functie rulajul anual si de

diametrul rezervorului

Eficienta EFRT in functie de debitul pe an si diametrulrezervorului

Calculate conform manualului API al Standardelor de Masurare

a Petrolului, cap.19, seciunea 1+2 (aprilie 1997)

Date de calculatie:





Numarul de actiuni de incarcare pe an

EFERT cu garnitura de etansare de tippapuc + etansare secundara de margine,garnitura de etansare a tijei de ghidare sigarniturile de la piciorul acoperisului

EficientaEFER

T(%)



Anexa 7.7: Randamentul unui rezervor cu capac plutitor in functie numarul

transvazarilor si de diametru [sursa: Fa. Imhof]

Numarul transvazarilor pe an

cerinta aer TA 2002/ cea mai bunatehnica disponibila9

Rezervor cu capac plutitor etansatcu izolatie dubla a marginii precumsi cele mai bune etansari posibile latubul de masurare a nivelului si astutului capacului, corespunzatoareunui standard de viitor.

Date de calculatie:





Rand

ament[%}



Anexa 7.8: Emisiile unui rezervor cu capac plutitor raportate la o masa de depozitare

medie in functie de numarul rulajelor precum si de diametru [sursa; Fa.

Imhof]

Date de calculatie:





Rezervor cu capac plutitor etansat cu izolatie dubla amarginii precum si cele mai buneetansari posibile la tubul demasurare a nivelului si a stutuluicapacului, corespunzatoare unuistandard de viitor.

Masa de depozitaremedie in rezervor

Numarul transvazarilor pe an

Emisiiledintr-unrezer vor cucapacplutitor ingram

e petonademasadepozitatamedie Mtsi zi[g/td]

Documents

Manual_COV-uri__benzinarii[1]