Maria Cernovodeanu

8/20/2019 Maria Cernovodeanu

http://slidepdf.com/reader/full/maria-cernovodeanu 1/21

Maria Cernovodeanu

MICĂ METODĂ DE PIAN



Ediţia I 1996Ediţia a II-a 1998

Ediţia a III-a 2000Ediţia a IV-a 2003Ediţia a V-a 2006Ediţia a VI-a 2008Ediţia a VII-a 2012

Ilustraţia copertei:Pierre-Auguste RENOIR (1841-1918),

Jeunes filles au piano (Tinere la pian),1892, Ulei pe pânză, 116 x 90 cm, detaliu, Musée d'Orsay, Paris.

EDITURA MUZICALĂ GRAFOART Bucureşti, str. Braşov nr. 20

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. Enescu Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

TEL.: 0747 236 278 (07-GRAFOART); 021 315 07 12E-MAIL: [email protected]

COMENZI ON-LINE: WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CERNOVODEANU, MARIA

Mică metodă de pian / Maria Cernovodeanu ;

ed.: Matei Bănică. - Ed. a 7-a, rev.. - Bucureşti : Grafoart, 2012 ISBN 978-973-9054-97-3

I. Bănică, Matei (ed.)

78.087.52-786.2

©2012. Toate drepturile rezervate.Copierea de orice fel se va efectua exclusiv

cu acordul scris al S.C. Casa de Editură GRAFOART.



Maria Cernovodeanu

MICĂ METODĂ DE PIAN

EDIŢIA A VII- A COLOR

GRAFOART





Prefaţă la ediţia I

Apariţia acestei mici metode de pian constituie un fapt semnificativ şi pozitiv, dovedind cerinţele mereucrescânde ale învăţământului artistic–muzical în ţara noastră.

Pretutindeni, în numeroasele şcoli de muzică înfiinţate în ultimii ani, în cercurile artistice ale diferitelorinstituţii, s-a impus necesitatea unui material în continuă perfecţionare. Răspunzând acestei cerinţe, ediţia de faţăinclude şi un mic număr de piese la patru mâini, pentru a da astfel, chiar din primele luni ale învăţământuluiinstrumental, posibilitatea unei mai bune pregătiri de ansamblu, într-o temeinică stăpânire a tempo-ului şi a măsurii.

Tabloul claviaturii este destinat a veni în ajutorul începătorilor care, neavând instrument acasă, se vor puteafamiliariza totuşi cu aspectul succesiunii clapelor şi se vor obişnui cu aşezarea corectă a degetelor din primele piese ce seexecută prin mişcare verticală (nu legato).

Interesul manifestat faţă de Mica metodă de pian confirmă valabilitatea principiilor care îi stau la bază.Nădăjduiesc că, în forma ei actuală, revăzută şi cu un material îmbogăţit, ea îşi va atinge scopul, acela de a apropia, din ceîn ce mai mult, noile generaţii de muzică.

Maria Cernovodeanu

(11 nov. 1900 – 11 mart. 1968)

Bucureşti, 1967



În Mica metodă de pian am căutat să găsesc calea cea mai accesibilăîncepătorilor pentru a-şi însuşi atât mânuirea instrumentului, cât şiprimele noţiuni de citire muzicală.

Simţul muzical este înnăscut aproape în orice om. De aceeaomului îi place să cânte şi, cu aceeaşi dragoste, s-ar apropia şi demuzica instrumentală dacă nu s-ar izbi de la primele lecţii de dificultăţitehnice, care adesea îl plictisesc, şi de noţiuni teoretice pe care adesea

nu le înţelege. Am căutat să înlătur aceste greutăţi prin:

1) alegerea unui material cât mai atrăgător şi mai accesibilpersoanelor interesate.

2) sistematizarea şi reprezentarea acestui material într-un modcât se poate de gradat, abordând probleme esenţiale de tehnică şiteorie, simplificate la maximum.

Piesele nr. 1, 14, 22, 33, 36, 38, 45, 52 şi 60 se vor folosi

ca exerciţii pe tot parcursul acestei metode. La nevoie,pedagogul va putea să le dezvolte şi să le adapteze fiecărui elev,după posibilităţile acestuia. Astfel, la exerciţiul nr. 1, după ce se

va realiza poziţia corectă a mâinii cu ajutorul unei mingi, mâna va fi plasată uşor pe pian sprijinită de degetul 3, păstrând aceeaşiformă, fără crispare şi fără efort. Identificând sunetul DOcentral pe claviatură, elevul va executa acest exerciţiu mai întâi

Indicaţii metodice

aşa cum este prezentat, apoi îl va lucra numai cu câte o mână,separat, trecând, prin salt, cu mâna dreaptă la DO2 şi cu mânastângă la DO din octava mică. Întregul braţ conduce mâna, caredescrie un arc deasupra claviaturii, transportând-o astfel de la ooctavă la cealaltă, printr-o mişcare de translaţie. Mişcareatrebuie să fie supravegheată de la început, pentru ca braţul, îndeplasare, să nu retragă mâna de deasupra claviaturii, ci sărealizeze un arc convex. Acest prim exerciţiu se va lucra cufiecare deget succesiv, pe toate notele, pe măsură ce elevul le vaînvăţa. Pentru consolidarea degetelor şi asigurarea libertaţii înmişcarea braţelor, el va putea fi reluat ori de câte ori profesorul

va găsi că este necesar. În acelaşi fel trebuie privite şi studiatepiesele nr. 22, 33, 38 şi 45. După deplina stăpânire a exerciţiuluinr. 14, se va putea trece la studiul exerciţiului nr. 31, pe cinci notealăturate, în transpoziţie. Ulterior, ordinea notelor poate fimodificată: 1-3-2-4-3-5 sau 1-5-2-5-3-5-4-5, şi viceversa. Înaceeaşi problemă, un bun exerciţiu îl constituie şi nr. 32. Dupăexerciţiul nr. 52 se poate trece la studiul gamei cromatice, cu

mâinile separate. Începând cu exerciţiul nr. 60, piesele careurmează pun în practică în mod plăcut tehnica fixării mâinii pepian şi primele elemente de cântec polifonic realizat cu osingură mână. De aici înainte, profesorul va putea indicaexerciţii şi cu alte degete fixate, respectând însă, cu cea mai marestricteţe, imperativul de a evita orice crispare a braţului sau amâinii.

LUCRARE PROTEJATĂ FOTOCOPIEREA

(CHIAR ŞI PARŢIALĂ)ESTE INTERZISĂ



Dragi elevi,

Această metodă a fost concepută pentru a văajuta să pătrundeţi în minunata lume a muzicii. Fiecare dintre voi cunoaşte multe cântece dela grădiniţă, de acasă sau de la şcoală. Aceastămetodă vă va ajuta să cântaţi aceste cântece nunumai din gură, ci şi la pian.

Dar să facem cunoştinţă cu pianul.Pianele sunt de mai multe feluri: pian deconcert, cu coadă (foto), sau pianină (corzile suntdispuse vertical); pot fi şi de mărimi diferite. După ce am ridicat capacul, am descoperit oserie de clape albe şi negre. Ele formează claviaturapianului. Vom constata că, apăsând pe fiecare clapă,ea scoate un sunet. Aceasta se întâmplă deoarececlapa activează un mecanism prin care un ciocănelajunge să lovească corzi.



După cum am văzut, pianul are mai multe clape, fiecare emiţând câte un sunet. Astfel, cele cinci linii nu sunt de-ajunspentru a nota toate aceste sunete.

De aceea şi deoarece trebuie să ştim cu ce mână cântăm fiecare notă, se folosesc două portative:- cel de sus pentru sunetele mai subţiri - le cântăm cu mâna dreaptă;

- cel de jos pentru sunetele mai groase - le cântăm cu mâna stângă.

Pentru a fi deosebite între ele, fiecare portativ începe cu un semn numit cheie.

Cu cât notele muzicale sunt aşezate mai sus pe portativ, ele corespund unor sunete mai înalte; cu cât notele suntaşezate mai jos, ele corespund unor sunete mai groase.

2



Semnele de mai jos se numesc pauze. Ele au, la fel ca notele, durate fixe. Astfel, pe durata pauzei nu vom cânta nimic.

Există pauze de doime sau de pătrime.

Prima notă pe care o vom cânta va fi nota DO. Aceasta este aşezată în centrul claviaturii. Ea se numeşte DO central şi se scriepe o linie ajutătoare sub portativul de sus sau deasupra portativului de jos.

4



Sus jos

SI

RE

7

Si DoRe

3 3 3 3

2 Do Do Si Re Eu în - văţ.

Do Si Do Re A - cum ştiu.

33 3

3

33

3

3 3

3



Frunză verde

Cântec de primăvară

23

După G. Breazul

11 Frun-ză ver-de bu-jor, Hai co - pii lân- gă Mâ- na să noi toţi dăm ne Ho-ră mân-dră ju-căm.să iz- vor

3

34

4

4

433

2 3 5

Hai, co - pii, să ne să plim - băm Şi - m - nă pre u - cân - tăm.

3 25

2 2 3 2

52

2 3

12 Po - mii toţi au în - flo - rit, Pri - mă - a va - ra so - sit.

52 24

5 3

2 2 54

35

33

3

de

2





Toconelele

Semnul , aşezat înaintea unei note, urcă sunetul, adică îl face mai înalt.El se numeşte diez şi ne arată că vom cânta pe clapa neagră din dreapta notei.

16b

16a

26

32 2 2 3 2 3

3 23 23 22

22 32

32 2 32 32

233

Cântec din folclorul copiilor





La manifestaţie

29

33

3

13

3

5

23 2 3 211

35 2

5

2

5

5

2





Jocul de-a capra

52b

1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 3 1 2 1 3 2 1 2 3 1 2 1 3 2 1 5 3 5 1

11 4 1 41 2 1 2 1 2 1 2 1 2 3 1 2 1 3 2 1 2 3 1 2 1 3 2

Atenţie la diezi

Rar

49

52a

2222222 2

11Rar

2222222

1M.dr.

& .w

3M.st.

2222

1

222? .w

& .w

4

1

2 2 2 2 2 22

? .w

&

?

w

w





Trece trenul

56

După I. D. Chirescu

53

&

?

4

4

legatoj .

&

?

J

.

&

legato legato

&

&

. J

.

j

?

.

J

J

.

5 3 2 3 1 4 3

1 42 3 2 1 5 2

4

1 4544 51

1 5 2 2

14

52 1

25 4 5

212353 2 35 5 2 4





Studiu

Cântecul ariciului

7012

35

42

3 5

42

42

42

31

31

21

53

53

35

35

12

35

24

24

13

15

15

71

După E. Comişel

cu - ie mul - te Vii pe jos toc - Pur - ce - luş cu mai din mun - te

42 2

121

31

31

21

42

5 2 1

65

&

?

4

4

m.d.

&

?

b

b

4

4

J J J J

&

?

b

b

J

j j j

J

J

j

Treci prin a - pă, treci prin foc. Poc ! Poc ! Poc !

313121 51 42 51

15

252

42





77



EXERCIŢII DE CITIRE A NOTELOR

Pentru educarea ochiului, factor care are o mareimportanţă în studiul pianului, prezentăm trei paginicu exerciţii de citire a notelor. Însuşirea notelor, fără un anumit sens muzical,are ca scop dezvoltarea rapidităţii de percepţie a

ochiului şi crearea de automatisme vizuale. În primul rând, elevul trebuie să înveţe sădeosebească notele de pe linii, de cele de pe spaţii. Pemăsură ce va învăţa notele, el le va citi în aceste exerciţiişi, dacă se poate, le va copia şi va scrie sub fiecaredintre ele denumirea lor. Cititul notelor să se facă la început rar, dar cursiv,de preferat sub controlul metronomului, spre a se

păstra un ritm egal. Pe măsură ce elevul devine mai stăpân pe note,tempo-ul metronomului se va accelera treptat de la

q = 50 la q = 100.

În exerciţiul nr. 5 se pune problema citiriisimultane, vertical, a câte două note, dintre care unaeste în cheia SOL şi cealalată în cheia FA. În exerciţiul nr. 6 se învaţă denumireaintervalelor.

Este bine să se atragă atenţia elevilor că noteleintervalelor cuprinzând un număr de trepte impare,cum sunt terţele, cvintele, septimele, sunt scrise fienumai pe linii, fie numai pe spaţii. Pe de altă parte, celecuprinzând intervale pare (secunde, cvarte, sexte,octave) sunt scrise o notă pe linie şi cealaltă pe spaţiu. După ce elevul a învăţat să distingă şi sădenumească intervalele, să fie pus să citească notele

vertical, ca în exerciţul nr. 5. Rămâne la latitudinea profesorului să împartămaterialul după posibilităţile de asimilare ale fiecăruielev.

8





84

SECUNDO

Vals popular germanLUCRARE PROTEJATĂ

FOTOCOPIEREA (CHIAR ŞI PARŢIALĂ)

ESTE INTERZISĂ



PRIMO

Dans tirolez

89



PUTEŢI ACHIZIŢIONA LUCRĂRILE NOASTRE DIN

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. Enescu Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

(lângă Liceul de muzică G. Enescu)

SAU

PUTEŢI COMANDA ONLINE VIZITÂND

WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO

E-MAIL: [email protected] TEL.: 0747 236 278 (07-GRAFOART)

ACEASTĂ LUCRARE ESTE PROTEJATĂ DE LEGEA DREPTULUI DE AUTOR !

V Ă MULŢUMIM DACĂ NU VEŢI FOTOCOPIA ACEASTĂ LUCRARE INTEGRAL SAU PARŢIAL !

R ESPECTAŢI EFORTUL AUT ORULUI ŞI AL ECHIPEI REDACŢIONALEŞI SUSŢINEŢI PUBLICAREA ALT OR LUCRĂRI SIMILARE !

Documents

Maria Cernovodeanu