Material APA Din Terra Magazin

8/19/2019 Material APA Din Terra Magazin

http://slidepdf.com/reader/full/material-apa-din-terra-magazin 1/8

GEOGRAFIE Terra este sup ranum ită „ Planeta albastră", apa acoperind:

a) 50% b) 90% c) 70% din suprafaţa sa

CRESTEcu

9% ÎN* VOLUM

ATUNCI CÂND

ÎNGHEAŢĂ

ACOPERĂ 70%

DIN SUPRAFAŢA

PĂMÂNTULUI

8 000 L PENTRU

PRODUCEREA

UNEI PERECHI DE BLUGI

CIRCUITUL APEI EXPLICAT

APA PE ALTE

PLANETE

f - 'V • Â • % "fSSfŞin

Descoperiţi de cel........ — , A . i. 1 • •este temelia vieţii

Omoleculă de apă este alcătuită din doar trei

atomi - unul de oxigen şi doi de hidrogen

(H,0). Are dimensiuni mai mici decât o

moleculă de dioxid de carbon şi ar trebui să pluteas

că sub formă de gaz la temperatura camerei, dacă

ar fi după mărime, însă moleculele de apă rămân

împreună sub formă lichidă. Acest fapt se datorează

legăturii de hidrogen.

Chimia apei implică faptul că o parte a moleculei

este încărcată pozitiv, iar cealaltă parte este încărcată

negativ. Atunci când o moleculă se apropie de alta,

sarcinile diferite se atrag formând o legătură tempo

rară - legătura de hidrogen. Aceste inte racţiuni stau

la baza mu ltor proprietăţi ale apei, inclusiv capacita

tea sa de a exista în toate cele trei stări de agregare -

solidă, lichidă şi gazoasă - la valorile de temperatură

şi presiune ce pot fi întâlnite pe Pământ Legăturile

temporare dintre moleculele de apă fac ca aceasta

să rămână lichidă pe un interval de temperaturi de

cel puţin 100° C sau chiar mai mult, dacă apa este

sărată sau sub presiune. Acest lucru înseamnă că râ

urile şi oceanele Terrei sunt stabile chiar dacă există

fluctuaţii climatice, deoarece apa poa te îngheţa, se

poate topi, evapora şi condensa în cadrul variaţiilor

normale de tempera tură din sistemul climatic al

planetei. Moleculele de apă pot avea până la patru

legături de hidrogen cu cele învecinate, însă acest

lucru nu se întâmplă aproape niciodată în starea

lichidă a apei.

Cu toate acestea, atunci când apa se răceşte sub

0° C, moleculele se aliniază formând cristale rigi

de pen tru a maximiza numărul acestor legături.

Această structură are multe goluri, astfel încât este

mai puţin densă decât apa lichidă; de aceea, gheaţa

pluteşte pe apă. Aceasta proprietate bizară este

esenţială pentru menţinerea climei Pământului şi

pen tru susţinerea vieţii aşa cum o ştim. Dacă gheaţa

nu ar pluti, lacurile ar îngheţa complet pe timpul

iernii, d inspre fund către suprafaţă.

Apa este, de asemenea, unu l dintre cei mai buni

solvenţi cunoscuţi. Moleculele ei polare pot dizolva

alte particule încărcate, şi chiar particule neîncărcate

pot fi atrase în soluţie în anumite condiţii. Acest fapt

are multe efecte, de la modificarea geologiei plane

tei la menţinerea chimiei vieţii. Apa este esenţială

pentru viaţa aşa cum o ştim noi şi, pe măsură ce

am progresat, i-am folosit puterea pentru a realiza

lucruri uimitoare.

6 » TERRA MAGAZIN



încă nu s-a descoperit vreo form ă de viaţă care să nu se bazeze pe apă.

apa

Apa este alcătuită din douăelemente esenţiale: hidrogenului

oxigenul. Fiecare moleculă conţine

un atom de oxigen în mijloc, legat de

doi atomi de hidrogen aşezaţi la un

unghi de 105°. .

Aceste caracteristici dau apei •

proprietăţile sale mttce. Oxigenul

este electronegativ, adică are tendinţa.•de a atrage electronii încărcaţi nega-

tiv. Aceasta înseamnă că trage spre el"

electronii celor doi atomi de hidro

gen din moleculă, iar datorită formei

specifice a moleculei de apă, ea ajun

ge să aibă o parte încărcată pozitiv şi

o alta încărcată negativ.

PolaritateaFi la re moleculă de apă ^

are'o parte încărcaţii 7-

pozitiv şi una încărcată":

negativ" •

Atomul de oxigen din

molecula de apă tragespre 51 electronii din

atomii de hidrogen,

devenind uşor negativ.

Atomii de hidrogen cedează

electronii atomului de oxigen,

devenind încărcaţi pozitiv.

APA

în corpul

umanMai mult de jumătate din corpul

uman este reprezentat de apă şi toate

procesele interne depind de ea. Apa

este solventul ce permite derularea

principalelor procese biochimice,

dizolvând substanţele chimice care

stau la baza vieţii şi pregătindu-le

pentru transport şi asamblare. în lipsa

apei, corpul ar înceta rapid să mai

funcţioneze. Efectele deja devin vizi

bile la pierderea a doar două procente

din apa corpului, însă dacă pierderile

ajung la 15%, faptul poate fi fatal.

Când în corp există mai puţină apă,

inima trebuie să lucreze mai mult.

Creşterea concentraţiei de săruri cau

zează spasme musculare, iar pierderea

apei din creier duce la dureri de cap,

ameţeli şi confuzie. în cele din urmă,

organele încep să cedeze.

Creierul -------

Apa din structura

sistemului nervos

central absoarbe

şocurile, protejând

creierul şi măduva

spinării.

Apa din sânge este

un „cărăuş", transportând globulele

albe şi roşii, gazele

şi nutrienţii în tot

corpul.

Rinichii folosesc

apa pentru a eli

mina reziduurile,

cum ar fi sarea în

exces şi ureea.

50%DIN SÂNGELE NOSTRU ESTE APĂ

Apa ajută la reglarea

temperaturii corpu

lui, transferând căl

dura în exces departe

de piele, prin evapo

rarea sudorii.

400-2 000 ml

moleculele se aliniază for

mând o structură cristalină

ordonată. Fohftra „încovoiată"

a moleculelor le împiedi că săfie prea apropiate, rezultând

astfel multe goluri minuscule.

Starea lichidăin mod straniu, suS această formă

moleculele pot să se aprop» mai

mult. Polii pozitivi şi negativi atrag

moleculele între ele, făcând ca apa

să fie mai densă decât gheaţa.

Starea gazoasăDacă moleculele de apă primesc suficientă energie,

ele se separă între ele şi se distanţează, ducând la

formarea vaporilor de apă.

Apărare Apa este folosită pentru

a produce lacrimi, salivă

şi mucus, protejându-ne

corpul de infecţii şi corpi

străini.

70%SAU CHIAR MAI MULT DIN CREIERUL

NOSTRU ESTE APĂ

Sistemuldigestiv

Apa ajută la deplasarea

hranei prin s istemul

digestiv, permiţând

enzimelor să ajungă

la nutrienti.

2LITRIPE OR

CANTITATEA DE APĂ PE CARE

O PUTEM PIERDE ÎN TIMPUL

EXERCITIILOR FIZICE INTENSE

URINĂ PUTEM PRODUCE ZILNIC

- OaselePot părea uscate, însă

aproximativ 25% din

masa lor este apă, care

ajută celulele vii din

interiorul oaselor să

primească nutrienţii.

TERRA MAGAZIN « 7

©

T h i n k s t o c k ; D r e a m s t i m e



GEOGRAFIEUrmăreşte cu atenţie cant ităţile de apă din di agrama

de mai jos! Calculează, cu apro ximaţi e, câţ i li tr i de apă

sunt „ înmagazinaţi" într-o gospodărie modernă!

CUM FOLOSIM APA?Vieţile noastre s-au legatde apă încă de la început.

Nu este o coincidenţă faptul că oraşe precum

Londra, Paris sau New York se află pe malurile

unor râuri importante. Depindem de apă pentru

a supravieţui. Strămoşii noştri au fost interesaţi de

această resursă preţioasă timp de milioane de ani,

însă doar în urmă cu câteva milenii omul a reuşit să

o stăpânească.

Elementul-cheie al progresului tehnologic, ce a

schimbat relaţia noast ră cu apa, a fost agricultura. în

cepând din juru l anului 10 000 Î.H„ oamenii au înce

put să renunţe trepta t la viaţa de vânători-culegători

şi au început să cultive plante şi să crească animale.

Primii fermieri din Egiptul antic şi Mesopotamia au

săpat şanţuri şi canale pentru a direcţiona apă către

câmpurile lor, iar în China antică, bazinul fluviului

Chang Jiang („Fluviul Albastru”) a fost modificat

pen tru a crea câmpurile de orez.

Această infrastructură a deschis drumul către

dezvoltarea aşezărilor, iar pe măsură ce comunităţile

lucrau împreună pentru a face faţă perioadelor de

secetă şi inundaţie, au transformat peisaje aride în

oaze productive. Capacitatea de a ameliora potenţia

lul unui teren şi de a produce hrană, chiar mai mult

decât era nevoie, a fost una dint re etapele esenţiale în

dezvoltarea lumii moderne. Chiar şi astăzi, cea maimare cantitate de apă dulce este folosită în agricultu

ră, aproape trei sfertur i din totalul zilnic.

Apa a fost folosită, de asemenea, pen tru transport

şi explorări, ducându-ne strămoşii către toate colţurile

Pământului. A luat naştere, astfel, comerţul global cu

bunuri şi idei, deschizând drumul către dezvoltarea

unor tehnologii noi, cum ar fi, de pildă, roata hidraulică.

Iniţial folosite pentru a transporta apa dintr-un loc în

altul, roţile hidraulice au fost ulterior utilizate pentru

diverse activităţi, grecii antici fi ind printre primii care

le-au folosit puterea pentru măcinarea grânelorracum

mai bine de 2 000 de ani. Până în 1880, această tehnolo

gie fusese adaptată pentru a produce electricitate pentruiluminat, iar astăzi folosim acelaşi principiu vechi în

construcţia turbinelor hidroelectrice modeme. Inven

tarea roţii hidraulice a dus la dezvoltarea pompelor şi a

valvelor, iar atunci când a fost construit primul motor

cu abur eficient, în 1775, Revoluţia Industrială a luat

avânt şi a schimbat lumea pentru totdeauna. în prezent

se consumă pentru industrie aproape o cincime din

apa folosită zilnic, aceasta jucând un rol vital în gene

rarea de energie şi producţia de bunuri. Doar o mică

parte din apă este folosită în gospodărie - mare parte

pentru curăţenie şi igienă - şi surprinzător, doar o mică

fracţiune este folosită pentru băut.

8Hainele -------------------Cultivarea bumbacului pentru

producerea de haine noi nece

sită multă apă - 2 70 01pentru

x1,350 o singură cămaşă.

Bem doar

1%din apa folosi tă

zilnic

Cărţile

Sunt necesari mai mult de 10 1

de apă pentru a fabrica o singură

foaie de hâ rtie.-----------------------

Electr ici tatea----------------------------

Producerea curentului electric necesar

vizionării a nouă episoade dintr-un serial H

TV necesită apro ape doi litri de apă.

1000 ,De atâta apă este nevoie

pentru a produc e mai puţ in

de un l i t ru de lapte.

1/5 mmO gaură cu această

dimensiune din tr-o teavă

poate irosi aproape ido 00 01

de apă pe an.

* ' ' WM

5000, Apa scursă în tr ei luni

de la un ro binet care picură

60 sec. în aces t i n terv al de ti m p , dacă

speli vasele cu mâna, la robin et, se consumă aceeaşi c antitate

de apă ca la un ciclu al maşinii de sp ălat vase.

8 » TERRA MAGAZIN



STiATI Cu mai mult de un secol in urmă, un locuitor din România arfi folosit câţiva litri de apă zilnic - suficienţi, în prezent,

doar pentru un duş rapid.

Caloriferul obişnuit

conţine în jur de 5 1

de apă.

A A A

180000sunt necesari pentru

fabricarea unei maşini noi

130;Cantitatea medie d e apă

folosită zilnic de un

locuitor în România.

Spălarea maşiniiFolosirea timp de o oră a

unui furtun de grădină

poate necesita 5001de

apă - de ajuns pentru a

umple şase căzi. x250

Spălarea hainelor în funcţ ie de ve chime a ^

maşinii de spălat, se pot jjjj i

folosi între 50 şi 15 01la fie-

care ciclu de spălare. x25-75

= 2 litri

ToaletaMai bine de un sfert din

apa folosită zilnic se consumă la toaletă. In fiecare

gospodărie se trage apa

la toaletă de aproape

5 000 de o ri pe an.

■ TOALETĂDUŞROBINET BUCĂTĂRIE

■ SPĂLAREA RUFELOR■ ALTELE

Caloriferul

O baie în c adă necesită de apro ape

două ori mai m ultă apă decât un duş de cinci m inute - 80 litri faţă

de num ai 45 de litri.

Spălarea pe din ţiLăsând robinetul deschis în timpul

perierii dinţilor, se irosesc în jur de 1 21

de apă, suficienţi pentru a um ple o

găleată mare. Ponderea

consumului de apă

V

Agricultura Agricu ltura consumă in jur de 70%

din totalul de apă du lce folosită de

oameni. Doar în Statele Unite se

folosesc zilnic peste 484 de miliar

de de litri pentru irigarea culturi

lor. Apa din râuri, lacuri, puţuri şilacuri de acumulare este deviată

pentru folosirea pe uscat, udarea

recoltelor, hrănirea anim alelor şi

curăţarea produselor în vederea

vânzării.

IndustriaIndustria este al doilea cei mai

mare consumato r de apă dulce,

după agricultură, utilizând 20%

din consumul global. Apa este fo

losită în confecţionarea unor pro

duse, în procesare, spălare, răcire

şi transport şi este inclusă în mu l

te produse, de la săpun la băuturi

răcoritoare.

în Statele Unite se folosesc în fie

care zi peste 65 de miliarde de

litri pentru acest sector.

Uz casnic Activităţ ile casnice folosesc doar

8% din apa consumată zilnic, in

oraşe, mare parte din apă este fo

losită pentru spălat şi igienă. Deşi

apa care curge la robinet este po tabilă, o foarte mică parte din ea

este folosită pentru băut.

TERRA MAGAZIN « 9



GEOGRAFIEIdentificaţi, utilizând hart a de la pagina alăturată,

regiunil e cu acces la rezerve de apă scăzute

(sub 1700 m 3/locu ito r/an)!

CIRCUITUL APEI ÎN NATURĂApa care există astăzi pe Pământ este aceeaşi apă

care exista şi pe vremea dinozaurilor. Ea este recicla

tă constant într-un sistem circular alimentat de cătreSoare. în timpul zilei, apa de la suprafaţa Pământului

se încălzeşte, iar pe măsură ce moleculele capătă

energie, ele se eliberează din legăturile de hidrogen,

care le ţin strâns unite , şi devin vapori de apă.

Vaporii sunt duşi tot mai sus în atmosferă de

către curenţi ascendenţi şi, pe măsură ce urcă, se

răcesc. încep să se condenseze şi să formeze picături

de apă care, ulterior, se adună, dând naştere norilor.

Curenţii de aer din atmosfera superioară transportănorii de-a lungul Globului, departe de locul în care

s-au format, iar pe măsură ce se condensează can

tităţi tot mai mar i de vapori, picăturile devin prea

grele pentru a rămâne suspendate în aer. în funcţie

de temperatură, apa va cădea în cele din urmă, sub

formă de ploaie, grindină sau zăpadă.

Apa va cădea fie direct într-un râu sau ocean, fie

pe uscat, de unde, prin scurgere, va ajunge tot într-un

râu şi, în cele din urmă, în ocean. Mare parte din apacare ajunge la sol se scurge către cel mai apropiat râu,

o parte se infiltrează în sol şi este absorbită de către

plante, iar restul curge în acvifere subterane. Un mic

procent îngheaţă, însă, deşi gheţarii se deplasează

lent, toată apa va ajunge din nou, în cele din urmă, la

începutul circuitului.

1Evaporarea

şi transpiraţiaSoarele încălzeşte apa din oceane şi de la

suprafaţa Pământului, făcând -o să se eva-

pore. De asemenea, prin transpiraţie, seelimină apă din frunzele plantelor şi din

pielea animalelor şi a oamenilor.

80%din apa evaporată p rovine din oceane

2 Condensarea

Pe măsură ce vaporii de apă urcă în atmosferă

se acumulează sub forma norilor. Când temperaturile

scad, se produce condensarea vaporilor, în jurul parti

culelor de praf, formându-se picăturile de ploaie.

Starea gazoasăCăldura Soarelui deter

mină trecerea apei în stare

de vapori.

Vap orii de apă ies

prin microporii

de la suprafaţa

frunzelor.

Apa urcă

prin tulpină.

Rădăcinile

absorb apa.

♦

Pm

* p

w #

Un no r de această

grosime produce

1 mm d e ploaie

Celulele rădăcinii

6 întoarcerea în ocean Apele subterane şi apa scursă la suprafaţă se întorc, în

cele din urmă, în ocean, parcurgând circuitul iar şi iar, de fie

care dată pe o cale diferită.

10 » TERRA MAGAZIN



jP K P < § 0 & în Kauai (Hawaii) sunt cele mai multe zile ploioase pe an - pot fi doar până la cinci zile fără ploaie pe an.

3 PrecipitaţiilePe măsură ce apa se condensează, pică

turile devin prea grele pen tru a mai pluti în aer

şi cad către sol sub formă de ploaie, grindină,

lapoviţă sau ninsoare.

Starea lichidă Atunci cân d vaporii

se răcesc, legăturile

de hidrogen se refac.

# *''

%I

■Circulaţia^subterană

O parte din apă se infiltrează în sol, acumulân-

du-se în acvifere, în cursuri de apă subterane,

strecurându-se prin porii şi fisurile din roci sau

deplasându-se lent, sub forma gheţarilor.

500de mil ioane de mil iarde de

l itri de ploaie cad în fiecare

an p e Terra.

57000de litri d e apă curg în fiecare secundă

pe Cascada Niagara

Scurgerea apei1Mare parte din apa care ajunge la sol, sub formă

de ploaie, se scurge către lacuri, pâraie, râuri şi ocean.

Accesul la apă

< 17 00 m3/loc./an

1 700-5 000 m3/loc./an

5 000 m 3/loc./an

Oceanul Atlantic

Oceanul Pacific

Ap roape 80% din p opulaţia lumii are acces la apă potabilă.

Am eric a

de Sud

Af ri ca

•9Z-Oceanul Arctic

As ia

Oceanul

% Pacific

Unde 3% 9 7 %Se găseşte/ Ap ă dul ce Apă săratăDoar o fracţiune este apă dulce; majoritate a este apă sărata!

Apa dul ce0,013%

freatica

Gheaţă

0,002% Apă

de suprafaţă

Starea solidăMoleculele de apă formează

cristale ordonate în gheaţă

şi zăpadă.

0,001%

Atm osferă

0,0002%Râuri

TERRA MAGAZIN « 11



GEOGRAFIE

APA

ÎN SPAŢIU9

De ce căutarea vieţii în Universa devenit căutarea’apei?

Viaţa şi apa sunt inseparabile. Viaţa aşa cum o

ştim are nevoie de un solvent pentru a exista - un

lichid care să dizolve şi să transporte moleculele cu

funcţii biologice, permiţându-le astfel să intre în con

tact şi să genereze reacţiile chimice necesare vieţii.

Dintre moleculele cunoscute, molecula de apă este

singura care poate tace aceste lucruri.

Apa nu se aseamănă cu niciun alt solvent cunos

cut. în structura sa chimică, un pol al moleculei esteîncărcat pozitiv, iar celălalt este încărcat negativ, ceea

ce face ca molecula de apă să atragă orice substanţă

cu sarcină pozitivă sau negativă, inclusiv alte mole

cule de apă şi alte particule încărcate electric, cum ar

fl sărurile.

Există şi alte lichide care au fost propuse drept

posibili solvenţi biologici, inclusiv metanul în stare

lichidă, însă niciunul nu se compară cu apa. Deoa

rece aceasta este bipolară şi moleculele sale se atrag

foarte intens, ea poate să rămână sub formă lichidă la

temp eratur i la care substanţe cu molecule de mărimi

similare ar trece în stare gazoasă. Apa rămâne lichidă

într-un interval larg de temperaturi, o proprietateesenţială pentr u dezvoltarea vieţii pe Terra.

Pentru ca metanul să fie în stare lichidă, tempera

tura trebuie să fie mai joasă de -161° C. Mări de me

tan lichid există pe satelitul Titan al planetei Saturn,

însă la această temperatură moleculele se mişcă atât

de lent, încât orice reacţie biologică ar avea loc cu o

viteză extrem de scăzută.

Apariţia apei pe Pământ a reprezentat catalizato

rul pentr u apariţia vieţii. La începuturile ei, planeta

noastră era fierbinte şi neprimitoare , însă, la apro

ximativ 400-600 de milioane de ani după formarea

ei, lucrurile au încep ut să se schimbe. Pământul

era bombardat constant de roci şi gheaţă venite din

regiuni îndepărtate ale Sistemului Solar, atrase de

interacţiunile grav itaţionale ale coloşilor Jupiter,

Saturn, Neptun şi Uranus. Rocile au adus cu ele

gheaţă care, ulterior, s-a topit, formând ap a lichidă.

Toate formele de viaţă descoperite până acum

pe Pământ depind de apă, aşa încât pentr u căutarea

formelor de viaţă extraterestre savanţii se concentrea

ză tot pe descoperirea apei sub formă lichidă. Dacă

există condiţii optime, apa lichidă de pe alte planete

sau luni ale Sistemului Solar ar fi putut susţine viaţă

extraterestră în trecut sau chiar şi în prezent.

12 » TERRA MAGAZIN

Indicator ul care po ate atesta existenţa, posib ilă sau probabil a,

a vieţii pe o altă plan etă îl constituie:

a) atmosfera b) prezenţa apei c) prezenţa sateliţilor naturali

Apa pe MarteExistă dovezi care sugerează că

Marte a fost cândva o p lanetă m ult

mai ca ldă şi mai umedă decât astăzi.

Robotul „Cur iosity" de la NA SA a des-

cope rit recent dove zi ale existenţei

apei l ichide în solul de sub suprafaţa

Planetei Roşii, insă se crede că m ediul

ar fi mult prea ostil pentru ca viaţa pe

Mar te să existe si astăzi.

A lt e lun iMulţi dintre sateliţii planete-

lor din propriul nostru Sistem

Solar conţin apă lichidă, aşa

cum ar putea c onţine şi alţi

sateliţi din Calea Lactee şi

chiar de dincolo de ea.

din cantitatea iniţială

de apă de pe Marte

s-a pierdu t în spaţiu.

L u n a ----------------

C âteva navete spaţiale

au găsit dovezi ale

prezenţei gheţii la polii

Lunii.

Lunile lui Saturn

Saturn are cel puţin 53 desateliţi naturali. Unul dintre

aceştia, Enceladus, are

vulcani de gheaţă masivi.



Se crede că Marte arfi avut cândva suficientă apă de suprafaţă pentru a umple întregul Ocean Arctic.

Quasar i i----------------Cel mai mare rezervor de apădin Universul cunoscut a fostgăsit într-o gaură neagră, dincentrul unu i quasar (nucleugalactic activ din jurul uneigăuri negre).

A lt e galax ii Apa este o prezenţă obişnuită în Univers şi este posibil să existeplanete cu apă, asemănătoare

cu a noastră, şi în altegalaxii.

Oceanele din spati■ IM

Cele mai întinse oceane din Sistemul Solar se află pe luni (sateliţi naturali ai planetelor).

Comete le --------------

Aceste corpuri alcătuite din

gaze îngheţate şi praf conţinapă din cele mai îndepărtatereg'iuni ale Sistemului Solar.

Europa

Luna lui Jupiter f *Forţa gravitaţională in .•.

tensă a lui Jupiter ge- ■djŞjS tK ls B !.'

nereaza forţe de frecare

îngh eţat Eu ropa, c umu-lându-se suficientă căldurăpentru a me nţine apa lichidă s ub suprafaţă.

Aic i se află un o cean cu mai mu ltă apă d ecât întreg Oceanul Planetar al Terrei.Zona locuibilă

Astronom ii se aşteaptă să

găsească viaţă, cel maiprobabil, pe planetelecare sunt situate la odistanţă optimă faţă desteaua lor, astfel încât apasă existe in stare lichidă.

A s te ro iz ii ----------•

Asteroizii pe care îi vedemastăzi au puţină apă, însă la începuturile Sistemului Solarerau acoperiţi de gheaţă.

Enceladus jmLuna lui SaturnIIr s.I|)l mu H j

dor .11 I un.i mustra, I n ţ R

«eladus este Încălzit de

către forţa m areică exer-citată de sSturn. Gheizere lede aici aruncă vaporţde apă în spaţiu la

viteze de 400 m/s.

100 km Ganimede ,

Luna lui Jupiter Ganimed e este maimaredecâţplanetaMercu r şi se crede căadăposteşte sub

suprafaţă un ocean careconţine mai m ultă apă decâtexistă la suprafaţa Pământului.

Grosimea stratului d e apă de sub

supr afaţa Europei, satelitul lui Jupiter

Apa în spaţiu

Cea mai mare şi mai îndepă rtatăacumulare de apă descoperită vreodată se află într-o imensă gaură n eagră, la peste 12 miliarde de ani-lumi-

nă distanţă. Aces t rezervor cosmicconţine de aproape 140 de mii de miliarde de ori mai multă apă decâtexistă în O ceanul Planetar al Terrei.

Apa pe comete

Multă vreme s-a crezut că apa de pePământ provine din comete, insă sonda „Roset ta" a Ag en ţie i Spa ţial e Eu rop ene adescoperit, în 2014, că apa din com ete

este diferită de cea de pe Terra, Este maiprob abil că asteroizii au fost cei care auadus apa pe planeta noastră, în vremurile

Naşterea ---------- 1stelelor Se poate găsi apă în noriide praf şi gaze ce înconjoară

stelele în formare.

Nebuloasele *Elementele componente aleapei, hidrogenul şi oxigenul,dau strălucirea colorată a

unor nebuloase.

TERRA MAGAZIN «. 13

Documents

Material APA Din Terra Magazin