www.inforegio.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației PubliceAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional

Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, BucureştiTelefon: 0372 111 409E-mail: info@mdrap.ro

www.mdrap.rowww.inforegio.ro

Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismOrganismul Intermediar pentru Turism

Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, BucureştiTelefon: 0372 144 000

Fax: 0372 144 001

Bene�ciar proiectFundația „Cuvântul care zidește”

Str. Mitropolit Firmilian nr.3, Craiova, Dolj, Cod Poştal 200381Tel. �x: 0251/53.27.28 Tel. mobil: 0756.196.607 Fax: 0251/53.27.28

E-mail: m_pasmangia@yahoo.com

Material gratuitwww.monument-istoric.ro

Copyright © Fundația „Cuvântul care zidește”

Turismul cultural religios din judeţele Vâlcea şi Olt - oportunitate de promovare a identităţii naţionale şi a valorilor patrimoniului naţional

Fundația „Cuvântul care zidește” Aprilie 2013

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

MĂNĂSTIREA

ARNOTA

RÂMNICU VÂLCEA

În cartea sa, „Sate și mănăstiri din România”, Nicolae Iorga descrie mănăstirea Arnota astfel:

„Iar sus de tot acolo unde atârnă negurile, deosebești printre ele, ca lungă pată albă, Arnota, care strălucește, de departe, în noapte [...] Bisericuța, spoită mai deunăzi, are tipul curat al clădirilor lui Matei-Vodă, căci Brîncoveanu, a dres aici numai o fântînă. Pridvorul e închis; pe lături zimți, cîte trei ferești, ocnițe rotunde, deschise sus, iar în rîndul de jos închise; un singur ciubuc la mijloc, fără săpături. În pronaos doarme într-un mormînt înalt, de marmoră, cu săpături ce înfățișează tunuri, tobe, semn de războiu și stema țerii, Matei Basarab, iubitul Domn și părinte bătrîn. La picioarele sale stă Danciul din Brîncoveni, ale cărui rămășițe au fost aduse din Mitropolia de la Alba-Iulia...”.

În urma pelerinajului lui Marin Dinuță la mai multe mănăstiri din țară, printre care și Arnota, acesta vorbește în cartea sa intitulată „Mănăstiri din România” despre maicile de aici:

„De atunci (1999) au trecut doar câțiva ani și am găsit locașul îmbogățit cu două rânduri de chilii noi, iar cele vechi, de la intrare, renovate, zugrăvite și luminoase. Măicuțele-albine sfințiseră locul cu ajutorul Sfântului Duh.”

8 1

Mănăstirea Arnotamănăstire de maici, viaţă de obşte

www.cuvantulcarezideste.ro

PICT

URĂ

Pictura Mănăstirii Arnota este păstrată în forma ei originală care aparține lui Stroe din Târgoviște (anul 1644). În pronaos, cu prilejul renovării din anii 1705-1706, a intervenit asupra picturii zugravul Ioanichie Sin Preda. Fresca, atribuită zugravului Stroe din Târgoviște, prezintă trăsăturile caracteristice picturii de la sfârșitul secolului al XVII-lea: expresivitatea chipurilor sobre și concentrate, conturarea siluetelor prin câteva tușe de culoare, medalioane din motive florale. Albastrul cenușiu, alături de roșul grena, dinamic, vor deveni caracteristice iconografiei din epoca brâncovenească. În pronaos sunt pictați domnitorul Matei Basarab cu soția sa Elena, ținând în mâini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatăl lui Matei Basarab, Preda vel spătar cu soția sa Stanca și fiul lor, Papa, tatăl lui Constantin Brâncoveanu, Datco Colea, Radu, Barbu și Valsan.

2 7

Împărtășirea apostolilor - imagine din Altarul bisericii vechi

Poză coperta față: Mănăstirea Arnota - vedere biserica vechePoză coperta spate: Mănăstirea Arnota - vedere din lateral

Catapeteasma Bisericii vechi

Fragmente din tabloul votiv

SCUR

T IS

TORI

C

ARHI

TECT

URĂ

6 3

Legat de construirea bisericii există o legendă: se spune că urmărit de turci, Matei Basarab își pierde urma în ziua de Mihail și Gavril printre trestiile și răchițele unei mlaștini, ce se afla pe locul actualei mănăstiri. Schimbând hainele cu ale unui arnăut credincios, turcii l-au urmărit pe acesta și l-au ucis. Drept recunoștință, domnitorul a poruncit să se asaneze mlaștina și a ridicat pe locul acela o mănăstire cu hramul Sfinții Mihail și Gavril.

În exterior, zidul bisericii este înconjurat la mijloc de un brâu de cărămidă în relief. Deasu-pra brâului sunt ocnițe adâncite, iar registrul inferior are firide superficiale rotunjite. Fațadele bisericii, în același stil bizantin, au fost inițial modelate în cărămidă aparentă, formând asize verticale și orizontale ce alternau cu brâie de tencuială.

Mănăstirea Arnota este amplasată pe muntele cu același nume, la altitudinea de 820 m. Lăcașul a fost ridicat de Matei Basarab între 1632-1654. Există însă bănuieli că mănăstirea Arnota datează din seculul al XVI-lea, mai ales că arhitectura este asemănătoare acestui secol, însă mărturia lui Matei-Basarab, descoperită într-un hrisov susține ctitoria acestuia: „Iată dar am dăruit domnia mea acest întru tot cinstit și bine închipuit ce iaste mai cinstiți preste toate cinstitele daruri, hrisovul domniei meale, sfinții și dumnezăieștii mănăstiri, care e de noi zidită, ce iaste în muntele Arnotri, unde iaste hramul sfinților Mihail și Gavril”. Cercetările din anul 1974, efectuate sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, au permis să se constate că la temelia actualei biserici se găsesc urmele altor biserici încă nedatate, care vor fi existat aici. Pridvorul cu turla i-a fost adăugat de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, la începutul domniei sale, odată cu reparaţiile, în anii 1705-1706. Tot el îi reconstruieşte catapeteasma, o adevarată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc (din 1913 se află la muzeul din Bucureşti), renovează pictura, fără să o înlocuiască pe cea originală și înlocuiește ușile de la intrare cu unele din lemn de castan. Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripție în limba slavonă, în care se spune astfel: „Aceste uşi le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Ele păstrează pictura originală „dreasă” sub evlaviosul domn, când s-a zugrăvit şi pridvorul, pe care tot el îl adăugase, pictură care nu a rezistat până astăzi. Pictura iniţială are o mare valoare artistico-documentară, foarte valoros fiind şi portretul lui Matei Basarab, realizat în 1644 de zugravul Stroe din Târgovişte.

Soborul Sfinților Arhangheli - icoana hramului

Imagine din curtea interioară

Turnul clopotniței Aripa stângă a clădirii

ARHI

TECT

URĂ

ARHI

TECT

URĂ

4 5

Biserica mănăstirii este o construcție mică, cu o linie simplă şi sobră, fiind realizată după un plan trilobat, cu abside poligonale şi pridvor deschis. Naosul este despărțit de pronaos printr-un zid care lasă pentru circulație o deschidere de mărimea unei uși. Altarul este acoperit cu o boltă absidială. Deasupra naosului este aşezată o turlă înaltă, octogonală, iar pe pridvor este o altă turlă mai mică, cea din timpul lui Brâncoveanu. Pridvorul mare brâncovenesc, comparat cu restul bisericii, este deschis, susținut de șase coloane masive din piatră. Ușa de la intrare este din lemn de castan, sculptată, fiind o adevărată operă de artă. Ușa de intrare are pe ea inscripția: “Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel logofăt” (deci, înainte de perioada domniei). Faţadele au fost împărţite cu ajutorul unui brâu din cărămidă aparentă în două registre: cel inferior, în care se observă frumoase firide rotunjite şi cel superior, în care s-au realizat ocniţe adâncite. Pereţii şi turlele sunt înfrumuseţate cu ornamente din cărămidă aparentă.

Renovarea bisericii s-a făcut între anii 1852-1856, de către domnitorul Barbu Ştirbei, care a dărâmat chiliile vechi din vremea lui Matei Basarab, deja ruinate şi ridică aici alte clădiri, după planul unor arhitecţi străini. În anul 1934 s-au mai zidit unele chilii care există şi astăzi, într-una fiind amenajat un mic muzeu în care au fost expuse odoarele mânăstirii, iar între anii 1954-1958 a fost consolidat întregul aşezământ monahal şi s-au introdus instalaţii de apă şi încălzire.În pronaosul bisericii actuale se află două morminte: mormântul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, îngropat mai întâi la Târgovişte şi adus apoi la Arnota, după răscoala Seimenilor, şi mormântul lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oştean al lui Mihai Viteazul, căzut în timpul luptelor din Transilvania, duse alături de eroul de la Turda, înmormântat în anul 1604 la Alba-Iulia, rămăşitele lui pământeşti fiind aduse la Arnota în 1648. Înscrisul de pe piatra de mormânt a lui Matei Basarab este de o deosebită finețe artistică: "Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu, odinioară stăpân și domn al Țării Românești, bărbat înțelept, îndurător și milostiv, înnoitor a multor biserici și mănăstiri, niciodată biruit, ci biruitor și a multor învingeri, învingător prea slăvit, dușmanilor înfricoșat, pretenilor de folos, îmbogățitor al țării sale, cel ce cu multă bogăție și întru toate îndestulat, în bună pace a domnit 23 ani, a adormit întru Domnul la cinstite bătrânețe, în anul Domnului 1654."

Biserica veche Biserica veche

Chilii