Materiale Sanatoase

Student arh. GRUIAN-CONDREA MIRUNA

Grupa 51 B 2009-2010

1

Materiale sănătoase: materiale energo-intensive; materiale "naturale" sau sofisticate, de ultimă oră;

componente perisabile,"de sacrificiu", sau componente perene ale obiectului de arhitectură. In contextul economic actual, un ţel al proiecanţilor este să găsească o nouă definiţie a programului de

locuinţă nu doar ca să minimizeze impactul ecologic asupra naturii, ca de asemenea să îmbunătăţească calitatea vieţii. Lucrarea doreşte sa marcheze starea de consumism global actual, sa identifice problemele bio-climatice şi să înţeleagă noile trasee alternative sustenabile ale programului arhitectural de locuinţă.

Unul dintre cele mai cuprinzătoare concepte, într-un fel nucleul, este termenul de locuire. Originea

cuvântului se găseşte în latinescul ,,locus”, care are înţelesul de ,,poziţie a cuiva”, de ,,loc” şi ,,locuinţa”. Potrivit lui Alexandru M. Sandu în ,,Termeni de arhitectură si urbanism” locuirea se defineşte ca şi ,,condiţionarea unui loc (spaţiu, teritoriu – prin extindere) prin ocuparea, folosirea, amenajarea lui de către o colectivitate (în extremis – de către om), în concordanţă cu modul de viaţă, dezvoltarea socio-economică, organizarea politică a acesteia, şi într-un anumit raport cu mediul natural, în contextul unui continuu proces de intervenţie asupra spaţiului.” Locuinţa (conform cf. Prof. M. Caffe) poate fi definită ca ,,ansamblu de spaţii destinate protejării si dezvoltării/împlinirii existenţei umane la nivelul celulei familiale si facilitării raporturilor acesteia cu ansamblul relaţiilor sociale.”

Însa conceptul de locuire nu poate fi limitat doar la genul sau proxim, de a folosi sau avea o locuinţa, el

trebuie extins şi la o dimensiune subiectivă, care îi conferă atributul de trăire umană. Locuirea, ca trăire umană este un mod de amenajare si transformare continuă a spaţiului în care îşi duce existenţa individul şi societatea din care face parte. Martin Heidegger, în ,,Originea operei de artă”, definea locuirea ca ,,a fi adus la pace, a rămane ocrotit de jur-împrejur în Frye, adică în acel ceva liber care ocroteşte orice lucru întru esenţa sa”1. Această definiţie cuprinde trăsătura fundamentală a locuirii si anume aduce în discuţie sensul de ocrotire.

Atributul de a locui si locuinţa nu trebuie văzute ca o coajă dură, ci mai degrabă ca o membrană poroasă, permeabilă, ,,o închidere care se deschide”2. Deschiderea se face gradual, succesiv către mediul extern. Locuirea cuprinde două atribute complementare şi anume locuinţa în sine şi relaţia locuinţei cu oraşul său cadrul natural.

Cladirile in care locuim zi de zi au un impact major asupra mediului inconjurator. Pe langa necesitatea

eliberarii unui teren ce ar fi putut fi verde pentru constructia acestor locuinte, cladirile sunt si un important factor de poluare.

In ultimul timp insa au aparut tot mai multe organizatii interesate de dezvoltarea si construirea unor locuinte ecologice, cu materiale de constructie eco. Scopul este clar: reducerea impactului cladirilor asupra mediului.

Nevoia umanităţii de energie a crescut într-un ritm extraordinar de la revoluţia industrială, în mod deosebit

de la începutul exploatării beneficiilor energiei electrice, care au dus la construirea primelor centrale electrice spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Dezvoltarea transportului, o dată cu descoperirea potenţialului imens al petrolului, a adus un aport important în creşterea nevoii umanităţtii de energie. Resursele şi emisiile, implicaţiile consumului de energie au fost ignorate până spre sfârşitul secolului al XX-lea. Pericolul apocalipsei în consumul de energie şi epuizarea resurselor a fost pentru prima oară discutat foarte tranşant în articolul Limitele Creşterii

3. Gradul de dependenţă al lumii dezvoltate, în mod deosebit, de disponibilitatea şi preţul energiei a fost conştientizat în aceeaşi perioadă, cu ocazia embargourilor aplicate de câteva ţări producătoare de petrol între 1973 şi 1974. Criza petrolului din 1970 a amplificat îngrijorarea despre fezabilitatea dependenţei de combustibili fosili pe post de energie, însă îngrijorarea a fost datorită preţului şi siguranţei transportului, nu datorită dorinţei de a conserva mediul înconjurator.

Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru, afectându-ne pe toţi atât la nivel global cât şi la nivel naţional. În ultimii a fost observată o creştere a fenomenelor climatice extreme cum sunt: seceta, inundaţiile, tornadele; oceanele îşi extind volumul datorită Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru, afectându-ne pe toţi atât la nivel global cât şi la nivel naţional. În

1 Heidegger, Martin - Originea operei de artă, ed. Humanitas, 1995 2 Noica, Constantin - Locuintă pentru om si izotopii săi 3 The Club of Rome - Limitele Cresterii, 1972


Grupa 51 B 2009-2010

2

ultimii a fost observată o creştere a fenomenelor climatice extreme cum sunt: seceta, inundaţiile, tornadele; oceanele îşi extind volumul datorită creşterii temperaturilor, nivelul marii fiind în continuă creştere pe suprafaţa întregului glob, creştere ce va avea implicaţii dezastruoase în zonele locuite aproape de nivelul marii.

În 1992 , la Summitul de la Rio, a fost semnată Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, obiectivul principal al acestei convenţii fiind acela de a stabiliza concentraţiile gazelor cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. În 1997, la Kyoto a fost semnat un protocol la convenţia mai sus meţionată, Protocolul de la Kyoto5. Potrivit termenilor tratatului, lumea industrializată ar urma ca până în anul 2012 să diminueze cu 5,2% nivelul actual al emisiilor de gaze, în baza unor cote stabilite individual. Protocolul obligă ţările semnatare, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 5% sub nivelul emisilor din 1990, în perioada 2008-2012, Uniunea Europeana angajându-să le reducă cu un procent de 8%. Reducerile se referă la trei dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi oxizi de azot (N2O). Nu trebuie însă pierdute din vedere nici emisiile de clorofloruri de carbon, fluoruri de sulfuril, hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi sau hexafluoruri de sulf, pricipala cauză a acestor gaze fiind arderea combustibililot fosili.

Exista o conştientizare a efectului pe care clădirile îl au asupra mediului înconjurator, de la scrierile lui Vitruviu până la însemnările lui William Morris despre efectul negativ asupra naturii pe care îl are ritmul pronunţat al industrializării şi urbanizării din sfârşitul celui de-al XIX-lea secol. Potenţialul proiectării de clădiri ce va avea implicaţii dezastruoase în zonele locuite aproape de nivelul marii.

În 1992 , la Summitul de la Rio, a fost semnată Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, obiectivul principal al acestei convenţii fiind acela de a stabiliza concentraţiile gazelor cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. În 1997, la Kyoto a fost semnat un protocol la convenţia mai sus meţionată, Protocolul de la Kyoto

4. Potrivit termenilor tratatului, lumea industrializată ar urma ca până în anul 2012 să diminueze cu 5,2% nivelul actual al emisiilor de gaze, în baza unor cote stabilite individual. Protocolul obligă ţările semnatare, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 5% sub nivelul emisilor din 1990, în perioada 2008-2012, Uniunea Europeana angajându-să le reducă cu un procent de 8%. Reducerile se referă la trei dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi oxizi de azot (N2O). Nu trebuie însă pierdute din vedere nici emisiile de clorofloruri de carbon, fluoruri de sulfuril, hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi sau hexafluoruri de sulf, pricipala cauză a acestor gaze fiind arderea combustibililot fosili.

Exista o conştientizare a efectului pe care clădirile îl au asupra mediului înconjurator, de la scrierile lui Vitruviu până la însemnările lui William Morris despre efectul negativ asupra naturii pe care îl are ritmul pronunţat al industrializării şi urbanizării din sfârşitul celui de-al XIX-lea secol. Potenţialul proiectării de clădiri având în vedere reducerea consumului de energie şi introducerea beneficiilor energiei solare spre exemplu, au devenit evidente în secolul al XX-lea. Aspectele ecologice ale impactului clădirilor au fost dezbătute pe larg în anii 1960-1970, când s-au pus bazele arhitecturii sustenabile din prezent. Se estimează că aproape jumătate din emisiile de carbon din lume sunt cauzate de clădiri, însă nu numai consumul zilnic de energie folosit în clădiri dar şi transportul oamenilor şi mărfurilor între clădiri este responsabil pentru energia folosită. De asemenea procesul tehnologic implicat în extragerea şi prelucrarea materialelor, cât şi transportul acestora până pe şantier este răspunzator pentru consum de energie. Având în vedere costurile pe care le implică o clădire de-a lungul duratei ei de viaţă şi impactul pe care îl are asupra mediului înconjurator, devine clar cât de important este rolul pe care îl joacă în încercarea de a reduce impactul umanităţii asupra Pământului.

Un charter european publicat în 1996 de către Renewable Energy in Architecture and Design Group (READ) susţine următoarele: ,,clădirile nu mai trebuie proiectate în aceeaşi manieră din Austria până în Zimbabwe, ştiind că normativele locale şi inginerii de instalaţii se vor chinui să depaşească impactele unui climat înconfortabil. În schimb, ar trebui să <<proiectăm împreună cu natura>>, considerând-o aliata noastră… Putem să învăţăm enorm de la exemplele adaptive pe care le vedem în natură şi care produc morfologii de clădirii <<închistate>> care îşi pot reduce nevoia de a importa energie pentru răcire, ilumiare sau încălzire aproape de zero, posibil chiar valori negative, în timp ce clădirea devine un generator de energie.”

Proiectarea,constructia si intretinerea cladirilor are un impact extraordinar asupra mediului inconjurator si

resurelor naturale. Toate aceste constructii consuma impreuna o treime din toata energia mondiala conusmata, si doua treimi din electricitate. Pana la sfirsitul anului 2010 se asteapta sa se mai construiasca si alte cladiri. Conditia va fi ca acestea sa fie realizate in mod ingenios, astfel incat sa se utilizeze o cantitate minima de energie care nu mai poate fi reinnoita, care sa produca o poluare minima, si un cost al energiei in dolari minim, dar in acelasi timp sa sporeasca comfortul, sanatatea si siguranta persoanelor care traiesc si lucreaza in ele.

4 http://unfccc.int/resource/docs/convkp/kpeng.html


Grupa 51 B 2009-2010

3

Mai mult, cladirile reprezinta o sursa majora de poluare care provoaca probleme privind calitatea aerului din orase. Ele sunt responsabile pentru 49% degajari de dioxid de sulf, 25% degajari de protoxid de azot si 10% degajari specifice care impreuna distrug calitatea aerului din zonele urbane. Cladirile produc 35% din degajarile de dioxid de carbon, principalul poluant acuzat de modificarea climei.

Metodele traditionale de constructie nu tin seama adeseori de interdependenta dintre constructie,

componente, imprejurimile sale si ocupantii sai. Constructiile “tipice” consuma mai multe resurse decat le sunt necesare, au impact negativ asupra mediului, si dau nastere unor mari cantitati de deseuri. Dupa Laurence Doxsey, un specialist in domeniu, “o casa obisnuita din lemn consuma peste un pogon de padure si deseurile create pe perioada constructiei sunt in medie de la 3 la 7 tone”. Deseori, pentru aceste cladiri, este costisitoare functionarea in ceea ce priveste consumul energiei si al apei. Si acestea pot avea ca rezultat un aer interior de o proasta calitate, care creeaza probleme de sanatate.

Exista multe posibilitati de a face cladirile mai curate. De exemplu, daca numai 10% din locuinte ar folosi

sisteme solare de incalzire a apei, s-ar evita tone de emisii carbon in fiecare an. Metodele de constructie ecologice ofera posibilitatea de a fi create cladiri recomandabile din punct de

vedere al mediului inconjurator si eficientei resurselor folosind o metoda integrata de proiectare. Cladirile ecologice contribuie la conservarea resurselor, inclusiv energie eficienta, energie reinnoibila, si proiecte de conservare a apei; ia in considerare influentele asupra mediului inconjurator si micsorarea crearii deseurilor; creeaza o ambianta propice sanatatii si confortabila; reduce costurile de exploatare si de intretinere; si tine cont de chestiuni precum conservarea istorica, accesul la transportul public si alte infrastructuri de sisteme ale comunitatii. Intregul ciclu de viata al cladirilor si al componentelor sale lor este analizat, ca si influentele economice si de mediu.

Pentru a putea ajunge insa la construirea de intregi cartiere de case verzi, ar trebui avute in vedere

urmatoarele aspecte: • materialele de constructie folosite: o casa obisnuita are nevoie de cativa metri cubi buni de lemn, multi saci de ciment, multe caramizi, etc Producerea acestora are la randul sau un impact asupra mediului inconjurator: defrisarea padurilor, eliminarea de substante nocive in aer in procesele de productie, etc. Solutia este folosirea materialelor de constructie ecologice. Iar in clasa acestora se incadreaza produsele reciclate, produsele care se gasesc din abundenta in natura si sunt puternic regenerabile, produsele durabile in timp, etc. Pe de alta parte, aceste metariale trebuie sa fie putin poluante, sa nu contina elemente chimice daunatoare si producerea/montarea lor sa nu rezulte in cantitati mari de deseuri. • indreptarea spre principiul cladirii ce se poate sustine singura: cladirile de locuinte/birouri/etc sunt cele mai mari consumatoare de energie la nivel mondial. De aceea proiectarea unor cladiri care sa se poata autosustine din punct de vedere energetic macar partial este cruciala. Dar inainte de aceasta, trebuie vazut cum se pot reduce pierderile de energie. Mai precis cum putem izola cladirile din punct de vedere termic, cum putem imbuntati sistemele de distributie a apei si gazului, cum putem economisi electricitate prin folosirea becurilor economice si termostatelor, etc. Dupa ce toate acestea au fost luate in calcul, putem vorbi si de autosustinere: incercarea de a folosi resursele disponibile local pentru a genera energie prin mijloace alternative. Si aici vorbim de toate formele: solara, eoliana, geotermala, etc • reducerea impactului poluant pe termen lung al locuintelor: locuintele sunt producatoare de poluare si deseuri. Este foarte important sa se aiba in vedere aceste probleme si sa se puna in aplicare planuri de diminuare a efectelor, prin asigurarea unui sistem functional de colectare separata a deseurilor, prin eliminarea mijloacelor poluante de producere a energiei (sobele pe lemne de exemplu), etc.

Impactul asupra mediului şi societăţii pe care îl au produsele şi materialele din care sunt făcute

construcţiile, începe să fie recunoscut pe plan internaţional. Producătorii mondiali de materiale încep să se reorienteze asupra produselor sustenabile întrucât cererea devine din ce în ce mai mare pe masură ce conştiinţa socială apare în societate.

În prezent se doreşte ca materialele scumpe sau dificil de obţinut să fie subtituite, să se minimizeze nivelul poluării şi consumului ridicat de energie, să se dezvolte produse care au o lungă durată de viaţă sau sunt uşor de reparat, refolosit sau reciclat5. Totodată se doreşte folosirea mai eficientă a materialelor structurale sau

5 http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1864315,00.html


Grupa 51 B 2009-2010

4

nestructurale existente, dezvoltarea de noi produse şi procese de fabricaţie care săeficientizeze consumul de energie, dezvoltarea tehnologiilor care permit recuperarea şi refolosirea materialelor din clădiri dezafectate spre exemplu.

Materialele de construcţie considerate tradiţional drept ecologice sunt cele a căror sursă este usor regenerabilă, spre exemplu bambus şi paie, piatra reciclată, metal reciclat, panouri din fibră lemnoasă, pământ tasat, lut, vermiculite, etc6. Materialele de construcţie, de preferat, ar trebui să fie extrase şi prelucrate local pentru a minimiza energia folosită pentru transportul acestora. Materiale refolosite din clădiri existente, cum ar fi lemnul, piatra sau chiar şi ferestre sau uşi, pot fi de asemenea folosite, astfel reducând consumul de energie investit în producerea materialelor noi7. Materialele recent regenerabile sunt considerate sustenabile, cum ar fi bambusul, care are nevoie doar de şase ani de la plantare pentru a putea fi folosit în scop comercial, paie sau alt material rezidual care poate fi comprimat în paneluri.

Inainte de a examina vreun material anume ar trebui sa avem un sistem de criterii in functie de care sa le

judecam valoarea. Printre criteriile constructive esentiale, precum rezistenta mecanica, stabilitatea comportamentului in timp, siguranta la foc si apa, potrivirea cu scopul in care este folosit, trebuie sa introducem impactul asupra mediului natural si sanatatii. Impactul asupra mediului natural include degradarea datorata extractiei materialului brut, poluarea datorata proceselor de prelucrare, efectele transportului, necesarul de energie al unui material care afecteaza producerea de CO2 si noxe. Impactul asupra sanatatii depinde de modul de extractie, de protectia muncitorilor in timpul prelucrarii si de mediul interior rezultat in urma construirii cu materialul respectiv.

Alegerea materialelor de constructie afecteaza impactul ecologic al constructiilor. Toate materialele sunt

procesate intr-un anumit fel inainte de incorporare in cladire. Procesul poate fi minimal, precum in cazul bordeielor care se construiesc din materiale locale, sau extensiv, precum in cazul constructiilor prefabricate. Aceasta procesare a materialelor necesita, in mod inevitabil, utilizarea energiei si genereaza deseuri.

Atunci cand se aleg materialele pentru o constructie trebuie sa se ia in considerare diferiti factori

determinati de calitatile materialului: - energia necesara pentru producerea materialului; - emisiile de CO2 ce rezulta in urma procesarii materialului; - impactul asupra mediului inconjurator ce rezulta din extragerea materialului (Ex: lemnul extras din padure,

cariera de piatra); - toxicitatea materialului; - transportul materialului in timpul procesarii si livrarii la sit; - gradul de poluare ce rezulta la sfarsitul vietii utile a materialului. Impactul folosirii materialelor asupra mediului Una dintre definitiile dezvoltarii durabile suna in felul urmator: "dezvoltarea care implineste nevoile prezente

fara a periclita viitorul generatiilor viitoare". "Cat de mult si ce materiale sa folosim?" - iata o intrebare al carei raspuns este foarte dificil de oferit. Ar trebui sa interzicem folosirea materialelor rare sau sa le folosim doar in situatiile in care sunt absolut necesare? O alta intrebare este "de unde procuram materialele?".

In fiecare an se excaveaza cantitati enorme de material de constructie (roca si pietris) incluzand sute de

hectare de teren distrus datorita activitatilor carierelor. Exista alternative dar si reciclarea este posibila. Despaduririle constituie un subiect deloc nou, lemnul fiind folosit destul de des in constructii dar si ca sursa de energie. Padurile ecuatoriale sunt o sursa foarte apreciata de esente tari dar se refac si foarte greu. Distrugerile provocate suprafetelor impadurite provoaca la randul lor schimbari climatice, care afecteaza lantul trofic, de unde rezulta o degradare in lant ce nu mai poate fi oprita.

Materialele si sanatatea Pana nu demult azbestul era foarte des folosit in constructii, atat ca material de protectie contra focului dar

si la finisaje si acoperiri, avand calitati ce nu puteau fi egalate de alte materiale cu costuri similare. Dar s-a demonstrat ca fibrele inhalate provoaca in timp cancer. in momentul de fata, utilizarea sa in constructii este interzisa, cu unele exceptii, dar cu toate masurile de protectie. Totusi, acest material constituie in continuare o

6 Gauzin-Muller, Dominique – Sustainable Living; ed. Birkhauser, 2007 7 Richarz, Clemens; Schulz Christina; Zeitler Friedemann – Energy-Efficiency Upgrades; ed. Detail Practice, 2007


Grupa 51 B 2009-2010

5

problema, intrucat mai exista astfel de cladiri ce necesita a fi demolate, iar depozitarea materialelor este greu de acceptat.

De asemenea, materialele radioactive sunt un mare pericol pentru sanatate, dar mai exista multe alte

materiale la care pericolul nu este atat de evident. Acestea variaza de la cele care elibereaza formaldehide la cele care incorporeaza anumiti solventi, rasini sau tratamente chimice. Unele vopseluri traditionale sunt fabricate pe baza de materiale toxice precum cadmiu si plumb. Asigurarea sanatatii la locul de munca si acasa este o problema importanta avand in vedere timpul petrecut in aceste spatii relativ ermetice. Este necesara monitorizarea continua a calitatii aerului si a campurilor electromagnetice produse de echipamente si de sistemul de distributie.

Materialele si energia Cladirile de astazi, ca sa functioneze au nevoie de mai multa energie decat cea initiala. Energia initiala a

fost definita drept cantitatea de energie necesara pentru: - A extrage materialul brut; - Conversia lui in material de constructie – produs sau componente; - Transportul materialelor brute, intermediare si finale; - Punerea in opera. Calculul acestui necesar de energie este foarte inexact deoarece depinde de foarte multe variabile.

Depinde mult de tehnologie, schimbandu-se odata cu evolutia proceselor de productie. Pentru lemn costurile variaza in functie de zona de provenienta, componenta transportului fiind semnificativa. Pentru metale precum aluminiul si cuprul, acesta variaza daca sursa este minereul sau materialul recilcat.

Exista mai multe moduri de a reduce energia consumata si de a micsora productia de CO2. Prima ar fi

folosirea materialelor ce necesita putina prelucrare, solutiile traditionale fiind deseori cele mai eficiente. Alta solutie este asigurarea calitatii inalte a materialelor folosite, asigurandu-se astfel longevitatea cladirii si micsorarea costurilor de intretinere. O a treia solutie este utilizarea economica a materialelor, reciclarea in totalitate daca este posibila, reducerea deseurilor.

Astfel, exista urmatoarele categorii ecologice: materiale naturale, cele obtinute din compusi pe care ii gasim

in natura (vegetali, lana de oaie, minerale, etc.); materiale ecologice, cele care au impact scazut asupra mediului, in procesul de productie, utilizare sau reciclare (a caror prelucrare necesita un consum redus de energie si sunt biodegradabile); materiale sanatoase, cele care nu dauneaza sanatatii individului (putand fi naturale sau sintetice, ecologice sau nu).

Caramida ecologica este izolanta, cu calitati tehnice deosebite pentru o locuinta sanatoasa. Proprietati:

foarte rezistenta, inalterabila, rezistenta la apa, foc, ger, avand o inertie termica buna (la caldura, vara si la frig, iarna). Ofera o buna absorbtie acustica, este regulator hidrometric si amelioreaza calitatea aerului interior datorita porozitatii naturale.

Teracota denumeste caramizile pline si elementele din teracota realizate manual. Proprietati: masa ei

determina o inertie termica buna, comportandu-se, de asemenea, ca un regulator de temperatura si umiditate. Contribuie la ameliorarea calitatii aerului. Are calitati de izolant fonic. Compozitie: caramizile sunt finisate manual sau realizate in mulaje, folosind argila de provenienta locala, apoi fiind coapte in cuptor. Domeniu de utilizare: zidarie, placaje, acoperirea solului, acoperiri murale, decorare, imbracarea zidariei existente.

Argila expandata este prezenta sub forma de bile de argila pentru spatii verzi, izolatii, drenaj, betoane

usoare (sape). Proprietati: lejera, imputrescibila, protejeaza impotriva umiditatii, are rol de izolant termic si fonic, nu ia usor foc. Compozitie: argila cu continut ridicat de carbonat, expandata si coapta in cuptoare. Domeniu de utilizare: realizarea de drumuri, terase, platforme, plantatii, terenuri de sport. In vrac: izolatia podurilor, a peretilor, utilizata in betoane usoare, izolante, in betonul de umplutura, sape etc.

Dalele din pardoseala din teracota, produse artizanal, dupa o traditie seculara. Culoarea lor calda este

determinata de asocierea focului cu argila. Proprietati: regleaza natural umiditatea si insanatoseste aerul - este unul dintre elementele de constructie cele mai vechi. Domeniul de utilizare: pe sapa sau lipite direct.


Grupa 51 B 2009-2010

6

Blocurile din pamant pentru constructia traditionala a lancienne. Proprietati: se comporta ca un regulator de temperatura. Fiind absorbante, restituie si regularizeaza umiditatea, fiind si izolante fonic. Compozitie: sunt realizate in mulaje de lemn, fiind "armate" cu agregate vegetale, si uscate la umbra. Domeniu de utilizare: pereti interiori sau exteriori, inchideri.

Structurile din lemn masiv sunt elemente din lemn netratat, cu sectiuni standard si de esente variate, din

care se realizeaza intreaga structura a locuintei sau doar a sarpantei acesteia. Proprietati: esenta de clasa 3 este protejata natural impotriva umiditatii si, prin prezenta naturala a insecticidelor si fungicidelor, impotriva insectelor si ciupercilor. Domeniu de utilizare: structura pentru pereti, inchideri, plansee, sarpante, placaje.

Invelitorile ecologice au un impact important asupra aspectului exterior al caselor. Invelitorile din lemn -

atat de familiare in cazul caselor traditionale, sunt invelitori realizate din sindrila sau sita. Proprietati: usoare, etanse, respirante, izolante termic si fonic, rezistente la intemperii, absorb vaporii. Domeniu de utilizare: acoperirea sarpantei (sau placarea peretilor exteriori). Invelitorile vegetale: acoperire vegetala realizata din paie. Proprietati: lejera, izolanta fonic si termic, ermetica la curentii de aer, rezistenta la intemperii. Compozitie: paie de secara, grau, trestie etc. Domeniu de utilizare: acoperisuri.

Iata cateva exemplede locuinte ecologice realizate la noi in tara: Acoperisul din stuf - estetic si ecologic Casa din Dunavatul de Jos cu acoperis traditional din stuf si interior contemporan in care rusticul a fost

reinventat, ridicata pe o fundatie de piatra sparta si avand structura din lemn completata de zidarie din caramida. Stuful este complet impermeabil si foarte racoros, putandu-se ignifuga si trata impotriva mucegaiului. In partea de acces a casei, insorita excesiv in timpul verii, acoperisul coboara pana aproape de pamant (pe aceasta fatada nu exista decat semiarcada accesului), in timp ce toate ferestrele sunt orientate spre privelistea apei dinspre est. Vitrarile sunt mari, iar comunicarile pe orizontala si verticala libere, zonele fiind delimitate printr-o structura de barne verticale. Proiect: arh. Alina si Bogdan Mihalca

Domul geodezic O casa sub forma de sfera, a carei structura de rezistenta este alcatuita din poligoane regulate - de cele

mai multe ori, triunghiuri echilaterale. Placarea structurii se face cu panouri din lemn, iar termoizolarea cu un strat de celuloza gros de 30 cm. Ventilatia structurii este naturala si continua, datorata unei perne de aer intra-zid, iar interiorul casei poate fi incalzit dintr-o singura sursa de caldura. Rezistenta la cutremure? Chiar si cele de 8.5 Richter o lasa neafectata. Termen de constructie? O saptamana, o saptamana si ceva, pentru faza la rosu. Daca sunteti din Timisoara, puteti vizita un dom construit in zona aeroportului, in localitatea Giarmata Vii. Sunati la tel. 0727.119.409, inainte de a porni la drum. Un alt dom se afla langa DN1A, in comuna prahoveana Izvoarele. Dl. Alexandru Dinulescu va va raspunde la unul dintre numerele 0733.818.030; 0766.319.196 si puteti stabili o vizita. Mai multe detalii pe www.t-casa.com, tel. 0727.119.409

Casa din lut Redescoperit de dna arhitect Ileana Mavrodin in... Canada, unde se numeste cob, lutul e pretuit la

adevarata lui valoare, pentru ca este suta la suta ecologic: pamant, nisip, apa si paie. Pentru ca respira, si asigura un aer sanatos incaperilor, termoizoleaza excelent si poate fi pus in opera aproape de oricine. Casele cob sunt ieftine, la sub o zecime din valoarea uneia din materiale industriale, iar materia prima se afla... la picioarele oricui. Inca ceva: rezista incredibil la cutremure, deoarece structura este de tip monolit, iar materialele sunt flexibile. Un experiment efectuat in Vancouver a aratat ca ramai linistit in casa si la 9 grade Richter. In imagine, un experiment reusit de dna Mavrodin pe malul stang al Nerei, langa satul Sasca Romana. Stratul de sol decopertat pentru construirea fundatiei a fost urcat pe acoperis, impreuna cu vegetatia aferenta. Astfel incat casa verde nu e doar racoroasa, ci si perfect integrata in mediu. Detalii pe www.casa-verde.ro

Grota pentru trogloditi sau o locuinta desteapta? Casa din Tunisia (zona Matmata-Chebika din apropierea desertului) amenajata in grota cu pamant lutos are

un consum de energie extrem de mic. Sapatura larga rotunda sau patrata permite accesul luminii naturale, in zona centrala fiind Ño curteî cu vegetatie. Marginile ridicate nu permit inundarea, iar lutul ofera o izolatie excelenta, mentinand racoarea cand afara este arsita, si caldura cand afara este foarte frig (in timpul noptii). Sapaturile in marginile deschiderii realizeaza organizarea locuintei, care beneficiaza de bucatarie cu cuptor (pentru gatit), zona de sedere, dormitoare. Foarte interesante sunt si amenajarile de interior, care aduc mult cu decorurile minimaliste, dar care beneficiaza de decoratiuni naturale din ceramica, lana sau frunze de palmier.


Grupa 51 B 2009-2010

7

La noi in tara gasim destule optiuni de materialeecologice care le pot inlocui foarte bine pe cele cu care ne-am obisnuit. Am incercat sa ma documentez in aceasta directie pe internet, fiind cea mai la indemana sursa.

Optiunile gasite pe internet sunt:

• caramizile cu izolatie termica integrata. Caramizile fabricate pentru peretii laterali ai unei cladiri sunt formate din amestecuri de aschii de lemn si

beton, fiind produse cu performante remarcabile, realizate intr-o maniera moderna si de mare viitor. Caramizile pot avea o multitudine de utilizari, asigurand in diversele aplicatii o buna comportare a cladirii pe durata catorva decenii. Multi experti afirma ca, sectorul constructiilor de locuinte din Europa ar fi mult mai sarac daca nu ar dispune de aceasta deosebita alternativa, ce permite folosirea materialelor de constructie de origine naturala.

Pe langa o excelenta rezistenta la incendii si o deosebita siguranta anti-seismica, caramizile ISOSPAN se disting si prin alte proprietati cu caracteristici performante: inmagazinarea eficienta a caldurii, izolarea fonica perfecta; difuziunea vaporilor de apa prin pereti.In plus, fabricarea caramizilor si placilor izolatoare din conglomerate ce contin si aschii de lemn este o actiune ce sustine si conceptul civilizat de protectie a mediului inconjurator. Se curata padurile si vaile raurilor din zonele de deal si munte iar carbonul inmagazinat in aschiile de lemn nu se mai evacueaza in atmosfera sub forma de CO2.

DATE TEHNICE - CARAMIZI CU IZOLATIE TERMICA INTEGRATA

• Sistemul compozit de izolare termică GUTEX Thermowall/-plus Punctul de plecare in obţinerea unei clime sănătoase in locuinţă il constituie utilizarea unor materiale de construcţie, care satisfac criteriile de confort şi asigură o climă sănătoasă in casă. Termosistemul GUTEX - fiind un sistem ecologic compus dintr-o placă izolantă din fibre de lemn, unistratificată, omogenă, şi din elemente de tencuială – corespunde acestor cerinţe in cea mai mare măsură. Materialele naturale de mare valoare, aspectul şi aplicabilitatea eficientă pe măsură asigurate de avizul tehnic, sunt garantul siguranţei la care se aşteaptă prelucrătorul şi/sau constructorul de la un sistem compozit de izolare termică.


Grupa 51 B 2009-2010

8


Grupa 51 B 2009-2010

9


Grupa 51 B 2009-2010

10


Grupa 51 B 2009-2010

11

Părerea generală este aceea că imperativul moral pentru reducerea impactului clădirilor asupra

mediului revine arhitecţilor şi inginerilor din stadiul de proiectare, cea mai importanta contribuţie pe care o

pot avea fiind reducerea consumului de energie. Acest lucru nu implică numai strategii de locuinţe pasive

pentru clădire ca obiect singular, ci şi strategii urbane pentru problemele care influenţează consumul de

conbustibil fosil pentru clădiri, durata de viaţă a acestora şi transport.

Bibliografie: Brower, Michael; Cool Energy, The Renewable Solution to Global Warming; ed. Union of

Concerned Scientists, 1990 Gauzin-Muller, Dominique – Sustainable Living; ed. Birkhauser, 2007 Heidegger, Martin - Originea operei de artă, ed. Humanitas, 1995 Noica, Constantin - Locuinţă pentru om si izotopii săi Philliebert, Cedric – The present and future use of Solar Thermal Energy as a primary source

of Energy; Agentia Internationala de Energie, 2007 Richarz, Clemens; Schulz Christina; Zeitler Friedemann – Energy-Efficiency Upgrades; ed.

Detail Practice, 2007 Wigginton, Michael; Harris, Jude – Intelligent Skins; ed. Architectural Press, 2002 Willy Muller, ,,Port” – Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, ed. Actar, 2003 Bibliografie virtuală:

www.wikipedia.org www.passivhaustagung.de/Passive_House_E/passivehouse_definition.html http://unfccc.int/resource/docs/convkp/kpeng.html http://canmetenergy-canmetenergie.nrcan-rncan.gc.ca/eng/renewables/canren.html http://www.solarnavigator.net/geothermal_energy.htm http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1864315,00.html http://www.solarbuildings.ca http://en.wikipedia.org/wiki/Power_Purchase_Agreement http://www.buildingsolar.com/technology.asp http://www.nrel.gov/documents/trombe_wall.html http://en.wikipedia.org/wiki/Heat_island http://www.undergroundhousing.com/ http://en.wikipedia.org/wiki/Light_tube http://www.worldgbc.org/ http://www.naturalpaint.ro/ http://naturalpaint.blogspot.com/2009/02/vopsea-minerala-pentru-renovari.html\ http://www.eco-domo.ro/produse.html http://www.casasibiroul.ro/constructii/ecomodule.html http://www.casata9.ro/stiri-imobiliare/case-din-materiale-ecologice http://www.condo.ro/amenajari/arhitectura/1115/Alegerea-materialelor-pentru-constructii-ecologice.html http://www.e-sana.ro/index.php?a=1069

Documents

Materiale Sanatoase