Academia de Studii Economice
Managementul dezvoltrii i cercetrii
7 invenii care au schimbat lumea
Despre Inovare
Conform definitiei "Inovareainclude toate msurile tiinifice,
tehnice, organizatorice, comerciale i financiare necesare pentru a
asigura succesul realizrii dezvoltrii i comercializrii materialelor
i produselor noi sau mbuntite, a procedeelor noi sau perfecionate,
sau pentru introducerea i aplicarea unui nou serviciu
social".Restrngnd definiia de mai sus vom definiinovarea
catransformarea unei idei,n : un produs nou sau mbuntit, lansat pe
pia; un procedeu operaional (tehnologic) nou sau mbuntit, utilizat
n industrie sau alte activiti economice; un nou tip de serviciu
social; un nou tip de organizare a unei activiti.Insa de unde vine
oare aceasta inovare, acest concept de inovare, de unde porneste?
Personal, consider ca inovarea porneste de la o simpla idee ce iti
trece prin minte, in cel mai neasteptat moment, in cel mai scurt
timp posibil, intr-o fractiune de secunda, insa acea fractiune
poate schimba vieti, poate avea un impact deosebit. Cand apar cele
mai bune idei? Ei bine, atunci cand un grup de oameni se strang la
un loc, discuta si dezbat asupra unei problem de care toti sunt
pasionati.
Celulele creierului creeaza idei. Stresul omoara celulele
creierului. Stresul nu este o idee buna. Brain cells create ideas.
Stress kills brain cells,. Stress is not a good idea. -Richard
Saunders.
Din trecut in prezent1. PlugulUnul dintre cele mai inventive si
mai folositoare unelte aparute a fost plugul. Primul plug aparut nu
era nimic mai mult decat un bat solid cu un puncte de fier atasat.
Acesta a aprut prima data in Statele Unite la inceputul secolului
al XVIII-lea. Primul inventator al plugului a fost Charles Newbold
ce a primit si un premiu pentru inventia sa. Desi ar fi putut parea
o inventie buna, inovativa, primii fermieri americani nu au fost de
accord cu folosirea plugului yicand ca a otravit solul si a dus la
aparitia buruienilor. Plugul a facut munca oamenilor mult mai
usoara si rapida. Imbunatatirile aduse plugului au facut
agricultura atat de eficienta incat oamenii puteau recolta mult mai
multe cereal decat aveau nevoie pentru a trai. Si daca tot cultivau
atat de multe cereal un avantaj a fost ca au putut incepe si o mica
afacere, ducand astfel la comert.
2.RoataCea mai veche inventie a omului, dateaza inca din
antichitate din annul 3100 dinainte de Hristos. Roata a facut
transportul bunurilor, materialelor mult mai accesibilia si mai
eficienta. Cea mai veche roata a fost gasita in apropiere de
Slovenie, Ljubljana. Dei momentul i locul exact al inventrii roii
nu pot fi precizate, o teorie acceptat de cei mai muli este aceea c
roata a aprut iniial sub forma unui butuc rostogolit. Se presupune
c, ulterior, s-a trecut la discuri tiate din butuci, obinndu-se
astfel roi destul de greoaie i care se sprgeau uor, dar cel puin se
puteau rostogoli. n acea vreme, existau deja mijloace de transport,
destul de primitive ns, cum ar fi sania simpl sau un fel de targ
formata din doua prjini pe care se fixa un cadru, ce era tras de
animale sau chiar de ctre cltorul respectiv, dar aceste mijloace
erau n mod evident inferioare celor care vor avea la baz roata.
Cu siguran se tie c unul dintre primele tipuri de roat era
realizat din trei scnduri prinse cu traverse i cioplite sub forma
unui disc. Aceasta era o metod mai bun de obinere a unei roi dect
cea dintr-o singur bucat, mai ales dac ne gndim c roata a aprut
naintea inventrii drumurilor. O astfel de roat, montat la o sanie,
putem vedea n cea mai veche pictogram gsit n Sumer, din anul 3500
.Hr. Roata era un simbol folosit frecvent n scrierea sumeriana
timpurie cu pictograme; n plus, la mormintele regale din Kish, Sura
i Ur au fost descoperite vehicule cu roi, crue rudimentare ce
fuseser ngropate n jurul anului 3000 .Hr. Apariia roii de cru a
revoluionat transportul i a uurat mult povara omului, fermierii
sumerieni beneficiind astfel de un nou mijloc de transportare a
recoltelor pna la locuitorii din orae.
Modificarea ce a dus la o roat mult mai uoar, crescndu-i astfel
utilitatea, a fost spia, aprut n jurul anului 2000 .Hr. la carele
de lupt din Asia Mic. n acest moment roata devenea o modalitate de
transport, iar cruele i carele ncepeau s se specializeze n funcie
de aplicaiile pentru care erau folosite. Roata devenise o
necesitate n agricultur, n comerul la mare distan i n rzboi.Evoluia
cea mai semnificativ a fost cea a carului de rzboi, de la un model
greoi, tras de doi sau patru mgari slbatici, la varianta supl, cu
dou roi, tras de un cal cu care suntem familiarizai din filme i de
la televizor. Prin obinerea unei combinaii ntre un model uor i
rezistent al carului, un ansamblu mai uor al axei i roilor cu spie
i un harnaament bine gndit pentru cai, carul de lupt a revoluionat
arta rzboiului. Acest vehicul rapid i uor manevrabil a fost folosit
in rzboaie de toate marile armate ale celui de-al doilea mileniu
precretin, printre care cea a Egiptului, a arienilor din India i a
micenienilor din Grecia.
O contribuie major a romanilor la evoluia roii a fost
construirea a nenumrate drumuri. Ridicarea i conservarea unui
imperiu necesitau o bun comunicare i mobilitate a resurselor,
comerului i forelor armate. Drumurile au facilitat acest lucru.
Drumurile romanilor au rezistat timp de secole, iar unele dintre
acestea sunt folosite chiar i n prezent n Marea Britanie.Odat cu
scurgerea timpului s-a nregistrat i o evoluie continu a roii.
Apariia butucului metalic a furnizat acesteia o putere extraordinar
n centrul su, unde era montat pe o osie gresat. Chiar si roile
rupte puteau fi reconstruite n jurul butucului, acesta devenind
astfel o parte indispensabil a ansamblului. De asemenea, a aprut i
noiunea de anvelop sub forma unei benzi sau a unui inel metalic
care era ntins la cald n jurul jenii i care se contracta ulterior
la rcire, roata devenind astfel nu doar mai puternic n punctul de
contact cu solul, dar i mai rigid, obinndu-se astfel un ansamblu
mai solid.
2. Comunicarea
Este una dintre cele mai bune inventii ale omului Comunicarea
face parte din viata de zi cu zi a acestuia, astfel pentru ca si-a
dat seama de importanta comunicarii, de cat de importante sunt
informatiile primite, Samuel Morse a inventat telegraful electric
in 1836. Telegraful, telefonul, radioul, televiziunea sunt unele
dintre inventiile care au avut impact in lume, dar totusi pentru un
impact atat de mare acesta a necesitat si un efort la fel de mare.
Si pentru ca lumea a evoluat am ajuns si la conceptul de wirless
aparut la inceputul secolului XX.
n anul 1895, Marconi a realizat prima transmisiune radio catre
un remorcher aflat la 18 mile departare; astfel s-au nascut
comunicatiile radio. Tehnologia radio s-a dezvoltat rapid, permitnd
transmisia pe distante din ce n ce mai mari, cu o calitate mai
buna, dispozitivele fiind mai mici si consumnd mai putin, fiind mai
ieftine.Primele sisteme radio transmiteau semnale analogice; astazi
majoritatea sistemelor transmit semnale digitale (biti); acesti
biti sunt luati fie direct de la o sursa de semnal sigitala, fie se
digitizeaza un semnal analogic.Prima retea wireless a fost
dezvoltata la UniversitateaHawaii n anul 1971; aceasta retea
permitea celor 7 computere raspndite pe cele 4 insule sa cumunice
cu un calculator central folosind undele radio - ALOHANET.
Aceste evolutii in domeniul tehnologiei comunicatiilor au adus
un extraordinar benefiuciu omenirii. In interval de aproximatic 120
de ani, am trecut de la o lumea in care ar fi putut dura saptamani
bune pentru a auzi stiri din intreaga tara, intr-o lume in care
putem afla informatii, evenimente care au loc pe cealalta parte a
globului. Aparitia comunicarii in masa a pus la dispozitia noastra
foarte multe informatii si a modificiat modul in care oamenii
interactioneaza.
3. Motorul cu abur Prima main cu aburi a fost inventat n secolul
I e.n. de ctre inginerul grec Heron din Alexandria. O sfer goal pe
dinuntru era pivotat pe dou tuburi prin care trecea aburul dintr-un
mic fierbtor. Aburul umplea sfera i ieea prin evi dispuse n pri
opuse ale acesteia. Jeturile de abur care neau determinau sfera s
se roteasc. Totui, n ciuda faptului c era o invenie interesant,
maina nu servea unui scop util.Primul om care a avut ideea de a
transforma pompa cu piston n main termic, a fost francezul Denis
Papin n anul 1679. Din pcate nu a putut s o pun n practic din lips
de fonduri. El a murit n srcie, n 1714.Primul motor cu abur a fost
proiectat n 1698 de Thomas Savery, un inginer englez. Acest motor
era conceput s pompeze apa din mine, dar singura lui ntrebuinare a
fost s pompeze apa n casele nalte din Londra.Primul motor
performant a fost construit n 1712 de inginerul Thomas Newcomen,
din Cornwall. Acest motor avea un bra mare care pompa apa cu o
frecven de 16 micri de du-te-vino pe minut. n 1776, James Watt, un
constructor scoian de mecanisme, a adus nbuntiri motorului lui
Newcomen.Nicolas Cugnot a fost primul care, n 1769, a folosit
motorul cu abur la un vehicul. Acest vehicul putea transporta 4
persoane, dar a fost folosit la transportularmamentului greu.
Viteza maxim care a fost atins cu acest vehicul a fost de 5
km/h.
4. Automobilul; Daca motorul cu abur a mobilizat industria,
automobilul a mobilizat intreaga populatie. Istoria automobilului
ncepe n 1769, o dat cu crearea automobilului cu motorului cu abur i
care putea transporta persoane la bord. n 1806, apar vehiculele
dotate cu motoare cu ardere intern care funcionau cu combustibil
lichid. n jurul anului 1900, apar i vehiculele cu motor
electric.Automobilul se impune cu rapiditate n rile dezvoltate ca
principal mijloc de transport. Industria constructoare de
automobile ia un avnt puternic mai ales dup cel de-al Doilea Rzboi
Mondial. Dac la nceputul secolului XX existau cteva sute de mii, la
nceputul perioadei postbelice existau pe plan mondial peste 500.000
de automobile, ca n 2007 producia mondial anual s depeasc 70 de
milioane de uniti.
5. Becul
Becul Primul bec a fost inventat in 1800 de Humphry Davy, un om
de stiinta englez. El a inventat o baterie si a conectat la ea 2
fire si o bucata de carbon. Carbonul s-a aprins producand lumina.
Acesta tehnica de obtinere a luminii s-a numit arc electric. Se
considera insa ca lumina electrica a fost inventata consecutiv de 2
oameni: Thomas Edison in SUA si de Sir Joseph Wilson Swan in
Anglia. Ca sa se creeze lumina, este nevoie de un filament intr-un
balon fara oxigen pentru ca oxigenul face ca filamentul sa arda cu
flacara. Primul care a inventat becul a fost Swan si a descoperit
ca un filament facut din carbon functioneaza. El a avut probleme
insa cu vidarea bulbului de sticla - scoaterea completa a
oxigenului din bulb. Edison a experimentat alte sute de filamente
confectionate din diverse materiale. In 1879 el a construit un mic
bec pentru a fi utilizat in locuinte. La inceput, filamentul insa
nu a rezistat decat cateva ore si s-a ars. La sfarsitul anilor 1880
a produs un bulb care a luminat 1.500 de ore.
6. CalculatorulLumea de astazi este invadata de produsele unui
domeniu relativ nou, foarte dinamic si cu implicatii majore in
toate domeniile activitatii umane, inclusiv in cel domestic. Este
vorba de stiinta si ingineria calculatoarelor, care preocupa,
intr-o masura necunoscuta pana In prezent de nici un alt domeniu,
atat pe specialisti, cat si pe utilizatorii rezultatelor
domeniului.
Lumea doreste sa stie mai multe despre sistemele de calcul, care
sunt posibilitatile lor, la ce pot fi folosite si la ce nu. Toti
cei care au butonat macar odataun calculator cunosc, de exemplu,
jocurile, mai mult sau mai putin amuzante, foarte usor de invatat,
deci la indemana oricui. Totusi, foarte putini cunosc informatii
despre aparitia calculatorului in lume.
Astfel, cu mai bine de 300 de ani in urma, si anume in 1642,
inventand prima masina de calcul aritmetic, Blaise Pascal
(1623-1662) -matematician, fizician, scriitor si filozof francez-
si-a dat seama ca acest mecanism, reprezentand o unealta a
gandirii, este si va ramane o creatie tehnica.In acest sens, in
Cugetarile sale, el afirma: Masina aritmetica produce efecte care
se apropie mai mult de gandire decat tot se fac animalele;dar nu
face nimic ce ne-ar putea determinasa spunem ca ea are vointa, ca
animalele.
Ca definitie, prin calculator se intelege orice mijloc de calcul
automat, care permite sa fie efectuate operaii aritmetice sau
afgebrice conform unui program dinainte stabilit.In anul 1885 in
America, William Seward Burroughs (1857-1898) trece la fabricarea
unui model imbunatatit de masini de calcul.
Din anul 1920 incepe o noua etapa in construirea de masini de
calcul; de acum inaite se trece la introducerea dispozitivelor
electromagnetice, cum ar fi releele electromagnetice, sesizoare
electrice, motoroase electrice si imprimarea informatiilor pe banda
de hartie sau pe cartele perforate.
Intre anii 1939-1944 profesorul H Aiken de la Universitatea
Harvard, impreuna cu specialistii de la International Buisness
Machines (I.B.M.), a realizat primul calculator automat, denumit
Mark-1. Acesta era un calculator electromecanic in schema caruia
s-au folosit cu precadere relee electromagnetice. In acelasi timp,
John Newmann pune la punct codificarea operatiilor din calculator
aplicand codul binar.
La scurt interval dupa realizarea calculatorului Mark-1, se
trece la realizarea de calculatoare cu tuburi electronice, denumite
si calculatoare electronice de generatia I. Primul calculator din
aceasta generatie, denumit Eniac, a fost realizzat intre anii
1942-1946 la Universitatea din Pennsylvania. Calculatorul continea
circa 18000 tuburi electronice, era destul de voluminos, iar
functionarea lui necesita un consum destul de mare de curent
electric.
In tara noastra, primul calculator electronic a fost realizat de
IFA in anul 1957. Era un calculator cu tuburi electronice, deci din
generatia I si avea o viteza de 50 de operatii pe secunda. Acestui
calculator I s-a dat numele de CIFA-1. Alte calculatoare s-au mai
realizat la Institutul Politehnic din Timisoara si la Institutul de
calcul din Cluj.
Astazi, aproape ca nu exista domenii in care calculatorul
electronic sa nu fi patruns.Internetul
Triumf al tehnologiei dezvoltate de om de-a lungul mileniilor,
internetul care azi ne influeneaz n att de mare msur existena are o
istorie scurt, dar dens i accelerat, jalonat de cteva momente de
referin, care l-au structurat n forma pe care o cunoatem azi.
Subiect prea vast pentru a putea fi tratat pe larg n spaiul unui
articol, istoria internetului poate fi totui condensat ntr-o serie
de momente-cheie, puncte de reper pe parcursul celei mai
spectaculoase evoluii tehnologice din istoria umanitii.Secolul al
XIX-lea: sisteme precursoareNu era chiar internet, i totui... Dac
ne gndim la transmisiile globale de date - treaba pe care o face
azi internetul, cu asemenea vitez, amploare i acuratee - aceasta,
ca fenomen, exist nc de mult vreme, datnd de dinainte de apariia
computerelor. S considerm, de pild, drept un precursor al
internetului, telegraful, care a revoluionat transmisia de date i
care era, pentru strbunicii notri, o minune a tehnologiei la fel de
copleitoare ca i internetul pentru noi. Utilizat intens n domeniul
militar, n ziaristic, n politic i afaceri, ca i n viaa privat de zi
cu zi, telegraful a schimbat viteza cu care se mica lumea i a
deschis era comunicaiilor globale.Anii '50: primele elementeUn
factor esenial n evoluia internetului a constituit-o dezvoltarea
computerelor, ncepnd din anii 1950. Mari ct o camer (i lente n
comparaie cu cele de azi), aceste prime calculatoare permiteau
transmisiile de date de la un computer principal la terminale i, n
ciuda aspectului greoi, au reprezentat o etap esenial n apariia
fenomenului.Anii '60 - '70: de la viziune la primele reele
informaticeInformaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider
(1915 -1990), una dintre cele mai de seam personaliti din istoria
IT, n lucrarea sa Man-Computer Symbiosis, arunca o scurt privire n
viitor, spre o lume n care reele de computere, conectate prin linii
de comunicaie de band larg, vor ndeplini funciile unor biblioteci
imense. Iar n1962, Licklider i Welden Clark au publicat o lucrare
intitulat "On-Line Man Computer Communication", ce oferea una
dintre primele viziuni ale unei lumi "nfurate" ntr-o reea
informatic global. Pentru ei, acesta era viitorul, pentru noi,
reprezint deja realitatea pe care o trim.Pe baza ideilor lui
Licklider, n1969, ntre universitatea California - Los Angeles i
Institutul de Cercetare Stanford a fost instalat o legtur printr-o
reea numit ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network), a
crei dezvoltare fusese finanat de Departamentul Aprrii din SUA. n
acelai an, ARPANET s-a extins prin adugarea a nc 2 noduri de reea -
la Universitatea Utah i Universitatea California - Santa Barbara.Nu
pare mare lucru, fa de dezvoltarea de acum, dar era un nceput Ct de
important a fost acest nceput, ct de mult s-a dovedit el a rspunde
unei necesitilor i dorinelor oamenilor, se vede din ritmul rapid n
care s-a dezvoltat ARPANET: pn n 1981, numrul de noduri a crescut
la 213.Anii 1960 i 1970 au reprezentat o perioad crucial n
dezvoltarea reelelor de transmisie de date; n aceeai epoc, reele
similare, de mici dimensiuni, au fost instalate n Marea Britanie
(Mark I), n Frana (CYCLADES), n SUA (Merit Network) . a.Toate
aceste reele operau pe principiul comutaiei de pachete (sau
comutaiei asincrone), o tehnic de comunicaii digitale care const n
separarea mesajelor n blocuri de dimensiuni reduse (pachete), ce
sunt ulterior transmise unul cte unul prin reea, ntr-o succesiune
rapid, pn la receptor, unde sunt reasamblate n forma mesajului
iniial.
1978: prima reea internaionaln acest an, British Post Office,
compania de servicii financiare i de comunicaii Western Union
International i firma de comunicaii Tymnet i-au unit forele pentru
a crea prima reea de comutaie de pachete internaional,
International Packet Switched Service (IPSS). Reeaua s-a extins
spectaculos n Europa i SUA, ajungnd pn n 1981 s deserveasc i
Canada, Australia i Hong Kong, iar n anii 1990 devenind o
infrastructur extins la nivel global.n paralel, apruser i alte
tipuri de reele, mai mult sau mai puin extinse, ce foloseau
tehnologii de comunicaie diferite, dar toate la un loc creau o
infrastructur ce acoperea o mare parte a lumii. Era momentul ca
aceste "petice" s fie reunite ntr-o reea cu adevrat global, unitar
din punct de vedere al funcionrii. Cu alte cuvinte, totul trebuia
adus la un numitor comun.Era nevoie de un protocol de reea - un
sistem de reguli i convenii care s guverneze comunicare ntre
dispozitivele ataate la reea; un fel de limbaj comun n care toate
computerele legate n reea s se poat nelege ntre ele. Formatul
mesajului, temporizarea, controlul erorilor, iniierea i finalizarea
sesiunii de transfer al datelor i multe alte detalii legate de
comunicaiile de date sunt determinate prin protocolul de reea.1974:
apare termenulinternetUn protocol de reea realizat n1974(RFC
675-Specification of Internet Transmission Control Program), de
ctre Vinton Cerf, Yogen Dalal i Carl Sunshine, coninea
cuvntulinternet, prescurtare de lainternetworking.Pesemne c nici
autorii nu prevedeau succesul pe care l va avea acest termen,
devenit azi unul dintre cele mai uzitate substantive.Internetul
este, aadar, o reea unitar de computere i alte dispozitive cu
adrese computerizate, toate conectate ntre ele i opernd coordonat
graie unui ansamblu standardizat de protocoale de transfer de
date.Se confund adesea noiunea de internet cu cea de WWW (World
Wide Web); ele nu sunt ns acelai lucru, cci WWW este numai una
dintre aplicaiile internetului (e-mail-ul, de pild, este alta).WWW
este un sistem de documente hipertext interconectate, ce pot fi
accesate prin internet.Omul pe care lumea l descrie adesea - n mod
eronat - drept "inventatorul internetului", britanicul Tim
Berners-Lee (astzi Sir Timothy Berners-Lee) este, n realitate, cel
care a inventat World Wide Web, ca o aplicaie major a Internetului
care exista deja.Din anii '90 pn azi i mai departeEl a elaborat n
1989 o prim propunere n acest sens, iar la 25 decembrie 1990,
mpreun cu Robert Cailliau (un informatician belgian care lucra la
CERN - Organizaia European pentru Cercetare Nuclear), a realizat
prima comunicare prin intermediul HTTP, un protocol pentru
transferul documentelor hipertext. Concluzii Aparitia si
dezvoltarea plugului au facut munca omului mult mai usoara, dar a
si condus la aparitia comertului, astfel omul putea sa obtina si
alte bunuri in schmbul altor bunuri. Cu siguranta ca roata, cea mai
timpurie inventia a omului a fost una dintre cele mai bune, care cu
siguranta nu a aparut gdandindu-ne la teorii ci din simpla nevoie
de dezvoltare si inovare. Dezvoltarea si cerecetarea din domeniul
comunicarii au avut un impact deosebit in intreaga lume, facilitand
obtinerea informatiei mult mai usor, dar si modul in care oamenii
interactioneaza si formeaza legaturi. Becul; cu totii ne putem
imagina cum ar fi fost daca nu am fi avut electricitate.
Comunicarea nu s-ar fi putut dezvolta, studiul ar fi fost mult mai
dificil, sanatatea omului ar fi fost si aceasta pusa la incercare.
In prezent calculatorul si internetul reprezinta cuplul din varful
dezvoltarii inovarii si cercetarii.
Bibliografie
https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/03/05/inventii-in-istorie-roata/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_abur
http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_automobilului
http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Istoria-comunicatiilor-wireles1628221622.php
http://www.businessinromania.eu/static/ro/ro-inovare/index.html
http://www.geniusstuff.com//blog/list/10-inventions-changed-world/
http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/calculator/istoria-computerului-din-1939-pana-in-zilele-noastre-1076329
9
