MEDICINA DENTARA 5 Care este teritoriul anesteziat obtinut ... · Anestezia nervului alveolar inferior- repere: creasta temporala situata medial si posterior de marginea anterioara

MEDICINA DENTARA- propuneri intrebari -

Tema nr. 1

Anestezia in medicina dentara

Bibliografie asociata temei:

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.

pag. 6-53

Care din substantele anestezice enumerate mai jos face parte din grupa derivatilor esterici:

Procaina (Novocaina)

Bupivacaina

1

A.

Hostacaina

Articaina

Mepivacaina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 6)

Care este anestezia locala in care se obtine anestezia dintelui dar nu si a partilor moi:

anestezia topica

anestezia locala prin infiltratie

2

A.

anestezia tronculara-periferica

anestezia bazala

anestezia intraligamentara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 22)

Anestezia topica se poate folosi pentru anestezia nervului:

lingual, in santul mandibulo –lingual , in dreptul molarului de minte

alveolar supero-anterior

3

A.

mentonier

incisiv

alveolar inferior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 19)

Reperele pentru anestezia „la tuberozitate” sunt:

creasta zigomato-alveolara

radacina meziala a molarului de 6 ani

4

A.

mucoasa fixa

creasta temporala

creasta temporo-zigomatica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 24)

Care este teritoriul anesteziat obtinut dupa anestezia nervului nazo-palatin:

treimea anterioara a fibromucoasei palatine

cele doua treimi posterioare ale fibromucoasei palatine

5

A.

gingia palatina din dreptul molarilor superiori

septul nazal , baza si aripa nasului

podeaua nazala si celulele etmoidale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 25)

Anestezia locala prin iniltratie este:

anestezia topica

anestezia submucoasa

6

A.

anestezia intradermica

anestezia subcutanata „in straturi”

anestezia subcutanata „in baraj”

B.

C.

D.

E.

(pag. 20)

Anestezia tronculara periferica se adreseaza:

unui singur dinte

filetelor nervoase terminale

7

A.

numai pulpei dentare , ligamentelor alveolo-dentare, gingie , os alveolar

unui trunchi nervos si ramurilor sale

si partilor moi inervate de trunchiul nervos anesteziat

B.

C.

D.

E.

(pag. 23)

Pentru anestezia nervului palatin anterior se folosesc urmatoarele repere:

ultimul molar la 1cm deasupra coletului

la 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide

8

A.

santul palatin in dreptul molarului unu

papila incisiva

gaura incisiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 26-27)

Anestezia nervului alveolar supero-anterior – teritoriul anesteziat:

dintii frontali superiori (IC,IL,C)

mucoasa vestibulara si periostul in aceasta zona

9

A.

peretele anterior al sinusului maxilar si mucoasa care il tapeteaza

jumatate din buza superioara corespunzatoare

zona tuberozitatii

B.

C.

D.

E.

(pag. 28)

Pag. 1 din 157

Anestezia nervului alveolar inferior- repere:

creasta temporala situata medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular

plica pterigomandibulara

10

A.

planul de ocluzie al molarilor inferiori

creasta temporala situata exterior si posterior de marginea posterioara a ramului mandibular

planul de ocluzie al dintilor superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 29)

Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce priveste tehnica de anestezie George Gaw – Gates:

directia acului este inapoi si inafara

punctia se realizeaza in mucoasa obrazului

11

A.

acul patrunde in preofunzime 3-3,5cm

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucal si nervul auriculo-temporal

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucal

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce priveste tehnica de anestezie Veisbrem :

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucal

punctia anestezica se poate practica la 1,5 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori

12

A.

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucal, nervul maseterin

directia acului este perpendiculara pe planul mucos

acul patrunde 1,5 cm si ia contact cu planul osos la nivelul tuberozitatii mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Nervul bucal:

inerveaza gingia vestibulara de la gaura mentoniera inapoi

este o anestezie de completare a anesteziei la Spix

13

A.

substanta anestezica este injectata submucos, in vestibulul inferior

inerveaza planseul bucal

inerveaza lobulul urechei

B.

C.

D.

E.

(pag. 31)

Anestezia nervului mentonier si incisiv:

se anestezieaza dintii frontali inferiori de partea cu anesteza

anestezia se face in gaura mentoniera

14

A.

directia acului este oblica in jos, inauntru si inainte

punctia se practica in mucoasa mobila, in dreptul radacinii meziale a primului molar inferior

sunt anesteziati si premolarii inferiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale:

necroza mucoasei

durerea

15

A.

trismus

tulburari oculare

alveolita postextractionala

B.

C.

D.

E.

(pag. 39)

Sincopa vaso-vagala

se descriu trei stadii

in stadiul presincopal apare paloarea faciala,greata,cascat,hiperventilatie

16

A.

in stadiul sincopal apare pierderea brusca si tranzitorie a starii de constienta

pierderea cunostintei este manifestarea clinica a hipoxiei cerebrale acute

condiuta terapeutica va avea ca obiectiv imbunatatirea pana la normalizare a irigatiei si oxigenarii cerebrale

B.

C.

D.

E.

(pag. 43)

Manifestarile clinice ale alergiei sunt:

prurit

eritem

17

A.

angioedem

dispnee cu wheezing

hipertensiune arteriala

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Accident general hipoglicemic –tablou clinc

senzatie acuta de foame

confuzie mentala, letargie

18

A.

greata si cresterea motilitatii gastrice

crestere capacitatii la efort


B.

C.

D.

E.

(pag. 50)

Pag. 2 din 157

Gaura infraorbitala este situata:

la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior

la unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna a marginii infraorbitale

19

A.

pe aceeasi linie cu gaura mandibulara

la 5mm inauntrul liniei verticale mediopupilare

pe linia verticala ce trece intre cei doi premolari superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 28)

Tema nr. 2

Extractia dentara



pag. 64-102

Contraindicatiile relative generale ale extractiei dentare pot fi:

boli cardiovasculare cu risc mediu

tratamente anticoagulante

1

A.

tulburari urinare

colecistita

abcese perimandibulare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Recomandari dupa extractia dentara simpla:

Se mentine pansamentul supraalveolar timp de 2 ore

Se pot face clatiri usoare cu solutii de antiseptice dupa indepartarea pansamentului supraalveolar

2

A.

Spalatul dintilor este permis a se incepe in aceeasi zi cu extractia

Edemul postoperator poate fi redus folosind un prisnit rece aplicat pe obraz in zona extractiei

Se instituie obligatoriu antibioterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Fractura tuberozitatii maxilare

Este un accident ce survine frecvent in timpul extractiei oricarui molar superior

Daca fragmentul osos ramane atasat de periost se indeparteaza chirurgical

3

A.

Defectul se inchide prin sutura secundara a mucoasei acoperitoare

Se pot produce comunicari oro-sinusale largi

Daca dintele si tesutul osos formeaza corp comun se indeparteaza impreuna.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Lezarea n. lingual in timpul extractiei molarilor inferiori

Apare frecvent in cazurile extractiei molarului de minte

Tulburarile nu acecteaza foarte mult pacientul

4

A.

Se evita rezectia corticalei vestibulare pentru a nu leza n. lingual

Trepanarea osoasa se face cat mai mult la nivelul corticalei linguale

Recuperarea spontana in urma lezarii nervului este mult mai putin probabila

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Extractia molarului 2 superior:

Morfologia molarului 2 este similara cu cea a molarului 3 superior

Radacinile sunt mai lungi si mai putin divergente ca la molarul unu superior

5

A.

Tehnica este aceasi ca la toti molarii superiori

Instrumentarul folosit este similar celui utilizat pentru extractia molarului 3 superior

Este extras mai usor decat molarul unu superior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Contraindicatii locale ale extractiei dentare sunt:

Leziuni locale ale mucoasei orale

Sinuzita maxilara rinogena

6

A.

Boli cardiovasculare

Procese supurative cronice

Procese supurative acute

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

In cazul pacientilor care urmeaza tratamente anticoagulante:

Prezinta un risc major de sangerare masiva

Extractia se practica doar la INR <2.5

7

A.

Sutura plagii postextractionale nu este obligatorie

Se recomanda aplicarea unei placi de protectie ce se mentine 48-72 de ore

Se reia medicatia anticoagulanta a 3 a zi dupa extractie

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Pag. 3 din 157

Extractia incisivilor superiori:

Osul alveolar prezinta o grosime mai redusa palatinal

Decolarea gingivo-mucoasei are rol de a mari dimensiunile coroanei clinice a dintelui

8

A.

Se aplica mai intai falca vestibulara a clestelui, dupa care falca palatinala

Luxarea dintelui se realizeaza in sens vestibulo-oral

Miscarile de rotatie nu sunt indicate a se aplica

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Chiuretajul alveolei postextractionale:

Nu este indicat dupa extractii simple

Indeparteaza tesuturile patologice restante

9

A.

chiuretajul fundului alveolei se face cu presiune bine dozata

Se face cu o chiureta dreapta la mandibula sau una curba la maxilar

Este indicat dupa orice extractie dentara

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Sutura postextractionala:

este obligatorie dupa orice extractie

se recomanda si in cazul extractiilor simple

10

A.

daca marginile plagii nu se pot afronta in totalitate nu se face sutura

sutura protejeaza chiagul alveolar

dirijeaza cicatrizarea

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Extractia premolarului 1 superior:

premolarul 1 superior are frecvent o radacina si mai rar doua radacini

corticala vestibulara este mai sbtire decat cea palatinala

11

A.

luxarea se face in sens vestibulo-oral

dintele va fi extras prin tractiune in sens ocluzal si usor palatinal

clestele se aplica cat mai apical

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Extractia caninului superior:

Radacina caninului determina prezenta eminentei canine

frecvent corticala palatinala este subtire

12

A.

decolarea gingivo-mucoasei se face cu ajutorul elevatorului sau sindesmotomului curb

o complicatie a extractiei este fracturarea unei portiuni din corticala palatinala

dupa luxatie, dintele este tractionat pe o directie vestibulo-incizala

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Extractia molarului de minte superior erupt pe arcada:

are de obicei radacinile divergente

este extras cu clesti speciali pentru molari de minte superiori

13

A.

este extras cu clesti speciali pentru molari de minte superiori

frecvent extractia se face doar cu elevatoarele

fractura tuberozitatii este mai mica daca se foloseste elevatorul curb pentru extractia molarilor de minte superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Extractia molarului de minte mandibular erupt:

are de obicei radacini conice, fuzionate

osul alveolar este mai subtire vestibular

14

A.

osul alveolar prezinta o mare duritate la nivel retromolar

se descriu doua tehnici distincte de extractie a molarului trei mandibular

anestezia se realizeaza prin procedee diferite fata de cele folosite pentru ceilalti molari mandibulari

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Reguli in folosirea elevatorului drept:

se aplica intotdeauna vestibular si lingual

suprafata convexa a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele ce trebuie extras

15

A.

in timpul luxatiei nu se folosesc ca sprijin dintii adiacenti pentru a evita lezarea sau luxarea acestora

elevatorul drept nu se foloseste pentru extractia dintilor pluriradiculari daca radacinile nu au fost separate

capatul activ al elevatorului trebuie sa fie liber pentru a luxa dintele

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Indicatiile de extactie a dintilor permanenti sunt multiple find legate de:

starea dintelui respective

starea dintilor antagonisti

16

A.

patologia structurilor adiacente

afectiunile asociate

tehnica aleasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Pag. 4 din 157

Indicatiile extractiei dentare legate de patologia dento- paradontala:

dinti cu parodontopatie marginala cronica si mobilitate de gradul II- III

dinti malpozitionati

17

A.

dinti mult extruzati

dinti care au determinat procese supurative sinusale

dinti care intretin sinuzita maxilara odontogena

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatiile extractiei dentare legate de patologia pseudotumorala sau tumorala de cauza dentara:

dinti care au dus la aparitia unor leziuni hiperplazice reactive (epulis-like)

dinti care au suferit transformari chistice

18

A.

dinti vecini care sunt prinsi in procesul tumoral

dinti inclusi ce nu mai pot erupe

dinti cu distructii coronoradiculare intinse

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatii extractiei dentare legate de patologia traumatica OMF

dinti cu fracturi radiculare, oblice sau longitudinale

dinti din focare de fractura ale oaselor

19

A.

dinti erupti ce provoaca inghesuiri

dinti in malpozitie care produc leziuni traumatice

dinti luxati complet in urma traumatismelor OMF

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatiile extractiei dentare legate de anomalii de numar, forma, pozitie ale dintilor:

dinti inclusi ce nu mai pot erupe

dinti inclusi ce provoaca inghesuiri

20

A.

dinti extruzati

dinti luxati complet

dinti in malpozitie ce nu pot fi redresati ortodontic

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt:

leucemia acuta

prolaps de valva mitrala

21

A.

infarct miocardic mai recent de 4 luni

infarct miocardic mai vechi de 6 luni

procese supurative acute

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Contraindicatiile locale ale extractiei dentare sunt:

stomatita orala

sinuzita maxilara rinogena

22

A.

leucemie acuta

abcese periosoase

tumori benigne labio- cervicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Tema nr. 3

Patologia eruptiei dentare



pag. 116-122, 131-157, 159-169

Factorii ce nu usureaza odontectomia M3 inferior.

raportul direct cu canalul mandibular

spatiul fata de molarul doi

1

A.

pozitie mezio- angulara

radacini conice sau fuzionate

spatiu parodontal larg

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 141)

In etiopatogenia incluziei dentare sunt incriminati factori locali

anomalii cromozomiale

tulburari metabolice

2

A.

despicaturile labio-maxilo-palatine

persistenta pe arcada peste limita normala cronologica a dintelui temporar

dizostoza cleidocraniana

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 131)

Complicatii septice locale asociate incluziei M3 inferior

septicemia

osteomielita

3

A.

tromboflebita de sinus cavernos

abces endooral

meningita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 141)

Pag. 5 din 157

Contraindicatiile redresarii chirurgical- ortodontice a caninului inclus

pacienti tineri

spatiu insuficient pe arcada si nu poate fi creat prin metode ortodontice

4

A.

dintele nu prezinta anomalie de forma sau volum

dintele se afla este intr-o pozitie verticala sau normal oblica

incluzia nu este profunda

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 165)

Complicatiile dupa odontectomia molarului de minte inferior

luxatia ATM

fractura mandibulei

5

A.

hemoragia postextractionala (precoce sau tardiva)

lezarea pachetului vascular nervos alveolar inferior

luxatia sau fractura molarului de 12 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Factori locali incriminati in incluzia dentara

reducerea spatiului de pe arcada

cauze toxice (Raze X)

6

A.

modificarea axului de dezvoltare a dintelui

osteoscleroza procesului alveolar

disostoza cleidocraniana

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Factori generali incriminati in incluzia dentara

deficite de crestere scheletala in anomaliile dento- maxilare (sindromul compresiei de maxilar)

sindromul Down

7

A.

avitaminoze (in special vitamina D)

tendinta filogenetica de reducere dimensionala a structurii osoase scheletale

disfunctii endocrine

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Complicatii mecanice specifice incluziei dentare

pericoronarita

incongruenta dento- alveolara, rotatii, torsionari

8

A.

leziuni carioase

chisturi mandibulare

fracturi mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 122)

Factori care usureaza odontectomia M3 inferior

pozitia mezio- angulara

radacini lungi si subtiri

9

A.

clasa C dupa Pell si Gregory

spatiu paradontal ingust

radacini formate pe 1/3 sau 2/3

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Tulburari nervoase asociate eruptiei si/ sau incluziei molarului de minte inferior

mortificari pulpare si resorbtii radiculare ale molarului de 12 ani

trismus

10

A.

sialoree, asialie

nevralgi dentare

gingivostomatita

B.

C.

D.

E.

(pag. 144)

Decapusonarea molarului de minte inferior este indicata in urmatoarele situatii:

spatiu suficient pe arcada

incluzie osoasa partiala sau totala

11

A.

incluzie verticala

capuson de mucoasa subtire, care acopera fata ocluzala a molarului de minte

spatiu retromolar insuficient

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Factori care ingreuneaza odontectomia M3 inferior

radacini conice sau fuzionate

contact strans cu molarul doi

12

A.

incluzie osoasa completa

clasa I dupa Pell si Gregory

pozitia mezio- angulara

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Contraindicatiile decapusonarii molarului de minte inferior

incluzie verticala

anomalii de forma sau volum ale coroanei si/ sau radacinilor molarului de minte

13

A.

incluzie submucoasa

capuson de mucosa gros

spatiu retromolar insuficient

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Pag. 6 din 157

Acidente ce se pot produce in cursul odontectomiei M3 superior

luxarea sau facturarea molarului de 12 ani

fractura tuberozitatii

14

A.

hemoragie postoperationala

luxatia mandibulei

comunicare oro- sinuzala

B.

C.

D.

E.

(pag. 157)

Complicatiile dupa odontectomia M3 inferior sunt legate de:

luxatia mandibulei

fractura de unghi mandibular post operator

15

A.

durerea, edemul si trismusul postoperator

inghitirea sau aspirarea unor fragmente dentare sau osoase

complicatii infectioase

B.

C.

D.

E.

(pag. 151)

La examenul clinic al arcadelor dento- alveolare pot fi observate o serie de odificari care pot sugera prezenta incluziei dentare

prezenta pe arcada a dintelui temporar (insotita de lipsa dintelui definitiv)

absenta tremelor si diastemelor

16

A.

deplasari, rotatii si migrari ale dintilor vecini

prezenta unor fistule cronice

absenta proceselor inflamatori ale mucoasei (pericoronarite)

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

Factori locali incriminati in etiopatogenia incluziei dentare

despicaturile labio- maxilo- palatine

densitatea osului inconjurator

17

A.

anemiile

persistenta de lunga durata a dintilor temporari

traumatisme sau infectii ale germenelui dentar

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Infectarea sacului pericoronar a molarului inclus se produce astfel:

printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobila

de la o gangrena complicata a dintilor antagonisti

18

A.

de la o punga parodontala de vecinatate

pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase

de la un focar de osteomielita

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Indicatiile redresarii chirurgical- ortodontice a caninilor inclusi

dintele prezinta anomalii de forma sau volum

dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normal de eruptie

19

A.

incluzia este profunda

dintele este intr-o pozitie orizontala

la pacienti tineri

B.

C.

D.

E.

(pag. 165)

In odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii

luxarea dintilor vecini

deschiderea foselor nazale

20

A.

fractura procesului alveolar

complicatii infectioase

deschiderea sinusului maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 161)

Tema nr. 4

Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale



pag. 174-194

Indicatiile rezectiei apicale

resorbtii radiculare externe sau interne

fractura radiculara verticala

1

A.

obturatii de canal in exces ce nu mai pot fi indepartate

raportul nefavorabil coroana radacina

cai false, perforatii ale podelei camerei pulpare

B.

C.

D.

E.

(pag. 174)

Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale

imposibilitatea de abord mai ales in cazul efectuari interventiei la dintii laterali

resturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare

2

A.

vecinatatea unor formatiuni anatomice

pacienti cu teren nefavorabil

fractura radiculara orizontala

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Pag. 7 din 157

Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale

corticala vestibulara groasa

dinti fara valoare protetica

3

A.

daca dupa indepartarea apexului raman 2/3 din lungimea radacinii implantata in os sanatos

parodontopatie marginala cronica

imposibilitate de abord din cauze diverse (microstomie, sclerodermie)

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicala

dimensiunile limitate ale lamboului ofera un acces minim

pacientul poate mentine o buna igiena orala

4

A.

necesita o anestezie locala extinsa

nu se intervine asupra margini gingivale libere

nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Dezavantajele lamboului intrasulcular triunghiular (sau “in L”)

sutura interdentara este mai dificila

este indicat pentru dintii cu radacini scurte

5

A.

irigatia lamboului este minima

interesarea festonului gingival poate duce la un deficit fizionomic

igiena orela mai dificil de mentinut

B.

C.

D.

E.

(pag. 178)

Dezavantajele lamboului intrasulcular trapezoidal pentru rezectia apicala

tensiunea in lambou este minima

vascularizatia lamboului este deficitara

6

A.

radacinile dentare sunt vizibile in totalitate

sutura interdentara este mai dificila

decolarea lamboului dificila la inceput

B.

C.

D.

E.

(pag. 179)

Avantajele lamboului Ochsenbein- Luebke in rezectia apicala

accesul este favorabil dupa decolarea lamboului

irigatia lamboului este maxima

7

A.

festonul gingival nu este interesat

pacientul poate mentine o buna igiena orala

ofera un acces favorabil pentru chirurgia paradontala

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Principii generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala

incizia verticala se va extinde in mucoasa mobile

incizia se va realiza printr-o miscare ferma si continua

8

A.

baza lamboului nu erebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera

lamboul va fi adaptat la situatia clinica data de edentatiile protezate conjunct

lamboul va fi creat incat sa protejeze structurile anatomice de vecinatate

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Principii generale privind rezectia si indepartarea apexului

nu se va rezeca mai mult de 1/3 din lungimea radacini

in cazul unei obturatii de canal incomplete este necesara rezectia apicala pana la nivelul acesteia

9

A.

se va rezeca un segment apical de 1-3 mm rareori mai mult

planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular la 45º

in cazul uniu chist extins la mai multi dinti se va practica rezectia apicala numai la dintele cauzal

B.

C.

D.

E.

(pag. 187)

Situatii clinice ce necesita obturatie de canal intraoperator pe cale directa

ace rupte pe canal

prezenta unei reconstituiri coronoradiculare

10

A.

obturatie veche si incompleta care nu poate fi indepartata in intregime

canale cu secretie persistenta

radacini cu anomalii ale canalelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 188)

Calitatile materialelor de obturatie retrograde

sa fie solubil si stabil volumetric

sa permita priza si adeziunea la substratul radicular in mediu umed

11

A.

sa prezinte radioopacitate

sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului radicular

sa fie biocompatibil

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Pag. 8 din 157

Accidente intraoperatorii intanlite in rezectia apicala

lezarea apexului dintelui vecin

rezectia incomplete a apexului si neindepartarea acestuia

12

A.

fractura radacinii

necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire

patrunderea cu instrumentarul rotativ in fosa nazala, sinus maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

Complicatii postoperatorii imediate ale rezectiei apicale

mobilitate excsiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii

suprainfectare

13

A.

tulburari de sensibilitate (hiperestezi si/sau parestezii)

hemoragie postoperatorie

hematom

B.

C.

D.

E.

(pag. 193)

Complicatii postoperatorii tardive ale rezectiei apicale

edem

tulburari de vindecare

14

A.

colorarea tesuturilor din cauza materialelor de obturatie

suprainfectare

mobilitate excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii

B.

C.

D.

E.

(pag. 193)

Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal in rezectia apicala

este indicat pentru abordul mai multor dinti

ofera un acces favorabil pentru chirurgia paradontala

15

A.

decolarea lamboului este dificila la inceput

sutura interdentara se realizeaza cu usurinta

tensiunea in lambou este minima

B.

C.

D.

E.

(pag. 179)

Indicatiile rezectiei apicale

fractura radiculara a 1/3 apicale

parodontita apicala acuta

16

A.

dinti fara valoare protetica

dinti cu implantare compromisa

fractura radiculara verticala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175)

Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicala

nu se intervine asupra marginii gingivale libere

dimensiunile limitate ale lamboului ofera un acces minim

17

A.

repozitionarea lamboului nu ridica probleme existand puncte de referinta

accesul este favorabil dupa decolarea lamboului

insertia gingivala marginala nu este modificata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale

vecinatatea unor formatiuni anatomice importante

pacienti cu imunosupresie

18

A.

raport nefavorabil coroana- radacina

inposibilitate de abord din cauze diverse (microstomie, sclerodermie)

corticala vestibulara groasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175)

Complicatii postoperatorii tardive intanlite in rezectia apicala

edem

suprainfectare

19

A.

hematom

necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire

hemoragie postoperatorie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193)

Accidente intraoperatorii in rezectia apicala

ramanerea de material de obturatie in campul operator

suprainfectare

20

A.

hematom

fractura radacinii

mobilitate excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 192)

Pag. 9 din 157

Tema nr. 5

Tratamentul chirurgical preprotetic



pag. 198-220

Frenurile labiale sau lingual:

necesita de cele mai multe ori corectare chirurgicala

in scop ortodontic se intervine asupra frenurilor linguale

1

A.

frenul labial poate determina aparitia unei pseudo-anchiloglosii

frenurile labiale pot impiedica inserarea protezelor mobile

toate raspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 198)

Frenul lingual:

este constituit din tesut fibros

poate sa contina si fibre muscular din m hipoglos

2

A.

se corecteaza prin frenoplastie in z

poate sa dea tulburari de fonatie


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 200)

Frenul labial:

este format dintr-un strat subtire de tesut conjunctiv dens

sunt folosite in mod curent 2 tehnici chirurgicale de corectare

3

A.

frenul labial inferior anormal inserat poate fi responsabil de trauma locala

nivelul insertiei alveolare este fix

insertia alveolara a frenului poate sa depaseasca nivelul papilei incisive la mandibula

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 199)

Hiperplazia inflamatorie:

indiferent de faza de evolutie tratamentul este chirurgical

interventia chiruricala se face numai sub anestezie generala

4

A.

este o hiperplazie de iritatie

dupa interventia chirurgicala nu se poarta proteza 48-72 de ore

leziunea este localizata numai in fundul de sac vestibular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Fibromatoza tuberozitara:

clinic, leziunea prezinta o mucoasa cu suprafata neregulata

prin prezenta sa creste distant dintre tuberozitate si apofiza coronoida

5

A.

tratamentul este numai chirurgical

este preferata sutura cu fire separate pentru vindecarea primara a plagii

dupa interventia chirurgiala proteza nu se aplica pentru 48-72 de ore

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204)

Hiperplazia inflamatorie papilara palatinala:

apare la pacientii noi purtatori de proteeze totale

examenul histopatologic se efectueaza obligatoriu

6

A.

aplicarea protezei postinterventional creste disconfortul postoperator

vindecarea se realizeaza per secundam

etiologia este iritativ-mecanica cronica

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Creasta balanta:

este o zona de hiperplazie de aspect inflamator

localizata de obicei in zonele frontale edentate

7

A.

purtarea protezei rebazate dupa interventia chirurgicala nu este obligatorie

corectarea acestei leziuni creste inaltimea sacului vestibular

apare atat la mandibula cat si la maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 207)

Plastia santului pelvilingual:

este indicate cand osul alveolar are un contur necorespunzator protezarii

inaltimea osului alveolar este mai mica de 15 mm

8

A.

se indica a se efectua sub anestezie generala

la final se aplica un conformator chirurgical fixat pentru 2-3 zile

suprafata expusa a periostului e acoperita cu grefe de piele

B.

C.

D.

E.

(pag. 208)

Pag. 10 din 157

Vestibuloplastia la maxilar:

prin aceasta interventie tesutul submucos e indepartat

mucoasa labial si vestibulara sunt repozitionate cu ajutorul unei proteze totale fixate cu suruburi transcorticale

9

A.

indicata atunci cand mucoasa labial mobile este scurta

incizia se realizeaza la nivelul fundului de sac vestibular

indicata la pacientii cu atrofie severa sis ant vestibular neutru

B.

C.

D.

E.

(pag. 209)

Torusul palatin:

este localizat la mandibula

are etiologie necunoscuta

10

A.

are dimensiuni si forma variabile

are o crestere progresiva dimensionala

este acoperit frecvent de o mucoasa normal

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Torusul mandibular:

are o crestere brusca asmptomatica

e localizat pe versantul lingual al procesuli alveolar mandibular

11

A.

este uni- sau bilateral

este localozat la maxilar

la pacientii edentate total se indica rezectia modelanta

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Osteoamele periferice:

sunt localizate frecvent vestibular

apar atat la mandibula cat si la maxilar

12

A.

sutura se face cu fir continuu

de obicei nu necesita tratament

se intervine doar daca provoaca tulburari functionale

B.

C.

D.

E.

(pag. 212)

Tuberoplastia:

tehnica se efectueaza sub anestezie locala

indicata la pacientii cu sant retro-tuberozitar mare

13

A.

prezinta risc de hemoragie masiva

nu se poate anticipa adancimea santului retrotuberozitar rezultat postoperator


B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Tema nr. 6

Infectii oro-maxilo-faciale



pag. 242-268, 270-288

Semne generale ale flegmonului:

temperatura intre 36-38 gr C

pastrarea statusului mental

1

A.

hipoglicemie

aliura ventriculara mai mica decat 90

tahipnee

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 245)

Abcesul spatiului vestibular:

din punct de vedere evolutiv putem surprinde 3 faze

in faza submucoasa durerile sunt intense

2

A.

tratamentul consta in incizie si drenaj pe cale exo-orala a colectiei purulente

tratamentului chirurgical I se asociaza analgezice si AINS

antibioterapia este obligatorie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 247)

Abcesul spatiului palatinal:

are ca punct de plecare incisivii laterali inferiori

diagnosticul diferential se face cu diferite tumori ale mandibulei

3

A.

este delimitat caudal de palatal dur

poate depasi rafeul median

un drenaj eficient al colectiei purulente nu necesita antibioterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 248)

Abcesul spatiului paramandibular:

este o supuratie a portiunii superioare a spatiului bucal

abordul este intotdeauna endooral

4

A.

incizia orala este plasata orizontal in vestibulul superior in dreptul premolarilor

cea mai frecventa cauza este pericoronarita supurata a molarului 3 superior

examenul oral este dificil datorita trismusului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 253)

Pag. 11 din 157

Delimitarea spatiului canin:

medial: spatial bucal

superior: marginea infraorbitala

5

A.

lateral: oasele nazale

anterior: osul maxilar

inferior:tegumentul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Delimitarea spatiului bucal:

superior: arcul zigomatic

inferior : tegumentul

6

A.

anterior: spatial corpului mandibular

medial: m. buccinator

posterior: spatial maseterin

B.

C.

D.

E.

(pag. 251)

Abcesul spatiului genian:

punct de plecare cel mai frecvent premolarii superiori si inferiori

marginea bazilara ramane accesibila palparii

7

A.

diagnosticul inferential se face cu flegmonul difuz hemifacial

drenajul optim se realizeaza pe cale endoorala

nu este obligatorie suprimarea factorului cauzal

B.

C.

D.

E.

(pag. 252)

Abcesul spatiului canin:

este dat de pocesul apical al caninilor inferiori

erodeaza corticala osoasa sub insertia m. ridicator al unghiului gurii

8

A.

tumefactia sterge santul nazo-genian

procesul infectios se poate extinde spre regiunile vecine

se poate complica si cu tromboflebita sinusului cavernos

B.

C.

D.

E.

(pag. 254)

Abcesul spatiului infratemporal:

are ca punct de plecare punctia sinusala gresit efectuata

diagnosticul diferential se face cu nevralgia de trigemen

9

A.

abordul poate fi endooral sau cutanat

pacientii au temperatura este normala

pacientii prezinta hemicranii de intensitate foarte mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Delimitarea spatiului submandibular:

lateral: m. milohioidian

anterior:spatial submental

10

A.

inferior: osul hioid

posterior: m. hioglos

inferior: m. stiloglos

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

Abcesul spatiului submandibular:

are punct de plecare molarul 3 superior

marginea bazilara a mandibulei este mascata in treimea sa posterioara

11

A.

diagnosticul diferential se face cu abcesul salivar

antibioterapia nu este necesara

diagnosticul diferential se face cu adenopatii metastatice

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Abcesul spatiului submentonier:

are punct de plecare infectiile dento-parodontale ale molarilor inferiori

simptomatologia inflamatorie orala este absenta

12

A.

diagnosticul diferential se face cu stafilococii cutanate

incizia este endo-orala

tratamentul chirurgical se asociaza cu antibioterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Abcesul spatiului maseterin:

are ca punct de plecare patologia infectioasa a molarilor inferiori

procesul supurativ se poate localiza superficial imediat sub tegument

13

A.

edemul de vecinatate este absent

incizia se efectueaza numai cutanat

diagnosticul diferential se face cu tumorile maligne ale maxilarului

B.

C.

D.

E.

(pag. 261)

Spatiul laterofaringian – delimitare:

medial: spatial retrofaringian

lateral: muschii constrictor superiori ai faringelui

14

A.

posterior: capsula parotidiana

inferior: osul hioid

superior: baza craniului

B.

C.

D.

E.

(pag. 265)

Pag. 12 din 157

Abcesul spatiului retrofaringian:

are punct de plecare molarii inferiori

apare prin difuzarea procesului infectios din spatiile vecine

15

A.

Simptomele frecvente sunt febra si frisonul

clinic se evidentiaza tumeactia gatului

drenajul se asigura pe cale endo-orala

B.

C.

D.

E.

(pag. 266)

Abcesul spatiului prevertebral

nu este de cauza odontogena

diagnosticul diferential se face cu parotiditele supurate acute

16

A.

drenajul este asemanator cu cel al supuratiei retrofaringiene

se confunda usor cu abcesul de spatiu retrofaringian

supuratia poate evolua in sens ascendant

B.

C.

D.

E.

(pag. 267)

Abcesul limbii:

este de cauza odontogena

poate fi cauzat de leziuni traumatice ale limbii

17

A.

supuratia poate avea un caracter limitat

diagnosticul diferential se face cu tumorile benigne ale mandibulei

trismusul este accentuat

B.

C.

D.

E.

(pag. 268)

Flegmonul planseului oral:

se mai numeste si ,,angina Ludwig,,

cuprinde toate structurile planseului bucal

18

A.

are punct de plecare pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori

debuteaza frecvent sub forma unei supuratii a spatiului vestibular

diagnosticul diferential se face cu adenopatii metastatice de nivel I suprainfectate

B.

C.

D.

E.

(pag. 270)

Flegmonul difuz hemifacial:

diagnosticul diferential se face cu abcesul palatinal

frecvent debutul mimeaza o supuratie a spatiului submandibular

19

A.

trismusul este absent

are ca punct de plecare traumatisme cranio-faciale

indepartarea factorului cauzal dentar este obligatoriu

B.

C.

D.

E.

(pag. 272)

Tema nr. 7

Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar



pag. 292-308

Semne subiective majore ale sinuzitei maxilare acute:

rinoree purulenta

febra

1

A.

obstructie nazala

cacosmie

dureri cu iradiere in regiunea occipital

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 296)

Semne subiective minore ale sinuzitei maxilare acute:

halitoza

tuse

2

A.

curbatura

inapetenta

oboseala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 297)

Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de :

puseul de reacutizare a unei sinuzite maxilare cornice – pe baza anamnezei

sinuzita cronica rinogena

3

A.

sinuzita maxilara fungica

sinuzita maxilara alergica

mucocelul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 299)

Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de:

nevralgii infraorbitare

algii vasculare ale fetei

4

A.

sinuzita acuta rinogena

supuratii geniene de cauza dentara

tumori maligne de mezo- si de suprastructura

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 299)

Pag. 13 din 157

Cura radicala a sinusului maxilar:

are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei sinusului maxilar

procedeul chirurgical cel mai indicat este Caldwell-Luc

5

A.

postoperator pacientul poate present jena dureroasa meteo-dependenta

pot sa apara tulburari de sensibilitate la nivelul dintilor superiori

toate raspunsurile corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 302)

Sinusul maxilar:

este cel mai mic sinus paranazal

se formeaza in luna a2a-a3a a vietii intrauterine

6

A.

dezvoltarea definitiva se produce in jurul varstei de 15 ani

comunica cu cavitatea nazala la nivelul peretelui intersinonazal

este implicat in apararea imuna nespecifica

B.

C.

D.

E.

(pag. 292)

Sinuzita maxilara de cauza dentara:

este frecventa la copii si tineri

nu se intalneste niciodata la sugari

7

A.

are o incidenta scazuta in randul populatiei generale

este data de chisturi radiculare suprainfectate

are punct de plecare dintii grupului frontal maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 295)

Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare:

parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinuzali

diabetul zaharat

8

A.

chisturi foliculare suprainfectate

osteita procesului alveolar

Hipertensiunea arterial

B.

C.

D.

E.

(pag. 295)

Semne obiective majore ale sinuzitei maxilare acute:

durere unilaterala

febra 38-39 C

9

A.

obstructie nazala

senzatie de plenitudine

anosmie

B.

C.

D.

E.

(pag. 296)

Semne obiective minore ale sinuzitei maxilare acute:

stare generala alterata

curbatura

10

A.

Halitoza

oboseala


B.

C.

D.

E.

(pag. 297)

Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de :

sinuzita acuta rinogena

sinuzita maxilara alergica

11

A.

supuratii geniene de cauza dentara


nevralgii infraorbitre

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de:


algii vasculare ale fetei

12

A.

nevralgii infraorbitare

sinuzita maxilara fungica

osteomielita maxilarului

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

Cura radicala a sinusului maxilar

are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei sinusului maxilar

are ca scop indepartarea partial a mucoasei sinusului maxilar

13

A.

procedeul chirurgical cel mai indicat este Caldwell-Luc

drenajul sinusului se asigura prin crearea unei contradeschideri in fosa nazala

poate da tulburari de sensibilitate la nivelul dintilor superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 302)

Plastia comunicarii oro-sinuzale se poate efectua prin alegerea urmatoarelor lambouri:

lambou in colereta rasturnat si suturat in defect

lambou vestibular si lambou palatinal

14

A.

lambou in colereta si lambou palatinal

lambou in colereta si lambou lingual

lambou lingual si lambou palatinal

B.

C.

D.

E.

(pag. 308)

Pag. 14 din 157

Comunicarea oro-sinuzala rezultata prin extractia complete a dintelui

atitudinea terapeutica se face in functie de dimensiunea deschiderii

daca deschiderea este sub 2 mm nu necesita tratament chirurgical

15

A.

daca deschiderea este peste 7 mm plastia comunicarii se face in 2 planuri

indiferent de deschidere este nevoie de tratament chirurgical


B.

C.

D.

E.

(pag. 304)

Tema nr. 8

Traumatologie oro-maxilo-faciala



pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-394

Factori de risc locali pentru vindecarea intarziata a plagilor:

suprainfectarea plagii

hematoame

1

A.

sutura plagii in tensiune

plagi zdrobite


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 315)

Factori de risc generali pentru vindecarea intarziata a plagilor:

plagi zdrobite

corpi restanti in plaga

2

A.

deficite nutritionale

folosirea excesiva a electrocoagularii


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 315)

Zone de minima rezistenta ale mandibulei sunt:

implanturi dentare inserate la nivelul mandibulei

zona parasimfizara

3

A.

colul condilului mandibular

gaura mentoniera


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 316)

Mecanisme de producer a fracturilor de mandibula:

mecanismul de flexie

mecanismul de presiune

4

A.

mecanismul de tasare

mecanismul de smulgere


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 317)

Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de madibula se recomanda urmatoarele tipuri de investigatii radiologice:

ortopantomograma

radiografia tangential de ram si unghi mandibular

5

A.

radiografia in incidenta Parma

radiografia in incidenta Caldwell


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 332)

Factori de risc locali pentru vindecarea intarziata a plagilor:

suprainfectarea plagii

hematoame

6

A.

sutura plagii in tensiune

varsta avansata

radio/chimioterapia in antecedente

B.

C.

D.

E.

(pag. 314)

Factori de risc generali pentru vindecarea intarziata a plagilor:

plagi zdrobite

corpi restanti in plaga

7

A.

deficite nutritionale

diabet zaharat

varsta avansata

B.

C.

D.

E.

(pag. 314)

Fracturile subcondiliene joase:

linia de fractura este localizata la nivelul colului condilian

linia de fractura este situata sub insertia m. pterigoidian lateral

8

A.

capul condilului poate ramane angrenat in articulatie

fragmentul mic este basculat inauntru si inainte

sunt fracture ale apofizei condiliene

B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Pag. 15 din 157

Fracturile subcondiliene inalte:

linia de fractura are traiect oblic de la incizura sigmoida la marginea posterioara a mandibulei

fragmentul mare este tractionat in sus si inapoi de muschii ridicatori

9

A.

sunt fracturile colului condilian

deplasarile secundare sunt frecvente si de amploare


B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Oase ale viscerocraniului implicate in fracturile masivului facial

oasele zigomatice

oasele lacrimale

10

A.

gonionul

cornetele nazale superioare

sfenoidul

B.

C.

D.

E.

(pag. 361)

Fractura Le Fort I

se numeste disjunctie cranio maxilara joasa

edemul facial este important – facies in butoi

11

A.

este o fractura transversal joasa

semnul Guerin pozitiv

tulburari de ocluzie minima

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Fractura Le Fort II

se numeste fractura tip Guerin

deformeaza etajul mijlociu al fetei

12

A.

pacientul prezinta chemozis conjunctivo-bulbar unilateral

pacientul prezinta epistaxis bilateral

mecanismul de producere este numai direct

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Fractura Le Fort III

se mai numeste disjunctive cranio-maxilara inalta

mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza craniului

13

A.

se poate insoti de fractura bazei craniului

semnele clinice esentiale sunt aceleasi cu cele din fracturile Le Fort I

la nivel cervico-facial nu prezinta semne clinice majore

B.

C.

D.

E.

(pag. 365)

Semne clinice ale fracturilor anterioare de malar fara deplasare

echimoza palpebrala in binoclu

limitarea deschiderii gurii

14

A.

uneori epistaxis bilateral

echimoze ale conjunctivei bulbare

discreta hipoestezie in teritoriul infraorbital

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

semne clinice ale fracturilor anterioare de malar cu deplasare

exoftalmie sau enoftalmie

echimoza palpebrala in binoclu

15

A.

epistaxis unilateral

hipoestezie in teritoriul n infraorbital bilateral

crepitatii gazoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

Tema nr. 9

Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale



pag. 402-404, 406-426, 428-433, 437-443

Chistul branhial:

este asemanator cu chistul dermoid

abordul chirurgical se realizeaza pe cale endo-orala din motive estetice

1

A.

este intotdeauna benign

poate ajunge pana la dimensiuni de 8-10cm


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 407)

Chistul dermoid :

este aproape intotdeauna congenital

se poate confunda usor cu un chist branhial

2

A.

este o formatiune de natura tumorala

este un chist de dezvoltare

niciun raspuns nu este corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 403)

Chistul canalului tireoglos:


se malignizeaza frecvent

3

A.

are dimensiuni ce depasesc 10 cm

diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid

este cel mai rar chist cervical

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 409)

Pag. 16 din 157

Gusa lingual:

consta in persistenta tesutului glandular parotidian aberant in baza limbii

este o formatiune chistica rara

4

A.

se poate maligniza usor

diagosticul diferential se face cu limfangioamele

niciun raspuns corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 410)

Mucocelul:

apare in urma unui traumatism acut asupra mucoasei orale

apare in urma unor microtraumatisme cronice asupra mucoasei orale

5

A.

de cele mai multe ori se sparge eliminand continutul salivar

evolueaza spre vindecare spontana


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 410)

Chistul dermoid


diagnosticul diferential se face cu ranula sublinguala

6

A.

apare frecvent la adultii tineri

include intotdeauna structure derivate din toate cele 3 straturi germinative embrionare


B.

C.

D.

E.

(pag. 403)

Chistul teratoid:

are aceeasi localizare ca si chistul dermoid

diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid

7

A.


este o formatiune de natura tumorala


B.

C.

D.

E.

(pag. 404)

Chistul branhial:

este localizat de a lungul m. sternocleidomastoidian

apare in special la adolescent sau adulti tineri

8

A.

este mai recent la sexul masculin

are o perioada scurta de latent dupa care se dezvolta rapid volumetric in aprox. 1-3 saptamani

diagnosticul diferential se face cu limfangioamele cervical

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Chistul canalului tireoglos

diagnosticul diferential se face cu tumorile benign ale mandibulei

apare frecvent in intervalul de varsta 15-30 de ani

9

A.

apare frecvent pe linia mediana

are dimensiuni relative mici

afecteaza mai des sexul feminine

B.

C.

D.

E.

(pag. 409)

Mucocelul:

se poate transforma intr-un sialochist

este frecvent la tineri si adulti si mai rar la copii

10

A.

este frecvent pe mucoasa jugala

apare rar la nivelul buzei superioare

nu este un chist in adevaratul sens al cuvantului

B.

C.

D.

E.

(pag. 411)

Gusa linguala:

este o formatiune chistica

este mai frecventa la sexul masculin

11

A.

creste in timpul menstruatiei

se diferentiaza cu rabdomiosarcom

tratamentul in majoritatea cazurilor nu este chirurgical

B.

C.

D.

E.

(pag. 410)

Ranula:

este caracteristica glandelor salivare mici

este o formatiune chistica ce se poate maligniza usor

12

A.

prezinta o coloratie tipica albastruie

se poate perfora spontan

diagnosticul diferential se face cu chistul gastrointestinal heterotopic

B.

C.

D.

E.

(pag. 413)

Chistul sebaceu

se mai numeste si chist epidermoid

isi are originea la nivelul folicului pilos

13

A.

ia nastere prin blocarea excretiei de sebum

apare relative rar la nivel genian

este frecvent la pubertate

B.

C.

D.

E.

(pag. 415)

Tumori Epulis-like sunt:

granulomul piogen

granulomul congenital

14

A.

lipomul

macula melanica orala

rabdomiomul

B.

C.

D.

E.

(pag. 416)

Pag. 17 din 157

Tumori benigne musculare sunt:

miozita osifianta

granulomul congenital

15

A.

hemangiomul

fibromul

hipertrofia maseterina benigna

B.

C.

D.

E.

(pag. 416)

Granulomul piogen

este o formatiune tumorala vasculara

este o formatiune tumorala maligna

16

A.

este o hiperplazie reactiva a mucoasei cavitatii orale

nu are character piogen

este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila

B.

C.

D.

E.

(pag. 418)

Fibromul osifiant periferic:

se numeste si epulis fibros

nu este un fibrom propriu-zis

17

A.

are intotdeauna legatura cu un dinte cauzal

se localizeaza la nivelul palatului moale

apare mai frecvent la sexul masculin la pacientii in varsta

B.

C.

D.

E.

(pag. 420)

Granulomul periferic cu celule gigante:

se numeste si epulis cu celule gigante

are etiologie iritativa

18

A.

apare la orice varsta

se localizeaza exclusiv la nivelul planseului oral

are dimeniuni ce depasesc 8-10 cm

B.

C.

D.

E.

(pag. 421)

Granulomul congenital:

are caracter recidivant

este o leziune frecventa intalnita la nou-nascuti

19

A.

diagnosticul diferential se face cu chistul gingival al nou-nascutului

este frecvent la adolescenti

tratamentul este chirurgical

B.

C.

D.

E.

(pag. 423)

Papilomul:

este o proliferare tumorala maligna

este o proliferare tumorala maligna

20

A.

este o formatiune tumorala cu crestere exofitica,verucoasa sau conpidiforma

dimensiunea mai mare de 1 cm apare excetional

diagnosticul diferential se face cu fibromul mucoasei orale

B.

C.

D.

E.

(pag. 425)

Tema nr. 10

Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare



pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517

Chisturile odontogene sunt:

keratochistul odontogen

chistul canalului incisiv

1

A.

chistul nazo-labial

chistul nazo-palatin


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Chisturile neodontogene sunt:

chistul folicular

chistul de eruptie

2

A.

chistul gingival al adultului

chistul median mandibular


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Chisturi inflamatorii sunt:

chistul rezidual

chistul osos anevrismal

3

A.

chistul nazo-palatin

chistul Gorlin

chistul sialo-odontogen

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Keratochistul odontogen:

a fost denumit si chist primordial

reprezinta 5-10 % din totalul chisturilor odontogene

4

A.

radiologic apare sub forma unor leziuni osoase radotransparente cu limite nete

tratamentul este chirurgical


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 453)

Pag. 18 din 157

Cherubismul

este o afectiune frecventa cu caracter familial

se manifesta de obicei in primele 3 luni de viata

5

A.

copii au aspect de ,,heruvim,,

exista 2 forme anatomo-clinice de cherubism


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512)

Chisturi odontogene sunt:

chistul dentiger

chistul odontogen calcificat

6

A.

hematomul de eruptie

chistul radicular

defectul osos Stafne

B.

C.

D.

E.

(pag. 450)

Chisturi neodontogene sunt:

chistul nazo-platin

chistul nazo-labial

7

A.

chistul osos traumatic

chistul parodontal lateral

chistul gingival al nou-nascutului

B.

C.

D.

E.

(pag. 450)

Chistul folicular:

este denumit si chist dentiger

diagnostic diferential se face cu ameloblastomul

8

A.

tratamentul consta in chistectomie

recidivele sunt frecvente chiar si dupa indepartare completa

se transforma rapid in tumori maligne

B.

C.

D.

E.

(pag. 458)

Chistul de eruptie:

este analogul la nivelul partilor moi al chistului folicular

nu are cauza dentara

9

A.

mucoasa acoperitoare este franjurata

diagnosticul diferential nu ridica probleme

examenul histopatologic este rareori efectuat

B.

C.

D.

E.

(pag. 458)

Chistul parodontal lateral:

este un chist primordial derivate din resturile Malassez

deriva din resturile lamei dentare

10

A.

radiologic se observa radiotransparenta de peste 3-4 cm

dintii adiacenti sunt mobile si devitali

diagnosticul diferential se face cu chistul radicular primordial

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Chistul gingival al adultului:

diagnosticul diferential se face cu tumorile maligne ale mandibulei

aspectul histopatologic este similar chistului parodontal lateral

11

A.

apar recidive si dupa extirparea completa

tratamentul consta in chistectomie simpla

radiologic se evidentiaza resorbtie osoasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 461)

Chistul odontogen glandular:

este o entitate anatomo-patologica frecventa

clinic apare frecvent la adolescenti

12

A.

in majoritatea cazurilor afecteaza maxilarul in regiunea posterioara

initial este asimptomatic

diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul

B.

C.

D.

E.

(pag. 463)

Chistul nazo-palatin:

este chistul canalului incisiv

este cel mai rar chist neodontogen al cavitatii orale

13

A.

este cel mai rar chist odontogen al cavitatii orale

radiologic se evidentiaza o radiotransparenta bine delimitata

dupa extirpare completa nu apar recidive

B.

C.

D.

E.

(pag. 464)

Chistul nazo-labial:

patogenia sa este incerta

apare de obicei la persoanele adulte

14

A.

mai frecvent la sexul masculin


apare frecvent in partile moi ale buzei superioare

B.

C.

D.

E.

(pag. 465)

Chistul radicular:

este un chist inflamator endoosos

este o complicatie a patologiei dentare

15

A.

prezinta 2 forme anatomice

este cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilare


B.

C.

D.

E.

(pag. 466)

Pag. 19 din 157

Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic

poate sa apara la orice varsta

este rar intre 10-19 ani

16

A.

este frecvent localizat la maxilar

radiologic are aspect de radiotransparenta multiloculara cu margini regulate

initial tumora este asimptomatica

B.

C.

D.

E.

(pag. 474)

Ameloblastomul unichistic:

poate aparea de novo sau prin transformarea tumorala benigna a epiteliului unui chist odontogen

diagnosticul de ameloblastom chistic se stabileste dupa examenul histopatologic

17

A.

diagnosticul diferential se face cu chistul rezidual

radiologic se prezinta sub forma unei radiotransparente multiloculare slab delimitate

reprezinta 20-25% din totalul ameloblastoamelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Fibromul ameloblastic:

se confunda adeseori cu odontomul

localizarea predilecta este la mandibula in zona anterioara

18

A.

clinic este in general asimptomatic

are aspectul unei mase tumorale lichide apparent delimitate la exterior de o capsula

mai frecvent la sexul feminin

B.

C.

D.

E.

(pag. 483)

Cementoblastomul:

afecteaza mai adesea dintii maxilari

apare mai frecvent la adultii peste 30 de ani

19

A.

diagnosticul diferential se face osteoblastomul

este o proliferare de tip hamartom a cementoblastilor

se asociaza cu o simptomatologie dureroasa difuza

B.

C.

D.

E.

(pag. 492)

Tema nr. 11

Tumori maligne oro-maxilo-faciale



pag. 545-584

Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt:

un numar crescut de ganglioni clinic pozitivi

prezenta ganglionilor la nivele c ervicale inferioare

1

A.

implicarea ganglionilor controlaterali sau bilateral

ruptura capsulara si invadarea partilor moi invecinate


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 569)

Radiatiile solare:

Au lungimi de unda intre 200 si 1800 nm

Spectrul infrarosu este de la 500 la 1400 nm

2

A.

Spectrul infrarosu este responsabil de modificarile tesutului conjunctiv

Spectrul vizibil este de 760 la 1800 nano metri

Radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 546)

Din cadrul leziunilor premaligne fac parte:

Fibroza submucoasa orala

Eritroleucoplazia

3

A.

Lichenul plan

Glosita sifilitica

Candidoza hiperplazica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551-552)

Elementele clinice ale ulceratiei tumorale maligne oro-maxilo-faciale au urmatoarele caracteristici:

Fundul ulceratiei are aspect granular

Fundul ulceratiei are aspect neted

4

A.

Marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior

Marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos

Marginile ulceratiei au un versant intern neted

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 553)

Pag. 20 din 157

Cheilita actinica:

Apare mai frecvent la persoanele sub 45 de ani

Afecteaza cu predilectie sexul feminin

5

A.

Se localizeaza in special la buza superioara

Se localizeaza in special la buza inferioara

Nici un raspuns nu este corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 556)

Factorii de risc local in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:

Tutunul

Alcoolul

6

A.

Varsta

Radiatiile solare

Paramixovirusurile

B.

C.

D.

E.

(pag. 545-546)

Factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:

Varsta

Radiatiile solare

7

A.

Deficitul imunitar

Alcoolul

Fumatul

B.

C.

D.

E.

(pag. 547-548)

Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:

Buza

Fata ventral a limbii

8

A.

Mucoasa jugala

Fata dorsala a limbii

Fibromucoasa palatina

B.

C.

D.

E.

(pag. 550)

Leziunile cu potential de malignizare sunt:

Fibroza submucoasa orala

Glosita sifilitica

9

A.

Eritroplazia

Lichenul plan

Leucoplazia

B.

C.

D.

E.

(pag. 550-552)

Leziunile premaligne sunt:

Lichenul plan

Eritroleucoplazia

10

A.

Eritroplazia

Glosita sifilitica

Candidoza

B.

C.

D.

E.

(pag. 550-552)

Factorii care influenteaza diseminarea metastica a tumorii primare sunt:

Localizarea primara a tumorii

Dimensiunile tumorii primare

11

A.

Profunzimea invaziei

Invazia perinervoasa

Nici un raspuns nu este correct

B.

C.

D.

E.

(pag. 558)

Biopsia incizionala este indicata:

Leziunilor tumorale de dimensiuni mici

Tumorilor inoperabile

12

A.

Bolnavilor care refuza interventia chirurgicala

Leziunilor acute inflamatorii

Toate raspunsurile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

Contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de :

Leziunile acute cu caracter inflamator

Leziunile vasculare

13

A.

Tumori parotidiene

Zone anatomice cu risc vital

Tumori inoperabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate:

Gradul 1 - absenta celulelor atipice

Gradul 2 – citologie sugestiva pentru malignitate

14

A.

Gradul 3 – citologia anormala dar fara semne de malignitate(modificari de tip inflamator)

Gradul 4- citologie foarte sugestiva pentru malignitate

Gradul 5 – caracter net de malignitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 563)

Localizarile cele mai comune pentru metastaze la distanta ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:

Plamanii

Ficatul

15

A.

Oasele

Colonul

Creierul

B.

C.

D.

E.

(pag. 569)

Pag. 21 din 157

Asigurarea marginilor libere la nivelul partilor moi in cazul extirparilor curative se realizeaza:

Pentru tumorile T1 – margini libere negative la cel putin 1cm

Pentru tumorile T1 – margini libere negative la cel putin 1.5 cm

16

A.

Pentru tumorile T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm



B.

C.

D.

E.

(pag. 571)

Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor:

Glanda submandibulara

Teaca carotica

17

A.

Vena jugulara externa

Ganglionii cervcali

Muschiul omohioidian

B.

C.

D.

E.

(pag. 575)

Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face cand:

Se impune un abort cervical pentru tumora primara

Pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale

18

A.

Pacientii sunt tineri si pot suporta interventii chirurgicale de lunga durata

Profilactic

Toate raspusurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 582)

Clasificarea TNM:

Tx – tumora primara nu poate fi evaluata

T1 – tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa maxima

19

A.

T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima

T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima

T2 – tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa maxima

B.

C.

D.

E.

(pag. 566)

Evidarea cervicala laterala intereseaza:

Nivelul 2

Nivelul 3

20

A.

Nivelul 4

Ganglionii suboccipitali

Nici unul din raspunsurile de mai sus

B.

C.

D.

E.

(pag. 579)

Tema nr. 12

Patologia articulatiei temporo-mandibulare



pag. 679-685, 687-693, 695-702

Una din urmatoarele metode terapeutice in sindromul algodisfunctional este contraindicata la ora actuala:

Un regim alimentar semilichid pe toata durata tratamentului

Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid

1

A.

Administrarea de analgezice si miorelaxante cu actiune centrala

Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime

Mecanoterapia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 683)

Diagnosticul difererntial al artritei infectioase nespecifice se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

Foliculita pretragiana

Luxatia articulatiei temporomandibulare

2

A.

Furunculul pretragian

Limfangita pretragiana

Parotiditele urliene

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 696)

Pozitiile patologice ale condilului in sindromului algodisfunctionall sunt:

Pozitia cranialal in fosa glenoida

Pozitia caudala

3

A.

Pozitia dorsala

Pozitia ventrala

Toata raspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 679)

Pag. 22 din 157

Durerea in sindromul algodisfunctional este:

Cu caracter acut

Este simptomul predominant

4

A.

Este constanta

Este bine localizata

Toata raspunsurile sunt adevarate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 681)

Hiperplazia condiliana apare mai frecvent in perioada:

13-17 ani

18-30 ani

5

A.

20-40 ani

50-60 ani

16-32 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 687)

Factorii etiologici ce pot provoca devierea condililor de la pozitia lor normala sunt:

Pierderea molarilor si premolarilor

Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor

6

A.

Contacte premature cu devieri si rotatii ale mandibulei

Interfente in lateralitate


B.

C.

D.

E.

(pag. 679)

Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algo disfunctional sunt:

Pozitia centrica

Pozitia caudala,datorata pierderii molarilor si premolarilor

7

A.

Pozitia cranial in fosa,care are ca rezultat o comprimare a discului

Pozitia dorsala

Pozitia ventrala

B.

C.

D.

E.

(pag. 679)

Semnele clinice subiective in sindromul algo disfunctional sunt:

Oboseala musculara

Hipotonia muschilor masticatori

8

A.

Senzatie de obstructive auriculara unilateral

Deviatii ale mandibulei

Durere

B.

C.

D.

E.

(pag. 681)

Semnele clinice in contuziile ATM sunt:

Trismus accentuat

Devierea mentonului de partea afectata

9

A.

Hiposialie

Durere articulara spontana

Articulatie sensibila la palpare

B.

C.

D.

E.

(pag. 687)

Factorii favorizanti in luxatia anterioara acuta temporo –mandibulara sunt:

Laxitatea capsulei articulare

Cavitate glenoida putin adanca

10

A.

Deformari condiliene

Cresterea tonicitatii muschilor masticatori

Toate raspunsurile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 688)

In luxatia temporo – mandibulara anterioara bilaterala sunt prezente urmatoarele semne clinice:

Inocluzie vertical frontal

Linie interincisiva deviata

11

A.

Depresiune pretragiana

Mandibula este retrudata

Gura este partial deschisa

B.

C.

D.

E.

(pag. 688)

Luxatia temporo mandibulara anterioara unilaterala se manifesta prin:

Contact molar doar pe partea afectata

Linia interincisiva deplasata contralateral

12

A.

Obrazul este relaxat pe partea afectata

Obraz turtit si alungit pe partea opusa

Toate raspunsurile sunt adevarate

B.

C.

D.

E.

(pag. 689)

In luxatia temporo mandibulara posterioara apar urmatoarele simptome:

Obraji turtiti

Prognatism mandibular

13

A.

Gura intredeschia la 1-2 cm

Otoragie

Miscari mandibulare absente

B.

C.

D.

E.

(pag. 693)

Retrodiscita este:

Proces inflamator al capsulei si sinoviei

Produsa prin traumatism articular acut

14

A.

Cu frecventa mica

Produsa prin deplasari anterioare exaggerate

Produsa prin tulburari de ocluzie instalate treptat

B.

C.

D.

E.

(pag. 695)

Pag. 23 din 157

Simptomatologia artritei reumatoide este:

Tumefactie articulara

Limitarea progresiva a functiei articulare

15

A.

Crepitatii

Modificari ale ocluziei


B.

C.

D.

E.

(pag. 697)

Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu:

Pericoronarita supurata

Furunculul pretragian

16

A.

Limfadenita pretragiana

Parotiditele urliene

Foliculita pretragiana

B.

C.

D.

E.

(pag. 696)

Particularitatile afectiunilor degenerative artrozice sunt:

Apare la 40% din populatia peste 60 de ani

Consecutive traumatismelor articulare in antecedente

17

A.

Consecutive bruxismului

Deteriorarea tesutului articular moale

Examenul RX se efectueaza obligatoriu cu gura deschisa

B.

C.

D.

E.

(pag. 699)

Hiperplazia condiliana se caracterizeaza prin:

Apare mai frecvent la pacientii cu varsta intre si 13-27 ani

Etiopatogenie ereditara in afectarile bilaterale

18

A.

Alungirea ramului si corpului mandibulei de partea afectata

Ocluzie deschisa in zona frontala

Toate raspunsuile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 687)

Durerea in sindromul algo-disfunctional este:

Constanta

Insconstanta

19

A.

Are caracter acut

Are caracter cronic

Este simptomul predominant

B.

C.

D.

E.

(pag. 681)

Luxatia laterala are urmatoarele caracteristici:

Frecventa extrem de rara

Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana

20

A.

Ocluzie incrucisata

Predomina semnele fracturii subcondiliene

Menton deviat de partea opusa leziunii

B.

C.

D.

E.

(pag. 693)

Tema nr. 13

Patologia glandelor salivare



pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770

Litiaza salivara afecteaza cel mai frecvent cu varste intre:

5-10 ani

10-15 ani

1

A.

20-30 ani

30-60 ani

60-70 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 723)

In abcesul salivar prin ostiumul canalului de excretie se elimina:

Saliva cu aspect normal

Saliva opalescent

2

A.

Puroi

Secretie seroasa

Secretie sero-sangvinolenta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 727)

Litiazele glandelor salivare accesorii sunt:

Frecvente

Foarte frecvente

3

A.

Rare

Foarte rare

Exceptionale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 728)

Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon este:

Litotritia extracorporeala

Parotidectomia superficial

4

A.

Endoscopic

Parotidectomia totala

Nici una din variantele mentionate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 733)

Pag. 24 din 157

Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frecvent la nivelul:

Glandelor salivare accesorii

Parotidei

5

A.

Glandei submandibulare

Glandei sub-linguale

Nici una din localizareile mentionate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 744)

In lipsa unuii tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor post-traumatice parotidiebe sunt:

Hemoragia

Hematomul

6

A.

Fistula salivara

Sindromul Frey

Paralizia de nerv facial

B.

C.

D.

E.

(pag. 719)

Intreruperea coninuitatii canalului stenon necesita:

Sutura acestia dupa descoperirea ambelor capete

Repozitionarea transjugala a segmentului posterior sectionat

7

A.

Radioterapie in doze sclerozante

Plastia cu grefa

Parotidectomie totala

B.

C.

D.

E.

(pag. 719)

Semnele clinice ale serostomiei sunt:

Mucoasa orala rosie, acoperita frecvent de depozite candidozice

Mucoasa orala este umeda palida

8

A.

Limba depapilata

Ragade comisurale

Carioactivitate crescuta, in special carii de colet

B.

C.

D.

E.

(pag. 722)

Calculii salivari sunt formati in principal din:

Fosfati de calciu

Fosfati de sodium

9

A.

Oxalati de calciu

Oxalati de potasiu

Carbonat de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 725)

Calculii intracanaliculari au urmatoarele caracteristici:

Forma sferoidala

Sunt ovoidali

10

A.

Fusiformi

Au un sant longitudinal

Culoare galbuie

B.

C.

D.

E.

(pag. 725)

Litiaza salivara:

Apare cel mai frecvent in canaloul Stenon

Afecteaza preponderant sexul masculine

11

A.

Este mai frecvent in canalul Wharton sau glanda submandibulara

Este intalnita cel mai frecvent intre 30-60 de ani

Afecteaza preponderant sexul feminine

B.

C.

D.

E.

(pag. 723)

Dupa Dan Theodorescu, colica salivara se manifesta prin:

Febra

Criza dureroasa

12

A.

Sialoree reflexa

Tumora salivara fantoma

Congestive tegumentara salivara

B.

C.

D.

E.

(pag. 726)

Submaxilectomia este necesara cand:

Exista stadiul de abces salivar

Calcul situate intraglandular cu diametrul mai mic de 8 mm

13

A.

Esecul litotritiei extracorporeala

Calculi intraglandulari multipli

Exista calculi pe canalul Wharton palpabili in planseu in treimea anterioara

B.

C.

D.

E.

(pag. 733)

Parotidectomia in litiaza parotidiana se practica astfel:

In mod cu totul exceptional

Cand exista calculi multiplii (mai multi de 3) situati intraglandular

14

A.

Dupa esecul litotritiei

Cand calculi sunt situati intracanalicular in apropierea orificului de excretie

Toate raspuspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 733)

Pag. 25 din 157

Adenomul pleomorf:

Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul parotiodei

Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul glandei submandibulare

15

A.

Apare in special in perioada 40-60 de ani

Apare in special in perioada 20-30 de ani

Toate raspunsile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 744)

Indiferent de localizare, evolutia adenomului pleomorf este:

Crestere lenta progresiva

Crestere rapida

16

A.

Absenta durerii

Durere

Se ascociaza adenopatia cervical

B.

C.

D.

E.

(pag. 744)

Semnele clinice de malignizare ale adenomului pleomorf parotidian sunt:

Alterarea starii genarale

Aparitia adenopatiei locoregionale

17

A.

Fixarea la tesuturile adiacente

Paralizia pe traectul unor ramuri sau pe tot teritoriul nervului facial

Hiposialie

B.

C.

D.

E.

(pag. 747)

Tumora Warthin

Apare mai frecvent intre 50-60 de ani

Apare mai fervent intre 30-60 de ani

18

A.

Afecteaza mai frecvent sexul masculine

Afecteaza mai frecvent sexul feminine

Este in stransa interdependent cu fumatul

B.

C.

D.

E.

(pag. 748)

Carcinoul adenoid chistic apare:

La copii

La adolescent

19

A.

La varsta adulta

Mai frecvent la sexul masculin

Fara predilectie la un anumit sex

B.

C.

D.

E.

(pag. 751)

Sindromul Frey se caracterizeaza prin:

Asialie

Hiperemia tegumentelor parotideo-maseterine

20

A.

Pareza nervului facial

Hipersudoratiein regiunea operata in timpul meselor

Hiperestezie in teritoriul nervului auriculo-temporar

B.

C.

D.

E.

(pag. 764)

Tema nr. 14

Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe



pag. 787-816

Tratamentul ortodontic prechirurgical:

este ultima etapa in planul general de tratament

tratamentul chirurgical trebuie instituit inainte ca dezvoltarea somatica sa se fi incheiat

1

A.

Tratamentul ortodontic depinde de rezultatul chirurgical

Obiectivele terapiei ortodontice se stabilesc in functie de tipul de interventie chirurgicala care se prefigureaza

Deplasarile dentare se fac mai lent in primele trei luni postoperator

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 787)

Decompensarea ortodontica:

in mod fiziologic dentitia va compensa functional anomalia

nu exista potential recidivant postchirurgial

2

A.

indicatia tratamentului chirurgical este data doar de succesul tratamrntului ortodontic

nu este necesara repozitionarea ortodontica a arcadelor dentoalveolare in functie de tratamentul chirurgical

nu sunt frecvente recidivele in cadrul chirurgiei segmentare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 787)

Pag. 26 din 157

In cadrul tratamentului chirurgical:

Planificarea cefalometrica prechirurgicala ofera informatii esentiale pentru intervenţia chirurgicala

Nu se poate evalua preoperator rezultatul interventiei

3

A.

Evaluarea cefalometrica se poate face doar prin metode computerizate

Planificarea interventiei se face doar cu ortopantomografie

Evaluarea cefalometrica computerizata nu prezinta nici un dezavantaj

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 787)

Osteotomia sagitala a ramului mandibular

este tehnica cea mai putin utilizata

interventia se practics cu abord exooral

4

A.

interventia lasa cicatrici inestetice faciale

interventia se practica bilateral

prin aceasta metoda se pot corecta doar anomaliile in plan orizontal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 790)

In cadrul interventiilor chirurgicale pentru anomaliile de clasa III-a

se avanseaza mai intai maxilarul inferior

gutiera intermediara este necesara doar pentru interventiile chirurgicale bimaxilare

5

A.

gutiera chirurgicala reflecta raporturile ocluzale intre maxilarul avansat si mandibula sectionata

sunt interventii chirurgicale monomaxilare

nu este necesara confectionarea unei gutiere finale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 789)

Planificarea interventiei chirurgicale pe baza studiului cefalometric

Dupa etapa de tratament ortodontic prechirurgical,este necesara o noua evaluare cefalometrica

Planificarea cefalometrica chirurgicala ofera informatii esentiale pentru interventia chirurgicala

6

A.

Este necesara o noua teleradiografie de profil

Mijloacele moderne computerizate nu prezinta nici un avantaj

Mijloacele moderne computerizate nu prezinta dezajantaje

B.

C.

D.

E.

(pag. 787)

Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate În prezent pentru mandibula sunt urmatoarele

ostelotomia orizontala a ramului orizontal mandibular (Obwegwser-Dal Pont)

osteotomia verticala a ramului mandibular cu retrudare

7

A.

osteotomia ” In L inversat” a ramului mandibular cu retrudare

doar osteotomia corpului mandibular (Blair modificata)

adeseori este necesara o interventie de genioplastie

B.

C.

D.

E.

(pag. 789)

Osteotomia sagitala a ramului mandibular (Obwegeser- Dal Pont)

este metoda cea mai utilizata chirurgical

interventia se aplica prin abord endooral

8

A.

interventia se practica unilateral

linia de osteotomie intereseaza corticala interna a mandibulei intre spina Spix si incizura sigmoida

poate implica retrudarea pentru anomaliile de clasa a III-a

B.

C.

D.

E.

(pag. 790)

Osteotomia verticala a ramului mandibular (Caldwell Lettermann)

este o interventie mai rar folosita

se poate efectua doar pe cale endoorala

9

A.

se poate efectua doar pe cale exoorala

se poate efectua atat pe cale endoorala cat si pe cale cutanata

linia de osteotomie are traiect de la unghiul mandibulei pana la incizura sigmoida

B.

C.

D.

E.

(pag. 791)

Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular (Blair)

este o interventie mai rar aplicata

conditia de baza este ocluzia functionala la nivelul grupului lateral

10

A.

este indicata in cazul anomaliilor de clasa a III-a cu prognatism manibular

este indicata in cazurile cu edentatie frontala

exista un risc minim de lezare a pachetului vasculonervos alveolar inferior

B.

C.

D.

E.

(pag. 792)

Pag. 27 din 157

Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin:

Etajul inferior al fetei micsorat

Buza superioara pare alungita

11

A.

Mentonul pare/este retrudat

Mentonul pare/este proeminent

Buza superioara pare scurtata

B.

C.

D.

E.

(pag. 810)

Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in:

Decompensare ocluzala

Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa

12

A.

Corectia arcadelor dentare

Degajari coronare

Extractia molarilor de minte

B.

C.

D.

E.

(pag. 787)

Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca:

Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase

Necesitatea si amploarea unei genioplastii

13

A.

Necesitatea unor interventii associate

Viitoarea pozitie a partilor moi

Eliberarea cailor respiratorii

B.

C.

D.

E.

(pag. 787-788)

Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata:

Lezarea nervului supraorbitar

Fractura etajului anterior al bazei craniului

14

A.

Fractura lamelor pterigoide

Sectionarea arterei maxilare

Leziuni oftalmice

B.

C.

D.

E.

(pag. 795)

Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea:

Tulburari neurosenzoriale

Leziuni ale nervului alveolar inferior

15

A.

Leziuni oftalmice

Hemangioame

Necroze

B.

C.

D.

E.

(pag. 795)

In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza:

Retrudarea mandibulei prognate

Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar

16

A.

Asocierea acestora

Avansarea mandibulei prognate

Retrudarea maxilarului

B.

C.

D.

E.

(pag. 796)

Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului:

Interventii pe condilul mandibular

Interventii pe unghiul mandibular

17

A.

Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei

Osteotomii segmentare

Osteotomii oblice

B.

C.

D.

E.

(pag. 790)

Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata:

Lezarea nervului infraorbitar

Fractura etajului anterior al bazei craniului

18

A.

Fractura lamelor pterigoide

Sectionarea arterei maxilare

. Leziuni oftalmice

B.

C.

D.

E.

(pag. 795)

Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza:

Ocluzogramei

Analizei pe modele de studiu

19

A.

Schemelor de predictie cefalometrica

Schemelor de predictie chirurgicala

Audiogramei

B.

C.

D.

E.

(pag. 787)

In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical urmareste:

Avansarea mandibulei retrognate

Retrudarea maxilarului prognat

20

A.

Asocierea intre acestea

Retrudarea mandibulei prognate

Avansarea maxilarului prognat

B.

C.

D.

E.

(pag. 805)

Pag. 28 din 157

Tema nr. 15

Despicaturi labio-maxilo-palatine



pag. 824-855

Embrionul de 34 de zile va avea:

procesele laterale palatine

procesul nazal lateral

1

A.

palatul primar

procesul pterigoid

procesul nasal superior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 824)

Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice pentru despicatura palatina unilaterala totala:

defectul labial congenital este bilateral

despicatura labiala este totala şi bilaterala

2

A.

podeaua nazala lipseşte de partea despicata

lipseşte planşeul nazal bilateral

procesul nasal superior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 829)

Care din urmatoarele sunt puncte de baza in reconstructia chirurgicala prin tehnica Malek 90°:

punctul ce marcheaza înalţimea arcului de partea sanatoasa

centrul arcului Cupidon

3

A.

vârful extern al arcului Cupidon

vârful intern al arcului Cupidon

planşeul nazal de partea sanatoasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 834)

Uranostafiloschizis semnifica:

despicatura premaxilei şi procesului alveolar

despicatura valului palatin (stafiloskizis) şi a palatului secundar

4

A.

despicatura in forma minima (schitata)

lueta bifida, ca semn unic

aspectul translucid valului palatin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 844)

Care din urmatoarele nu fac parte din cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicături labio-maxilo-palatine:

supradimensionarea roşului de buza

comunicari oro-nazale

5

A.

fistule ale planşeu lui nazal

supuratii ale lojelor fetei

deformaţii ale nasului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 847)

Embrionul de 34 de zile va avea:

procesul nazal lateral

procesul nazal medial

6

A.

procesul nazo-maxilar

procesul mandibular

procesele laterale palatine

B.

C.

D.

E.

(pag. 824)

Despicaturile labiale pot coexista in cadrul unor malformaţii cranio-faciale cum sunt:

sindromul Down

sindromul Optiz

7

A.

sindromul "cri du chat"

sindromul Mikulicz

sindromul Patau

B.

C.

D.

E.

(pag. 826)

Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice pentru despicătura labială bilaterală simetrică:

este o despicatura simpla

defectul are acelaşi aspect clinic bilateral

8

A.

nu afecteaza osul alveolar sau podeaua nazala

malformaţia afecteaza toată structura buzei pâna la palatul primar

dehiscenţa cuprinde roşul de buze şi se extinde variabil şi in parţile moi labiale (tegument) până la şanţul nazo-labial, fara afectarea acestuia

B.

C.

D.

E.

(pag. 828)

Dupa Valerian Popescu, pe criterii morfologice şi embriologice, despicaturile partiale pot fi :

anterioare incomplete

anterioare complete

9

A.

totale unilaterale

posterioare incomplete

posterioare complete

B.

C.

D.

E.

(pag. 829)

Pag. 29 din 157

Care din urmatoarele sunt avantaje ce au impus utilizarea placutei palatinale in cazurile clinice cu despicaturi largi:

uşureaza alimentatia prin facilitarea suctiunii

faciliteaza regenerarea osoasa

10

A.

ghideaza creşterea segmentelor maxilare care tind sa se uneasca pe linia mediana

impiedica interpozitionarea limbii in despicatura

elimina folosirea suzetei

B.

C.

D.

E.

(pag. 834)

Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza :

daca este o despicatura labiala sau labio-palatina

daca aceasta este unilaterala sau bilaterala

11

A.

daca este insotita de agenezie

daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare

daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare

B.

C.

D.

E.

(pag. 828)

Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala :

se asociaza cu despicatura palatina

determina divizarea regiunii labiale in doua parti

12

A.

determina divizarea regiunii labiale in trei parti

nu afecteaza procesul alveolar

prezinta prolabium hipoplazic

B.

C.

D.

E.

(pag. 829)

Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza:

partile moi labiale

doar planseul nazal

13

A.

doar procesul alveolar

in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul alveolar

se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala

B.

C.

D.

E.

(pag. 831)

Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu urano-stafiloschisis

este interesat palatul dur in totalitate

este interesat palatul dur partial

14

A.

este interesat valul palatin in totalitate

toate de mai sus

este interesat procesul alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 829)

In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic:

continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara

discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara

15

A.

lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern, palatoglos, palatofaringian si palatostafilin

fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si palatostafilin

fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern

B.

C.

D.

E.

(pag. 842)

Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in:

Despicatura partiala a procesului alveolar

Despicatura totala a procesului alveolar

16

A.

Asociate

Totale

Despicatura palatine unilateral totala

B.

C.

D.

E.

(pag. 829)

Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate :

structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia

toata structura buzei pana la palatul primar

17

A.

se poate asocia cu despicatura palatina

nu modifica podeaua nazala

afecteaza procesul alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 828)

Clasificarea lui Veau a, despicaturilor labiale include:

despicatura labial cicatriceala

despicatura partial anterioara

18

A.

despicatura labiala bilateral asimetrica

despicatura labiala centrala

despicaturi asociate

B.

C.

D.

E.

(pag. 828-829)

Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt:

usureaza respiratia

usureaza alimentatia

19

A.

ghideaza crestearea segmentelor maxilare

impiedeca interpozitia limbii in despicatura

elimina folosirea suzetei

B.

C.

D.

E.

(pag. 834)

Pag. 30 din 157

Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt

subdimensionarea rosului de buza

supradimensionarea rosului de buza

20

A.

discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase

fistule cutanate

comunicare oro-sinusala

B.

C.

D.

E.

(pag. 847)

Tema nr. 16

Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen



pag. 916-919

Cea mai frecventa forma de nevralgie craniana este:

nevralgia nervului facial

nevralgia nervului trigemen

1

A.

nevralgia nervului hipoglos

nevralgia nervului cranian X

nevralgia nervului lingual

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 916)

La care din urmatoarele grupe de pacienti nevralgia trigeminala este rezultatul compresiei vasculare a nervului trigemen datorita buclelor arteriale anormale situate in apropierea zonei de intrare a radacinii:

copii

adolescenti

2

A.

tineri

adulti

varstnici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 916)

Nevralgia trigeminala simptomatica (secundară):

durerea se deosebeşte de nevralgia trigeminală primară

se insoţeşte de tulburări motorii in teritoriul nervului facial

3

A.

se insoţeşte de hipertrofia muşchilor masticatori

este cauzata de leziunea structurala a ganglionului Gasser

nu se insoţeşte de tulburări de sensibilitate in teritoriul de distribuţie al trigemenului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 917)

Diagnosticul diferenţial al nevralgiei de trigemen se face cu:

nevralgia de nerv accesor


4

A.

nevralgia nervului vag

nevralgia nervului laringeu superior

nevralgia trigeminala postherpetică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Diagnosticul diferenţial al nevralgiei de trigemen nu se face cu:

nevralgia vidiană (Vail)

nevralgia nazociliară

5

A.


nevralgia parietala

nevralgia trigeminala postherpetică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Care din urmatoarele nu sunt procedee chirurgicale folosite in tratamentul nevralgiei trigeminale:

blocajul chimic anestezic

termocoagularea prin radiofrecvenţa

6

A.

dochotomia

decompresiunea microvasculara a fosei posterioare

proceduri neurolitice percutanate – injectarea ganglion ului Gasser

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Care din urmatoarele medicamente sunt folosite in nevralgia de trigemen:

salbutamol

lamotrigină

7

A.

diclofenac

diazepam

betaserc

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Care din urmatoarele medicamente anticonvulsivante nu sunt folosite in nevralgia de trigemen:

diazepam

lamotrigină

8

A.

gabapentin

fenitoina

carbamazepina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Pag. 31 din 157

Care din urmatoarele sunt efecte adverse ale medicatiei anticonvulsivante folosite in nevralgia de trigemen:

hiperexcitabilitate

crestere in greutate

9

A.

atrofie gingivala

ginecomastie

hipokalemie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Dupa infiltratii la nivelul ganglionului Gasser (în cavul Meckel) cu alcool, timpul mediu de recurenţa variaza intre:

6 si 24 luni

12 si 36 luni

10

A.

12 si 52 saptamani

6 si 47 luni

5 si 7 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Dintre efectele adverse ale gabapentinului fac parte:

hiponatremia

hipercolesterolemie

11

A.

sedare


greata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de:

52-58 de ani

30-40 de ani

12

A.

60-70 de ani

58-72 de ani

42-78 de ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 916)

Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza:


procedure neurolitice percutanate

13

A.

termocoagularea prin radiofrecventa

infiltratii cu ser fiziologic

precedeul Janetta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte:

alopecie


14

A.

hirsutism

leucopenia

rash

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

In nevralgia nervului laringeu superior durerea nu este:

puternica

lancinanta

15

A.

situata in regiunea laringiană mediana

cu character paroxistic

iradianta spre partea superioară a cartilajului tiroid, unghiul mandibular şi spre regiunea auriculara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 919)

Nevralgia trigeminala idiopatica se caracterizeaza prin:

este frecvent asociata cu afectarea motorie in teritoriul trigemenului

apare frecvent pana in 40 de ani

16

A.

crize dureroase deosebit de intense

este frecvent bilaterala

durerea are caracter lancinant, de soc electric

B.

C.

D.

E.

(pag. 916)

Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale:

de cauza neurogena

de cauza somatica

17

A.

de cauza psihogena

de cauza dentara

de cauza musculara

B.

C.

D.

E.

(pag. 916)

Care din urmatoarele sunt criterii de diagnostic in nevralgia trigeminala clasica:

durerea este cu caracter surd, greu de localizat, profunda

atacuri paroxistice de durere cu durată de la fracţiuni de secunda până la 2 minute, afectând una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen

18

A.

atacurile sunt stereotipe la fiecare individ

există deficit neurologic evident clinic

atacurile afecteaza totdeauna o singura ramura a nervului trigemen

B.

C.

D.

E.

(pag. 917)

Pag. 32 din 157

Nevralgia simptomatica poate fi produsa de:

tumori localizate la nivelul unghiului pontocerebelos

neurinom de acustic

19

A.

infiltratiile anestezice

hemangiom

chist epidermoid

B.

C.

D.

E.

(pag. 917)

In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici:

intensa

ascutita

20

A.

superficiala

declansata de factorii trigger

profunda

B.

C.

D.

E.

(pag. 917)


nevralgia de nerv gloso-faringian


21

A.

nevralgia nervului intermediar Wrisberg


nevralgia occipitală

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)


nevralgia de nerv oftalmic

nevralgia nervului abducens

22

A.

nevralgia nervului intermediar Wrisberg

nevralgia nervului accesor

nevralgia nazociliară (sindrom Charlin)

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Care din urmatoarele medicamente anticonvulsivante sunt folosite in nevralgia de trigemen:

valproat de sodiu

lamotrigină

23

A.

gabapentin

flunitrazepam

carbamazepina

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Care din urmatoarele sunt efecte adverse ale medicatiei anticonvulsivante folosite in nevralgia de trigemen:

leucopenie

hirsutism

24

A.

hipertrofie gingivala

alopecie

anemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la nevralgia de trigemen:

nevralgia trigeminala clasica raspunde de obicei la farmacoterapie

nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la farmacoterapie

25

A.

tratamentul medicamentos utilizeaza medicaţie anticonvulsivanta

tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicaţie anticonvulsivanta

in absenţa unei leziuni structurale se iniţiaza tratamentul medicamentos

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tratamentul nevralgiei de trigemen prin blocajul chimic cu infiltraţii anestezice:

nevralgia trigeminala clasica raspunde de obicei la farmacoterapie

in multe cazuri, crizele au disparut chiar şi in lipsa tratamentului medicamentos

26

A.

tratamentul medicamentos utilizeaza medicaţie anticonvulsivanta

tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicaţie anticonvulsivanta

in absenţa unei leziuni structurale se iniţiaza tratamentul medicamentos

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la tratamentul nevralgiei de trigemen:

ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti

ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 60% din pacienti

27

A.

in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10% dintre pacienti

in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt rare

in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt dese

B.

C.

D.

E.

(pag. 919)

Pag. 33 din 157

Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara:

criochirurgia

umflarea unui balon in cavul Meckel

28

A.


termocoagularea prin radiofrecventa

procedeul Janetta

B.

C.

D.

E.

(pag. 919)

In cazul procedeului Janetta:

beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre pacienti

beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre pacienti

29

A.

mortalitatea chirurgicala este de 1%

rata de recurenta este de 1-6 %

este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de prima intentie

B.

C.

D.

E.

(pag. 919)

Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:

in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe termen lung sunt mai bune

in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune

30

A.

infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie faciala

infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii dureroase

infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie dureroasa,insa se insotesc frecvent de keratite

B.

C.

D.

E.

(pag. 919)

Tema nr. 17

Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete


Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei in santuri si fosete, Ed Cerma, Bucuresti, 1997.

integral

Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii mai multor factori:

capacităţii de reţinere a microorganismelor şi alimentelor în fosetele şi şanţurile adânci;

concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal;

1

A.

imposibilităţii realizării unei curăţiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat;

cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalţ/dentină în cazul şanţurilor, comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeţe;

concentraţiei mai mari a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 8)

Situaţiile clinice în care Fortier şi Demars-Fremault indică odontotomia profilactică sunt:

copii cu policarii care au o igienă orală proastă;

imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate;

2

A.

posibilitatea efectuării unor controale periodice regulate;

existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii;

copii neadaptaţi, handicapaţi psihic.

B.

C.

D.

E.

(pag. 11)

După Sturdevant şi colab. sigilanţii au trei efecte importante:

umplu în mod mecanic fosetele şi şanţurile adânci cu o răşină acido-producătoare;

uşurează manoperele de curăţire a şanţurilor şi fosetelor;

3

A.

blochează "locusul" preferat al Streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene;

umplu în mod mecanic fosetele şi şanţurile adânci cu o răşină acido-rezistentă;

stimulează "locusul" preferat al Streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene.

B.

C.

D.

E.

(pag. 15)

Pag. 34 din 157

După Bratu şi colab. calităţile unui material de sigilare ar fi următoarele:

aderenţă bună la suprafeţele gravate;

biocompatibilitate;

4

A.

priză lentă în condiţiile cavităţii bucale;

sa aibă calităţi fizionomice nesatisfăcătoare;

proprietăţi mecanice şi termice diferite de cele ale structurilor dure dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 15)

Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili, sintetizate de Hicks, sunt următoarele:

materialul se întăreşte în 30-40 de secunde;

nu se mai încorporează bule de aer, deoarece materialul nu se pregăteşte prin amestecare;

5

A.

materialul îşi păstrează aceeaşi vâscozitate pe toată perioada pătrunderii lui în porii smalţului demineralizat;

materialul îşi modifică vâscozitatea pe perioada pătrunderii lui în porii smalţului demineralizat;

materialul se întăreşte în 10-20 de secunde.

B.

C.

D.

E.

(pag. 19)

Avantajele folosirii laserului în iniţierea reacţiei de priză a sigilanţilor fotopolimerizabili sunt:

creşterea timpului de priză;

scăderea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată;

6

A.

scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare;

reducerea timpului de priză;

smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factori cariogeni.

B.

C.

D.

E.

(pag. 20)

Cimenturile glass ionomer au două calităţi importante care le recomandă pentru a fi folosite în stomatologia preventivă:

retenţie superioară răşinilor compozite;

capacitatea continuă de a elibera ioni de fluor;

7

A.

adeziunea chimică la structurile dure dentare;

estetică superioară răşinilor compozite;

adeziunea mecanică la structurile dure dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Între dezavantajele cimenturilor glass ionomer convenţionale, cu reacţie de priză chimică, se pot enumera:

finisare slabă datorită rugozităţii superficiale;

timp de priză lung;

8

A.

sensibilitate în mediul umed;

rezistenţă crescută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii;

timp de priză redus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

Cimenturile glass ionomer fotopolimerizabile în comparaţie cu cele autopolimerizabile prezintă următoarele caracteristici:

timp de priză mai redus;

adaptare marginală mai bună;

9

A.

sensibilitate mai crescută în mediul umed datorită polimerizării iniţiale a matricei răşinoase;

adeziune mai bună;

rezistenţă mai redusă la abraziune.

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

În cazul sigilării cu răşini compozite, timpii operatori sunt următorii:

periajul profesional al suprafeţelor dentare cu paste ce conţin fluor;

izolarea;

10

A.

aplicarea materialului de sigilare;

verificarea sigilării;

controlul în relaţie ocluzală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 35)

Einwang recomandă o tehnică de sigilare modificată, care garantează o mai bună retenţie, tehnică ce presupune următoarele etape:

curăţarea suprafeţelor ocluzale cu o pastă fără fluor;

curăţarea suprafeţelor ocluzale cu o pastă cu fluor;

11

A.

înăsprirea suprafeţelor de smalţ pe o zonă de aproximativ 1mm lăţime de fiecare parte a fisurii cu ajutorul unor freze diamantate.

demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului;

aplicarea sigilantului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Pag. 35 din 157

Folosirea compozitelor fotopolimerizabile ca materiale de sigilare oferă următoarele avantaje:

posibilitatea de încorporare a bulelor de aer este redusă;

timpul de lucru este limitat;

12

A.

temperatura ridicată a mediului ambiant scade timpul de priză;

timpul de lucru este mai lung;

polimerizarea materialului începe imediat ce catalizatorul se adaugă la bază.

B.

C.

D.

E.

(pag. 43)

Între timpii operatori ai tehnicii de sigilare cu ciment glass ionomer se enumeră următorii:

curăţarea suprafeţelor dentare cu o perie conică sub jet de apă;

izolarea dintelui;

13

A.

demineralizarea cu acid fosforic în concentraţie de 37%;

aplicarea materialului de sigilare;

aplicarea unui lac protector, când cimentul îşi pierde luciul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 46)

În legarea materialului de sigilare la suprafaţa de smalţ demineralizată acid au un rol important următorii factori:

necontaminarea cu salivă în momentul aplicării sigilantului;

timpul de demineralizare;

14

A.

agentul de demineralizare;

concentraţia demineralizantului;

topografia suprafeţei de dentină demineralizată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 49)

Surmont şi colab. indică aplicarea sigilărilor la grupul persoanelor cu grad înalt de risc, care cuprinde:

pacienţi care consumă zilnic mari cantităţi de grăsimi;

pacienţi carioactivi cu nivel crescut de Streptococ mutans;

15

A.

pacienţi care consumă zilnic mari cantităţi de dulciuri;

pacienţi carioactivi cu nivel scăzut de Streptococ mutans;

pacienţi handicapaţi psihic sau fizic, care nu îşi pot efectua igiena orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 62)

Tehnica odontotomiei profilactice constă în prepararea mecanică a tuturor şanţurilor şi fosetelor dinţilor nou erupţi prin pregătirea unor cavităţi superficiale şi obturarea lor cu:

compozit fotopolimerizabil;

compozit autopolimerizabil;

16

A.

compomer;

amalgam de argint;

ciment ionomer de sticlă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 11)

Una dintre proprietăţile ideale ale unui sigilant stabilite de Dental Advisor (citat de Wei) este reprezentată de:

penetranţă scăzută;

timp de lucru scurt;

17

A.

expansiune termică crescută;

rezistenţă redusă la uzură;

absorbţia scăzută a apei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 16)

În cazul sigilării cu răşini compozite, în metoda clasică, se recomandă ca demineralizarea pe dinţii temporari să se facă timp de:

90 de secunde;

20 de secunde;

18

A.

120 de secunde;

60 de secunde;

30 de secunde;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 37)

Simonsen recomandă ca perioadă potrivită pentru sigilare:

vârsta de 3-4 ani pentru incisivii centrali temporari;

vârsta de 6-7 ani pentru molarii temporari;

19

A.

vârsta de 3-4 ani pentru caninii temporari;

vârsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenţi şi premolari;

vârsta de 6-7 ani pentru premolari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 64)

Verificarea suprafeţei sigilate cu răşini compozite se realizează:

clinic – numai prin inspecţie cu oglinda dentară;

clinic – prin examen cu sonda dentară;

20

A.

paraclinic – prin examinarea modelului de studiu;

paraclinic – prin examen radiologic;

clinic – prin examen cu spatula dentară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 45)

Pag. 36 din 157

Tema nr. 18

Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar


Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995.

pag. 315-392, 405-417, 433-445

Presiunile verticale bilaterale (menţionate de Max Müller) pe care le pot suporta dinţii sunt:

Incisivi-32 kg;

Canini-40 kg;

1

A.

Premolari 2-50 kg;

Molari 1-60 kg;

Molari 3-66 kg.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 340)

În cadrul clasificării consoanelor după nivelul la care se face întreruperea coloanei de aer, intră:

Consoanele lingvo-palatale;

Consoanele rulate;

2

A.

Consoanele fricative;

Consoanele nazale;

Consoanele africative.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 377)

Consoanele labio-dentale sunt:

d, t, n;

b, m, p;

3

A.

f, v;

g, c;

s, j.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 377)

Consoanele nazale sunt:

f, v;

s, j;

4

A.

b, p;

m, n;

d, t;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 377)

În cadrul clasificării consoanelor în funcţie de modul de articulare, acestea pot fi:

Consoane semiocluzive;

Consoane labiale;

5

A.

Consoane lingvo-dentale;

Consoane labio-dentale;

Consoane lingvo-palatale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 377)

Mucoasa nazală constituie punctul de plecare pentru următoarele reflexe:

Nazo-glotice;

Olfacto-gustative;

6

A.

Nazo-vasculare;

De apărare;

Olfacto-enterice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 319)

Respiraţia orală intervine în dezvoltarea aparatului dento-maxilar şi a feţei prin următoarele:

La respiratorii orali sunt prezenţi stimulii naturali de creştere la nivelul ansamblului nazal şi zonelor limitrofe;

Prezenţa amigdalelor hipertrofice care pot deplasa înainte mandibula;

7

A.

În respiraţia orală sunt prezente oscilaţiile presorii respiratorii ce se găsesc la vase şi pot inhiba creşterea osoasă;

Dezechilibrul dintre presiunea negativă a inspiraţiei nazale şi presiunea expiraţiei nazale poate determina apariţia unui palat îngust şi înalt;

Presiunea din sinus se reduce, nemaifiind contrabalansată presiunea atmosferică, astfel încât bolta palatină se deplasează în sus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 324-325)

Alimentaţia artificială în comparaţie cu alăptarea la sân prezintă unele inconveniente ca:

Aerofagia;

Creşterea secreţiei salivare;

8

A.

Copilul evită să facă mişcări de propulsie;

Travaliul muscular din timpul sugerii naturale îi induce copilului un somn agitat;

Influenţe de ordin general, deoarece nici un substituent nu poate înlocui calităţile imunologice şi nutritive ale laptelui de mamă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 332)

Printre perioadele principale ale variaţiilor funcţionale masticatorii se numără:

Perioada primei dentiţii neabrazate;

Perioada primei dentiţii abrazate;

9

A.

Perioada celei de-a doua dentiţii neabrazate;

Perioada celei de-a doua dentiţii abrazate;

Perioada intermediară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 334)

Pag. 37 din 157

În timpul mişcării pe care suprafeţele ocluzale ale molarilor le fac în fărimiţarea alimentelor, Maronneaud distinge următoarele etape:

O fază liberă;

O fază de orientare;

10

A.

O fază de ocluzie;

O fază juxtaocluzală;

O fază de dezocluzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 337)

Corelaţiile dintre deglutiţie şi dezvoltarea aparatului dento-maxilar duc la următoarele concluzii:

Primul stadiu al deglutiţiei se realizează prin mişcări complexe ale diferitelor structuri ale aparatului dento-maxilar;

Timpul 1 al deglutiţiei nu se schimbă cu vârsta;

11

A.

Deglutiţia de tip infantil poate fi şi rezultatul unor anomalii dento-maxilare produse de alte cauze;

Persistenţa „deglutiţiei infantile” se poate datora unor cauze locale(obiceiuri vicioase);

Persistenţa „deglutiţiei infantile”se poate datora unor cauze generale(macroglosie).

B.

C.

D.

E.

(pag. 336)

Se poate considera că o deglutiţie se desfăşoară normal când:

Limba rămâne în interiorul limitelor cavităţii orale;

Limba este propulsată şi se aşează între creste în regiunea anterioară;

12

A.

Buzele rămân în repaus;

Buzele prezintă o contracţie foarte uşoară;

Dinţii posteriori sunt în contact sau aproape în contact.

B.

C.

D.

E.

(pag. 366)

În cadrul tulburărilor de ritm din vorbire intră:

Bâlbâiala;

Tahilalia;

13

A.

Bradilalia

Sigmatismul;

Rotacismul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 384)

Dintre muşchii ridicători ai mandibulei fac parte:

m. maseter;

m. pielos al gâtului;

14

A.

m. geniohioidian;

m. pterigoidian intern;

fasciculul anterior şi mijlociu al temporalului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 402)

Dintre muşchii coborâtori ai mandibulei fac parte:

m.geniohioidian;

milohioidianul;

15

A.

pterigoidianul intern;

maseterul;

fasciculul anterior şi mijlociu al temporalului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 402)

Tema nr. 19

Dezvoltarea ocluziei dentare


Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, 2003.

pag. 35-49

Interrelaţiile elementelor care participă la realizarea ocluziei dentare se stabilesc:

încă din perioada de embriogeneză;

numai în viaţa fetală;

1

A.

numai după naştere;

numai de-a lungul întregii vieţi;

numai la naştere.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 36)

Erupţia dinţilor temporari este declanşată la vârsta de:

9 luni de viaţă postnatală;

3 luni de viaţă postnatală;6 luni de viaţă postnatală;

2

A.

1 an de viaţă postnatală;

5 ani de viaţă postnatală

6 luni de viaţă postnatală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 39)

Erupţia dinţilor temporari se desfăşoară într-un interval ciclic cu media de:

3 luni;

10 luni;

3

A.

8 luni;

5 luni;

6 luni.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 39)

Erupţia dinţilor temporari se termină după:

după 20 luni;

după 15 luni;

4

A.

după 25 luni;

după 1 an;

după 30 luni.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 39)

Pag. 38 din 157

Perfectarea înălţimii de ocluzie şi încheierea dezvoltării ocluziei temporare se face odată cu:

erupţia caninilor şi molarilor 2 temporari;

erupţia incisivilor inferiori temporari;

5

A.

erupţia incisivilor superiori temporari;

erupţia molarilor 1 superiori temporari;

erupţia molarilor 1 inferiori temporari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 39)

În etapa prognaţiei mandibulare embrionare (luna a 3-a de viaţă intrauterină) au loc următoarele modificări la nivelul aparatului dento-maxilar:

se formează bolta palatină;

se separă cavitatea bucală de cea nazală;

6

A.

limba este determinată să coboare în potcoava mandibulei;

mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizaţi;

spaţiul necesar pentru alinierea incisivilor laterali şicaninilor este insuficient.

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

În luna a 5-a de viaţă intrauterină, dinamica relaţiei dento-maxilare în mandibulă oferă următorul tablou:

prezenţa unei diasteme mari;

se consolidează simfiza mentonieră;

7

A.

simfiza mentonieră este larg deschisă;


spaţiul necesar pentru alinierea incisivilor laterali şi caninilor este suficient.

B.

C.

D.

E.

(pag. 37)

Către lunile a 7-a şi a 8-a de viaţă intrauterină, dinamica relaţiei dento-maxilare în mandibulă oferă următorul tablou:

simfiza mentonieră se consolidează;

se mezializează incisivii centrali;

8

A.


are loc un câştig de spaţiu între mugurii incisivilor centrali temporari şi molarilor 1 temporari, utilizat de către incisivii laterali;

se distalizează incisivii centrali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 37)

Pentru Müller, o valoare prognostică pentru o evoluţie a malocluziei o are locul şi mărimea tremei în dentiţia temporară, astfel:

la maxilar, o tremă precanină mare relevă tendinţa la mezializare a arcadei maxilare;

o tremă postcanină mare la la maxilar relevă o tendinţă la distalizare a arcadei superioare;

9

A.

o tremă precanină mare la mandibulă determină o mezializare a arcadei inferioare;

o tremă postcanină mare mandibulară determină o distalizare a arcadei inferioare;

o tremă înaintea incisivilor laterali maxilari determină o mezializare a arcadei superioare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Studiul debutului erupţiei dinţilor permanenţi pe un lot de copii de vârstă preşcolară(3-5 ani) a relevat că la această vârstă:

la 5 ani 25%-30% din copii aveau erupţi fie incisivii, fie molarii;

erupţia dentară este mai accelerată la băieţi comparativ cu fete;

10

A.

erupţia dentară este mai accelerată la fete comparativ cu băieţi;

timpul de accelerare este mai intens şi mai frecvent în urban decât în rural;

timpul de accelerare este mai intens şi mai frecvent în rural decât în urban.

B.

C.

D.

E.

(pag. 42)

În raport cu grosimea dinţilor şi convexităţile feţelor vestibulare, dinţii se înscriu diferit în conturul arcadei maxilare, astfel:

incisivii centrali depăşesc linia de referinţă;

incisivii laterali sunt în afara liniei de referinţă;

11

A.

caninii depăşesc linia de referinţă;

premolarii sunt în continuitate cu caninii;

molarii 1 nu depăşesc linia descrisă de canini şi premolari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

În raport cu grosimea dinţilor şi convexitatea feţelor vestibulare, dinţii se înscriu diferit în conturul arcadei mandibulare, astfel:

incisivii centrali descriu o linie continuă;

caninii nu depăşesc linia de referinţă;

12

A.

caninii depăşesc linia de referinţă;

premolarii se înscriu în aceeaşi linie cu caninii;

premolarii nu se înscriu în aceeaşi linie cu caninii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Pag. 39 din 157

Deşi toţi dinţii participă la realizarea curbei sagitale, distanţele gingivo-ocluzale sunt diferite de la un tip dentar la altul, astfel încât, la maxilar:

incisivii centrali ating planul ocluzal;

incisivii centrali nu ating planul ocluzal;

13

A.

incisivii laterali sunt cu 1 mm deasupra planului de ocluzie;

caninii şi molarii 1 depăşesc cu 1 mm planul de ocluzie;

premolarii au cuspizii vestibulari la nivelul planului de ocluzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Deşi toţi dinţii participă la realizarea curbei sagitale, distanţele gingivo-ocluzale sunt diferite de la un tip dentar la altul, astfel încât la mandibulă:

incisivii centrali nu depăşesc planul de ocluzie;

caninii nu depăşesc planul de ocluzie;

14

A.

cuspidul disto-vestibular al molarului 2 permanent nu depăşeşte planul de ocluzie;

incisivii centrali depăşesc planul de ocluzie;

caninii şi cuspizii disto-vestibulari ai molarilor 2 permanenţi depăşesc planul de ocluzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

La naştere şi pe măsură ce creşterea înaintează, arhitectura crestelor alveolare şi a relaţiilor spaţiale intermaxilare este următoarea:

crestele alveolare sunt acoperite de un periost fibros şi dens;

crestele alveolare la maxilar nu sunt delimitate de bolta palatină;

15

A.

frenul buzei superioare se inseră pe creastă;

creasta alveolară inferioară este în formă de”U”;

versantul vestibular al crestei alveolare inferioare este mai lat şi mai înclinat spre înăuntru.

B.

C.

D.

E.

(pag. 38)

Tema nr. 20

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali



pag. 73-76

Din grupa factorilor locali cu rol în etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare fac parte:tulburările de nutriţie;

tulburările de nutriţie;

tulburările endocrine;

1

A.

respiraţia orală;

deglutiţia atipică;

caria dinţilor temporari şi consecinţele ei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73)

Anomaliile dentare de formă sunt frecvent întâlnite la:

Incisivii centrali;

Premolarii 1;

2

A.

Premolarii 2;

Incisivii laterali;

Molarii 1.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Anodonţia poate fi:

numai parţială;

numai parţială, redusă sau întinsă;

3

A.

numai totală;

frecvent totală;

parţială, redusă sau întinsă şi rareori totală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Dinţii supranumerari:

au numai formă tipică;

au numai formă atipică;

4

A.

erupţia lor nu are caracter filogenetic;

erupţia lor pe arcadă nu creează tulburări fizionomice;

pot avea formă tipică sau atipică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Pag. 40 din 157

Caria dinţilor temporari nu are ca efect:

perturbarea masticaţiei;

perturbarea fizionomiei;

5

A.

menţinerea dimensiunii verticale faciale a arcadei alveolare;

menţinerea relaţiei tridimensionale în ocluzia dentară;

apariţia de dinţi supranumerari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Caria dinţilor temporari are ca efect:

pierderea funcţiei de masticaţie a dinţilor temporari;

pierderea funcţiei fizionomice;

6

A.

menţinerea dimensiunii verticale faciale a arcadei alveolare;

menţinerea relaţiei tridimensionale în ocluzia dentară;

apariţia dinţilor supranumerari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Apariţia dinţilor supranumerari are:

caracter filogenetic;

aminteşte de o formulă dentară a antropoizilor;

7

A.

pot avea numai formă tipică;

pot avea numai formă atipică;

pot avea formă tipică sau atipică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Caria aproximală a dinţilor temporari poate determina:

scurtarea arcadei dentare;

pierderea spaţiului de rezervă;

8

A.

anomalii de formă ale dinţilor permanenţi;

dificultăţi în erupţia caninilor;

dificultăţi în erupţia premolarilor 2.

B.

C.

D.

E.

(pag. 73)

Pierderea prematură a dinţilor temporari, în special în zona de sprijin poate determina:

supraerupţii ale dinţilor antagonişti;

migrări ale dinţilor permanenţi aflaţi în erupţie intermaxilară sau orală;

9

A.

lărgiri de arcadă;

angrenaje inverse;

apariţia contactelor şi interferenţelor ocluzale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 73)

Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate determina apariţia:

de întârzieri în reglările ocluzale;

incongruenţă dento-alveolară la distanţă;

10

A.

erupţia malpoziţionată a dintelui permanent înlocuitor;

anomalii dentare de formă ale dinţilor permanenţi;

rămânerea în incluzie a dintelui permanent înlocuitor.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Întârzierile în erupţia dinţilor permanenţi sunt determinate de următoarele cauze locale:

genetice;

tulburări endocrine;

11

A.

tulburări de nutriţie;

bariere osoase;

fibroase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Traumatismele dinţilor temporari pot determina:

tulburări în dinamica evoluţiei dinţilor permanenţi;

schimbarea drumului de erupţie a mugurelui dentar subiacent;

12

A.

compresie de maxilar cu înghesuire dentară;

intruzii ale dinţilor temporari;

luxaţii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Din grupa factorilor locali cu rol în etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare fac parte:

caria dinţior temporari;

deglutiţia infantilă;

13

A.

pierderea prematură a dinţilor temporari;

retenţia prelungită a dinţilor temporari;

respiraţia orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Caria ocluzală a dinţior temporari:

determină apariţia anodonţiei;

determină tulburări ale relaţiilor verticale interarcade;

14

A.

constitie sursă de dezechilibru în ocluzia dentară;

constituie sursă de dezechilibru în dinamica mandibulară;

determină apariţia deglutiţiei infantile.

B.

C.

D.

E.

(pag. 73)

Pag. 41 din 157

Dezechilibrele, consecinţă a anodonţiei, depind de:

regiunea în care se produc;

întinderea;

15

A.

structura osoasă;

activitatea părţilor moi;

obiceiurile vicioase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Tema nr. 21

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare



pag. 77-83

Angle împarte malocluziile în:

4 clase;

5 clase;

1

A.

2 clase;

6 clase;

3 clase.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 78)

Şcoala germană împarte malocluziile în:

5 sindroame;

7 sindroame;

2

A.

6 sindroame;

3 sindroame;

8 sindroame.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 80)

Angle împarte anomaliile dento-maxilare în:

sindroame;

disarmonii;

3

A.

clasa I şi clasa aII-a;

clasa I, clasa a II-a şi clasa a III-a;

diverse anomalii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 78)

Clasa a II-a Angle cuprinde:

două diviziuni;

3 diviziuni;

4

A.

4 diviziuni;

5 diviziuni;

6 diviziuni.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 80)

În clasificarea anomaliilor dento-maxilare după şcoala franceză:

anomaliile dento-maxilare sunt considerate tulburări în armonia proceselor de dezvoltare a componentelor aparatului dento-maxilar;

sunt luaţi în considerare factorii etiologici care determină apariţia anomaliilor dento-maxilare;

5

A.

are drept criteriu principal de clasificare relaţiile mandibulo-maxilare în plan sagital;

este o clasificare pe sindroame;

este o clasificare ocluzionistă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 80)

În clasificarea şcolii franceze, modificările în mai multe planuri au ca prefix:

macro;

micro;

6

A.

hiper;

hipo;

labio.

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

Clasificarea şcolii germane cuprinde următoarele sindroame:

sindromul de compresie de maxilar;

sindromul de ocluzie încrucişată;

7

A.

sindromul de pierdere precoce a dinţilor temporari din zona de sprijin;

sindromul de ocluzie adâncă acoperită;

sindromul de ocluzie deschisă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

Anomaliile clasa a II-a Angle:

cuprind două diviziuni;

în subdiviziunea 1 raporturile de ocluzie sunt distalizate unilateral;

8

A.

în diviziunea 1 raporturile sunt distalizate bilateral şi ocluzie adâncă în acoperiş;

în diviziunea 2 raporturile sunt distalizate unilateral şi ocluzie adâncă acoperită;

în diviziunea 2, atunci când raporturile sunt distalizate unilateral se foloseşte termenul de „subdiviziunea 2”.

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)

Izard şi Chateau au sintetizat ca terminologie maxilo-facială, în cazul radicalilor:

cheilie;

endo;

9

A.

gnaţie;

latero;

genie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

Pag. 42 din 157

În terminologia maxilo-facială a şcolii franceze, Izard şi Chateau au sintetizat ca prefix pentru disarmonii:

transversal: infra şi supra;

transversal: exo, endo, latero;

10

A.

vertical: infra şi supra;

sagital:pro şi retro;

vertical: pro şi retro.

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

În clasificarea Angle:

criteriul principal de clasificare a anomaliilor dento-maxilare sunt relaţiile mandibulo-maxilare în plan sagital;

o primă categorie o reprezintă anomaliile în care cele două baze maxilare sunt corect plasate în plan sagital, modificările făcându-se la nivel dento-alveolar;

11

A.

anomaliile sunt împărţite în 6 sindroame;

anomaliile sunt considerate tulburări în armonia proceselor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar;

este o clasificare a şcolii franceze.

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)


există 3 categorii de anomalii;

în a doua categorie sunt grupate anomaliile caracterizate de poziţionarea maxilarului inferior mai înapoi decât cel superior;

12

A.

în a doua categorie sunt grupate anomaliile caracterizate de poziţionarea maxilarului inferior mai înainte decât cel superior;

în a treia categorie sunt grupate anomaliile caracterizate de poziţionarea mai anterioară a maxilarului inferior faţă de cel superior;

există 6 sindroame.

B.

C.

D.

E.

(pag. 77)


pentru evaluarea clinică a categoriilor de anomalii Angle ia în considerare poziţia molarului de 6 ani;

în relaţie neutrală cele două maxilare sunt plasate corect;

13

A.

cuprinde 5 sindroame;

este o clasificare a şcolii germane;

este o clasificare a şcolii franceze.

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)

Clasificarea anomaliilor dento-maxilar după Kantorowicz, Korkhaus,şi Reichenbach:

există 3 clase;

există 5 sindroame;

14

A.

este o clasificare a şcolii germane;


este o clasificare a şcolii americane.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Clasificarea şcolii germane:


a fost făcută de către Dr. E. Angle;

15

A.

a fost făcută de către Kantorowicz, Korkhaus şi Reichenbach;

cuprinde 3 clase de anomalii;

porneşte de la concepţia că aceeaşi factori etiologici în aceleaşi condiţii dau aceleaşi forme de anomalii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Tema nr. 22

Examenul radiologie in ortodontie



pag. 143-179

Disfuncţiile ATM nu pot fi determinate de:

cauze ocluzale;

cauze fiziologice;

1

A.

cauze psihologice;

cauze de creştere;

apariţia leziunilor carioase.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 143)

Disfuncţiile ATM se întâlnesc în cazul subiecţilor examinaţi în proporţie de:

10%;

20%;

2

A.

90%;

30%-70%;

80%.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 143)

Examenul radiologic cu film intraoral cuprinde:

radiografia cu film retroalveolar;

ortopantomograma în propulsie;

3

A.

teleradiografia de faţă;

teleradiografia de profil;

ortopantomograma în ocluzie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 147)

Pag. 43 din 157

În ortopantomograma în propulsie nu se evidenţiază la nivelul aspectului macroscopic al corpului mandibulei:

deschiderea unghiului mandibular;

modelul de creştere condilian;

4

A.

cudura canalului mandibular;

aspectul simfizei mentoniere;

poziţionarea arcadei mandibulare în intercuspidare maximă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Valoarea normală a unghiului facial este de:

90 grade;

120 grade;

5

A.

68 grade;

86 grade;

82 grade.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 158)

Stadiul de disfuncţii intrinseci de la nivelul ATM cuprinde:

tulburări generate în ATM de dezvoltarea acesteia;

tulburări generate de modificări anatomice ale ATM care alterează structurile ATM ,dar nu produc limitări funcţionale majore ale mişcărilor;

6

A.

tulburări generate în ATM de orice tratament care a modificat relaţiile de ocluzie;

limitări funcţionale ale ATM;

individul îşi limitează sau îşi interzice desfăşurarea unei vieţi normale în raport cu factorii sociali şi culturali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 144)

Examenul radiologic cu film extraoral cuprinde:

radiografii cu film retroalveolar;

ortopantomograma în ocluzie;

7

A.

ortopantomograma în propulsie;

radiografia cu film muşcat;

ortopantomograma ATM în intercuspidare maximă şi deschidere maximă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 152)

Ortopantomograma în propulsie relevă următoarele aspecte:

evidenţierea structurilor zonelor laterale maxilare şi mandibulare în inocluzie verticlă;

relaţiile de ocluzie modificate de gradul de propulsie mandibulară;

8

A.

structurile parodontale;

în plan vertical se evidenţiază gradul supraacoperirii frontale şi al inocluziei;

aspectul macroscopic al corpului mandibular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 151)

După Björk, modelul de rotaţie posterioară mandibulară se caracterizează prin:

canal mandibular drept;

unghi mandibular deschis;

9

A.

etaj inferior micşorat;

creşterea preangulară marcată;

unghiul molar crescut.

B.

C.

D.

E.

(pag. 156)

Planurile de referinţă utilizate în interpretarea teleradiografiei sunt:

planul de la Frankfurt;

planul bazal mandibular;

10

A.

planul bazal maxilar;

planul N-Ba;

planum(Se-N).

B.

C.

D.

E.

(pag. 155)

Teleradiografia după tehnica Ricketts analizează:

adâncimea feţei;

înălţimea anterioară a feţei;

11

A.

înălţimea posterioară a feţei;

valorile unghiului SNA;

convexitatea facială.

B.

C.

D.

E.

(pag. 159)

Teleradiografia după Steiner vizează:

măsurarea unghiului SNA şi interpretarea rezultatelor;

măsurarea unghiului SNB şi interpretarea rezultatelor;

12

A.

măsurarea unghiului axelor celor doi incisivi centrali;

măsurarea înălţimii anterioare a feţei;

măsurarea înălţimii posterioare a feţei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 162)

Pag. 44 din 157

Cele trei laturi ale triunghiului Tweed sunt reprezentate de:

planul Se-N;

planul de la Frankfurt;

13

A.

planul bazal maxilar;

planul bazal mandibular;

axa incisivului inferior.

B.

C.

D.

E.

(pag. 163)

Pentru prognosticul dezvoltării ulterioare a aparatului dento-maxilar, Stockfish propune o schemă alcătuită din următoarele segmente periferice:

unghiul format de linia N-S cu planul mandibular Go-Gn;

suma unghiurilor: unghiul bazal însumat cu unghiul articular şi cu unghiul goniac;

14

A.

unghiul goniac anterior;

unghiul SNA;

unghiul SNB.

B.

C.

D.

E.

(pag. 174)

Björk a observat legătura caracteristicilor structurale ale mandibulei cu rotaţia mandibulară, precum urmează:

unghiul goniac;

forma bazei mandibulei;

15

A.

înclinarea capului condilian;

înclinarea şi forma simfizei;

unghiul SNB.

B.

C.

D.

E.

(pag. 176)

Tema nr. 23

Anomaliile denti-maxilare de clasa a II-a



pag. 379-391

Cele două clase descrise de şcoala franceză pentru malocluziile din clasa a II1:-a sunt:

compresia de maxilar cu protruzie şi compresia de maxilar cu înghesuire;

ocluzia adâncă în acoperiş şi laterognaţia mandibulară

1

A.

laterodeviaţia şi laterognaţia mandibulară

endodenţia şi laterognaţia mandibulară;

endognaţia şi laterodeviaţia mandibulară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 379)

Anomaliile de Clasa a II-a Angle înglobează tulburări de creştere, dezvoltare şi funcţionale ale maxilarelor cantonate în principal în plan:

ocluzal;

transversal;

2

A.

vertical;

medio-sagital;

orbito-frontal.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 379)

În cadrul endognaţiei caracteristica principală este:

afectarea sectorului alveolar;

baza maxilarului şi piramida nazală sunt lărgite;

3

A.

baza maxilarului şi piramida nazală sunt alungite;

baza maxilarului şi uneori piramida nazală sunt îngustate;

ocluzia mezializată.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 379-381)

Exognaţia este o formă extrem de rară în care arcadele sunt spaţiate iar parodonţiul se caracterizează prin:

în zona anterioară afectarea apare datorită hipersolicitării funcţionale;

este afectat precoce

4

A.

este afectat tardiv;

faptul că rămâne neafectat;

constă în amputarea limbusurilor şi apariţia atrofiei verticale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 380)

Din punct de vedere etiopatogenic, rolul factorului constituţional în apariţia endognaţiei este demonstrat de :

apariţia maxilarului îngust în special la dolicocefali;

apariţia maxilarului îngust în special la brahicefali;

5

A.

apariţia maxilarului îngust în special la normocefali,

de studiile pe gemeni monozigoţi;

apariţia maxilarului îngust la subiecţii cu rahitism.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 381)

În etiopatogenia compresiei de maxilar cu protruzie şi spaţiere putem întâlni următorii factori:

ereditatea;

factorul constituţional;

6

A.

ticurile de imitaţie;

obiceiurile alimentare;

rahitismul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

Pag. 45 din 157

În cadrul sindromul de compresiune maxilară cu protruzie şi spaţiere dentară putem întâlni ca simptome:

ocluzie inversă totală;

reducerea diametrului maxilar faţă de planul medio-sagital;

7

A.

reducerea diametrului dento alveolar faţă de planul medio-sagital;

ocluzie adâncă acoperită;

ocluzie distalizată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 380)

Factorii generali de dezvoltare implicaţi în etiopatogenia compresiei de maxilar cu protruzie şi spaţiere sunt:

carenţele metabolice;

absenţa suturii de creştere;

8

A.

complicaţiile cariei dentare;

prezenţa cicatricelor şi frenurilor;

rahitismul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

Rolul eredităţii în etiopatogenia compresiei de maxilar cu protruzie şi spaţiere este demonstrat de:

apariţia compresiei de maxilar la vârste foarte fragede,

apariţia anomaliei în general la populaţia nordică,

9

A.

asocierea frecventă cu alte sindroame cu transmitere genetică,

retrognatismul nou-născutului;

studiile pe gemeni.

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

Modificările care apar compensator în cadrul sindromului de compresiune maxilară cu protruzie şi spaţiere dentară sunt:

protruzia procesului dento – alveolar;

ocluzia distalizată;

10

A.

ocluzia adâncă prăbuşită;

rar o ocluzie deschisă cu sau fără laterodeviaţie mandibulară;

infrapoziţie laterală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 380)

Factorii locali de dezvoltare implicaţi în etiopatogenia compresiei de maxilar cu protruzie şi spaţiere sunt:

cicatricile chirurgicale de la nivelul bolţii palatine

absenţa suturii de creştere

11

A.

dolicocefalia

complicaţiile cariei dentare

rahitismul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

În producerea sindromului de compresie de maxilar cu protruzie şi spaţiere obiceiurile vicioase acţionează prin:

dezechilibrarea forţelor intra-extraorale din punct de vedere al intensităţii,

dezechilibrarea forţelor intra-extraorale din punct de vedere al direcţiei,

12

A.

dezechilibrarea forţelor intra-extraorale din punct de vedere al duratei de acţiune,

prin întreruperea continuităţii arcadei dentare,

prin structurarea unui os cu o textură mai slabă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

În producerea sindromului de compresie de maxilar cu protruzie şi spaţiere respiraţia orală acţionează prin:

dispariţia triplei închideri orale

apariţia hipotoniei muşchiului maseter

13

A.

apariţia hipotoniei muşchiului orbicular oris al buzei superioare,

modificarea comportamentului lingual în statică

modificarea comportamentului lingual în timpul exercitării funcţiilor.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

Obiceiul vicios de sugere a degetului determină:

compresie alveolară cu protruzie

ocluzie adâncă incompletă

14

A.

ocluzie adâncă acoperită

compresie de maxilar cu înghesuire

prognaţie adevărată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

Maladia Cauhépé-Fieux se caracterizează prin:

îngustarea maxilarului

interpoziţia limbii între arcade în timpul deglutiţiei;

15

A.

dezechilibre dentare de tipul retrodenţiei superioare compensatorii,

dezechilibre dentare de tipul meziopoziţiei cu rotaţie a premolarilor şi molarilor

ocluzie deschisă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

Modificările ocluzale caracteristice compresiei de maxilar cu protruzie şi spaţiere sunt:

relaţii molare distalizate

relaţii molare mezializate

16

A.

inocluzii sagitale grave

ocluzie inversă frontală

supraocluzie incisivă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

Pag. 46 din 157

Faciesul adenoidian se caracterizează prin:

profil convex;

dolicocefalie,

17

A.

leptoprosopie;

fantă labială fermă;

retrogheilie superioară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 383)

La nivelul labial modificările caracteristice în compresia de maxilar cu protruzie sunt :

buza superioară subţire şi palidă;

buza superioară ridicată spre pragul narinar;

18

A.

treaptă labială în linie dreaptă

ocluzie labială fermă

buza inferioară groasă şi fisurată, răsfrântă în şanţul labio-mentonier.

B.

C.

D.

E.

(pag. 383)

În compresia de maxilar cu protruzie examenul arcadei dento-alveolare poate evidenţia:

o bază apicală mică;

o bază coronară largă;

19

A.

grade diferite de îngustare premolară,

distopoziţia zonei dentare laterale superioare,

meziopoziţia zonei dentare laterale superioare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 385)

Examenul facial în compresia de maxilar cu protruzie poate evidenţia:

un facies adenoidian,

aspect de bărbie dublă,

20

A.

o buză inferioară răsfrântă în ţanţul labio-mentonier,

o treaptă labială inversată,

un profil concav.

B.

C.

D.

E.

(pag. 383)

Tema nr. 24

Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2



pag. 396-399

Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 se caracterizeaza prin:

diferite grade de spaţiere dentară

reducerea diametrelor premolare şi molare

1

A.

dezvoltarea în exces în plan sagital a maxilarului superior

cresterea diametrelor premolare şi molare

ocluzia adâncă în acoperiş.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Caracteristic sindromului de compresie de maxilar cu inghesuire dentara este:

protruzia cu supraacoperirea grupului incisiv

retrodenţia cu supraacoperirea grupului incisiv

2

A.

angrenajul invers

ocluzia inversă frontală

ocluzia inversă laterală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Diagnosticul diferential al compresiei de maxilar cu înghesuire se face cu:

retrognatismul mandibular

laterodeviaţia mandibulară

3

A.

laterognaţia mandibulară

pseudoprognaţia mandibulară

clasa I cu spraalveolodonţie incisivă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 399)

Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 are în comun cu malocluzia din clasa II2 a diviziunea 1:

relaţia molară transversală

relaţia molară verticală

4

A.

ocluzia adânca acoperită

relaţia molară antero-posterioară

ocluzia deschisă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Pag. 47 din 157

Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 este sinonimă cu:

endognaţia

exognaţia

5

A.

ocluzia deschisă

ocluzia adâncă în acoperiş

ocluzia încrucişată

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Diferenţele dintre malocluziile din clasele II/1 şi II/2 sunt:

etiopatogenetice

morfofuncţionale

6

A.

diferă ca prevalenţă

terapeutice

de localizare

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Sindromul de compresie de maxilar cu înghesuire dentară se caracterizează prin:

reducerea diametrului premolar

reducerea diametrului molar

7

A.

retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv

ocluzie adâncă în acoperiş

ocluzie inversă totală

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Din punct de vedere al gravităţii malocluziile din clasa a II2 -a se descriu doua forme clinice:

forma gravă în care dezechilibrele ocluzale produc tulburări parodontale

forma uşoară cu tulburări morfofuncţionale şi estetice

8

A.

forma uşoară fără tulburări morfofuncţionale şi estetice

forma gravă cu modificări estetice

forma medie

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

Aspectul facial în malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) prezintă următoarele caracteristici:

etajul inferior mărit

ocluzie labială cu planul plasat în poziţie înaltă pe coroana incisivilor superiori

9

A.

nas proeminent

buză inferioară groasă şi răsfrântă în şanţul labio-mentonier

menton proeminent

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

În malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) la analiza dezvoltării arcadelor dento-alveolare se observă:

reducerea diametrelor premolare

reducerea diametrelor molare

10

A.

accentuarea curbei Spee

baza coronară mai largă decât cea apicală

reducerea unghiului mandibular

B.

C.

D.

E.

(pag. 398)

Aspectul facial în malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) prezintă următoarele caracteristici:

etajul inferior normal sau în foarte multe cazuri micşorat

şantul labio mentonier accentuat

11

A.

punctual Gn plasat anterior de planul Simon

buzele subţiri

ocluzie labială fermă

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

Precizaţi care dintre următoarele caracteristici pot fi observate la examnul facial în malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire):

ocluzie labiala fermă

etajul inferior normal sau micşorat

12

A.

şantul labio mentonier accentuat

menton şters, aplatizat

profil concav

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

Compresia de maxilar cu înghesuire face parte din categoria malocluziilor:

dentare

de clasa I foarte rar

13

A.

de clasa a II-a diviziunea I

de clasa a II-a diviziunea II

de clasa a III-a.

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Pag. 48 din 157

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la frecvenţa malocluziilor din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) sunt adevărate:

formele moderate sunt mai frecvente ca cele grave

cazurile în care relaţiile mandibulo mandibulare sunt de clasa I sunt rare

14

A.

anomalia este mai puţin frecventă decât anomaliile din clasa a II1 –a

după Hotz este mai frecventă în dentiţia permanentă

după Houston şi Tulley afectează 20% din populaţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 396-398)

Din punct de vedere epidemiologic malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) prezintă următoarele particularităţi:

anomalia este mai frecventă decât anomaliile din clasa a II1 –a

după Hotz este mai frecventă în dentiţia permanentă

15

A.

după Hotz este mai frecventă în dentiţia temporară

după Houston şi Tulley afectează 10% din populaţie

după Houston şi Tulley afectează 20% din populaţie

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

În malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) dacă supraocluzia se asociază şi cu decalaj între muchia incizală a incisivului inferior şi centroidul radacinii incisivului superior tratamentul acestora prezintă următoarele particularităţi :

se efectuează mai dificil

riscul de recidivă este mai mare

16

A.

riscul de recidivă se reduce

scade timpul de tratament

este de preferat terapia funcţională.

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Modificările arcadelor dento-alveolare care pot fi prezente în malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) sunt:

arcade în formă de omega

arcade în formă de trapez

17

A.

arcade în formă de U

baza apicală este mai mare decât baza coronară

baza coronară este mai mare decât baza apicală

B.

C.

D.

E.

(pag. 397-398)

În malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular este consecinţa:

pierderii unor dinţi din zona laterală

deplasării distale a mandibulei

18

A.

creşterii supraocluziei frontale

deplasării meziale a mandibulei

formelor patologice ale arcadelor dento-alveolare

B.

C.

D.

E.

(pag. 398)

Modificările ocluzale care pot fi prezente în malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) sunt:

supraacoperirea grupului incisiv

angrenaje inverse premolare unilaterale sau bilaterale

19

A.

rapoarte distalizate

rapoarte mezializate

ocluzie prăbuşită laterală

B.

C.

D.

E.

(pag. 398)

În malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) la analiza ocluziei dinamice se observă:

relaţia de postură a mandibulei este normală

rapoartele de la nivel molar sunt distalizate

20

A.

drumul de închidere al mandibulei este normal

în cazurile grave pacientul nu poate efectua mişcări de lateralitate

muşchii ridicători ai mandibulei sunt hipertoni.

B.

C.

D.

E.

(pag. 398)

Tema nr. 25

Malocluzia de clasa a III-a



pag. 405-408

În cazul malocluziilor de clasa a III-a treapta buzelor este:

în linie dreaptă

inversată

1

A.

accentuată prin procheilie superioară

accentuată prin procheilie inferioară

buza superioară depăşeşte cu 2 mm în plan sagital pe cea inferioară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

Pag. 49 din 157

Ocluzia inversă frontală în cazul malocluziilor clasei a III-a poate fi cu:

numai cu inocluzie verticală

cu sau fără inocluzie sagitală inversă

2

A.

numai cu grad mare de supraacoperire frontală

abrazia feţelor linguale ale incisivilor inferiori

abrazia feţelor vestibulare ale incisivilor superiori

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 405)

Maxilarul inferior în cadrul maloculziei de clasa a III-a este ghidat:

anterior

posterior

3

A.

în lateralitate

în laterognaţie

în infrapoziţie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

În cadrul malocluziilor clasei a III-a aspectul facial poate fi:

faţă aplatizată

de faţă crispată

4

A.

de faţă inexpresivă,

facies adenoidian

profil de pasăre.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

În cadrul malocluziilor de clasa a III-a Angle diferenţa dintre SNA şi SNB este:

pozitivă

negativă

5

A.

diferenţa este de 10̊



B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

Modificările din cadrul malocluziei de clasa a III-a Angle interesează:

maxilarul superior

maxilarul inferior

6

A.

ambele maxilare

numai arcadele alveolare

numai arcadele dentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 405)

La examenul facial simptomele caracteristicile ale malocluziei de clasa a III-a Angle sunt:

faţă aplatizată

obraji înfundaţi

7

A.

menton aplatizat

buză superioară înfundată

profil convex

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Malocluzia de clasa a III-a cuprinde un set de anomalii caracterizate prin:

rapoarte mezializate

rapoarte distalizate

8

A.

ocluzie inversă frontală cu sau fără inocluzie sagitală inversă

rapoarte lingualizate

rapoarte vestibularizate

B.

C.

D.

E.

(pag. 405)

În cadrul examenului facial în malocluziile de clasa a III-a Angle faţa poate avea un aspect lăţit în totalitate datorită:

treptei labiale în linie dreaptă

pomeţilor obrajilor înfundaţi

9

A.

profilului concav

procheiliei superioare

treptei labiale inversate

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

La nivelul procesului alveolar superior în malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi observate modificări compensatorii care constau în:

proalveolie

prodenţie

10

A.

Pr.A – F mai mare de 110̊

I – F mai mare de 107̊

retrodenţie

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Examenul teleradiografic în malocluziile de clasa a III-a Angle evidenţiază:

unghiul SNA mai mare de 80o

unghiul SNB mai mic de 78o

11

A.

diferenţa dintre unghiurile SNA şi SNB are valoare negativă

distanţa Nsa – Nsp este micşorată

diagonala maxilarului superior S – Nsa redusă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Pag. 50 din 157

Examenul teleradiografic în clasa a III-a Angle evidenţiază:

unghiul Pr.A-F mai mare de 110o

unghiul I-F mai mare de 107o

12

A.

distanţa Nsa – Nsp micşoratăq

diagonala maxilarului superior S – Nsa redusă.


B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Examenul facial în malocluziile de clasa a III-a Angle poate evidenţia:

aspect dezagreabil în surâs

unghiul format de tangenta dusă la nivelul gurii mai mic de 10̊

13

A.

profil concav

faţă aplatizată

buză inferioară subţire

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

La examenul teleradiografic în malocluziile de clasa a III-a Angle se observă:

unghiul SNA mai mic de 80o


14

A.

diferenţa dintre unghiurile SNA şi SNB are valoare pozitivă

unghiul I-F mai mare de 107o

unghiul Pr.A-F mai mare de 110o

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Examenul endobucal în malocluziile de clasa a III-a Angle poate evidenţia:

profil concav

faţa aplatizată

15

A.

ocluzie inversă frontală cu sau fără inocluzie sagitală

arcada alveolară apicală mică în raport cu arcada alveolară coronară

unghiul SNA mai mic de 80o

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

La examenul endobucal în malocluziile de clasa a III-a Angle se observă:

arcada alveolară coronară mică în raport cu arcada alveolară apicală

arcada alveolară apicală mică în raport cu arcada alveolară coronară

16

A.

ocluzia mezializată

ocluzie inversă frontală sau totală.

înfundarea buzei superioare

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Următoarele afirmaţii cu privire la ocluziile inverse prin retrognatism maxilar dat de sechelele postoperatorii ale despicăturilor labiomaxilopalatine sunt adevărate:

gravitatea modificărilor fizionomice este maximă dacă ne raportăm la restul formelor de malocluzie de clasa a III-a

pe primul plan sunt tulburările funcţiei masticatorii

17

A.

pe primul plan sunt tulburările fizionomice

pacienţii pot executa numai mişcări de coborâre şi lateralitate

apar cu regularitate tulburări fono-articulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 406-407)

La nivelul procesului alveolar superior în malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi observate modificări compensatorii care constau în:

proalveolie

prodenţie

18

A.

mezializarea dinţilor laterali

I – F mai mic de 107

arcada alveolară coronară mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Următoarele afirmaţii cu privire la afectarea ATM la pacienţii cu malocluzii de clasa a III-a sunt adevărate:

modificările ATM apar datorită absenţei ghidajului anterior normal,

modificările ATM apar datorită transferului ghidajului mişcărilor mandibulare la nivelul dinţilor laterali

19

A.

apar cracmente şi crepitaţii

apar datorită instabilităţii contactelor interdentare

apar datorită absenţei suprafeţelor de uzură ocluzale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 407)

La baza apariţiei spasmelor musculare în malocluzia de clasa a III-a. stau:

ocluzia mezializată

ocluzia distalizată

20

A.

drumul de închidere în treaptă mezializată

tulburările parodontale

tulburările masticatorii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 407)

Pag. 51 din 157

Tema nr. 26

Sindromul de inocluzie verticala



pag. 418-426, 429-438

În sindromul de inocluzie verticală acţiunea factorului genetic apare evidentă în unele afecţiuni ca:

sindromul Down şi unele cranio-sinostoze

sindromul cariei de biberon

1

A.

sindromul de polidactilism

sindromul Tourette

numai în sindromul Down

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 419)

Ocluzia verticală este un sindrom caracterizat prin existenţa unor tulburari în primul rând în plan:

sagital

transversal

2

A.

vertical

sagital şi transversal

în toate planurile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 418)

În sindromul de inocluzie verticală sindromul Down determină instalarea unui deficit de dezvoltare a maxilarului superior interesând în special sectorul anterior care este:

scurtat

alungit

3

A.

îngustat

lărgit

aplatizat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 419)

În sindromul de inocluzie verticală relaţiile ocluzale normale sunt tulburate de inversarea tiparului de rotaţie mandibulară:

în direcţie anterioară

în direcţie posterioară

4

A.

urmând o traiectorie sinusală

urmând o traiectorie în linie dreaptă

urmând o traiectorie în baionetă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 419)

În sincondroza intrasfenoidala şi sfenoetmoidala sunt afectate:

sutura coronară

sutura palatinală

5

A.

simfiza mentonieră

sutura maxilară

sutura maxilarăsutura temporo-zigomatică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 420)

Traumatismul ocluzal care interesează dinţii ce realizează contacte ocluzale în ocluzia deschisă se materializează în:

îmbolnăvire paradontală

apariţia unor forţe de tip ortodontic care deplasează dintele din calea traumatismului

6

A.

remanierea compensatorie a procesului alveolar

masticaţie unilaterală

afectiuni ale ATM

B.

C.

D.

E.

(pag. 432)

În sindromul de inocluzie verticală întâlnim modificări dentare ca:

volum mărit

volum micşorat

7

A.

modificări de formă

rădăcini mai scurte

proînclinare

B.

C.

D.

E.

(pag. 422)

Următoarele afirmaţii privind modificările fizionomice dn sindromul de inocluzie verticală sunt adevărate:

hipertonia pătratului buzei inferioare determină aplatizarea mentonului

şanţul labio-mentonier poate fi şters fără ca profilul pacientului să fie modificat

8

A.

scurtarea ramurii ascendente mandibulare şi cudarea ramurii orizonlale mandibulare conduc la apariţia unui profil concav

hernierea limbii în spaţiul de inocluzie verticală conferă pacientului un aspect de faţă crispată

apar brazde verticale inestetice la nivelul tegumentelor dacă pacientul interpune în spaţiul de inocluzie faţa internă a buzei inferioare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 436)

Pag. 52 din 157

Sindromul Down poate prezenta ca simptome clinice:

tulburări de dezvoltare ale maxilarului la nivelul sectorului anterior

deficit de creştere a bazei craniului la nivelul planumului

9

A.

deficit de creştere a bazei craniului la nivelul clivusului

obliterarea precoce a sistemului sutural

tulburări de dezvoltare ale maxilarului la nivelul sectorului posterior

B.

C.

D.

E.

(pag. 419)

Factorii locali incriminaţi în producerea ocluziei deschise sunt:

deglutiţia

afecţiunile reumatice ale ATM

10

A.

cicatricele cheloide

incongruenţa dento-alveolară cu înghesuire

tratamentele ortodontice

B.

C.

D.

E.

(pag. 425-426)

Factorii locali care pot interveni în geneza unei inocluzii verticale sunt:

afecţiunile reumatice de la nivel ATM

incongruenţa dento-alveolară cu înghesuire primară sau secundară

11

A.

cicatricele cheloide şi retracţiile

spaţiul care ramâne după pierderea precoce a unui dinte temporar şi intervalul de timp mărit până la apariţia dintelui definitiv

respiraţia orală

B.

C.

D.

E.

(pag. 425-426)

Factorii iatrogeni care determină ocluzia deschisă apar în cursul tratamentelor :

odontale

ortopedice

12

A.

ortodontice

ORL

chirurgicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 426)

La sugar efectuarea deglutiţiei implică:

interpunerea limbii între arcadele dentare

poziţionarea limbii pe bolta palatină

13

A.

contracţii periferice ale muşchilor genieni

contracţii periferice ale muşchilor constrictori superiori ai faringelui

contracţii periferice ale muşchilor pterigoidieni interni

B.

C.

D.

E.

(pag. 423)

Cele mai importante tulburări funcţionale care apar în inocluzia verticala sunt:

rahitismul

fono-articulatorii

14

A.

masticatorii

de dezvoltare a maxilarelor

de erupţie dentară

B.

C.

D.

E.

(pag. 431)

Prin închidere precoce sutura lambdoidă determină:

dezvoltarea insuficientă a regiunii occipitale

dezvoltarea insuficientă a regiunii parietale

15

A.

planumul redus

clivusul redus

unghi foramenian micşorat

B.

C.

D.

E.

(pag. 420)

În sindromul de inocluzie verticală o tulburare des întâlnită este perturbarea pronunţiei fonemelor dentale:

D

T

16

A.

F

V

S

B.

C.

D.

E.

(pag. 431)

O breşă de inocluzie verticală care interesează caninii, primii premolari şi eventual şi molarii poate conduce la:

tulburări ale activităţii musculare

hipoplazii ale incisivilor

17

A.

tulburări ale ATM

tulburări masticatorii ca urmare a micşorării suprafeţelor ocluzale

transferul ghidajului mişcărilor mandibulare la nivel lateral

B.

C.

D.

E.

(pag. 432)

În inocluzia verticala tulburările dentare caracteristice sunt:

incisivi hipoplazici Hutchinson

molari Moser

18

A.

anodonţia incisivilor laterali

forme modificate precum incisivi laterali în ţăruş

microfracturi ale muchiilor incizale

B.

C.

D.

E.

(pag. 433)

Pag. 53 din 157

În sindromul de inocluzie verticală tulburările de ocluzie, paradontale şi dentare stau la baza instalarii:

spasmelor musculare

durerilor de etiologie obscură din regiunea capului

19

A.

durerilor de tip nevralgiform

durerilor de etiologie obscură din regiunea gatului

relaxarii musculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 433)

Grupele musculare cele mai frecvent afectate de tulburările de ocluzie, parodontale şi dentare din sindromul de inocluzie verticală sunt:

pterigoidian extern

fasciculul anterior al temporalului

20

A.

muşchi limbii

fasciculul posterior al muşchiului temporal

pterigoidianul intern

B.

C.

D.

E.

(pag. 433)

Tema nr. 27

Anodontia


Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.

pag. 15-40

Termenul de oligodonţie defineşte situaţia clinică în care pe arcadă sunt prezenţi un număr de:

1-2 dinţi;

2-6 dinţi;

1

A.

mai mult de 6 dinţi;

4-7 dinţi;

9 dinţi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 17)

După Gysel termenul de hipodonţie defineşte situaţia clinică în care de pe arcadă lipsesc un număr de:

minim 4 dinţi;

minim 3 dinţi;

2

A.

8 dinţi;

2 dinţi;

un dinte.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 15)

Dintele cel mai frecvent afectat de anodonţie este:

incisivul lateral superior;

premolarul doi superior;

3

A.

molarul de minte inferior;

molarul de minte superior;

incisivul central superior.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 18)

În cazul anodonţiilor raportul în care sunt afectate cele două dentiţii este:

10/1 în favoarea dentiţiei permanente;

10/1 în favoarea dentiţiei temporare;

4

A.



nu există nici o diferenţă în ceea ce priveşte frecvenţa anodonţiei între cele două dentiţii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 18)

În cazul anodonţiilor raportul în care sunt afectate cele două sexe este:

2/1 în favoarea sexului masculin;

2/1 în favoarea sexului feminin;q

5

A.

nu există nici o diferenţă în ceea ce priveşte frecvenţa anodonţiei între cele două sexe;

3/1 în favoarea sexului feminin;

3/1 în favoarea sexului masculin.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 18)

Modul de transmitere al anodonţiei s-a dovedit a fi:

autozomal dominant regulat;

condiţionat monogenic legat de cromozomul X;

6

A.

autozomal dominant neregulat;

condiţionat monogenic legat de cromozomul Y;

autozomal recesiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 23)

Pag. 54 din 157

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii vizând corelaţia directă dintre prezenţa anodonţiei în dentiţia temporară şi permanentă sunt adevărate:

dentiţia permanentă poate evolua normal, chiar dacă dentiţia temporară a fost afectată de reducerea numerică;

în dentiţia permanentă pot apare dinţi supranumerari chiar dacă în cea temporară a fost prezentă anodonţia;

7

A.

în ambele dentiţii sunt absente aceleaşi elemente dentare;

în dentiţia permanentă se poate repeta situaţia de reducere numerică existentă în dentiţia temporară,

dacă reducerea numerică a apărut în dentiţia temporară, aceasta va fi prezentă obligatoriu şi în dentiţia permanentă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 19)

După Quinet situaţiile care pot conduce la dispariţia unui dinte sunt:

trecerea de la biradiculaţie la monoradiculaţie şi reducerea dimensiunii obiect al dispariţiei;`

insuficienţa potenţialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene;

8

A.

încorporarea parţială a dintelui în cauză de către dintele vecin;

încorporare totală cu dispariţia dintelui;

labilitate volumetrică, morfologică şi variabilitate de poziţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 19-20)

Factorii locali cu rol în producerea anodonţiilor sunt:

extracţiile brutale ale dinţilor temporari;

despicăturile labio-maxilo-palatine;

9

A.

tumorile maxilarelor;

traumatismele intrauterine;

deficienţele nutriţionale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 22-23)

Factorii generali cu rol în producerea anodonţiilor sunt:

despicăturile labio-maxilo-palatine;

deficienţele nutriţionale;

10

A.

traumatismele intrauterine;

osteomielita acută şi subacută a maxilarelor;

bolile infecto-contagioase ale mamei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 22-23)

Diagnosticul diferenţial în anodonţii trebuie realizat cu:

incluzia dentară;

reincluzia dentară parţială;

11

A.

diastema falsă sau secundară;

extracţia dintelui;

ectopia dentară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 25)

Examenul clinic în anodonţia parţial redusă poate evidenţia:

o creastă alveolară subţire, de aspect concav;

absenţa dintelui permanent de pe arcadă;

12

A.

hipodezvoltare osoasă la palparea contururilor osoase, în special la mandibulă,

accentuarea şanţului labio-mentonier.

reducerea spaţiului corespunzător de pe arcadă prin migrări dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 24-25)

Anodonţiile de premolar doi prezintă următoarele caracteristici:

predecesorul temporar poate rezista pe arcadă doar până la 16-20 ani;

longevitatea corespondentului temporar poate fi explicată prin rămânerea acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportând influenţa favorabilă a stimulilor funcţionali;

13

A.

poate fi însoţită de reincluzia molarului temporar corespondent;

conduce la modificări fizionomice precum inversarea treptei labiale;

este mai frecventă la nivelul premolarilor doi inferiori.

B.

C.

D.

E.

(pag. 27-28)

Anodonţia de incisiv lateral superior se caracterizează prin:

poate fi asimetrică cu omolog nanic;

poate fi însoţită de modificări faciale precum proeminenţa mentonului şi inversarea treptei labiale;

14

A.

corespondentul temporar poate rezista pe arcadă până la 45-50 de ani;

longevitatea corespondentului temporar poate fi explicată prin rămânerea acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportând astfel influenţa favorabilă a stimulilor funcţionali;

persistenţa incisivului temporar pe arcadă reprezintă un element nefavorabil, deoarece poate conduce la depistarea tardivă a anomaliei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 25-26)

Pag. 55 din 157

Anodonţia de molar trei se caracterizează prin:

nu pune probleme terapeutice decât dacă este asociată altor anomaliii dento-maxilare;

poate constitui un factor agravant în terapia incongruenţei laterale;

15

A.

lipseşte maxilarele de un stimul tardiv de creştere şi mezializare;

este puţin frecventă;

stigmatizează pacientul în edentat terminal dacă acesta a pierdut prin leziuni odontale molarii unu şi doi permanenţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 29)

Anodonţia de incisiv central inferior prezintă următoarele caracteristici:

conferă pacientului un aspect de breşă mare edentată;

modifică conturul labial prin stagnarea limbii în repaus în breşa datorată anodonţiei;

16

A.

este cel mai frecvent tip de anodonţie redusă;

este însoţită de modificări fonetice precum pronunţia deficitară a fonemelor dentale şi siflante;

dacă sunt prezenţi pe arcadă corespondenţii temporari se recomandă menţinerea acestora pe arcadă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 27)

Modificările faciale caracteristice anodonţiei totale sunt:

aspectul de „bătrân edentat”;

etaj inferior micşorat;

17

A.

creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral, chiar ascuţite;

deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon;

inversarea treptei labiale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 31)

În tratamentul anodonţiiilor atitudinea faţă de dinţii temporari corespondenţi, persistenţi pe arcadă, este:

în anodonţia de incisiv lateral superior, corespondentul temporar se menţine pe arcadă şi se recurge la cosmetizarea lui prin adiţie;

în anodonţiile de incisiv central inferior, corespondenţii temporari se extrag cât mai timpuriu pentru a permite închiderea breşei prin mezializarea celorlalţi dinţi;

18

A.

în anodonţia de incisiv lateral superior, corespondentul temporar se extrage deoarece diferă mult de dintele permanent ca dimensiune, formă şi culoare;

dinţii temporari pot fi păstraţi pe arcadă dacă nu prezintă leziuni odontale întinse şi nu este prezentă rizaliza;

în anodonţia de premolar doi, dintele corespondent temporar se extrage şi se închide spaţiul prin mijloace ortodontice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 34-35)

Ortopantomograma este un examen complementar important în anodonţii deoarece:

permite evaluarea numărului dinţilor;

permite aprecierea direcţiei de creştere a elementelor aparatului dento-maxilar;

19

A.

permite aprecierea poziţiei intraosoase, a dimensiunii, conformaţiei şi anatomiei dinţilor prezenţi;

evidenţiază modificările structurilor dentare şi permite aprecierea gradului de dezvoltare al dinţilor;

poate prevedea posibilităţile de creştere în raport cu vârsta şi sexul (pronostic de creştere).

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

În anodonţiile subtotale dinţii existenţi pe arcadă se caracterizează prin:

sunt de cele mai multe ori simetrici;

sunt reduşi ca volum, dar au o implantare bună;

20

A.

sunt atipici ca formă,

sunt normal dezvoltaţi şi structuraţi;

numărul acestora pe arcadă este limitat la 4-6.

B.

C.

D.

E.

(pag. 31)

Pag. 56 din 157

Tema nr. 28

Dintii supranumerari



pag. 73-94

Principalul argument pentru susţinerea teoriei mugurilor adamantini multipli în explicarea cauzală a apariţiei dinţilor supranumerari, este:

justifică coexistenţa la acelaşi individ de dinţi supranumerari pe o arcadă dentară, cu anodonţia pe cealaltă arcadă;

explică apariţia lui dens in dente;

1

A.

explică existenţa de dinţi supranumerari ce însoţesc dentiţia temporară;

explică faptul că pot exista mai mulţi dinţi supranumerari alături de un dinte din serie normală;

explică varietatea mare a dinţilor supranumerari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 45)

Raportul în care sunt afectate cele două dentiţii după Shapira în cazul dinţilor supranumerari, este:



2

A.



nu există nici o diferenţă în ceea ce priveşte frecvenţa dinţilor supranumerari între cele două dentiţii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 41)

Contraragumentul teoriei diviziunii mugurelui dentar în explicarea cauzală a apariţiei dinţilor supranumerari este:

nu explică apariţia lui dens in dente;

nu explică faptul că pot exista mai mulţi dinţi supranumerari alături de un dinte din serie normală;

3

A.

cei doi dinţi rezultaţi ar trebui să fie uniform micşoraţi în volum;

nu explică varietatea mare a dinţilor supranumerari;

nu explică frecvenţa diferită a dinţilor supranumerari pe cele două arcade.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 46)

Meziodensul este definit ca:

un dinte supranumerar situat în interiorul altui dinte;

un dinte supranumerar situat lângă linia mediană;

4

A.

un dinte orientat cu coroana spre baza maxilarului şi rădăcina spre planul de ocluzie;

un dinte supranumerar situat lângă molari;

un dinte supranumerar situat în zona incisivă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 40)

Tratamentul de elecţie în cazul dinţilor supranumerari este:

alinierea acestora pe arcadă prin mijloace ortodontice;

extracţia;

5

A.

autotransplantul;

cosmetizare prin adiţie;

expectativa.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 63)

Obiecţiile aduse teoriei atavice în explicarea cauzală a apariţiei dinţilor supranumerari sunt:

nu explică existenţa de dinţi supranumerari ce însoţesc dentiţia temporară;

nu justifică coexistenţa la acelaşi individ de dinţi supranumerari pe o arcadă dentară, cu anodonţia pe cealaltă arcadă;

6

A.

nu explică apariţia lui dens in dente;

nu explică frecvenţa diferită a dinţilor supranumerari pe cele două arcade;

nu explică faptul că pot exista mai mulţi dinţi supranumerari alături de un dinte din serie normală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 42)

Contraragumentele pentru teoria celei de-a treia dentiţii în explicarea cauzală a apariţiei dinţilor supranumerari sunt:

nu explică existenţa de dinţi supranumerari situaţi vestibular sau aliniaţi pe arcadă;

nu explică existenţa de dinţi supranumerari cu un grad de calcefiere similar celor din serie normală;

7

A.

nu explică existenţa caninilor supranumerari;

nu explică existenţa de dinţi supranumerari ce însoţesc dentiţia temporară;

nu explică localizarea mai frecventă a dinţilor supranumerari în zona incisivă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 43-44)

Pag. 57 din 157

Principalele argumente aduse în sprijinul teoriei celei de-a treia dentiţii în explicarea cauzală a apariţiei dinţilor supranumerari sunt cu exceptia:

apariţia dinţilor supranumerari mai frecvent în poziţie orală faţă de arcada dentară normală;

apariţia dinţilor supranumerari mai frecvent în poziţie vestibulară faţă de arcada dentară normală;

8

A.

explică existenţa de dinţi supranumerari cu o mineralizare mai tardivă comparativ cu cea a dinţilor din serie normală;

explică existenţa de dinţi supranumerari cu o mineralizare similară celei a dinţilor din serie normală;

explică marea varietate de tipuri de dinţi supranumerari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 43-44)

Originea resturilor epiteliale paradentare ce pot conduce prin proliferare anormală la dinţi supranumerari este:

gubernaculum dentis;

lama dentară laterală;

9

A.

perlele lui Serres;

muguri dentari rudimentari;

resturile lui Malassez.

B.

C.

D.

E.

(pag. 47)

După Kurt Toma dinţii prelacteali prezintă următoarele caracteristici cu exceptia:

sunt structuri keratinizate;

pot fi uşor îndepărtaţi deoarece nu au rădăcină;

10

A.

erup pe arcadă în primele zile după naştere;

se pierd în genere în cursul primelor săptămâni de viaţă;

au un grad de calcefiere similar celui din dentiţia normală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 44-45)

Dinţii neonatali prezintă următoarele caracteristici:

apar în primele luni de viaţă;

există pe arcadă încă de la naştere;

11

A.

localizarea cea mai frecventă este la nivelul grupului incisiv inferior;

localizarea cea mai frecventă este la nivelul grupului incisiv superior;

sunt acoperiţi de un strat gros de smalţ.

B.

C.

D.

E.

(pag. 49)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la frecvenţa dinţilor supranumerari sunt false:

anomalia este mai frecventă pe hemiarcada stângă;

anomalia este mai frecventă la sexul feminin;

12

A.

anomalia este mai frecventă în dentiţia temporară;

frecvenţa este mai mare la nivelul maxilarului superior;

frecvenţa este mai mare la populaţiile de culoare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 41-42)

Semnele clinice care pot indica existenţa unui dinte supranumerar inclus sunt:

absenţa închiderii unei diasteme interincisive după erupţia incisivului lateral şi chiar a caninilor;

persistenţa unuia sau mai multor dinţi temporari pe arcadă peste vârsta obişnuită de permutare;

13

A.

modificarea conturului labial;

prezenţa distopiilor izolate;

resorbţii pe suprafaţa radiculară a dinţilor învecinaţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 50)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii despre meziodens sunt false:

este dintele supranumerar cel mai frecvent întâlnit;

apare la ambele maxilare;

14

A.

de regulă este unic, mai rar multiplu;

este greu de precizat cu certitudine cărei dentiţii îi aparţine, temporară sau permanentă;

este pluricuspidat şi pluriradicular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 51-56)

Afirmaţiile adevărate despre dens in dente sunt:

se mai numeşte şi odontom coronar;

dintele cel mai afectat este incisivul lateral permanent inferior;

15

A.

poate interesa orice dinte;

prezintă frecvent un foramen caecum adâncit;

apexul acestora rămâne de cele mai multe ori deschis.

B.

C.

D.

E.

(pag. 56-57)

Pag. 58 din 157

În etiologia dinţilor invaginaţi intervin următoarele mecanismele:

acoperirea unui germen dentar de către altul;

proliferarea activă a epiteliilor adamantine şi invaginarea acestora în mugurele dentar;

16

A.

defecte ale epiteliului adamantin intern, care determină rămânerea în urmă a anumitor porţiuni de smalţ, invaginarea luând naştere prin proliferarea şi înălţarea porţiunilor neafectate;

dispunerea anormală a ţesuturilor dure dentare;

proliferarea activă şi evaginarea epiteliului adamantin intern.

B.

C.

D.

E.

(pag. 57)

Bifaţi afirmaţiile false referitoare la geminaţie:

tendinţa unui germen dentar de a se divide;

tendinţa a doi dinţi de a se uni între ei la nivel coronar;

17

A.

tendinţa a doi dinţi de a se uni între ei la nivel radicular;

existenţa unei simple ancoşe pe marginea incizală a incisivilor;

tendinţa unui dinte de a se dezvolta în interiorul altui dinte.

B.

C.

D.

E.

(pag. 58)

Examenul radiologic evidenţiază o cameră pulpară unică în următoarele formele de geminism dentar:

geminaţie produsă prematur;

bigeminaţie;

18

A.

fuziune coronară;

fuziune radiculară;

fuziune totală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 58-60)

Următoarele tipuri de examene radiologice permit precizarea poziţiei dinţilor incluşi în raport cu linia arcadei, cu excepţia:

teleradiografia de faţă;

radiografia cu film retroalveolar;

19

A.

metoda excentrică Clarck;

radiografia ocluzală;

ortopantomograma.

B.

C.

D.

E.

(pag. 61-63)

Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în următoarele situaţii:

când se asociază cu microdonţia dinţilor din serie normală;

când sunt asimptomatici;

20

A.

când un dinte din serie normală, situat în vecinătatea sa, este compromis şi nu poate fi păstrat pe arcadă;

când au o poziţie favorabilă pentru erupţia pe arcadă şi ar putea fi folosiţi în viitor în locul unui dinte din serie normală predispus cariei şi complicaţiilor ei;

când sunt anastrofici.

B.

C.

D.

E.

(pag. 65-66)

Tema nr. 29

Incluzia dentara



pag. 73-94

Incluzia dentară se întâlneşte cel mai frecvent la nivelul:

premolarului unu;

incisivului lateral;

1

A.

caninului;

premolarului doi;

molarului trei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Incluzia vestibulară de canin după Bass reprezintă:

3%;

0,5%;

2

A.

1-2%;

2-3%;

0,5-1%.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 75)

După clasificarea clinico-antropologică a lui Firu, incluzia dentară face parte din grupa:

anomaliilor dento-alveolare;

anomaliilor dentare izolate;

3

A.

anomaliilor monocauzale;

dizarmoniilor dentare de grup;

anomaliilor de clasa I.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 75)

Pag. 59 din 157

Valoarea unghiul dintre axul caninului şi linia mediană în gradul 1 de severitate este:

0º-10º;

5º-10º;

4

A.

5º-15º;

0º-15º;

10º-15º.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 81)

Semnul Quintero se caracterizează prin:

poziţia palatinală a coroanei incisivului central superior;

poziţia vestibulară a coroanei incisivului central superior;

5

A.

poziţia palatinală a coroanei incisivului lateral superior;

rotaţia disto-vestibulară a incisivului lateral superior;

poziţia vestibulară a coroanei incisivului lateral superior.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 84)

Incluzia dentară mai este cunoscută şi sub denumirea de:

retenţie primară;

retenţie secundară;

6

A.

retenţie totală;

dinţi retenţionaţi;

dinţi inclavaţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Incluzia de canin este mai frecventă:

la mandibulă;

la maxilar;

7

A.

la sexul masculin;

la sexul feminin;

în poziţie orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74-75)

Cauzele deficitului de spaţiu în etiologia incluziei pot fi:

macrodonţia relativă sau absolută;

dezvoltarea insuficientă a maxilarelor;

8

A.

meziopoziţia generalizată;

un fren anormal sau cicatriceal;

osteoscleroza şi fibromatoza gingivală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 76-77)

În etiologia incluziei obstacole în calea erupţiei dintelui pot fi cu excepţia:

axul de erupţie modificat în sens sagital sau transversal;

macrodonţia absolută sau relativă;

9

A.

persistenţa dinţilor temporari peste termenul lor de eliminare;

existenţa unor formaţiuni tumorale;

existenţa dinţilor supranumerari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)

Factorii determinanţi ai incluziei dentare sunt:

traumatismele;

defectele membranei parodontale;

10

A.

formarea mult prea profundă a mugurelui dentar;

particularităţile de conformare anatomică ale dintelui (angulare coronară,radiculară);

pierderea potenţialului eruptiv al dintelui.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Factorii generali implicaţi în incluzia dentară pot fi:

disfuncţiile endocrine;

avitaminozele (în special avitaminoza D);

11

A.

tulburările neuropsihice;

cicatricile post palatorafie în despicături;

cauze toxice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)

Clasificarea incluziei dentare din punct de vedere evolutiv:

totală sau completă-dintele inclus este în întregime intraosos;

totală sau completă-dintele inclus este separat de cavitatea orală prin fibromucoasă;

12

A.

parţială sau incompletă-dintele inclus nu este înconjurat în totalitate de os;

parţială sau incompletă-dintele inclus este separat de cavitatea orală prin fibromucoasă;

parţială sau incompletă-dintele inclus este în întregime intraosos.

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)

Semnele clinice sugestive pentru prezenţa unui dinte inclus sunt:

lipsa de pe arcadă a dintelui temporar;

existenţa unui spaţiu edentat;

13

A.

mucoasă sensibilă la palpare;

durere cu caracter nevralgiform;

prezenţa unor fistule cronice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 84)

Pag. 60 din 157

Ancorarea intratisulară a unui dinte inclus presupune:

realizarea unei cavităţi retentive în coroana dintelui;

cimentarea unui cârlig;

14

A.

sacrificiu de substanţă osoasă şi dentară redus;

sacrificiu de substanţă osoasă şi dentară mare;

tracţiunea se aplică la extremitatea dintelui.

B.

C.

D.

E.

(pag. 92)

Ancorarea transtisulară a unui dinte inclus prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

este sigură;

poate determina lezarea pulpei dentare;

15

A.

necesită sacrificiu mare de substanţă dentară;

nu necesită sacrificiu de substanţă dentară;

nu poate determina fracturi ale marginii incizale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 91-92)

Ancorarea dintelui inclus prin colare presupune:

o hemostază foarte bună;

aplicarea unui bracket sau buton pe coroana dintelui inclus;

16

A.

aplicarea unei ligaturi în jurul coletului dintelui inclus;

nu necesită hemostază;

realizarea unei cavităţi retentive şi cimentarea unui cârlig.

B.

C.

D.

E.

(pag. 93)

În cazul incluziilor dentare, radiografia retroalveolară poate preciza:

poziţia vestibulară sau orală a dintelui inclus;

poziţia dintelui inclus în grosimea maxilarelor;

17

A.

aspectul morfologiei coronare a dintelui inclus;

prezenţa complicaţiilor nervoase;

relaţia dintelui inclus cu dinţii vecini.

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Incidenţele folosite pentru a preciza poziţia vestibulară sau orală a dintelui inclus sunt:

radiografia retroalveolară;

radiografia excentrică;

18

A.

ortopantomograma;

teleradiografia;

radiografia cu film muşcat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Pentru obţinerea spaţiului necesar alinierii dintelui inclus, metodele conservatoare presupun:

folosirea aparatelor ortodontice;

extracţia unui dinte vecin;

19

A.

mărirea perimetrului arcadei;

distalizarea zonelor laterale în cazul meziopoziţiei generalizate;

extracţia dintelui inclus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 90)

Bifaţi afirmaţiile false referitoare la tracţionarea şi alinierea dintelui inclus pe arcadă:

începe la 8-10 zile de la intervenţia chirurgicală;

începe la 8-15 zile de la intervenţia chirurgicală;

20

A.

se realizează cu forţe moderate;

se realizează cu forţe mari;

formarea ţesutului hialin stimulează erupţia dintelui inclus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 94)

Tema nr. 30

Reincluzia dentara



pag. 107-118

Şcoala franceză încadrează reincluzia dentară în grupa:

anomaliilor monocauzale;

anomaliilor de clasa I;

1

A.

anomaliilor dento-alveolare;

anomaliilor dentare izolate;

anomaliilor de clasa a II-a.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 107)

Reincluzia afectează cel mai frecvent:

molarul doi inferior permanent;

molarul doi inferior temporar;

2

A.

molarul unu inferior temporar;

molarul doi superior temporar;

molarul unu superior permanent.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 108)

Pag. 61 din 157

Reincluzia în dentiţia permanentă este mai frecventă pentru:

molarul unu inferior;

molarul unu superior;

3

A.

premolarul unu inferior;

premolarul unu superior;

molarul doi superior.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 109)

Semn radiologic de reincluzie este reprezentat de situaţia în care:

molarul temporar şi succesionalul său sunt situaţi unul lângă celălalt;

molarul temporar şi succesionalul său sunt situaţi unul deasupra celuilalt;

4

A.

molarul temporar este situat intraosos şi succesionalul este erupt;

toate afirmaţiile sunt adevărate;

toate afirmaţiile sunt false.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 116)

În cazul reincluziei molarului doi temporar care prezintă succesional, atitudinea terapeutică este:

expectativa;

extracţia şi replantarea precoce;

5

A.

extracţia imediată;

luxarea dintelui anchilozat;

reconstituirea contactelor aproximale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 118)

Reincluzia dentară poate fi denumită şi:

retenţie dentară primară;

retenţie dentară secundară;

6

A.

anchiloză dentară;

retenţie totală;

dinte încleştat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 107)

Caracteristici pentru reincluzia dentară sunt:

este un proces lent;

este un proces rapid;

7

A.

poate fi totală sau parţială;

poate fi precoce sau tardivă;

este un proces progresiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 107)

Bifaţi afirmaţiile false referitoare la frecvenţa reincluziei dentare:

este predominantă în dentiţia permanentă;

este predominantă în dentiţia temporară;

8

A.

este mai frecventă la molarul doi inferior;

este mai frecventă la molarul doi superior;

este mai frecventă la molarul unu temporar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 108)

Caracteristici pentru reincluzia dentară din punct de vedere al frecvenţei sunt următoarele:

în dentiţia temporară este mai frecventă la mandibulă;

în dentiţia temporară este mai frecventă la maxilar;

9

A.

în dentiţia permanentă este mai frecventă la maxilar;

în dentiţia permanentă este mai frecventă la mandibulă;

sexul feminin este mai afectat comparativ cu sexul masculin.

B.

C.

D.

E.

(pag. 109-110)

Următoarele afirmaţii nu sunt caracteistice pentru reincluzia parţială:

existenţa unui orificiu în mucoasă la nivelul creastei alveolare;

vizibilitatea unei părţi din coroana dentară;

10

A.

egresiunea dinţilor antagonişti;

infrapoziţia dintelui reinclus;

absenţa dintelui de pe arcadă fără ca acesta să fi fost extras.

B.

C.

D.

E.

(pag. 113-114)

Tonul dat de dintele reinclus la percuţia cu un instrument bont poate fi:

mai vibrant;

mai înfundat;

11

A.

mai mat;

mai intens;

mai sonor.

B.

C.

D.

E.

(pag. 114)

Datele oferite de examenul radiologic în reincluzia parţială sunt:

prezenţa anchilozei osteo-dentare;

prezenţa sau absenţa dintelui succesional;

12

A.

relaţia dintelui reinclus cu dintele succesional;

prezenţa complicaţiilor vasculare;

rizaliza dintelui temporar reinclus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 115)

Pag. 62 din 157

Reincluzia totală nu se caracterizează prin:

prezenţa dintelui în infrapoziţie;

o parte din coroana dintelui este vizibilă;

13

A.

absenţa dintelui de pe arcadă fără ca acesta să fi fost extras;

prezenţa unui orificiu la nivelul crestei alveolare;

prezenţa unei denivelări la nivelul crestei alveolare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 115)

În cazul reincluziei parţiale, diagnosticul diferenţial se face cu:

oprirea în erupţie a dintelui;

incluzia dentară;

14

A.

reincluzia totală;

intruzia posttraumatică parţială;

extracţia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

În cazul reincluziei totale, diagnosticul diferenţial se face cu:

incluzia dentară;

anodonţia;

15

A.

reincluzia parţială;

extracţia;

oprirea în erupţie a dintelui.

B.

C.

D.

E.

(pag. 116-117)

Consecinţele reincluziei dentare sunt cu excepţia:

denivelarea planului de ocluzie;

apariţia unor forţe normale la nivelul dinţilor înclinaţi;

16

A.

tulburări de fonaţie;

incluzia succesionalului permanent;

hiperestezie şi hipersensibilitate dentinară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

În reincluzia dentară, atitudinea terapeutică depinde de:

tipul dintelui afectat;

gradul reincluziei;

17

A.

ritmul evoluţiei reincluziei;

consecinţele asupra părţilor moi;

momentul apariţiei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Recomandările în cazul reincluziei precoce a molarului doi temporar cu anodonţia succesionalului sunt:

expectativa;

extracţia precoce a molarului doi temporar;

18

A.

luxarea molarului doi temporar;

accelerarea mezio-translatării molarului unu permanent;

refacerea morfofunţională a coroanei molarului doi temporar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 119)

Teoria mecanică în etiopatogenia reincluziei dentare:

este cea mai veche;

este cea mai recentă;

19

A.

consideră reincluzia consecinţa lucrului mecanic dezvoltat de erupţia molarului unu permanent;

consideră reincluzia consecinţa fuziunii strânse între osul alveolar şi cementul radicular;

################

B.

C.

D.

E.

(pag. 110)

Extracţia este o metodă de tratament a reincluziei ce poate fi aplicabilă în următoarele situaţii clinice:

reincluzia molarului doi temporar ce are succesional;

reincluzia tardivă a molarului doi temporar cu anodonţia succesionalului;

20

A.

reincluzia precoce a molarului doi temporat cu anodonţia succesionalului;

reincluzia precoce a dintelui permanent;

################

B.

C.

D.

E.

(pag. 118-119)

Tema nr. 31

Ectopia dentara



pag. 121-130

Cel mai frecvent ectopic erupe:

molarul trei superior;

caninul superior;

1

A.

incisivul lateral superior;

caninul inferior;

premolarul doi inferior.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 121)

Pag. 63 din 157

Ectopia dentară este cauzată cea mai frecvent de:

prezenţa dinţilor supranumerari incluşi;

prezenţa unei fibromucoase dure;

2

A.

persistenţa pe arcadă a dintelui temporar fară rizaliză;

reducerea sau absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;

existenţa unui capac osos dens.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 123)

Care dintre următoarele determinări teleradiografice este utilă pentru stabilirea existenţei unei meziopoziţii generalizate bilaterale în cazul ectopiei de canin:

măsurarea unghiului SNA;

măsurarea unghiului ANB;

3

A.

determinarea lungimii ramurii ascendente mandibulare;

aprecierea poziţiei molarului de 6ani inferior faţă de axa Y;

aprecierea poziţiei molarului de 6ani superior faţă de axa Y.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 124)

Din totalul ectopiilor, ectopia de canin superior reprezintă:

2/3;

1/3;

4

A.

1/2;

1/4;

2/5.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 122)

În ectopia palatinală de canin, principalul inconvenient fizionomic este:

blocajul ocluzo-articular;

modificarea conturului labial;

5

A.

ulceraţiile de la nivelul mucoasei linguale;

aspectul de edentaţie;

faţetele de abraziune de pe canini.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 125)

Particularităţile ectopiei de canin din punctul de vedere al frecvenţei sunt:

mai frecventă este ectopia de canin superior;

mai frecventă este ectopia de canin inferior;

6

A.

reprezintă 1/3 din totalul ectopiilor;

mai frecventă este ectopia vestibulară;

mai frecventă este ectopia palatinală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 121-122)

Cauzele micşorării spaţiului pentru erupţia şi alinierea dinţilor pe arcadă sunt:

factori genetici;

factori funcţionali;

7

A.


iatrogenii;

traumatisme şi intervenţii chirurgicale pe maxilare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Principalele obstacole în calea erupţiei dentare care pot conduce la ectopii sunt, cu excepţia:

macrodonţia relativă;


8

A.


prezenţa unei fibromucoase dure;

meziopoziţia generalizată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 122)

Principalele cauze care determină reducerea spaţiului pentru erupţia şi alinierea dinţilor pe arcadă sunt:

macrodonţia absolută;

endalveoliile;

9

A.


meziopoziţia generalizată;

retrognaţiile.

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Investigaţiile necesare pentru aprecierea unei meziopoziţii generalizate bilaterale sunt următoarele:

examenul facial;

măsurarea lungimii arcadei;

10

A.

perimetria;

radiografia retroalveolară;

teleradiografia de profil.

B.

C.

D.

E.

(pag. 124)

Meziopoziţia generalizată se poate datora:

persistenţei caninului temporar pe arcadă;

extracţiilor precoce ale dinţilor temporari în regiunea frontală;

11

A.

extracţiilor precoce ale dinţilor temporari din zona de sprijin Korkhaus;

netratarea leziunilor odontale ale dinţilor temporari din zona de sprijin Korkhaus;

dezvoltării insuficiente a maxilarului în plan sagital.

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Pag. 64 din 157

Ectopia de canin poate determina următoarele modificările fizionomice:

deformarea conturului labial;

scurtarea arcadei dentare;

12

A.

întreruperea continuităţii normale a arcadei;

în cazul ectopiei palatinale aspectul de edentaţie;

vizibilitatea dinţilor malpoziţionaţi în vorbire.

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

Manifestările clinice în ectopia dentară pot fi:

ulceraţii traumatice ale mucoasei vestibulare;

înfundare la nivelul procesului alveolar al dintelui ectopic;

13

A.

angrenaj invers;

deformarea conturului labial;

semne ale suferinţei la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 125-126)

Consecinţele întreruperii continuităţii arcadei dentare în ectopia de canin sunt cu excepţia:


transmiterea nefiziologică a forţelor orizontale;

14

A.

transmiterea nefiziologică a forţelor verticale;

apariţia de forţe excentrice la nivelul caninului;

abraziuni atipice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 125-126)

La examenul arcadelor alveolo-dentare în ectopia de canin se pot constata:

modificarea formei arcadei;

aspectul de edentaţie;

15

A.

asimetria arcadei;

leziuni ulcerative pe mucoasa jugală;

modificări de poziţie ale caninului în cele trei planuri spaţiale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

Caninul ectopic poate determina următoarele complicaţii vizibile radiologic la nivelul dinţilor învecinaţi:

rizaliza patologică;

modificarea axului radicular;

16

A.

angrenajul invers;

modificări de formă ale rădăcinii;

faţetele de abraziune de pe feţele vestibulare sau orale ale dinţilor aflaţi în angrenaj invers.

B.

C.

D.

E.

(pag. 126)

În ectopia de canin ortopantomograma NU oferă date despre:

relaţia existentă între molarul de 6 ani şi baza craniului;

raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dinţilor vecini;

17

A.

existenţa sau nu a molarilor de minte pe arcada cu ectopia;

prognosticul de creştere;

evidenţiază existenţa unor complicaţii la nivelul dinţilor învecinaţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 126)

În ectopia de canin tratamentul preventiv trebuie să vizeze:

depistarea şi înlăturarea obstacolelor existente în calea erupţiei dentare;

tratamentul cariilor dinţilor temporari din zona de sprijin Korkhaus;

18

A.

expansiunea sagitală;

extracţia dirijată sau de pilotaj;

asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare cât mai favorabile.

B.

C.

D.

E.

(pag. 127)

Următoarele afirmaţii cu privire la extracţia dirijată sau de pilotaj, după Hotz, sunt false:

este o metodă de tratament cu caracter preventiv;

este o metodă de tratament cu caracter curativ;

19

A.

se desfăşoară în trei etape;

urmăreşte reducerea fiecărei hemiarcade cu câte un premolar unu;

se desfăşoară pe parcursul a 4-6ani.

B.

C.

D.

E.

(pag. 127)

Tratamentul curativ în cazul ectopiei dentare are următoarele obiective:

obţinerea spaţiului necesar alinierii prin expansiune transversală;

obţinerea spaţiului necesar alinierii prin expansiune sagitală;

20

A.

îndepărtarea obstacolelor existente în calea erupţiei dentare;

extracţia caninului ectopic;

ancorarea şi tracţionarea dintelui ectopic pe arcadă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 128-129)

Pag. 65 din 157

Tema nr. 32

Diastema



pag. 133-142

Diastema adevărată poate fi determinată de:

meziodens;

dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;

1

A.

microdonţia absolută;

macroglosie;

obiceiuri vicioase de interpoziţie heterotropă între dinţi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 133)

Diastema cu laturi paralele după Dewey este generată de :

anodonţia incisivului lateral;

un sept fibros interincisiv;

2

A.

un fren lat;

un fren lat cu inserţie joasă;

un fren lat cu inserţie înaltă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 134)

Diastema cu aspect convergent după Dewey este generată de:


un fren lat cu inserţie joasă;

3

A.

un fren lat cu inserţie înaltă;

microdonţie;

un sept fibros interincisiv.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 135)

Aspectul radiologic caracteristic pentru prezenţa unui sept fibros median ca o continuare a fibromucoasei abundente la nivelul osului profund în cazul diastemei este de:

imagine de fâşii radioopace paralele;

imagine de fâşii radiotransparente paralele;

4

A.

bandă radioopacă continuă;

bandă radiotransparentă continuă;

nu prezintă o imagine radiologică caracteristică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 135)

Intervalul pentru care se poate aplica o ligatură în „8” în scopul prevenirii unei recidive după închiderea unei diasteme este de:

2-3 săptămâni;

4-5 săptămâni;

5

A.

6-8 săptămâni;

o lună;

60 de zile.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 142)

Formele clinice de diastemă după Kalvelis sunt:

diastema primară;

diastema fiziologică;

6

A.

diastema secundară;

diastema tranzitorie de erupţie;

diastema patologică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 133)

Formele clinice de diastemă după Sava sunt:

diastema primară;

diastema fiziologică;

7

A.

diastemă adevărată simplă;

diastemă adevărată asociată;

diastemă falsă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 134)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii despre diastemă sunt false:

este o anomalie de poziţie;

este o anomalie de erupţie;

8

A.

poate fi cauzată de microdonţie;

este mai frecventă la arcada superioară;

poate apare la 4-5ani odată cu dezvoltarea arcadelor dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 133)

Cauzele diastemei false după Kalvelis sunt:



9

A.

sept fibros interincisiv;

meziodens;

migrări dentare în bolile parodontale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 133)

Pag. 66 din 157

În etiologia diastemei vera NU regăsim:

anodonţia de incisiv lateral,

un fren al buzei superioare dezvoltat exagerat;

10

A.

un fren al buzei superioare cu inserţie joasă;

o transmitere ereditară de tip recesiv;

o transmitere autozomal dominantă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 133-134)

Dintre formele clinice de anomalii dentare de număr diastema NU poate fi generată de:

anodonţia de incisiv central inferior;

meziodens;

11

A.

dinţi supranumerari postpermanenţi;

dinţi supranumerari suplimentari;

anodonţia de incisiv lateral superior.

B.

C.

D.

E.

(pag. 135-136)

Diastema interincisivă poate provoca următoarele tulburări:

fizionomice;

afectarea articulaţiei temporo-mandibulare;

12

A.

ocluzale minore;

fonatorii;

ocluzale majore.

B.

C.

D.

E.

(pag. 137)

Situaţiile în care poate să apară o diastemă divergentă către planul de ocluzie sunt următoarele:

există un fren lat cu inserţie joasă;

există un fren lat cu inserţie înaltă;

13

A.

interincisiv există o fibromucoasă abundentă;

există un canin inclus în poziţie relativ orizontală, presând către mezial apexurile incisivilor centrali, respectiv către distal coroanele acestor dinţi;

există un meziodens inclus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 135-136)

La examenul arcadelor dento-alveolare în cazul prezenţei diastemei se pot evidenţia:

aspectul simetric sau asimetric al diastemei;

axele de implantare ale incisivilor;

14

A.

existenţa meziodenşilor incluşi;

dimensiunea diastemei;

microdonţia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 137)

Diagnosticul diferenţial în cazul diastemei adevărate NU se face cu:

diastemele fiziologice;

diastema tranzitorie de erupţie;

15

A.


inserţia joasă a frenului buzei superioare;

dizarmonia dento-alveolară cu spaţiere.

B.

C.

D.

E.

(pag. 137-140)

Bifaţi afirmaţiile adevărate referitoare la microdonţia relativă:

suma incisivă este mai mică de 28mm;

dinţii sunt mici şi maxilarele normal dezvoltate;

16

A.

dinţii sunt mici în raport cu aspectul facial;

dinţii sunt normali, dar maxilarele sunt mai dezvoltate;

suma incisivă este mai mică decăt 1/3 din diametrul bizigomatic osos.

B.

C.

D.

E.

(pag. 139)

Diferenţierea spaţiilor apărute prin migrări dentare în bolile parodontale de diastema vera se poate face pe baza următoarelor simptome clinice:

fenomenele de retracţie parodontală;

hiperestezia şi hipersensibilitatea dentinară;

17

A.

sângerarea gingivală;

dimensiunea mezio-distală a diastemei;

mobilitatea dinţilor interesaţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

Recidiva după tratamentul unei diasteme poate fi cauzată de:

inserarea foarte joasă a frenului labial;

asocierea diastemei cu prodenţia grupului incisiv şi rotaţia incisivilor;

18

A.

prezenţa unei papile hipertrofiate;

apoziţia osoasă din zonele de tracţiune;

sutura palatină dilatată în partea frontală, cu un sept fibros la nivelul ei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

În timpul deplasărilor dentare efectuate în scopul închiderii unei diasteme pot să apară următoarele efecte secundare:

rotaţia;

incongruenţa;

19

A.

intruzia;

vestibularizarea;

palatinizarea.

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Pag. 67 din 157

Bifaţi afirmaţiile adevărate cu privire la recidiva după închiderea unei diasteme:

pentru prevenirea ei se poate folosi o ligatură în „8”, din sârmă moale, purtată pe un interval de 6-8 săptămâni;

există contenţie naturală;

20

A.

în diastema adevărată apare ca urmare a aproape absenţei restructurării ţesutului conjunctiv, care se comprimă, dar nu-şi pierde elasticitatea;

la adulţi poate fi necesară realizarea unei contenţii artificiale permanente;

pentru prevenirea ei poate fi necesară o perioadă îndelungată de contenţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 141-143)

Tema nr. 33

Transpozitia dentara



pag. 149-154

Raportul în care sunt afectate cele două sexe în cazul transpoziţiei dentare este:

2/1 în favoarea sexului masculin;


1

A.

nu există nici o diferenţă în ceea ce priveşte frecvenţa transpoziţiei între cele două sexe;


3/2 în favoarea sexului masculin.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 149)

În transpoziţia dentară, procentul de afectare al maxilarului superior este de:

82,3%;

32,4%;

2

A.

75,3%;

17,65%;

97,66%.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 149)

Cei doi dinţi care-şi schimbă invariabil locul la mandibulă sunt:

incisivul central cu incisivul lateral;

incisivul central cu caninul;

3

A.

caninul cu premolarul unu;

premolarul unu cu premolarul doi;

caninul cu premolarul doi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 149)

În cazul transpoziţiei dentare, o explicaţie etiopatogenică dovedită radiologic este:

rizaliza caninului temporar;

cronologia erupţiei dentare;

4

A.

inversarea locului de formare a mugurilor intraosos;

inversarea rădăcinilor dinţilor implicaţi;

inversarea coroanelor dinţilor implicaţi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

În transpoziţia completă de canin cu premolarul unu, principala tulburare survenită este:

fizionomică;

fonatorie;

5

A.

ocluzală;

masticatorie;

este asimptomatică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Bifaţi afirmaţiile adevărate referitoare la transpoziţia dentară:

este o anomalie dentară ce presupune inversarea locului de pe arcadă a doi dinţi învecinaţi;

se întâlneşte doar în dentiţia permanentă;

6

A.

poate afecta ambele dentiţii;

este o anomalie frecventă;

dintele cel mai afectat este caninul superior.

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la frecvenţa transpoziţiilor sunt false:

anomalia este mai frecvent unilateral;

anomalia este mai frecventă la mandibulă;

7

A.

anomalia este mai frecventă la sexul masculin;

anomalia este mai frecventă pe partea stângă;

caninul este dintele cel mai afectat de transpoziţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 149-150)

Următoarele afirmaţii cu privire la transpoziţie sunt reale:

este o anomalie dentară de poziţie;

este o anomalie dentară de erupţie;

8

A.

după şcoala germană aparţine grupei anomaliilor dentare izolate;

este o anomalie dento-alveolară;

după şcoala franceză este o anomalie monocauzală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Pag. 68 din 157

Caracteristicile frecvenţei transpoziţiilor dentare sunt următoarele:

este mai frecventă forma parţială;

este mai frecventă transpoziţia radiculară decât cea coronară;

9

A.

majoritatea transpoziţiilor sunt unilaterale;

cel mai afectat este sexul feminin;

cea mai afectată este partea stângă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 149-150)

Transpoziţia de canin cu incisivul lateral apare în următoarele situaţii:

se pierde caninul temporar înaintea erupţiei premolarului unu;

se pierde caninul temporar înaintea erupţiei incisivului lateral permanent;

10

A.

incisivului lateral permanent erupe în locul caninului temporar;

mugurele incisivului lateral este situat mai profund comparativ cu caninul;

caninul permanent erupe între incivul lateral şi central.

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Transpoziţia de canin cu premolarul unu apare în următoarele situaţii:

se pierde caninul temporar înaintea erupţiei premolarului unu;

se pierde caninul temporar înaintea erupţiei incisivului lateral permanent;

11

A.

premolarul unu erupe în breşa lăsată de pierderea precoce a caninului temporar, în virtutea tendinţei de mezializare a dinţilor;

mugurele premolarului unu este situat mai profund comparativ cu caninul;

caninul permanent erupe în locul molarului unu temporar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 151)

Factorii cu rol în producerea transpoziţiilor sunt, cu excepţia:

profunzimea formării mugurelui incisivului lateral intraosos;

profunzimea formării mugurelui caninului intraosos;

12

A.

pierdere precoce a caninului temporar;

poziţia relativă a mugurilor incisivului lateral şi premolarului unu;

cronologia erupţiei dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Transpoziţia de canin cu premolarul unu poate fi determinată de:

formarea inversată a mugurilor celor doi dinţi implicaţi;

situarea mai profundă a mugurelui caninului permanent comparativ cu premolarul unu;

13

A.

situarea mai profundă a mugurelui premolarul unu comparativ cu caninului permanent;

erupţia caninului permanent înaintea premolarului unu;

pierderea precoce a caninului temporar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 151-152)

Transpoziţiei de canin cu incisivul lateral poate fi determinată de:

situarea mai profundă a mugurelui caninului permanent comparativ cu incisivul lateral;

formarea inversată a mugurilor celor doi dinţi implicaţi;

14

A.

pierderea precoce a caninului temporar;

situarea mai profundă a mugurelui premolarul unu comparativ cu incisivul lateral;

cronologia erupţiei dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 15152)

Tulburările fizionomice din transpoziţia completă de canin superior cu incisivul lateral NU sunt generate de:

contactul prematur al caninului superior cu incisivul lateral inferior;

morfologia diferită a caninului;

15

A.

caninul este un dinte mai voluminos decât incisivul lateral;


plasarea liniei normale a arcadei printre cei doi dinţi implicaţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 152)

În transpoziţii, examenul radiologic este necesar pentru:

stabilirea diagnosticului de transpoziţie radiculară;

stabilirea diagnosticului de transpoziţie coronară;

16

A.

stabilirea raportului reciproc al apexurilor celor doi dinţi implicaţi;

evidenţierea complicaţiilor mecanice determinate de dinţii implicaţi asupra dinţilor vecini;

stabilirea planului de tratament.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153-154)

Pag. 69 din 157

Obiectivele terapeutice ale tratamentului transpoziţiei complete de canin cu incisivul lateral sunt:

dirijarea celor doi dinţi implicaţi spre ordinea normală de poziţionare pe arcadă;

şlefuire modelantă a cuspidului caninului;

17

A.

ameloplastia modelantă a caninului;

cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;

cosmetizarea prin adiţie a caninului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153)

Obiectivele terapeutice ale tratamentului transpoziţiei complete de canin cu premolarul unu sunt:

şlefuiri selective în şedinţe repetate ale cuspidului palatinal al premolarului;

şlefuiri selective în şedinţe repetate ale cuspidului caninului;

18

A.


ameloplastia modelantă a caninului;

tratamentul plăgii dentinare pentru desensibilizare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153-154)

Tratamentul transpoziţiei incomplete de canin cu premolarul unu ridică următoarele probleme:

realizarea morfologiei caninului ca premolar;

modificările estetice majore;

19

A.

solicitări funcţionale suplimentare pentru incisivul lateral;


solicitări funcţionale suplimentare pentru premolarul unu, obligat să preia o parte din sarcinile şi rolurile caninului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 154)

Recomandările în cazul tratamentului transpoziţiilor incomplete în care este implicat caninul sunt:


dirijarea celor doi dinţi implicaţi în transpoziţie completă;

20

A.

dacă unul dintre dinţii implicaţi este situat pe linia arcadei, iar celălalt ectopic, se extrage dintele ectopic;

cosmetizare prin adiţie a caninului;

stripping la nivelul celor doi dinţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153-154)

Tema nr. 34

Tratamentul cariei dentare


A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.

pag. 167-185, 294-333, 339-346

Cavităţile de clasa a III-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:

Proximale ale premolarilor;

Proximale ale caninilor;

1

A.

Proximale ale molarilor;

Palatinale ale frontalilor superiori;

Proximale ale frontalilor cu interesarea unghiului incizal.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 173)

Tratamentul profilactic al cariei dentare se referă la:

Remineralizarea leziunilor incipiente;

Sigilarea şanţurilor, fisurilor si fosetelor;

2

A.

Modificarea dietei;

Folosirea fluorurilor;

Toate de mai sus.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Stabilirea conturului marginal pentru cavităţile preparate în şanţuri, fose şi fisuri, trebuie să respecte următoarele reguli:

Plasarea marginilor cavităţii până în ţesuturi sănătoase;

Extinderea marginilor cavităţii pentru a include toate fisurile ce nu se elimină prin ameloplastie;

3

A.

Extinderea marginilor să permită un acces suficient pentru prepararea cavităţii;

Se evită plasarea marginilor pe eminenţe exagerate, cum ar fi pantele cuspidiene;

Toate de mai sus.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 176)

Viteza difuziunii răşinii adezive într-un substrat depinde de:

Masa moleculară;

Concentraţie;

4

A.

Vâscozitate;

Temperatură;

Toate acestea.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 330)

Pag. 70 din 157

Indicaţiile lacurilor dentare (varnish-urilor) sunt:

Sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturaţiilor cu amalgam;

Sub coafajele indirecte;

5

A.

Sub obturaţiile cu compozite;

Sub linerii sau bazele cu efect terapeutic pulpodentinar;

Sub obturaţiile din răşini acrilice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 295)

Principiile fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt următoarele:

Cavităţi cu bază plană;

Reducerea extensiei pereţilor cavităţii;

6

A.

Pereţi laterali subţiaţi;

Cavităţi cu bază concavă;

Să asigure grosime materialului restaurativ.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Consideraţii privind finisarea pereţilor şi marginilor de smalţ:

Direcţia prismelor de smalţ;

Localizarea marginilor;

7

A.

Gradul de finisare dorit;

Tipul materialului restaurator utilizat;

Tipul materialului obturaţiei de bază.

B.

C.

D.

E.

(pag. 180)

În cavităţile de adâncime medie cu dentină de aspect normal obturaţia de bază se poate face cu:

Ciment fosfat de zinc;

Ciment policarboxilat;

8

A.

Ciment timolat;

Argyrol;

Eugenat de zinc.

B.

C.

D.

E.

(pag. 301)

Proprietăţile cimentului fosfat de zinc sunt:

Rezistenţă mecanică mare;

Excelentă izolare termică;

9

A.

Ph alcalin;

Aderenţă la plaga dentinară prin adeziune chimică;

Aderenţă la plaga dentinară prin retenţie micromecanică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 303-304)

Avantajele CIS cu mecanism dublu de priză comparativ cu cele convenţionale, sunt:

Priză mai rapidă;

Aciditate mai mare;

10

A.

Rezistenţă mai mare la compresiune;

Friabilitate mare;

Creşterea mai rapidă a Ph-ului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 312)

Compozitele fluide se caracterizează prin:

Manipulare uşoară;

Rezistenţă mai mică la compresiune;

11

A.

Rezistenţă mai mică la abraziune;

Rezistenţă mai mare la fracturare;

Creşterea conţinutului de umplutură.

B.

C.

D.

E.

(pag. 313)

Viteza de difuziune a răşinii adezive într-un substrat depinde de:

Masa moleculară;

Temperatura;

12

A.

Vâscozitate;

Timpul de acţiune;

Afinitatea pentru substrat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Forma de convenienţă a cavităţii este acea sculptură sau formare a cavităţii care va permite:

O observare adecvată;

Accesibilitate bună;

13

A.

Operare uşoară în prepararea cavităţii;

Operare uşoară în restaurarea cavităţii;

Eliminarea ţesuturilor dure alterate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 178)

Calităţile materialului ideal de coafaj indirect sunt:

Biocompatibilitate pulpodentinară;

Sigilarea canaliculelor dentinare;

14

A.

Stimularea neodentinogenezei;

Radiotransparenţă;

Să coloreze dentina infectată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 314)

Pag. 71 din 157

Avantajele linerilor cu ionomeri de sticlă sunt:

Biocompatibilitate;

Adezivitate la dentină;

15

A.

Efect cariostatic;

Reducerea microinfiltraţiei marginale sub obturaţiile cu amalgam de argint;

Rezistenţă inferioară la compresiune masticatorie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

În coafajul direct, mai eficientă decât hemostaza prin tamponare cu bulete de vată sterilă ar fi utilizarea unor lavaje cu:

NaOCl 5% timp de 2 minute;

Ser fiziologic;

16

A.

Xilină 2% cu epinefrină 1/100.000;

Trombină diluată;

Trombină concentrată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 325)

În condiţiile acţiunii insuficiente a primerului, o reţea de colagen odată colabată nu-şi va relua permeabilitatea iniţială, având drept consecinţă:

Insuficienta infiltrare a răşinii adezive;

Infiltrarea cu răşină doar a stratului superficial de dentină demineralizată;

17

A.

Infiltrarea cu răşină doar a stratului profund de dentină demineralizată;

Nehibridizarea plăgii dentinare;

Uscarea dentinei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 331)

Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt:

Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează DDR în 3 etape distincte;

Aplicarea primerului prin frecare timp de 15 secunde;

18

A.

Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentina uscată;

Aplicarea repetată pe dentină a combinaţiei primer- adeziv la sistemele monocomponente;

Aplicarea răşinii adezive într-un strat suficient de gros.

B.

C.

D.

E.

(pag. 346)

Avantajele preparărilor multiple de cavităţi la un pacient, într-o singură şedinţă, sunt:

Scad numărul vizitelor la cabinet;

Au un efect bun psihologic asupra pacientului;

19

A.

Creşte eficienţa stomatologului;

Se utilizează un număr mare de instrumente;

Scade vizibilitatea intraoperator.

B.

C.

D.

E.

(pag. 184)

Stabilirea conturului marginal în cazul preparării cavităţilor pe suprafeţele netede respectă următoarele reguli:

Extinderea marginilor cavităţii până în ţesuturile sănătoase;

Marginile cavităţii se vor plasa pe pantele cuspidiene;

20

A.

Marginile cavităţii se vor plasa pe crestele de smalţ;

În cazul preparării cavităţii de clasa a III-a se acceptă localizarea marginii incizale în zona punctului de contact interdentar;

Extinderea marginilor pentru a permite un acces suficient manoperelor adecvate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 176)

Tema nr. 35

Etiopatogenia cariei dentare


A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.

pag. 31-57

Schimburile ionice dintre smalţ şi mediul bucal:

Scad o dată cu vârsta;

Cresc o dată cu vârsta;

1

A.

Nu sunt influenţate de vârstă;

Nu au importanţă în etiopatogenia cariei dentare;

Nu implică modificări ale carioactivităţii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 35)

Care dintre următoarele teorii face parte din grupul teoriilor mecanismelor externe:

Teoria organotropă;

Teoria enzimatică;

2

A.

Teoria biochimică;

Teoria proteolitică;

Teoria reflexă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 69)

Pag. 72 din 157

Se semnalează apariţia de carii cu aspect exploziv în următoarele situaţii:

Se semnalează apariţia de carii cu aspect exploziv în următoarele situaţii:

Tratament de scurtă durată cu antiaritmice;

3

A.

Pacienţi tineri;

Tratament de scurtă durată cu antihistaminice;

Tratament de scurtă durată cu antiemetice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 77)

Cel mai important hidrocarbonat alimentar este:

Glucoza;

Maltoză;

4

A.

Fructoză;

Amidon;

Maltotrioză.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 47)

Carenţa în vitamina D:

Duce la structurarea unui smalţ hipoplazic;

Duce la structurarea unui smalţ hiperplazic;

5

A.

Nu interferă cu mineralizarea smalţului;

Influenţează structura dentinei;

Influenţează structura cementului.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 34)

Funcţiile salivei sunt:

Reglarea pH-ului bucal;

Menţinerea echilibrului ecologic bucal;

6

A.

Clearance;

Digestivă;

Scăderea percepţiei gustative.

B.

C.

D.

E.

(pag. 35)

Concentraţia fosfaţilor salivari este influenţată de:

Sursa secreţiei salivare;

Ritmul secreţiei salivare;

7

A.

Ph-ul salivar;

Influenţe hormonale;

Cantitatea de alimente bogate în calciu.

B.

C.

D.

E.

(pag. 38)

În cazul fluorului clearance-ul are anumite aspecte particulare:

Păstrarea unui nivel de bază minimal în salivă;

Revenirea mai lentă la nivelul de bază comparativ cu alte substanţe;

8

A.

Restabilirea nivelului fluorului ionic;

Creşterea nivelului fluorului salivar;

Scăderea nivelului fluorului din smalţ.

B.

C.

D.

E.

(pag. 39)

Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:

Variaţiile pH-ului atins;

Alimentaţie;

9

A.

Ritmul secreţiei salivare;

Administrarea contraceptivelor orale;

Graviditate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Prelungirea timpului de clearance în cazul hidrocabonatelor poate fi cauzată de:

Ritmul scăzut al secreţiei salivare;

Periajul imediat după mese;

10

A.

Vâscozitatea crescută a salivei;

Factori retentivi bucali;

Consumul de fructe.

B.

C.

D.

E.

(pag. 46)

Grupe de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie:

Obezii;

Bolnavii cronici;

11

A.

Bolnavii psihici;

Adolescenţii;

Bolnavii renali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 49)

Rata de formare şi localizarea plăcii bacteriene variază fiind influenţată de:

Regimul alimentar;

Salivă;

12

A.

Sex;

Afecţiuni generale;

Igiena bucală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Pag. 73 din 157

Fac parte din microsistemul microbian al plăcii bacteriene si au un rol potenţial în apariţia cariei dentare:

Lactobacilii;

Streptococul mutans;

13

A.

Leptotrichia;

Candida albicans;

Pneumococus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 56-57)

Dintre îndulcitorii calorici menţionăm:

Sorbitolul;

Zaharina;

14

A.

Xilitolul;

Lycasinul;

Ciclamatul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Îndulcitorii necalorici sunt:

Sorbitolul;

Aspartanul;

15

A.

Zaharina;

Ciclamatul;

Xilitolul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Aderenţa microbiană:

Presupune mecanisme fizico-chimice;

Este influenţată de interacţiunea dintre suprafaţa celulei bacteriene şi suprafaţa colonizată;

16

A.

Este influenţată de salivă;

Este influenţată de alimentaţie;

Este influenţată de igiena orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 54)

Dintre constituenţii plăcii bacteriene enumerăm:

Celulele gliale;

Leucocitele;

17

A.

Eritrocitele;

Protozoarele;

Particule alimentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 55)

Placa bacteriană se dezvoltă cu precădere:

În şanţurile şi fosetele ocluzale;

Pe obturaţii;

18

A.

Pe coroane artificiale;

Pe implante dentare;

Pe faţa vestibulară a frontalilor inferiori.

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:

Substituirea glucidelor din alimentaţie;

Substituirea proteinelor din alimentaţie;

19

A.

Formarea unei bariere protectoare pentru smalţ;

Modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii;

Efectul antimicrobian al anumitor acizi graşi care inhibă glicoliza în placa bacteriană.

B.

C.

D.

E.

(pag. 50)

Rolul cariopreventiv al lichidului bucal:

Diluarea acizilor organici produşi în placa bacteriană;

Inhibarea metabolismului bacterian;

20

A.

Inhibarea adeziunii microbiene;

Remineralizarea cariilor incipiente;

Tamponarea ph-ului alcalin.

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Tema nr. 36

Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti


M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica, Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.

pag. 68-93

Hiperemia preinflamatorie – diagnosticul diferențial se face cu :

Necroza pulpară;

Granulomul intern Palazzi;

1

A.

Pulpita cronică deschisă ulceroasă;

Pulpitele acute coronare;

Pulpita cronică deschisă polipoasă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 71)

Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute purulente parţiale se face cu:

Caria simplă;

Gangrena pulpară;

2

A.

Parodontita apicală acută seroasă;

Pulpita seroasă coronară;

Hiperemia periinflamatorie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 79)

Pag. 74 din 157

Diagnosticul pozitiv al pulpitei seroase totale se stabileşte pe:

Teste de vitalitate negative;

Durerea cu caracter pulsatil;

3

A.

Durere intensă şi continuă;

Percuţie în ax negativă ;

Halenă fetidă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 76)

În pulpita acută seroasă parţială examenul clinic pune în evidenţă:

Dinte cu carie profundă, cu depozite bogate în dentina alterată;

Dinte cu coloraţie anormală;

4

A.

Percuţie în ax dureroasă;

Testele de vitalitate au un răspuns intens pozitiv;

Prin îndepărtarea dentinei alterate se poate deschide camera pulpară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73)

Modificări morfologice ce apar în hiperemia preinflamatorie:

Vase sangvine dilatate, cu pereţii subţiri;

Mitocondrii mici şi rotunjite;

5

A.

Vase sangvine dilatate, cu pereţii îngroşaţi;

Degenerescenţe celulare, în special odontoblaste;

Fibroblaşti cu volum micşorat.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 70)

Factori incriminați în apariția hiperemiei preinflamatorii:

Traumatismele din cursul pregătirii cavităţilor;

Exotoxinele bacteriene;

6

A.

Traumatismele din cursul şlefuirii bonturilor;

Substanţele medicamentoase utilizate pentru tratamentul leziunilor de mucoasă;

Excitaţiile termice transmise prin obturaţiile metalice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 70)

Tratamentul hiperemiei periinflamatorii poate fi:

Tratamentul cariei simple şi coafaj indirect;

Tratamentul cariei simple şi coafaj direct în dublu timp cu deschiderea accidentală a camerei pulpare;

7

A.

Amputaţie vitală;

Extirpare vitală;

Amputaţie devitală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 12)

Semne clinice subiective în pulpita acută seroasă totală :

Crize dureroase violente, insuportabile;

Durere cu caracter pulsatil;

8

A.

Iradierea durerii;

Reducerea durerii cu ajutorul analgezicelor, dar fără dispariţie completă;

Proces carios profund.

B.

C.

D.

E.

(pag. 76)

Tratamentul pulpitei purulente totale poate fi:

Aplicaţii cu ozon;

Diatermie;

9

A.

Coafaj indirect;

Extirparea vitală cu tratament medicamentos – metoda aseptico-antiseptica;

Antibiotice endodontal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)

Care dintre următoarele afecţiuni pulpare poate fi reversibilă:

Pulpita seroasă parţială;

Pulpita purulentă totală;

10

A.

Hiperemia periinflamatorie;

Pulpita seroasă totală;

Pulpita purulentă parţială.

B.

C.

D.

E.

(pag. 71-74)

Pulpita cronică închisă hiperplazică evoluează şi se complică cu:

Fractură dentară;

Pulpită seroasă totală;

11

A.

Parodontită apicală cronică;

Pulpită seroasă parţială;

Necroză pulpară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 93)

Pulpita cronică deschisă polipoasă evoluează spre:

Fractură coronară;

Pulpită acută seroasă;

12

A.

Pulpită cronică deschisă granulomatoasă;

Pulpită acută purulentă;

Gangrenă pulpară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 87)

Pag. 75 din 157

Formele clinice de puplite cronice deschise sunt:

Scleroatrofică;

Hiperplazică;

13

A.

Ulceroasă;

Polipoasă;

Propriu-zisă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)

Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice închise hiperplazice se face cu:

Necroza pulpară;

Pulpita cronică deschisă ulceroasă;

14

A.

Pulpita conică închisă propriu-zisă;

Gangrena pulpară;

Pulpita acută purulentă totală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 92)

Semne clinice obiective în pulpita cronică deschisă:

Prezenţa unei carii cu evoluţie îndelungată;

Prezenţa sângerării la masticaţie;

15

A.

Raspuns pozitiv la testele de vitalitate

Jenă dureroasă la presiunea alimentelor în cavitatea ulceroasă;

Palparea cu sonda evidenţiază baza de inserţie a polipului în camera pulpară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Diagnosticul pozitiv al pulpitei purulente parţiale se pune pe:

Caracterul pulsatil al durerii;

Durere localizată;

16

A.

Prezenţa picăturilor de puroi la deschiderea camerei pulpare;

Exacerbarea la rece, diminuarea la cald;

Probele de vitalitate dau răspunsuri pozitive, la intensităţi mai mari decât în mod obişnuit.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Caracterul durerii în pulpita seroasă parţială este:

Vie, iradiată;

Vie, localizată;

17

A.

Dispare după îndepărtarea stimulului;

Ţine câteva minute;

Ţine câteva ore.

B.

C.

D.

E.

(pag. 73)

Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute seroase totale se face cu:

Pulpita acută seroasă parţială;

Pulpita purulentă totală;

18

A.

Nevralgia esenţială de trigemen;

Parodontita apicală acută seroasă;

Parodontita apicală acută purulentă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Indicaţii de tratament în pulpita seroasă parţială:

Coafaj indirect;

Coafaj indirect în dublu timp;

19

A.

Amputaţie vitală;

Extracţia dentară;

Extirparea vitală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Modificările morfologice în hiperemia periinflamatorie:

Micşorarea volumului odontoblastelor

Mărirea volumului odontoblastelor şi fibroblastelor

20

A.

Marginaţie leucocitară

Prezenţa indivizilor microbieni în pulpă

Scăderea activităţii metabolice celulare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 70)

Tema nr. 37

Necroza si gangrena pulpara



pag. 94-102

Factorii cauzali cu actiune favorizanta in necroza pulpara sunt:

traumatisme cu intensitate redusa dar repetate

luxatii, intruzii

1

A.

diabet, hipertensiune arteriala

temperaturi mai mari de 75 grade C

temparaturi sub 0 grade C

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 98)

Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele:

dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini

durere la excitanti termici

2

A.

durere la excitanti chimici

dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusiu

durere la percutie in axul dintelui

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 98)

Pag. 76 din 157

In gangrene pulpara simpla, examenul clinic releva:

insamantarea pe medii de cultura a continutului cananlului radicular releva absenta florei bacteriene

de obicei process carios cu camera pulpara inchisa

3

A.

prezenta unei radiotransparente la nivel periapical

teste de vitalitate negative

la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 101)

Intre formele de gangrene nu figureaza:

gangrena umeda

gangrena uscata

4

A.

gangrena partiala

gangrena totala

gangrena de colicvatie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 101)

Dintre examenele complementare in gangrene pulpara simpla nu ne ajuta:

teste de vitalitate

forajul explorator

5

A.

radiografia

diafanoscopia

transiluminarea cu fibra optica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 101)

Dintre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara:

formolul

fenolul

6

A.

trioximetilenul

clorhexidina

arsenicul

B.

C.

D.

E.

(pag. 96)

Printre formele anatomo-clinice ale gangrenei pulpare se numara:

uscata

umeda

7

A.

simpla

complicata

hiperemica

B.

C.

D.

E.

(pag. 101)

Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:

hiperemia pulpara

caria secundara recidiva

8

A.

parodontita apicala cronica

pulpita cronica

necroza pulpara

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:

modificari de culoare a dintelui

pierdere marcata de subsanta dentara

9

A.

durere la percutie transversala a dintelui

sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare

examen bacteriologic pozitiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 101)

Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:

probe de vitalitate tehnice pozitive

probe de vitalitate electrice pozitive

10

A.

transparenta la diafanoscopie

pierderea transparentei dintelui si a coloratiei obisnuite la transiluminare cu fibra optica

foraj explorator negative

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Necroza de coagulare este provocata de:

arsenic

clorura de Zn

11

A.

trioximetilen

fenol

tricrezolformalina

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Semnele de gangrena simpla sunt:

teste de vitalitate negative

lipsa sangerarii si sensibilitatii pe canal

12

A.

camera pulpara inchisa

dinte modificat de culoare

modificari periapicale pe radiografie

B.

C.

D.

E.

(pag. 101)

Gangrena uscata:

succede unei pulpite cronice deschise ulceroase

succede unui traumatism

13

A.

succede actiunii unui agent chimic

pereti dentinari alterati profund

extirparea usoara a resturilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 100)

Pag. 77 din 157

Diagnostic diferential in necroza pulpara se face cu:

gangrena pulpara simpla

pulpita cronica deschisa

14

A.

pulpita cronica inchisa

fractura dentara


B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare pot fi spre:

parodontita apicala

necroza pulpara

15

A.

fractura coronara

boala de focar

fractura corono-radiculara

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Evolutia necrozei pulpare se poate face spre:

fractura dentara

infectarea pulpei necrozate

16

A.

parodontita apicala acuta


pulpita cronica inchisa

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:

pulpa uscata

pulpa de culoare galben-brun

17

A.

consistenta pulpara este redusa

extirparea se realizeaza in microfragmente

apare adesea dupa arsenic

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Gangrena pulpara constituie un factor de infectie pentru restul organismului determinand:

glomerulonefrita

endocardite

18

A.

afectiuni reumatismale

diabet zaharat

diabet insipid

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Cauzele necrozei pulpare pot fi:

sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului

smulgerea vaselor la nivelul apexului

19

A.

penetrarea bacteriilor prin apexul dentar

dilacerarea tesutului pulpar cu eliberarea de amine toxice

compresia vaselor la nivelul apexului

B.

C.

D.

E.

(pag. 96)

Necroza pulpara:

se trateaza ca pulpita cronica inchisa

extirparea devitala este de electie

20

A.

respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta

nu necesita etape de tratament antiseptic, fiind o mortificare aseptica

se trateaza ca o gangrena pulpara

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Tema nr. 38

Parodontitele marginale acute si cronice



pag. 103-125

Parodontita apicală hiperemică apărută ca urmare a necrozei pulpare prin agenţi infecţioşi se caracterizează prin:

la presiunea dintelui în alveolă pacientul simte o accentuare a durerii din cauza compresiei pe vasele periodontale;

dintele nu este sensibil la percuţia în ax;

1

A.

dintele prezintă o sensibilitate mare la atingere şi senzaţia de agresiune din cauza edemului inflamator extins;

dintele prezintă o sensibilitate moderată la atingere şi senzaţia de egresiune;

dintele este mult mai dureros decât în cazul formelor iritativ-mecanice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 106)

Diagnosticul diferenţial în cazul parodontitei apicale hiperemice se face cu:

pulpita cronică deschisă;

pulpita cronică închisă;

2

A.

hiperemia preinflamatorie;

pulpita acută purulentă totală;

gangrena pulpară simplă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 107)

Subiectiv, parodontita apicală acută seroasă se manifestă prin:

congestia mucoasei în dreptul rădăcinii dintelui respectiv;

durere la palpare cu degetul pe mucoasa vestibulară;

3

A.

adenopatie regională;

durere lancinantă, permanentă, exacerbată de creştere fluxului sangvin;

durere localizată la nivelul dintelui respectiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 108)

Pag. 78 din 157

Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută purulentă se pune pe următoarele semne:

teste de vitalitate pozitive la nivelul dintelui cauzal;

examenul radiologic ce prezintă imaginea caracteristică, conturară.

4

A.

durere la atingerea dintelui, mobilitate dentară, fistulizare cu eliminare de puroi.

simptomatologie de pulpită, durere la agenţi termici (mai ales rece);

simptome subiective şi obiective nesemnificative, imagine rediologică concludentă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 112)

Diagnosticul diferenţial în parodontita apicală acută purulentă se face cu:

pulpitele acute;

`pulpitele cronice;

5

A.

nevralgia de trigemen;

osteomielita maxilară;

granulomul simplu conjunctiv.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 113)

Parodontita apicală acută hiperemică iritativ mecanică se caracterizează prin:

durerea are un caracter acut, permanent, localizată sau iradiată;

este produsă de corpi străini ce au pătruns în parodonţiul marginal (ace rupte, obturaţii de canal cu depăşire);

6

A.

durerea cedează foarte uşor la tratamentul cu antiinflamatoare.

durerea cedează foarte greu la tratamentul cu antiinflamatoare sau agenţi fizici;

poate fi provocată de traumatisme directe în cursul tratamentului mecanic de canal

B.

C.

D.

E.

(pag. 106)

Subiectiv, în parodontita apicală acută seroasă, apare;

durere cu caracter asendent, de la simplă jenă la dureri insuportabile;

durere brutală de la început, iradiată în regiunile învecinate;

7

A.

simptomatologie ştearsă, aproape inexistentă;

adenopatie regională, ganglioni induraţi şi măriţi de volum;

durerea este exacerbată de creştere fluxului sangvin în extremitatea cefalică

B.

C.

D.

E.

(pag. 108)

Diagnosticul diferenţial în parodontita apicală acută seroasă se face cu:

pulpitele acute,

pulpitele cronice;

8

A.

nevralgiile de trigemen;

parodontita apicală acută supurată;

gangrena simplă

B.

C.

D.

E.

(pag. 109)

Evoluţia parodontitei apicale acute seroase se poate face spre:

cronicizare;

parodontită apicală acută purulentă,

9

A.

pulpită acută purulentă;

vindecare completă sub tratament cu antibiotice şi antiinflamatoare;

pulpită acută seroasă

B.

C.

D.

E.

(pag. 109)

În raport cu structura osului şi poziţia dintelui pe arcadă, evoluţia procesului supurativ în parodontita apicală acută purulentă se poate face spre:

vestibular, pentru frontalii superiori;

palatinal, pentru rădăcinile palatinale ale molarilor superiori;

10

A.

palatinal, pentru caninii şi incisivii laterali superiori;

tegumente, cu apariţia de fistule, mai frecvent în cazul dinţilor superiori;

tegumente, cu apariţia de fistule, mai frecvent în cazul dinţilor inferiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 110)

Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

parodontita apicală acută purulentă îmbracă trei stadii în evoluţia sa;

stadiul endoosos se caracterizează prin dureri iradiate în tot hemimaxilarul, regiunea auriculară, temporală, occipitală;

11

A.

în stadiul submucos durerile ating cote maxime;

în stadiul submucos creşte mobilitatea dintelui;

în stadiul subperiostal se constată o reducere spectaculoasă a durerii şi scăderea tumefacţiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 111)

Pag. 79 din 157

Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologică conturată sunt:

granulomul epitelial;

granulomul chistic;

12

A.

parodontita apicală cronică condensantă;

parodontita apicală cronică cu hipercementoză;

parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch

B.

C.

D.

E.

(pag. 113-114)

Următoarele afirmaţii despre examenul radiologic în parodontitele apicale cronice sunt adevărate:

nu este tot timpul concludent, diagnosticul se poate pune doar pe examenul clinic;

examenul radiologic iniţial poate da informaţii despre numărul rădăcinilor, dimensiunea, angulaţia lor;

13

A.

examenul radiologic în timpul tratamentului trebuie evitat pentru a nu traumatiza pacientul;

examenul radiologic în aprecierea rezultatelor se realizează după obturaţia canalelor la 3-6 luni;

examenul radiologic este de multe ori singurul care evidenţiază procesele patologice periapicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 115-116)

Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală cronică fibroasă se pune pe următoarele semne:

teste de vitalitate pozitive;

teste de vitalitate negative;

14

A.

dinte modificat de culoare;

durere puternică iradiată în tot hemimaxilarul;

la examenul radiologic se constată lărgirea spaţiului periapical sub forma unei calote

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

Diagnosticul diferenţial în parodontita apicală cronică fibroasă se face cu:

gangrena pulpară simplă;

pulpita acută seroasă totală;

15

A.

pulpitele cronice;

granulomul simplu conjunctiv;

granulomul chistic

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

După Fish, în cazul granulomului simplu conjunctiv, există următoarele zone:

zona de necroză, în porţiunea apicală a canalului radicular;

zona de necroză, în periferie;

16

A.

zona exudativă, în imediata vecinătate a apexului;

zona de iritaţie, în imediata vecinătate a apexului;

zona de stimulare, cea mai periferică

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

La examenul obiectiv al unui dinte cu granulom simplu conjunctiv se observă:

un proces carios ce interesează şi camera pulpară,

uneori se pot întâlni fistule sau cicatrice;

17

A.


uşoară jenă dureroasă;

imagine radiologică radiotransparentă ce înconjoară apexul, cu contur rotund, bine delimitată de osul învecinat

B.

C.

D.

E.

(pag. 119)

În granulomul chistic simptomatologia constă în:

modificare de culoare a dintelui afectat;

teste de vitalitate slab pozitive;

18

A.

lipsa sângerării şi a sensibilităţii la pătrundere în canal;


durere intensă, pulsatilă, iradiată în regiunile învecinate

B.

C.

D.

E.

(pag. 121)

Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologică neconturată sunt:

parodontita apicală cronică cu hipercementoză;

osteita paradentară Merkior;

19

A.

parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch;

parodontita apicală cronică condensantă;

abcesul apical cronic

B.

C.

D.

E.

(pag. 114)

Parodontitele apicale cronice specifice pot să apară în :

TBC,

actinomicoză;

20

A.

bruceloză,

SIDA,

blastamicoză

B.

C.

D.

E.

(pag. 122)

Pag. 80 din 157

Tema nr. 39

Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare



pag. 158-213

Tratamentul conservator în cazul unui dinte cu gangrenă se realizează în următoarele condiţii:

în edentaţii subtotale maxilare;

dinţii cu procese carioase ce au avansat mult spre rădăcină, diminuând rezistenţa acesteia;

1

A.

dinţi cu pungi gingivoosoase adânci;

arcade dentare integre şi un singur proces de gangrenă;

dinţii din porţiunea distală a arcadei dentare şi pacienţi cu deschidere mică a cavităţii orale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 158-159)

Contraindicaţiile tratamentului conservator în cazul gangrenei pulpare sunt:

pacienţi sănătoşi clinic;

dinţi cu rădăcini drepte sau curburi uşoare ce pot fi depăşite;

2

A.

edentaţii subtotale mandibulare;

pacienţi infirmi, greu deplasabili, pacienţi cu psihopatii;

dinţi cu implantare bună

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 158)

Realizarea accesului in vederea tratamentului de canal al unui dinte cu gangrenă se realizează astfel:

la dinţii cu coroana intactă şi procese carioase la nivel cervical, se face trepanarea prin procesul carios după îndepărtarea dentinei alterate.

la dinţii cu procese carioase proximale se face trepanarea prin procesul carios, păstrând intactă creasta marginală;

3

A.

la dinţii frontali superiori accesul se face dinspre vestibular pentru a avea vizibilitate bună;

la dinţii cu coroana intactă şi procese carioase la nivel cervical trepanarea se face la locul de elecţie, după obturaţia provizorie a procesului carios;

la dinţii frontali inferiori accesul se face dinspre vestibular pentru a avea vizibilitate bună

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 161)

Anomalii frecvente de canale prezintă:

incisivii superiori: 3 canale, unul palatinal şi două vestibulare,

incisivii inferiori: 3 canale, unul vestibular şi două linguale;

4

A.

incisivii inferiori: 2 canale, unul vestibular şi unul lingual;

molarii unu superiori: un canal central;

molarii unu inferiori: un canal central

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 162-163)

Despre odontometrie sunt adevărate următoarele afirmaţii:

reprezintă metoda modernă de permeabilizare a canalelor;

metoda clinică este cea mai exactă pentru că se bazează pe simţul tactil;

5

A.

metodele electronice sunt rar utilizate dincauza erorilor frecvente ce pot să apară,

în cazul utilizării metodelor electronice canalul trebuie să fie foarte bine irigat pentru a nu se bloca acele pe canal;

în cazul utilizării metodelor electronice canalul trebuie să fie uscat, măsurarea fiind influenţată negativ de prezenţe soluţiilor de sterilizat canalul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 163-165)

Medicaţia folosită în dezinfecţia canalelor radiculare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

efect lent bactericid şi fungicid;

penetrabilitate redusă în ţesuturi;

6

A.

stabilitate chimică la păstrarea în soluţie,

tensiune superficială mare,

uşurinţa introducerii în canale

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Pastele complexe cu antibiotice folosite în tratamentul gangrenei pulpare trebuie să respecte următoarele condiţii:

folosirea unor antibiotice cu potenţial alergizant moderat sau mare;

utilizarea unor asocieri de antibiotice eficiente

7

A.

nu sunt necesare substanţele antiinflamatoare;

excipientul să aibă o difuzibilitate minimă;

evitarea asocierii antibioticelor în mecanisme de acţiune antagonice

B.

C.

D.

E.

(pag. 187)

Pag. 81 din 157

Tratamentul gangrenei cuprinde trei etape importante, şi anume:

evidarea canalului radicular de resturile pulpare şi dentina alterată;

lărgirea canalului până la dentina sănătoasă sub spălături cu hipoclorit de sodiu;

8

A.

odontometria;

sterilizarea canalului radicular şi a canaliculelor dentinare;

sigilarea spaţiului endodontic prin obturaţie etanşă

B.

C.

D.

E.

(pag. 158)

Sistemele de canale după Weine sunt:

canal unic, drept până la apex ce se deschide într-un singur foramen apical;

două canale independente ce se unesc într-un canal unic şi se deschid într-un singur foramen apical;

9

A.

două canale complet separate ce se deschid fiecare în foramene apicale separate;

canal unic ce pleacă din camera pulpară şi se bifurcă în două canale ce se deschid fiecare în foramene apicale separate;

nici un răspuns nu este corect

B.

C.

D.

E.

(pag. 163)

Despre permeabilizarea canalelor radiculare sunt adevărate următoarele afirmaţii:

se face cu ace Miller sau Kerr fine şi foarte fine, fără presiuni şi brutalitate;

se face cu ace Miller sau Kerr fine şi foarte cu presiune pentru a depăşi obstacolele dentinare de pe canale;

10

A.

se pot folosi substanţe chimice de permeabilizare: EDTA, acid sulfuric;

se poate lăsa pe canal o meşă cu acid sulfuric 48-72 de ore;

se poate lăsa pe canal o meşă cu EDTA timp de 24 de ore sub pansament ocluziv

B.

C.

D.

E.

(pag. 162)

Următoarele afirmaţii despre odontometrie sunt adevărate:

se realizează înainte de permeabilizarea şi evidarea conţinutului canalului radicular;

metoda clinică este cea mai exactă pentru că se bazează pe simţul tactil al operatorului;

11

A.

metoda clinică este cea mai exactă pentru că se bazează pe simţul tactil al operatorului;

în cazul utilizării metodelor electronice este necesară uscarea canalului, prezenţa hipocloritului de sodiu influenţând negativ rezultatul;

acul introdus în canal nu trebuie să vină în contact cu un material metalic de restaurare coronară

B.

C.

D.

E.

(pag. 163-165)

În gangrena pulpară tratamentul se realizează asfel:

tratamentul mecanic se realizează până la constricţia apicală;

tratamentul mecanic se realizează până dincolo de constricţia apicală, depăşind-o cu 2-3 mm;

12

A.

se execută într-una sau mai multe şedinţe de tratament;

se fac spălături cu hipoclorit de sodiu;

nu se aplică pansamente medicamentoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 166-167)

Următoarele afirmaţii despre tehnica step back sunt adevărate:

se mai numeşte şi telescopare regresivă;

se mai numeşte şi telescopare progresivă;

13

A.

se recomandă în cazul canalelor cu o curbură uşoară spre moderată;

se recomandă în cazul canalelor cu o curbură accentuată;

se începe cu prepararea regiunii apicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 168)

Următoarele afirmaţii despre tehnica step down sunt adevărate:

se mai numeşte şi telescopare regresivă;

se mai numeşte şi telescopare progresivă;

14

A.

presupune o preparare telescopată ce porneşte din porţiunea apicală;

presupune o preparare telescopată ce porneşte din porţiunea coronară a canalelor;

are avantajul că permite accesul rectiliniu spre porţiunea apicală fără interferenţe mecanice dentinare

B.

C.

D.

E.

(pag. 169)

Pag. 82 din 157

Următoarele afirmaţii despre tehnica forţelor compensate sunt adevărate:

a fost introdusă de Roane;

permite tratamentul mecanic pe toată lungimea de lucru până la acul 55 fără transpoziţia apexului;

15

A.

este indicată în canalele cu curbură accentuată;

este indicată în canalele cu curbură moderată;

foloseşte ace tip pilă rigide cu vârf tăietor

B.

C.

D.

E.

(pag. 169)

Următoarele afirmaţii despre tehnica step down- step back sunt adevărate:

se mai numeşte tehnica dublei telescopări;

în etapa de pregătire step down se lărgeşte treimea coronară şi medie a canalului cu ajutorul frezelor;

16

A.

în etapa de pregătire step down se lărgeşte treimea apicală a canalului;

pregătirea zonei apicale se realizează cu ace Kerr file, unifile sau flexofile;

în etapa de pregătire step back se lărgeşte treimea coronară şi medie

B.

C.

D.

E.

(pag. 169)

Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos înainte de obturaţia de canal în următoarele situaţii.

hiperemie preinflamatorie,

pulpita acută seroasă parţială,

17

A.

pulpite cronice deschise,

hemoragie abundentă;

pulpită acută purulentă parţială

B.

C.

D.

E.

(pag. 170)

Cauze locale ale hemoragiei pot fi:

lezarea parodonţiului marginal,

perforarea podelei camerei pulpare,

18

A.

hemofilie,

afecţiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângelui;

căi false radiculare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 170)

Medicaţia folosită în dezinfecţia canalelor radiculare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

efect rapid bactericid şi fungicid;

tensiune superficială mică,

19

A.

tensiune superficială mare;

inactivare în contact cu sângele;

stimularea proceselor de vindecare periapicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Acţiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe:

pH-ul alcalin 11-12;

pH-ul acid de care este răspunzător ionul OH,

20

A.

solubilitate foarte redusă în apă ce determină eliberarea treptată a ionului OH;

solubilitate mare în apă ce determină dezinfecţia rapidă prin eliberarea masivă a ionului OH;

stimulează neodentinogeneza

B.

C.

D.

E.

(pag. 198)

Tema nr. 40

Obturarea canalelor radiculare



pag. 214-248

Indicatiile tehnicii de condensare termo-mecanica a gutapercii( McSpadden) sunt:

canale inguste

canale curbe

1

A.

canale scurte

resorbtii radiculare interne

resorbtii radiculare externe

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 235)

Care este timpul minim de mentinere a spreader-ului in canal in tehnica de condensare laterala la rece:

5 secunde

10 secunde

2

A.

15 secunde

20 secunde

25 secunde

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 226)

Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului prin introducerea in cloroform dureaza:

3-4 secunde

3 minute

3

A.

1 minut

2 minute

20 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 221)

Pag. 83 din 157

La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la rece acesta trebuie sa se opreasca :

la constrictia apicala

la 0,5-1 mm de constrictia apicala

4

A.

la 3-4 mm de constrictia apicala

in treimea coronara a canalului

in treimea medie a canalului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 224)

Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie:

cu un numar mai mare

cu doua numere mai mare

5

A.

cu un numar mai mic

cu doua numere mai mici

cu trei numere mai mici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 224)

Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotech prezinta urmatoarele caracteristici:

este simplu si ergonomic

exista posibilitatea atasarii unui adjustor ocluzal de silicon

6

A.

incalzirea poate fi calibrate perfect

racire rapida

nu paote fi utilizat in canale curbe

B.

C.

D.

E.

(pag. 229)

Fingerspreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de handspreadere:

confera operatorului o mare sensibilitate tactila

permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri

7

A.

permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii

sunt mai subtiri

sunt mai flexibile

B.

C.

D.

E.

(pag. 223)

Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face cu:

ace Lentulo

ace Kerr

8

A.

ace Neos-Hawes

conuri de gutaperca

cu pluggere prin pistonare

B.

C.

D.

E.

(pag. 214)

Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt:

sunt nedeformabile

inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare

9

A.

rigiditatea superioara a conului de argint

lipsa coroziunii

biocompatibilitatea

B.

C.

D.

E.

(pag. 224)

Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:

canale inguste

canale curbe

10

A.

foramen apical larg

delta apicala

perforatii ale foramenului apical

B.

C.

D.

E.

(pag. 241)

Utilizarea Biocalex-ului este indicat in:

gangrena pulpara simpla

toate formele de pulpita

11

A.

parodontite apicale acute

parodontite apicale cronice

parodontite apicale cronice fistulizate

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:

topografia dintilor

integritatea fizica a acului Lentullo

12

A.

volumul canalelor radiculare

morfologia canalelor radiculare

materialul utilizat pentru realizarea obturatiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 215)

In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie:

sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru

sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru

13

A.

sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala

sa se opreasca la constrictia apicala

`sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper

B.

C.

D.

E.

(pag. 224)

Pag. 84 din 157

Avantajele tehnicii McSpadden:

foarte rapida

obturatie densa si omogena

14

A.

obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic

buna etanseizare apicala

nu e laborioasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 234)

Tehnica de condensare la cald a gutapercii are ca dezavantaje:

necesit amult timp

laborioasa

15

A.

reclama o largire excesiva a canalului

frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire

consum mai mare de conuri de gutaperca

B.

C.

D.

E.

(pag. 232)

Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic calibrat la apex sunt:

solubilitatea sigilantilor

premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala

16

A.

microinfiltratii mai mari decat in alte tehnici

dezobturarea dificila in caz de necessitate

premiza sigilarii doar in cei 2-3 mm apicali

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca in tehnica cimentarii unui con unic calibrat la apex sunt:

canale voluminoase ale monoradicularilor

canale cu apex larg deschis

17

A.

canale aplatizate in portiunea apicala

canale in forma literei C

canale ovalare in portiunea apicala

B.

C.

D.

E.

(pag. 221)

Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici:

nu necesita canale cu sectiune circulara

nu necesita ciment de sigilare

18

A.

se resoarbe din canal

nu asigura sigilare satisfacatoare

bine tolerate de tesuturile apicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 239)

Conurile apicale prefabricate de argint sau titan sunt:

livrate la lungime de 3mm sau 5 mm

au diverse diamentre

19

A.

corespund unei singure dimensiuni ISO

sunt netede

sunt prevazute la baza cu un surub

B.

C.

D.

E.

(pag. 240)

Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:

amalgam de argint

gutaperca

20

A.

conurile metalice de argint

conurile metalice de titan

amalgamul de cupru

B.

C.

D.

E.

(pag. 238)

Tema nr. 41

Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice



pag. 103-125

În prodontitele apicale acute hiperemice postobturaţie de canal cu depăşire, durerea este mai intensă dacă:

Depăşirea se produce la dinţii frontali inferiori.

Depăşirea se produce la dinţii frontali superiori

1

A.

Obturaţia de canal a fost făcută cu eugenat de zinc iodoformat.

Avem de-a face cu leziuni parodontale întinse.

Tratamentul s-a efectuat la bărbaţi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 251)

Când parodontita apicală acută hipremică este consecutivă acutizării unui proces cronic cu întinderi lezionale grave, tratamentul de elecţie este:

Tratamentul cu antiseptice.

Tratamentul local cu antibiotice.

2

A.

Spălături endodontice cu apă.

Lăsarea dintelui deschis.

Rezecţie apicală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 250)

Pag. 85 din 157

În faza endoosoasă a parodontitei apicale acute exudative purulente tratamentul presupune:

Drenajul endodontic.

Tratament general cu antibiotice.

3

A.

Drenaj endodontic asociat cu analgezice.

Drenaj endodontic asociat cu antibiotice.

Realizarea inciziei mucoasei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Cauterizarea chimică, instituită ca soluţie terapeutică în parodontitele apicale cronice cu secreţie persistentă pe canal, se face prin:

Aplicarea de meşe cu soluţie Walchoff.

Aplicarea de meşe cu soluţie tricrezolformalină.

4

A.

Aplicarea de meşe cu soluţie acid tricloracetic.

Aplicarea de meşe cu soluţie Cresophene.

Aplicarea de meşe cu Septomixină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 259)

Una din cauzele persistenţei secreţiei pe canal este:

Tratament început imediat după stingerea unui proces acut de parodontită.

Tratament început înainte de apariţia unui proces acut de parodontită.

5

A.

Obturaţie de canal efectuată până în apex.

Apexul închis la copii şi adolescenţi.

Acul electrodului folosit în diatermie introdus până la nivelul apexului.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 258)

Cum se poate realiza drenajul într-o parodontită apicală acută exudativă:

Endodontic

Parodontal

6

A.

Transmaxilar

Transsinusal

Alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 253-254)

Intensitatea manifestărilor clinice în parodontita apicală acută hiperemică consecutivă obturaţiei de canal cu depăşire depinde de:

Starea parodonţiului marginal înaintea obturaţiei de canal.

Interesarea canalului mandibular.

7

A.

Interesarea sinusului maxilar.

Vârsta pacientului.

Cantitatea materialului de obturaţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 251)

Tratamentul general medicamentos într-o parodontită apicală acută exudativă seroasă presupune administrarea de:

acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.

prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.

8

A.

ampicilină 500 mg. de 4 ori pe zi.

algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.

prişniţe cu apă la temperatura camerei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 253)

Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente în faza subperiostală presupune:

Drenaj endodontic.

Drenaj transosos.

9

A.

Incizia muco-periostală la nivelul abcesului.

Incizia mucoasei la nivelul abcesului.

Administrarea de analgezice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 254)

Tratamentul parodontitei apicale apicale acute arsenicale – forma grava presupune:

Se deschide complet camera pulpară.

Se îndepărtează complet pulpa coronară şi radiculară.

10

A.

Se aplică în canale meşe îmbibate în dimercaptopropanol.

Extracţia dintelui şi chiuretarea alveolei.

Aplicarea în alveolă de conuri cu antibiotice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive depăşirii apexului cu material de obturaţie presupune:

Atitudine de expectativă.

Tratament antialgic şi antiinflamator.

11

A.

Prişniţe cu apă rece.

Osteotomie transmaxilară.

Dezobturarea imediată a canalului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Schema de tratament în parodontiele apicale acute exudative purulente în stadiul endoosos presupune:


Incizie mucoperiostală.

12

A.


Prişniţe cu apă la temperatura camerei.

Infiltraţii plexale cu novocaină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

Pag. 86 din 157

Cauzele persistenţei secreţiei pe canal sunt următoarele:

Lărgirea insuficientă a apexului în timpul tratamentului de canal.

Iritarea chimică a parodonţiului apical.

13

A.

Începerea tratamentului conservator imediat după stingerea procesului inflamator.

Încercarea tratamentului conservator în cazul abcesului apical cronic.

Utilizarea unor intensităţi prea mici ale curentului electric în ionoforeză.

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Tratamentul parodontitei apicale cronice cu secreţie persistentă moderată presupune:

Lăsarea deschisă a dintelui.

Obturarea provizorie a canalului cu pastă iodoformată.

14

A.

Aplicare de meşe cu antiseptic sub pansament ocluziv.

Introducerea în canal de meşe umectate în acid tricloracetic .

Drenaj prin fistula medicamentoasă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice cu secreţie abundentă cuprinde:

Drenaj endodontic şi lăsarea deschisă a dintelui.

Obturaţia provizorie a canalului cu pastă de antibiotice pentru 20 de zile.

15

A.

Electrofulguraţie diatermică.

Aplicarea de meşe cu antiseptic sub pansament semiocluziv.

Crearea unei fistule medicamentoase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate presupune:

Tratament chemo-mecanic de canal.

Obturarea de durată a canalului din prima şedinţă chiar dacă persistă secreţia.

16

A.

Spălături cu antiseptice pe traiectul dinte – fistulă.

Aplicarea de agenţi fizici.

Chiuretajul apical.

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Schema de tratament în parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave presupune:

Extracţia dintelui.

Amputaţie radiculară.

17

A.

Tratament de gangrenă.

Asocierea agenţilor fizici în tratamentul chemo-mecanic.

Rezecţie apicală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmează în general aceleaşi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu excepţia situaţiilor clinice în care apar modificări determinate de:

Existenţa unor fistule.

Lărgire minimă a apexului în timpul tratamentului mecanic.

18

A.

Folosirea incorectă a agenţilor chimici.

Folosirea unor intensităţi mici ale curentului electric în ionoforeză.

Persistenţa secreţiei pe canal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Crearea fistulei medicamentoase ca soluţie de tratament în parodontitele apicale cronice cu persistenţa secreţiei pe canal se indică la:

Dinţi frontali superiori.

Dinţi frontali inferiori.

19

A.

Premolari superiori.

Premolari inferiori.

Molari superiori.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

În prodontitele apicale acute hiperemice postobturaţie de canal cu depăşire, durerea este mai intensă dacă:

Depăşirea se produce la dinţii frontali inferiori.

Depăşirea se produce la dinţii frontali superiori

20

A.

Obturaţia de canal a fost făcută cu eugenat de zinc iodoformat.

Avem de-a face cu leziuni parodontale întinse.

Tratamentul s-a efectuat la bărbaţi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 251)

Pag. 87 din 157

Când parodontita apicală acută hipremică este consecutivă acutizării unui proces cronic cu întinderi lezionale grave, tratamentul de elecţie este:

Tratamentul cu antiseptice.

Tratamentul local cu antibiotice.

21

A.

Spălături endodontice cu apă.

Lăsarea dintelui deschis.

Rezecţie apicală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 250)

În faza endoosoasă a parodontitei apicale acute exudative purulente tratamentul presupune:

Drenajul endodontic.

Tratament general cu antibiotice.

22

A.


Drenaj endodontic asociat cu antibiotice.

Realizarea inciziei mucoasei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Cauterizarea chimică, instituită ca soluţie terapeutică în parodontitele apicale cronice cu secreţie persistentă pe canal, se face prin:

Aplicarea de meşe cu soluţie Walchoff.

Aplicarea de meşe cu soluţie tricrezolformalină.

23

A.

Aplicarea de meşe cu soluţie acid tricloracetic.

Aplicarea de meşe cu soluţie Cresophene.

Aplicarea de meşe cu Septomixină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 259)

Una din cauzele persistenţei secreţiei pe canal este:

Tratament început imediat după stingerea unui proces acut de parodontită.

Tratament început înainte de apariţia unui proces acut de parodontită.

24

A.

Obturaţie de canal efectuată până în apex.

Apexul închis la copii şi adolescenţi.

Acul electrodului folosit în diatermie introdus până la nivelul apexului.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 258)

Cum se poate realiza drenajul într-o parodontită apicală acută exudativă:

Endodontic

Parodontal

25

A.

Transmaxilar

Transsinusal

Alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 253-254)

Intensitatea manifestărilor clinice în parodontita apicală acută hiperemică consecutivă obturaţiei de canal cu depăşire depinde de:

Starea parodonţiului marginal înaintea obturaţiei de canal.

Interesarea canalului mandibular.

26

A.

Interesarea sinusului maxilar.

Vârsta pacientului.

Cantitatea materialului de obturaţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 251)

Tratamentul general medicamentos într-o parodontită apicală acută exudativă seroasă presupune administrarea de:

acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.

prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.

27

A.

ampicilină 500 mg. de 4 ori pe zi.

algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.

prişniţe cu apă la temperatura camerei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 253)

Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente în faza subperiostală presupune:

Drenaj endodontic.

Drenaj transosos.

28

A.

Incizia muco-periostală la nivelul abcesului.

Incizia mucoasei la nivelul abcesului.

Administrarea de analgezice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 254)

Tratamentul parodontitei apicale apicale acute arsenicale – forma grava presupune:

Se deschide complet camera pulpară.

Se îndepărtează complet pulpa coronară şi radiculară.

29

A.

Se aplică în canale meşe îmbibate în dimercaptopropanol.

Extracţia dintelui şi chiuretarea alveolei.

Aplicarea în alveolă de conuri cu antibiotice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive depăşirii apexului cu material de obturaţie presupune:

Atitudine de expectativă.

Tratament antialgic şi antiinflamator.

30

A.

Prişniţe cu apă rece.


Dezobturarea imediată a canalului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Pag. 88 din 157

Schema de tratament în parodontiele apicale acute exudative purulente în stadiul endoosos presupune:


Incizie mucoperiostală.

31

A.


Prişniţe cu apă la temperatura camerei.

Infiltraţii plexale cu novocaină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

Cauzele persistenţei secreţiei pe canal sunt următoarele:

Lărgirea insuficientă a apexului în timpul tratamentului de canal.

Iritarea chimică a parodonţiului apical.

32

A.

Începerea tratamentului conservator imediat după stingerea procesului inflamator.

Încercarea tratamentului conservator în cazul abcesului apical cronic.

Utilizarea unor intensităţi prea mici ale curentului electric în ionoforeză.

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Tratamentul parodontitei apicale cronice cu secreţie persistentă moderată presupune:

Lăsarea deschisă a dintelui.

Obturarea provizorie a canalului cu pastă iodoformată.

33

A.

Aplicare de meşe cu antiseptic sub pansament ocluziv.

Introducerea în canal de meşe umectate în acid tricloracetic .

Drenaj prin fistula medicamentoasă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice cu secreţie abundentă cuprinde:

Drenaj endodontic şi lăsarea deschisă a dintelui.

Obturaţia provizorie a canalului cu pastă de antibiotice pentru 20 de zile.

34

A.

Electrofulguraţie diatermică.

Aplicarea de meşe cu antiseptic sub pansament semiocluziv.

Crearea unei fistule medicamentoase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate presupune:

Tratament chemo-mecanic de canal.

Obturarea de durată a canalului din prima şedinţă chiar dacă persistă secreţia.

35

A.

Spălături cu antiseptice pe traiectul dinte – fistulă.

Aplicarea de agenţi fizici.

Chiuretajul apical.

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Schema de tratament în parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave presupune:

Extracţia dintelui.

Amputaţie radiculară.

36

A.

Tratament de gangrenă.

Asocierea agenţilor fizici în tratamentul chemo-mecanic.

Rezecţie apicală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmează în general aceleaşi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu excepţia situaţiilor clinice în care apar modificări determinate de:

Existenţa unor fistule.

Lărgire minimă a apexului în timpul tratamentului mecanic.

37

A.

Folosirea incorectă a agenţilor chimici.

Folosirea unor intensităţi mici ale curentului electric în ionoforeză.

Persistenţa secreţiei pe canal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Crearea fistulei medicamentoase ca soluţie de tratament în parodontitele apicale cronice cu persistenţa secreţiei pe canal se indică la:

Dinţi frontali superiori.

Dinţi frontali inferiori.

38

A.

Premolari superiori.

Premolari inferiori.

Molari superiori.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Pag. 89 din 157

În cazul parodontitei apicale cronice cu secreţie abundentă pe canal se procedează astfel:

Se aplică meşe în canal cu Cresophene sub pansament semiocluziv 14 zile.

Se aplică meşe în canal cu Cresophene sub pansament ocluziv 14 zile.

39

A.

Se obturează provizoriu canalul cu pastă de hidroxid de calciu pentru 14 zile.

Se obturează provizoriu canalul cu pastă de antibiotice pentru 14 zile.

Se obturează canalul cu pastă Walchoff împinsă cu presiune dincolo de apex.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Tema nr. 42

Morfologia parodontiului marginal


H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu - Parodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucureti, 2009.

pag. 26-89

Gingia osului mandibular:

este inervata de nervul bucal

este inervata de nervul sublingual pe versantul vestibular

1

A.

este inervata de nervul mentonier pe versantul lingual

este inervata de nervul nazopalatin

este inervata de ramuri din nervul infraorbital

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 70)

Ligamentul supraalveolar:

asigura fixarea fibrelor intergingivale la periost

impiedica transmiterea presiunilor de masticatie

2

A.

asigura procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar

are un rol important in mentinerea si localizarea retelei de vase sanguine

se opune tendintelor de retractie gingivala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 71)

Marginea gingivala libera:

are o grosime ce variaza intre 0,2-1mm

corespunde peretelui extern al santului gingival

3

A.

ocupa spatial interdentar

in regiunea frontala prezinta forma piramidala

adera ferm de dinte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 42)

Epiteliul gingival este format din :

epiteliul oral sau intern

epiteliul jonctional

4

A.

epiteliul santului gingival extern

epiteliul sulcular sau extern

epiteliul desmodontal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 46)

Cementul radicular:

este mai gros in treimea coronara

vine in contact cu smaltul in 5-10 % din cazuri

5

A.

acopera smaltul cervical in 30 % din cazuri

este slab reprezentat la ierbivore

este un tesut de tip conjunctiv puternic mineralizat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 59)

Eruptia dentara continua:

cand se opreste la intalnirea dintilor antagonisti

poate fi activa sau pasiva

6

A.

se produce in tot cursul vietii,chiar in prezenta antagonistilor

se produce doar in lipsa antagonistilor

are doua componente:activa si pasiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

Care sunt componentele parodontiului profund,de sustinere sau functional?

desmodontiu

os alveolar

7

A.

ligamente supraalveolare

cement radicular

corion gingival

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Corionul gingival este format din:

strat agranulos

celule,vase si nervi

8

A.

fibre de colagen si elastina

creatinina

aminoacizi

B.

C.

D.

E.

(pag. 53)

Cementul radicular:

este componenta a parodontiului marginal de invelis

este un tesut de tip conjunctiv

9

A.

este interfata dintre radacina dintelui, osul alveolar si gingie

acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazuri

este in cea mai mare parte dispus in treimea apicala a radacinii

B.

C.

D.

E.

(pag. 59)

Pag. 90 din 157

Inervatia gingiei osului maxilar este asigurata de :

ramuri din nervul infraorbital

nervii nazopalatini

10

A.

nervul bucal

nervul supraorbital

nervul gluteal

B.

C.

D.

E.

(pag. 70)

Cementul radicular indeplineste urmatoarele functii principale:

functia de restructurare tisulara

formeaza o bariera biologica fata de agresiunea microbiana

11

A.

asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal

cementul se depune continuu in cursul vietii prin apozitie de noi straturi

se opune tendintelor de retractie gingivala

B.

C.

D.

E.

(pag. 71)

Putem defini eroziunea prin urmatoarele afirmatii:

o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale

se localizeaza la colet

12

A.

se produce prin demineralizare acida

este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele

se produce prin trauma ocluzala

B.

C.

D.

E.

(pag. 87)

Glicoproteinele din corionul gingival sunt reprezentate prin:

tenascina

laminina

13

A.

fibronectina

dermatina

catepsina

B.

C.

D.

E.

(pag. 54)

In dezvoltarea embrionara a dintelui,sacul dentar:

are forma unui clopot

deriva din mezenchim

14

A.

inconjoara organul smaltului si papilla dentara ca o capsula

este prima forma de reprezentare a odontonului

formeaza stratul adamantin intern

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Mucoasa de captusire a cavitatii orale:

este puternic keratinizata

este fina,elastica,densa

15

A.

are o mare capacitate de absorbtie

este reprezentata de un epiteliu adamantin

este ferma, fixa si plastica

B.

C.

D.

E.

(pag. 41)

Culoarea normala,roz deschis,a gingiei variaza in raport cu:

gradul de vascularizatie din epiteliul gingival

prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare

16

A.

grosimea corionului gingival

gradul de vascularizatie din corionul gingival

gradul de keratinizare

B.

C.

D.

E.

(pag. 44)

Epiteliul santului gingival:

se mai numeste si epiteliu jonctional

majoritatea celulelor componenet sunt keratinizate

17

A.

acopera peretele moale al santului gingival

este slab keratinizat

poate fi nekeratinizat

B.

C.

D.

E.

(pag. 49)

Volumul lichidului santului gingival creste in:

sarcina

inflamatie gingivala

18

A.

seara

anomalii dento-maxilare

in cursul masticatiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Cementul fibrilar,acelular contine:

proteoglicani

cristale fine ,aciculare de hidroxiapatita

19

A.

glicoproteine

apa

elastomeri

B.

C.

D.

E.

(pag. 60)

Pag. 91 din 157

Osul alveolar sustinator:

are doua componente reprezentate de os medular si corticala externa

are ca si componenta osul trabecular

20

A.

este reprezentat de corticala interna a osului alveolar

alaturi de osul alveolar propriu-zis formeaza osul alveolar

serveste drept suport de insertie capatului osos al fibrelor ligamentului periodontal

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Tema nr. 43

Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice



pag. 103-155

Hidroxiapatita este o componenta a:

hidrolizei

placii bacteriene

1

A.

numai a tartrului supragingival

numai a tartrului subgingival

tartrului dentar

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 140)

Tartrul dentar contine:

galactoza

fructoza

2

A.

lipide 0,3%

carbohidrati 10-12%

proteine 9-10 %

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 140)

Iritatiile chimice ale mucoasei apar in cazul contactului cu:

aspirina si acizii

aspirina,baze si nitrati

3

A.

aspirina,acizi,baze,azotati

aspirina,baze,acizi,nitrati,fenoli

aspirina,acizi,baze,nitrati

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Compozitia placii bacteriene cuprinde:

90% bacterii

60-70% bacterii

4

A.

70-80% bacterii

40-50% bacterii

80-90% bacterii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 106)

Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:

2 ore

50 minute

5

A.

60 minute

10 minute

30 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 107)

Factori locali favorizanti ai parodontopatiilor marginale cornice pot fi:

tartrul dentar

parafunctiile

6

A.

obiceiuri vicioase

placa bacteriana

cariile dentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 103)

Pelicula:

apare la aproximativ o jumatate de ora dupa spalare

are o grosime de 200 nµ la 2 ore

7

A.

are in compozitie carbohidrati

se formeaza prin absorbtia lipidelor salivare

are in compozitie glicoproteine

B.

C.

D.

E.

(pag. 107)

Continutul organic al tartrului este:

proteine 9-10%

galactozamine

8

A.

lipide 2%

componente proteice 6-8%

glucoza

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

Cele mai des intalnite parafunctii sunt:

bruxismul

sugerea degetului

9

A.

bascularea dintilor in timpul inclestarii

fumatul

muscarea buzelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 148)

Tartrul subgingival:

este de culoare alb-galben

are consistenta crescuta

10

A.

este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera

este de culoare maroniu-inchis spre negru

este de cele mai multe ori foarte aderent

B.

C.

D.

E.

(pag. 139)

Pag. 92 din 157

Componentele anorganice ale tartrului supragingival sunt:

fosfat de calciu 90%

fosfat de magneziu

11

A.

sodiu si zinc in cantitati mari

urme de fier,siliciu,cupru,mangan

carbonat de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

Diabetul zaharat determina aparitia urmatoarelor manifestari clinice in cavitatea orala:

senzatie de uscaciune si arsura

edem gingival

12

A.

diminuarea fluxului salivar

gingivostomatite

sialoree

B.

C.

D.

E.

(pag. 154)

Anomaliile dento-maxilare implicate in producerea partodontopatiilor marginale cornice sunt:

ocluzia adanc acoperita

incongruenta dento-alveolara cu inghesuire

13

A.

incongruenta dento-alveolara cu spatiere

ocluzia deschisa

malpozitii dentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 147)

Porphyromonas gingivalis este prezent in :

parodontita juvenila

parodontite rapid progressive

14

A.

gingivita hiperplazica idiopatica

gingivostomatita ulcero-necrotica

gingivita marginala cronica

B.

C.

D.

E.

(pag. 113)

Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:

complementul

lizozimul

15

A.

anticorpi din clasa IgG

anticorpi din clasa IgM

celule polimorfonucleare

B.

C.

D.

E.

(pag. 126)

Formarea tartrului este favorizata de :

hipervitaminoza A si B6

aportul de acid ascorbic

16

A.

consumul de alimente bogate in calciu si proteine

hipovitaminoza B6 si PP

consumul de alimete bogate in fosfor

B.

C.

D.

E.

(pag. 143)

Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:

localizarea dintelui

varsta pacientului

17

A.

natura alimentelor si particularitatile masticatiei

variatiile individuale ale fluxului salivar

tipul de flora existenta in placa bacteriana

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Trauma ocluzala primara se produce in cazul unor:

obturatii sau coroane inalte

punti dentare incorrect realizate

18

A.

aparate ortodontice de contentie si mentinatoare de spatiu dupa extractia molarului de minte

lovituri accidentale

eruptii intarziate ale dintilor antagonisti

B.

C.

D.

E.

(pag. 145)

Tema nr. 44

Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale



pag. 189-201

Boala parodontala este considerata localizata cand sunt mei putin de :

10% din dintii prezenti


1

A.




B.

C.

D.

E.

*

(pag. 191)

Parodontitele marginale cornice apar de obicei dupa varsta de :

20-30 ani

25-35 ani

2

A.

30-40 ani

35-55 ani

40-55 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 196)

Pag. 93 din 157

In gingivitele din cursul tratamentelor cu antagonisti de calciu la bolnavii netratati:

apar fibroblasti cu aspect de miofibroblasti

apare un important infiltrate inflamator plasmocitar in corion

3

A.

materialul extracelular este asemanator laminei bazale

se subtiaza vasele din corion

edemul este asbsent

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193)

Gingivitele medicamentoase:

factorul etiologic este placa bacteriana

apar mai frecvent la femei

4

A.

factorii iatrogenic pot fi factori favorizanti

manifestarile clinice sunt predominant gingivale

apare ulceratia gingivala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193)

Diagnosticul pozitiv este rezultatul:

examinarii prin anamneza

diagnosticului diferential

5

A.

aprecierii obiective prin examene complementare

subiectivismului pacientului

aprecierii obiective a starii parodontiului

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Semnele principale in inflamatie sunt:

reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale

retractie gingivala

6

A.

cresteri de volum ale gingiei

atrofie osoasa orizontala

modificari de consistenta ale gingiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 191)

Degenerescenta se caracterizeaza prin:

modificari de culoare si aspect ale gingiei

reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale

7

A.

atrofie osoasa orizontala

tumefactii gingivale

hipertrofie

B.

C.

D.

E.

(pag. 191)

In gingivitele induse de placa bacteriana:

histopatologic jonctiunea gingivo-dentara este integra

microbiologic nu se cunoaste o flora bacteriana particulara asociata

8

A.

clinic prezinta cea mai mare prevalenta si incidenta in clinica bolilor parodontiului marginal

radiologic se observa modificari

clinic,unii pacienti acuza prurit,usturime gingivala

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

In gingivitele descuamative:

evolutia este in general lent progresiva

se asociaza frecvent boli generale

9

A.

gingia are o culoare rosie viecare sangereaza cu usurinta

nu se cunoaste o flora bacteriana particulara asociata

gingia este dureroasa la periaj si masticatie

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Diagnosticul de parodontita marginala cronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:

leziunile distructive afecteaza parodontiul marginal profund

fumatul si stresul sunt factori favorizanti

10

A.

prevalenta maxima este la adulti

prevalenta maxima este la tineri

apar mai frecvent la femei,la menopauza

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Criteriile dupa care se stabileste diagnosticul de parodontita agresiva sunt:

apar de obicei dupa varsta de 30-40 ani

este mai rara in comparative cu parodontita cronica

11

A.

disjunctia gingivo-osoasase realizeaza rapid

distructia osoasa este redusa

distructia osoasa se realizeaza rapid

B.

C.

D.

E.

(pag. 196)

Diferentele dintre forma de parodontita agresiva localizata si cea generalizata sunt:

forma localizata este depistata la pubertate

forma localizata apare in jurul varstei de 30 ani

12

A.

in forma localizata tartrul subgingival este prezent

in forma localizata tartrul subgingival este absent

distructiile parodontale afecteaza de regula incisivii si primii molari permanenti in forma localizata

B.

C.

D.

E.

(pag. 197)

Pag. 94 din 157

Parodontitele marginale cronice:

sunt considerate parodontitele adultului

apar peste varsta de 25 ani

13

A.

apar peste varsta de 40 ani

aparitia de pungi parodontale este principalul semn de imbolnavire

apar false pungi parodontale

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Anamneza ofera informatii privitoare la :

motivele prezentarii la medic

precizarea formei clinice de imbolnavire

14

A.

evolutia si efectul unor tratamente anterioare

momentul aparitiei bolii

sunt date obtinute in urma examenelor complementare

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Degenerescenta:

se manifesta prin reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale

se manifesta prin marirea volumului structurilor parodontale

15

A.

se manifesta prin atrofie osoasa orizontala si verticala

se manifesta prin atrofie ososasa orizontala

poate fi usoara , medie sau grava

B.

C.

D.

E.

(pag. 191)

Severitatea bolii parodontale este:

moderata(pungi parodontale de 3-5 mm)

mare (pungi parodontale de la 4 mm si peste aceasta valoare)

16

A.

mare (pungi parodontale de la 6 mm si peste aceasta valoare)

severa (pungi parodontale peste 5 mm)

medie

B.

C.

D.

E.

(pag. 191)

In parodontite ca factori favorizanti amintim:

diabet

fumatul

17

A.

factori iatrogenic

carente vitaminice

stresul

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Tema nr. 45

Clasificarea bolilor parodontiului marginal



pag. 205-219

Parodontita distrofica este :

parodontita marginala cronica profunda rebela la tratament

parodontita marginala cronica mixta

1

A.

parodontita marginala agresiva rapid progresiva


parodontita marginala cronica superficiala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 219)

Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:

cefalosporinele

prednisonul

2

A.

metronidazolul

alfablocantele

hidantoina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 218)

Gingivita descuamativa face parte din:

parodontite agresive

parodontite marginale cornice

3

A.

gingivite neinduse de placa bacteriana specifica

manifestari ale traumei ocluzale

gingivite induse de placa bacteriana specifica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 218)

Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana face parte in clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti din:

gingivite neinduse de placa bacteriana specifica

gingivite induse de placa bacteriana specifica

4

A.

tumori gingivo-parodontale

parodontita distrofica

gingivita alergica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 218)

Dupa Carranza in parodontite intra urmatoarele afectiuni:

atrofia parodontala

trauma ocluzala

5

A.

gingivita asociata cu dermatoze

parodontita rapid progresiva a adultului

manifestari parodontale ale unor boli generale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 210)

Pag. 95 din 157

In clasificarea lui F. Carranza gasim urmatoarele forme de imbolnavire:

gingivite si parodontite

gingivite si parodontoame

6

A.

gingivite,parodontite si parodontoze

gingivite,parodontite,trauma ocluzala,manifestari parodontale ale unor boli sistemice

parodontite,gingivite,parodontoze,parodontoame

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Parodontita marginala cronica superficiala poate fi:

inflamatorie

de involutie precoce

7

A.

hiperplazica

traumatica

prepubertala

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:

gingivita cronica

gingivita de iritatie

8

A.

gingivita alergica

gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana

gingivita din cursul unor stari fiziologice

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:

gingivo-stomatita herpetica

gingivita alergica

9

A.

gingivo-stomatita de menopauza

gingivo-stomatita aftoasa recidivanta

gingivo-stomatita ulcero-necrotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Parodontitele la adulti pot fi:

parodontita acuta juvenila

parodontita distrofica

10

A.

parodontita marginala agresiva rapid progresiva

parodontita prepubertala precoce

parodontita ulcero-necrotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Principalele forme de imbolnavire ale parodontiului marginal sunt:

gingvite

atrofia parodontala

11

A.

hiperplazia

parodontite

parodontoame

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Dupa Carranza clasele de parodontite sunt:

parodontita lent-progresiva

parodontita ulcero-gangrenoasa

12

A.

parodontita refractara la tratament


parodontita rapid progresiva a adultului

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Gingivitele simptomatice ,frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice:

diabet

TBC

13

A.

carenta de vitamina C

hepatita B

boli hematologice

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Gingivitele din cursul unor stari fiziologice sunt:

gingivita de pubertate

gingivita de diabet

14

A.

gingivita din carenta vitaminei C

gingivita de sarcina

gingivita de menopauza

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

JACCARD sustine in 1993 existenta unor inflamatii incluzand:

atrofia presenila

gingivita pura

15

A.

paradentitis

gingivita preparodontala

paradentosis

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Parodontita prepubertala este:


asociata cu leucemia

16

A.

localizata si generalizata

asociata sindromului DOWN

asociata bolii CROHN

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Pag. 96 din 157

Leziunile gingivale traumatice pot fi:

fizice

chimice

17

A.

din histoplasmoza

termice

din varicela

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Bolile hematologice in care apar gingivite sunt:

leucemii acute si cronice

anemii

18

A.

trombocitipenii

agranulocitoza

diabet

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt:

gingivita hiperplazica prin cyclosporine

gingivita alergica

19

A.

gingivita descuamativa

gingivita hiperplazica ereditara

gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Parondontita marginala cronica poate fi:

superficiala

profunda lent progresiva

20

A.

prepubertala

juvenila

distrofica(mixta)

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Tema nr. 46

Forme clinice - simptomatologie in gingivite si parodontite marginale



pag. 221-280

1.Simtomatologia gingivitei cronice se distinge prin:

Tablou clinic vast, care determina pacientul sa solicite consult stomatologic;

Dureri intense, greu de tratat;

1

A.

Dureri discrete, suportabile, la periaj sau masticatie;

Mobilitatea dentara este semnul de certitudine a gingivitei cronice;

Existenta pungilor parodontale mai mari de 4 mm.;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 224)

2.Gingivita de pubertate este o afectiune care:

Apare doar la fete;

Are ca factor etiologic porphyromonas gingivalis;

2

A.

Nu dispare dupa perioada pubertara;

Prezinta hiperplazie gingivala, frecvent vestibulara iar papila are aspect bulbos;

Apare obligatoriu la varsta de 11-14 ani;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 225)

Gingivita de sarcina are urmatoarele caracteristici:

Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza care alterneaza cu zone ulcerate;

Nu exista zone de segregatie intre celulele epiteliale;

3

A.

Gingia este edematiata dar nu se desprinde de pe dinte ;

Culoarea este nemodificata, ci numai textura gingivala;

Sangerarea este rar intalnita;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 228)

Simptomatologia parodontitei juvenile prezinta urmatoarele caracteristici:

Mobilitate dentara patologica;

Pungi parodontale false;

4

A.

Nu exista retractie gingivala;

Sunt afectati in special caninii;

Radiologic, nu sunt identificate modificari rezorbtive;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 257)

Pag. 97 din 157

Simtomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica profunda lent progresiva este:

exista pungi parodontale false;

exista inflamatie discreta a marginii gingivale ;

5

A.

exista mobilitate dentara grad I-II;

exista migrari dentare patologice, apar tremele si diastemele;

nu sunt afectate furcatiile;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 265)

Formele clinice ale gingivitelor cronice in functie de localizare si intindere pot fi:

gingivita cronica propriu zisa;

papilita;

6

A.

gingivita marginala;

gingivita generalizata;

gingivita de sarcina;

B.

C.

D.

E.

(pag. 224)

Obiectiv in gingivita cronica intalnim:

sangerare gingivala la atingere sau presiune;

pungi adevarate;

7

A.

pungi false;

marirea de volum a papilei si marginilor libere;

epiteliul jonctional este desprins de pe suprafata dintelui;

B.

C.

D.

E.

(pag. 224-225)

Gingivita hiperplazica prin inflamatie bacteriana este favorizata de urmatorii factori locali:

lipsa utilizarii apei de gura;

obturatii in exces sau cavitati carioase de colet;

8

A.

contacte traumatice intre crosete sau marginile bazei protezei acrilice si gingie;

existenta unui epiteliu hiperkeratozic;

impact alimentar direct in restaurarile care nu refac punctul de contact;

B.

C.

D.

E.

(pag. 226)

Gingivita din carenta vitaminei C:

apare prin mecanismul de scadere a chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare;

apare prin cresterea sintezei de colagen;

9

A.

se caracterizeaza prin avulsii dentare nedureroase;

are ca simptome halena fetida;

manifestarile clinice nu sunt influentate de gradul de igiena;

B.

C.

D.

E.

(pag. 232)

In leucemia acuta mieloblastica, semnele clinice de la nivelul cavitatii bucale sunt:

gingivoragii precoce;

papilele interdentare prezinta “aspect decapitat”;

10

A.

ulceratii extrem de dureroase la atingere, disfagie;

trismusul apare precoce;

hiperplazia gingivala are caracter extensiv, poate acoperi coroanele dentare in intregime

B.

C.

D.

E.

(pag. 233-234)

Gingivita hiperplazica hidantoinica:

apare la persoanele varstnice dupa tratamentul indelungat cu hidantoina;

apare doar in prezenta placii bacteriene;

11

A.

hiperplazia evolueaza de la dimensiuni mici pana la acoperirea coroanelor dentare;

in zona de gingie fixa hiperplazia este mai redusa;

aspectul marginii gingivale este roz deschis, lobulata, nu sangereaza.

B.

C.

D.

E.

(pag. 238)

Mecanismul de actiune asupra parodontiului marginala al antagonistilor de calciu este urmatorul:

stimularea factorului de crestere epiteliala;

activarea acidului folic;

12

A.

scade sinteza de proteine a fibroblastilor;

sinteza intensa de colagen;

cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati.

B.

C.

D.

E.

(pag. 239)

Gingivostomatita ulcero-necrotica are ca factor etiologic:

stafilococul aureus;

spirochetele: treponema denticola;

13

A.

se suspicioneaza etiologia virala;

fuzobacterium nucleatum;

prevotella intermedia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 242)

Patognomonic pentru gingivostomatita ulceronecrotica poate fi:

durere intensa la atingerea gingiei;

halena fetida intensa;

14

A.

ulceratie crateriforma pe varful papilei interdentare, care se poate intinde pe marginea gingivala libera;

depozite pseudomembranoase care acopera ulceratiile;

aspectul papilelor si marginilor gingivale libere este crenelat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 243)

Pag. 98 din 157

In gingivostomatita herpetica:

veziculele apar solitar sau grupat dupa o incubatie de 48-72 de ore;

veziculele pot fi diseminate pe gingie, mucoasa buzelor, valul palatin, istmul faringean;

15

A.

ulceratia nu se acopera cu cruste;

ulceratia nu se infecteaza;

apar dificultati de masticatie, halena, adenopatie locoregionala.

B.

C.

D.

E.

(pag. 250)

In parodontita juvenila:

se cunoaste agentul etiologic, acesta fiind aggregatibacter actinomycetemcomitans;

exista o inflamatie intensa evidenta clinic;

16

A.

semnele clinice de imbolnavire sunt: mobilitate dentara patologica, pungi parodontale adevarate, migrari ale incisivi;

poate aparea forma generalizata ;

nu exista retractii gingivale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

La pacientii cu parodontita marginala cronica superficiala:

simptomatologia subiectiva este frecventa si consta in: prurit gingival, usturimi gingivale, jena dureroasa accentuata de periaj, sangerari;

simptomatologie obiectiva: culoare rosie violacee, tumefactie cu pungi false, papila gingivala tumefiata;

17

A.

radiologic exista demineralizare cu localizare diferita (sept alveolar, corticala interna);

apar mobilitati dentare patologice;

exista tulburari de masticatie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 260-262)

Parodontita marginala cronica lent progresiva este o afectiune in care:

apar pungile false la un numar mare de unitati dentare;

exista tulburari de fonatie pentru consoanele dentale datorita mobilitatii dentare si a diastemelor;

18

A.

rezorbtia osoasa nu afecteaza corticala interna;

apare retractia gingivala ca urmare a rezorbtiei osoase;

apare afectarea gingivo-osase a bifurcatiilor si trifurcatiilor;

B.

C.

D.

E.

(pag. 262-264)

In cazul infectarii cu HIV, la nivel bucal pot exista urmatoarele manifestari:

leziuni la nivelul limbii, cu scaderea sensibilitatii gustative;

leziuni ulceroase de tip herpetic, cu evolutie atipica si fara tendinta de vindecare;

19

A.

angiomatoza bacilara, cu manifestari de tipul bolii “ghearelor de pisica”;

coloratii anormale, hiperpigmentatii ale mucoasei;

senzatia de arsura a intregii mucoase bucale si dificultate in a purta proteze.

B.

C.

D.

E.

(pag. 270-272)

Retractia gingivala apare in urmatoarele situatii:

obiceiul vicios de sugere a policelui;

utilizarea periutelor dentare rotative;

20

A.

trauma ocluzala, bruxism;

malpozitii dentare, tractiune exercitata de frenuri, bride, insertii musculare;

trauma mecanica directa prin periaj intempestiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 275-276)

Argumentele care confirma interdependenta dintre structura pulpara si cea a parontiului marginala, sunt urmatoarele:

existenta unor canalicule colaterale la nivelul radacinii dintilor, prin care trec anastomoze vasculare si conexiuni nervoase;

depuneri mari de dentina secundara la nivelul coletului dintilor in coditii de retractie gingivala;

21

A.

absenta degeneresentei fibroase si calcare la dintii parodontotici;

aparitia unor complicatii pulpare acute la dintii parodontotici;

crestera evidenta a cariilor pe dintii devitali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 280)

Pag. 99 din 157

Tema nr. 47

Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor



pag. 283-286

Parodontita marginala cronica profunda:

in forma rapid progresiva are o evolutie accelerata

prognosticul nu este legat de rezorbtia osoasa

1

A.

are ca simptomatologie mobilitate dentara grad I

suprapunerea unor boli generale influenteaza decat foarte rar evolutia parodontitei marginale marginale cornice profunde.

apare ocazional

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 282)

Complicatiile locale ale bolilor parodontale pot fi:

adenita

rezorbtia osului alveolar

2

A.

septicemia

abcesul parodontal marginal

abcesul cerebral

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 283)

Obiectiv, simptomatologia abcesului parodontal se manifesta prin:

Carii dentare multiple

Nu exista modificari osoase radiologice

3

A.

Exista o tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara cu un diametru de pana la 1,5 cm.

Are o consistenta dura, ferma

Percutia transversala este nedureroasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 284)

Hiperestezia dentinara

are mecanisme de producere necunoscute

este remisa de aplicarea ultrasunetelor

4

A.

este declansata doar de alimente solide

senzatia dureroasa apare la contactul cu agentii mecanici, termici, sau chimici

apare doar la stimului termici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 285)

Lacunele cuneiforme:

sunt consecinta cariilor de colet

au forma rotunjita

5

A.

apar la dintii devitali

sunt simtomatice pentru necrozele pulpare

pot fi determinate de uzura cementului si a dentinei prin periaj excesiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 285)

Complicatiile locare ale parodontitei marginale cronice pot fi:

gingivostomatita ulceronecrotica

celulita

6

A.

abcesul parodontal marginal

pulpite acute retrograde sau laterograde

hiperestezie dentinara

B.

C.

D.

E.

(pag. 283)

Abecsul parodontal marginal are urmatoarele caracteristici:

este o complicatie a parodontitei marginale

este consecinta exacerbarii virulentei germenilor care populeaza continutul pungii parodontale

7

A.

nu are simtome subiective

poate aparea ca urmare a unor manopere terapeutice gresite

este frecvent localizat vestibular

B.

C.

D.

E.

(pag. 283)

Simtomatologia abcesului parodontal poate fi descrisa de:

jena dureroasa la masticatie

durere la atingerea suprafetei dentare cu un obiect metalic

8

A.

mobilitate dentara de grad III

durerile pot iradia in zonele invecinate, simuland fenomene de otita

tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara

B.

C.

D.

E.

(pag. 283)

Formele clinice ale abcesului parodontal marginal pot fi:

abces parodontal marginal simplu, cand tumefactia se afla pe aceeasi fata cu punga parodontala

microabcese multiple

9

A.

abces serpiginos

abces fistulizat

poate mima gingivostomatita ulcero necrotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 283-284)

Pag. 100 din 157

La examenul clinic al abcesului parodontal marginal se poate constata:

adenopatia locoregionala

celulita buzei superioarei daca abcesul este situat intre incisivii superiori

10

A.

consistenta abcesului vestibular si lingual este ferma

percutie transverasala ndeureroasa

mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie

B.

C.

D.

E.

(pag. 284)

Mecanismele posibile de producre a hiperesteziei dentinare pot fi:

stimularea directa a unor terminatii dentinare

stimularea indirecta a unor terminatii dentinare

11

A.

stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari

stimularea nervoasa prin eliberarea unor hidrocoloizi

stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita mecanismelor hidrodinamice

B.

C.

D.

E.

(pag. 285)

Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:

Retractii gingivale prin involutie

detartraj

12

A.

efectuarea repetitiva de radiografii dentare

sinuzita maxilara

dupa interventii chirurgicale, in special gingivectomie

B.

C.

D.

E.

(pag. 285)

Complicatiile loco regionale ale parodontitei marginale cornice pot fi:

adenitele

celulitele

13

A.

sinuzita maxilara

septicemia

colecistita in condintii de hipo sau anaclorhidie

B.

C.

D.

E.

(pag. 286)

Complicatiile locale ale parodontitei marginale pot fi:

lacunele cuneiforme

cariile cervicale

14

A.

pulpitele acute retrograde

pulpitele acute laterograde

cariile secundare ocluzale

B.

C.

D.

E.

(pag. 286)

Parodontitele aplicale pe cale retrograda:

pot aparea in forma acuta

pot aparea in forma cronica

15

A.

radiologic prezinta rezorbtii osoase parcelare

radiologic prezinta modificari osoase discrete

clinic simptomatologia este redusa

B.

C.

D.

E.

(pag. 286)

Prognosticul afectiunilor parodontale:

este in stransa legatura cu rezorbtia osoasa

este rezervat in mobilitatea dentara de grad III

16

A.

poate fi influentat de suprapunerea bolilor generale

este nefavorabil indiferent de tratament in cazul parodontitei juvenile

este nefavorabil si are criteriu de certitudine absoluta daca exista rezorbtie osoasa pe mai multe de doua suprafete radiculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 282)

Gingivitele cornice:

evolueaza intotdeauna spre parodontita

au evolutia marcata de perioade de exacerbari si remisiuni

17

A.

sub actiunea factorilor favorizanti locali se poate produce evolutia spre parodontita marginala

nu este influentata de tratamentul local

la pacientii fumatori exista un risc crescut de evolutie spre parodontita marginala

B.

C.

D.

E.

(pag. 282)

Pag. 101 din 157

Tema nr. 48

Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale



pag. 288-374

Secventierea corecta pentru etapele principale de tratament ale gingivitelor si parodontitelor este urmatoarea:

igienizarea facuta de medic, depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni, tratamentul medicamentos antimicrobian, restaurarea protetica, reducerea exudatului inflamator

efectuarea tratamentelor ortodontice, tratamentele de bioreactivare, detartraj supragingival, subgingival, suprimarea chirurgicala propriu-zisa a focarelor;

1

A.

reducerea exudatului inflamator prin tratament antimicrobian, slefuiri ocluzale, imobilizarea dintilor parodontotici, instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare

tratamentul complicatiilor acute, igienziarea efectuata de medic, instruirea pacientilor pentru insusirea metodelor de igienizare, depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni, tratamentul medicamentos antimicrobian, suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, slefuiri oculzale, restaurare proteteica.

tratamentul de bioreactivare, slefuiri ocluzale, restaurarea morofologiei dentare, tratament medicamentos antimicrobian, detartraj supragingival si subgingival

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 290)

Igienizarea:

poate fi un ansamblu de actiuni terapeutice, in principal chirurgicale

poate reprezenta actiunile de indepartare a placii bacteriene, tartrului supra- si subgingival, a detritusului organic din santul gingival

2

A.

nu cuprinde manoperele de tratare a cariilor, extractii de resturi radiculare

consta in tratament de vaccinare si bioreactivare

se referea numai la periajul gingivodentar si folosirea mijloacelor secundare de intretinere a igienei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 292)

Timpul de periaj:

este acelasi la toate persoanele

dureaza 1-3 minute

3

A.

dureaza 3-5 minute

dureaza suficient de mult, pana la 10 minute, pentru a efectua un periaj complet

dureaza 20-30 secunde daca se foloseste o periuta electrica rotativa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 295)

Pentru chiuretajul manual radicular al incisivilor inferiori, se utilizeaza:

secera

daltita

4

A.

chiurete Gracey numarul 9/10 si 11/12

chiurete Gracey numarul 1/2 si 3/4

insertul ultrasonic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 315)

Aparatele ultrasonice piezoelectrice folosesc o frecventa de :

25.000 – 50.000 cilci pe secunda

15.000 – 40.000 cicli pe secunda

5

A.

7.000 – 20.000 ciclci pe secunda

10.000 – 30.000 cicli pe secunda

40.000 – 50.000 cilcii pe secunda

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 323)

Tipul de tratament care se adreseaza bolii parodontale trebuie sa fie:

precoce avand sanse de succes mari

sustinut de proceduri succesive

6

A.

complex si diversificat

dupa un protocol fix la toti pacientii

exclusiv local

B.

C.

D.

E.

(pag. 288)

Igienizarea realizata de catre pacient cuprinde:

debridare gingivala

indepartarea placii bacteriene prin periaj gingivodentar

7

A.

aplicarea mijloacelor secundare de intretinere a igienei bucale

aplicarea unor substante cua actiune antimicrobiana si antiinflamatorie

extractia dintilor parodontotici

B.

C.

D.

E.

(pag. 291-292)

Pag. 102 din 157

Afirmatiile corecte despre detartraj sunt urmatoarele:

una dintre cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale

este o manopera care se realizeaza ocazional

8

A.

este o manopera sangeranda

detartrajul supragingival se realizeaza cu seceri, chiurete de detartraj, ultrasunete

detartrajul manual nu se mai realizeaza azi datorita riscului crescut de derapaj si avulsie dentara

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Chiuretele Gracey:

sunt chiurete speciale

sunt active in anumite zone si suprafete radiculare fiind codificate anume in acest scop

9

A.

chiuretele Gracey numarul 13/14 se utilizeaza pentru suprafetele distale ale dintilor laterali;

exista chiurete Gracey numite “peste sapte” care permit instrumentarea in pungile mai adanci de 7mm;

sunt mai putin eficiente decat chiuretele universale

B.

C.

D.

E.

(pag. 314-315)

Chiuretajul radicular:

se realizeaza cu ajutorul chiuretelor universale

partea activa actioneaza la un unghi de 300-450

10

A.

partea activa actioneaza la un unghi de 450-900

instrumentul se aplica cu presiuni laterale mari si actioneaza prin impingere spre apical

se fac miscari orizontale si oblice

B.

C.

D.

E.

(pag. 230)

Detartrajul cu ultrasunete:

este o manopera care foloseste efectul magnetostrictiv;

este o manopera care foloseste efectul piezoelectric;

11

A.

poate inlocui in totalitate detartrajul manual;

deplasarea varfului insertului dispozitivului piezoelectric, se realizeaza in engrama circulara;

are efect benefic datorita producerii fenomentului de cavitatie;

B.

C.

D.

E.

(pag. 322-323)

Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat la:

gravide

pacienti cu boli infectioase, contagioase;

12

A.

pacienti cu gingivostomatita ulceronectrotica;

hiperestezie dentinara;

bolnavi hemoilici;

B.

C.

D.

E.

(pag. 375)

Clorhexidina este antispeticul care:

are o incarcare catiionica puternica ce altereaza permeabilitatea peretelui celular;

se ataseaza pe glicoproteinele salivare reducand formarea placii bacteriene;

13

A.

are timp de actiune de 5 ore;

actioneaza mai eficient impotriva germenilor gram negativ;

poate fi folosit sub forma de solutie, geluri, membrane de geloza;

B.

C.

D.

E.

(pag. 328-329)

Efectele secundare ale utilizarii clorhexidinei sunt:

scade depunerea de tartru;

colorarea in galben-maroniu a dintilor, obturatiilor fizionomice;

14

A.

modificarea tranzitorie a senzatiei gustative;

posibile iritatii si descuamari

in timp dezvolta rezistenta din partea organismelor bucale;

B.

C.

D.

E.

(pag. 329-330)

Fluorurile pot fi folosite impotriva placii bacteriene deoarece studiile in vitro au aratat ca:

produc inactivarea unor enzime microbiene

stimuleaza formarea substratului polizaharidic al placii bacteriene

15

A.

se produce cresterea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor;

se produce diminuarea energiei de suprafata a smaltului actionand ca agenti tensioactivi

fluorura de sodiu produce activarea enzimelor microbiene

B.

C.

D.

E.

(pag. 331)

Pag. 103 din 157

Prezenta unei papile interdentare inflamate in vecinatatea unui proces carios impune urmatoarea atitudine terapeutica:

papilele hiperplazice, burjonate se excizeaza chirurgical sau prn electrocauterizare;

papilele hiperplazice burjonate se trateaza doar cu antimicrobiene locale, datorita riscului de combustie necontrolata a tesuturilor;

16

A.

se poate face obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inflamatiei de vecinatate;

se recomanda numai folosirea de mese cu clorura de zinc 20%;

dupa remiterea inflamatiei, pentru cavitatile de clasa a 2-a se recomanda bizotarea pragului gingival, aplicarea matricei si a penei interdentare;

B.

C.

D.

E.

(pag. 335)

Substantele medicamentoase cu eliberare lenta care pot fi aplicate subgingival sunt:

tetraciclina

metronidazolul

17

A.

acidul citric;

EDTA ( acid etildiaminotetraacetic);

clorhexidina;

B.

C.

D.

E.

(pag. 342)

Administrarea tetraciclinei in tratamentul parodontitelor marginale cronice este benefica deoarece:

determina la nivel bacterian inhibarea sintezei de proteine;

are actiune anticolagenolitica;

18

A.

stimuleaza rezorbtia osului alveolar;

se concentreaza in lichidul santului gingival avand valori mai mari decat cele serice;

actioneaza local prin mecanisme de fixare a proteinelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 248-249)

Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:

hidrocortizon acetat;

prednison;

19

A.

amantadina;

romazulan;

dexametazona;

B.

C.

D.

E.

(pag. 361)

In tratamentul parodontopatiilor margianale cronice, produsele imunologice actioneaza prin urmatoarele mecanisme:

scaderea clearance-ului bacterian al macrofagelor;

scaderea valorii complementului seric;

20

A.

cresterea valorii complementului seric;

cresterea rezistentei antiinfectioase;

formarea de anticorpi aglutinanti specifici fata de germenii din preparatul imunologic;

B.

C.

D.

E.

(pag. 365)

Tema nr. 49

Imobilizarea dintilor parodontotici



pag. 427-461

Imobilizarea dintilor parodontotici:

este in general ineficienta;

necesita mijloace complicate de realizare;

1

A.

se realizeaza cu un numar redus de sisteme;

permite o reechilibrare functionala;

nu confera stabilitate si rezistenta fata de fortele transversale;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 427)

Devitalizarea are o influenta favorabila asupra parodontiului deoarece:

se realizeaza scoaterea din circuitul vascular a unei zone de staza;

se altereaza dinamica vasculara in zona parodontala;

2

A.

se produce ingrosarea peretelui vascular;

perimte aplicarea sistemelor de tip atela pentru imobilizarea extracoronara;

favorizeaza aplicarea sistemelor din incrustatii cu pivoturi parapulpare izodromice;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 434-458)

Pentru mentinearea dintilor care marginesc bresele edentate in vederea cuprinderii in suportul dento-parodontal al protezei se recomanda:

solidarizarea tuturor dintilor restanti

solidarizarea premolarului 2 cu incisivul central in edentatiile fronto-laterale;

3

A.

solidarizarea celor 2 premolari in edentatiile terminale;

obligatoriu pulpectomie si ancoraj intrapulpar;

toti dintii mobili se extrag;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 436)

Pag. 104 din 157

Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic care:

se realizeaza cu ajutorul unor sisteme costisitoare;

foloseste dispozitive care se confectioneaza in laboratorul de tehnica dentara

4

A.

urmareste potentialul de vindecare a parodontiului marginal;

asigura mentinerea pentru un timp limitat, aproximativ 1 an-1/2 ani;

nu poate asigura o fizionomie rezonabila;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 441)

Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe, realizate in laboratorul de tehnica dentara se fixeaza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive:

pivoturi fixate in cilindrii cu fund orb;

coroane metalice totale sau partiale, reunite;

5

A.

coroane partiale fixate printr-o sina orala cu pivoturi (atela STEIGER);

sistemul Adler;

dispozitive cu gherute incizale;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 456-459)

Principiile biologice pe care trebuie sa le respecte imobilizarile, sunt:

sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala;

sa nu afecteze starea de vitalitate a pulpei dentare;

6

A.

sa exercite efecte ortodontice;

sa nu genereze traume ocluzale

sa reconfigureze ambrazura cervicala;

B.

C.

D.

E.

(pag. 431-432)

Principiile de imobilizare a dintilor parodontotici, sunt:

nu se solidarizeaza niciodata toti dintii restanti;

angrenarea multidirectionala a dintilor mobili intr-un bloc, care sa se opuna fortelor paraaxiale;

7

A.

extinderea maxima este cel mai complet mijloc de imobilizare;

angrenarea dintilor mobili se face cat mai departe de marginea incizala;

plasarea dispozitivului de imobilizare nu trebuie sa interfereze cu punctele de contact;

B.

C.

D.

E.

(pag. 431-432)

Efectuarea pulpectomiei la dintii parodontotici permite:

prevenirea infectarii retrograde si laterograde la dintii cu rezorbtie osoasa avansata;

ofera solutii pentru ancorarea intraradiculara a sistemelor de imobilizare;

8

A.

evitarea complicatiilor la dintii cu procese carioase mari, vechi;

aplicarea facila a anterior si posterior splint grid;

configurarea si aplicarea unei atele de 4-5 mm latime si 0,2 mm grosime;

B.

C.

D.

E.

(pag. 435)

Dintii pe care se pot aplica sistemele de imobilizare trebuie sa:

sa nu aiba deplasare a marginii incizale mai mica de 2 mm in sens vestibulooral;

aiba o mobilitate de grad II si III;

9

A.

aiba o mobilitate mica, posibil traumatism ocluzal si sa fie limitanti bresei edentate;

aiba un grad de rezorbtie osoasa a septurilor alveolare mai mic de 2/3;

aiba mobilitate mica si exudat purulent care nu cedeaza la tratament;

B.

C.

D.

E.

(pag. 437)

Aplicarea imobilizarii pe dintii parodontotici, se poate institui:

inaintea efectuarii tratamentului medicamentos sau chirurgical;

dupa efectuarea tratamentului medicamentos sau chirurgical;

10

A.

nu se face niciodata inaintea tratamentului chirurgical;

la 6 luni dupa tratamentul chirurgcial;

dupa tratamentul chirurgical daca mobilitatea este medie sau mica;

B.

C.

D.

E.

(pag. 438-439)

Imoilizarea temporara a dintilor parodontotici poate fi:

continua;

discontinua;

11

A.

provizorie de scurta durata;

semipermanenta

realizata doar in laboratorul de tehinca dentara;

B.

C.

D.

E.

(pag. 441-442)

Pag. 105 din 157

Imobilizarea permanenta:

poate fi realizata doar in cabinetul stomatologic;

se poate ancora intracoronar;

12

A.

se poate ancora pericoronar;

nu poate fi realizata decat dupa devitalizare;

poate fi realizata cu ajutorul coroanelor telescopice;

B.

C.

D.

E.

(pag. 452, 459)

Sistemele extracoronare temporare:

se pot realiza in timp scurt

nu se deformeaza;

13

A.

protejeaza papila gingivala;

se constituie dintr-o terapie rationala;

au rezistenta si durtabilitate scazuta;

B.

C.

D.

E.

(pag. 459)

Sistemele intracoronare:

sunt mai putin durabile decat cele extracoronare;

necesita slefuiri dentare;

14

A.

folosesc materiale scumpe;

pot produce leziuni ale papilei gingivale;

pot produce leziuni ale pulpei dentare;

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Sistemele pericoronare:

au dezavantajul ca nu refac rapoartele ocluzale;

permit inlocuirea dintilor lipsa

15

A.

permit protejarea papilei gingivale

preiau fortele masticatorii in plan transversal;

acopera in intregime dintii imobilizati;

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Imobilizarea permanenta:

se poate realiza inaintea inceperii tratamentului complex al bolii parodontale;

se bazeaza pe efectuarea unor ligaturi complexe;

16

A.

durata este conditionata de prognosticul bolii;

este dependenta de situatia clinica;

se prefera imobilizarile din compozit in detrimentul celor din materiale scumpe efectuate in laboratorul de tehnica dentara;

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Imobilizarea dintilor parodontotici:

are eficienta foarte buna si opreste procesul evolutiv al bolii;

nu reduce mobilitatea dentara decat in cazuri izolate;

17

A.

trebuie realizata dupa criteriile radiologice si clinice ale afectiunii;

este eficienta doar daca se realizeaza dupa o interventie chirurgicala de tip “operatie cu lambou”;

in conditii de analiza complexa a starii generale si a administrarii tratamentelor adjuvante locale si generale, permite sansa opririi din evolutie a bolii parodontale;

B.

C.

D.

E.

(pag. 461)

Tema nr. 50

Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite



pag. 465-477

Tratamentul in gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana consta in:

aplicarea unei solutii de ZnCl2 concentratie 30%;

aplicarea unei combinatii de antiseptice prin badijonaj si aplicare de mese;

1

A.

indepartarea obturatiilor in exces;

operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase;

aplicarea de extracte vegetale, in sedinte scurte cu schimbarea pozitiei de lucru;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 466)

Tratamentul gingivitei de sarcina comporta urmatoarele recomandari:

evitarea manoperelor de igienizare in primele doua trimestre de sarcina;

excizia chirurgicala imediata a hiperplaziei gingivale;

2

A.

gingivectomie gingivoplastica;

stabilirea exacta a diagnosticului precoce in primele saptamani si confirmarea radiologica a acestuia;

aplicatii locale de perhidrol;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 466)

Pag. 106 din 157

Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulceronecrotice consta in:

detartraj minutios cu ultrasunete si chiurete Gracey, atat supragingival cat si subgingival;

administrarea imediata de Acyclovir;

3

A.

aplicarea locala de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice;

evitarea indepartarii depozitelor de fibrina, astfel incat sa nu expunem leziunile ulceroase.

aplicare de solutie orala 0,1 % maleat de dimetinden- Fenistil, care amendeaza rapid manifestarile acute.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 469)

Tratamentul retractiilor gingivale consta in:

chiuretaj in pungi false;

operatia cu lambou deplasat coronar, cu si fara utilizarea derivatilor de matrice a smaltului;

4

A.

operatie cu lambou deplasat apical;

gingivectomie;

extractie sau amputatie radiculara;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 473)

Tratamentul abcesului marginal impune:

excizie chirurgicala datorita tendintei crescute de recidiva;

operatie cu lambou in accesul simplu al monoradicularilor;

5

A.

indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice;

utilizarea procedurilor de bioreactivare tisulara;

utilizarea procedurilor de aplicare a luminii polarizate sau a laserului terapeutic;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 475)

Tratamentul in gingivita cronica simpla, necomplicata consta in:

detartraj si debridare gingivala;

aplicarea dupa detartraj a unor substante antimicrobiene prin badijonaj sau aplicare de mese;

6

A.

tratamentul bolilor generale asociate;

chiuretajul mecanic al peretului gingival se evita la maximum, existand riscul crescut al afectarii insertiei epiteliale;

administrarea unor vaccinuri de tip “vaccin stafilococic”;

B.

C.

D.

E.

(pag. 465)

Tratamentul gingivitei de pubertare se realizeaza astfel:

indepartarea acumularilor de palca;

este indicata incizia hiperplaziilor gingivale;

7

A.

detartraj si debridare gingivala;

se recomanda amanarea interventiilor chirurgicale pana la finalizarea procesului de crestere;

aplicare locala de produse tipizate cu triamcinolon de 3 ori pe zi;

B.

C.

D.

E.

(pag. 466)

In cazul gingivitelor hiperplazice medicamentoase trebuie aplicat urmatorul protocol de tratament:

intreruperea imediata a medicatiei cu antagonisti de calciu;

se evita excizarea hiperplaziilor;

8

A.

gingivectomie urmata de chiuretaj al tesutului de granulatie;

aplicatii de solutii antiseptice si colutorii cu antibiotice;

se pot cauteriza microburjoanele gingivale persistente;

B.

C.

D.

E.

(pag. 467-468)

In cazul hiperplaziilor hidantoinice se impun urmatoarele masuri:

colaborarea cu medicul specialist pentru ajustarea dozei de hidantoina;

administrarea obligatorie de azatioprina in tipul manoperelor stomatologice;

9

A.

daca se declanseaza o criza epileptica, se administreaza diazepam;

nu se vor aplica niciodata proceduri chirurgcale;

evitarea medicatiei de tipul antidepresivelor triciclice;

B.

C.

D.

E.

(pag. 468)

Etapele de tratament in gingivostomatita ulceronecrotica sunt urmatoarele:

tratament de urgenta;

tratament de eliminare a factorilor favorizanti;

10

A.

tratament final de evaluare a rezultatelor;

tratament definitiv de prevenire a recidivelor;

tratament antibiotic de lunga durata;

B.

C.

D.

E.

(pag. 469)

Pag. 107 din 157

Tratamentul pericoronaritelor:

poate fi preventiv;

poate fi doar chirurgical;

11

A.

poate fi curativ;

necesita administrarea de antibiotice in caz de trismus si adenopatie;

consta in aplicatii de geluri adezive ce contin corticoizi;

B.

C.

D.

E.

(pag. 471)

Tratamentul gingivostomatitei herpetice se realizeaza cu ajutorul:

spalaturi cu solutii de cloramina 3 la ‰, permanganat de potasiu 1/5.000 – 1/10.000, solutie Romazulan;

aplicatii cu orthocrome;

12

A.

se administreaza Prednison in doza de 1g/ zi

unguente cu tetraciclina, Negamicin B;

imunoprofilaxia specifica administrand vaccin antiherpetic;

B.

C.

D.

E.

(pag. 471)

Tratamentul gingivostomatitelor micotice:

se adreseaza formelor acute sau cronice;

necesita utilizarea soutiilor de bicarbonat de sodiu 10%;

13

A.

se realizeaza cu Rodilemid , injectabil

este eficient atunci cand se administreaza suspensie de Nistatin sau drajeuri de Stamicin;

amfotericina B poate fi utilizata dar are un grad crescut de toxicitate;

B.

C.

D.

E.

(pag. 473)

Tratamentul parodontitei juvenile consta in:

reechilibrare ocluzala;

debridare gingivala, detartraj;

14

A.

tratament antimcrobian (Augumentin)

chiuretaj subgingival, operatie cu lambou, extractia dintilor nerecuperabili;

bioterapie de reactivare;

B.

C.

D.

E.

(pag. 472)

Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva, are urmatoarele etape de tratament:


operatia cu lambou repozitionat apical;

15

A.

tratament antimicrobian local si general in formele profunde si rebele;

tratamentul se adreseaza predominant afectiunilor generale suprapuse;

tratament chiurgical;

B.

C.

D.

E.

(pag. 472-473)

Afirmatiile corecte cu privire la tratamentul tumorilor gingivale sunt:

formatiunile chistice ale nou nascutilor nu necesita tratament chirurgical;

chistul odontogen nu recidiveaza dupa incizie;

16

A.

chisturile parodontale, fibromul si papilomul nu se excizeaza;

chisturile parodontale, fibromul si papilomul se excizeaza;

dupa excizia granulomului eozinofil, se efectueaza obligatoriu radioterapie;

B.

C.

D.

E.

(pag. 474-475)

Tratamentul hiperesteziei dentinare poate consta in:

impregnari cu ferocianura de sodiu, solutie 1%;

impreganari cu ferocianura de potasiu solutie 20%;

17

A.

aplicatii locale de fluorura de sodiu cu caolin si glicerina (Nafestezina);

fulguratii cu aparatul de diateremie;

aplicatii cu hidroxid de calciu urmate de un efect foarte rapid;

B.

C.

D.

E.

(pag. 475-476)

Pentru expunerea furcatiilor de grad I, tratamentele recomandate sunt urmatoarele:


premolarizare;

18

A.

amputatie radiculara;

chiuretaj subgingival;

gingivectomie;

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Tratamentele care pot fi efectuate in cazul expunerii de grad III si IV a bifurcaiilor si trifurcatiilor dintilor laterali, sunt urmatoarele:

biostimulare, bioreactivare;

chiuretaj in camp inchis;

19

A.

premolarizare;

amputatie radiculara;

extractie;

B.

C.

D.

E.

(pag. 477)

Pastele de dinti cu actiune desensibilizanta contin urmatoarele substante:

clorura de strontiu;

nitrat de potasiu;

20

A.

citrat de sodiu;

formalina;

hidroxiapatita neporoasa;

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Pag. 108 din 157

Tema nr. 51

Ocluzia dentara


N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V. Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011.

pag. 25-76

Faţă de ce reper cranio-facial planul de ocluzie se situeaza într-o poziţie bine precizată:

Planul Dreyfus

Planul facial

1

A.

Planul Camper

Planul Mc Namara

Planul Simon

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 28)

Un plan de ocluzie funcţional şi în acelaşi timp estetic are ca punct de reper posterior punctul:

Prostion

Punctul Xi

2

A.

Sellae

Gnation

Infradentale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 29)

Imaginea ariei limită a cinematicii mandibulare in plan sagital îmbracă forma unei figuri geometrice consacrată în literatura gnatologică sub denumirea:

Conul lui Guichet

Diagrama lui Posselt

3

A.

Triunghiul lui Mario Spirgi

Sfera lui Manson

Triunghiul curbei transversale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 58)

Articulatoarele utilizează ca referinţă:

Planul Camper

Planul bazal mandibular

4

A.

Planul Simon

Planul Dreyfus

Planul Frankfurt

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 28)

Cuspizii de ghidaj îndeplinesc rolul următor:

Anulează componentele verticale ale forţelor ocluzale

Prin versanţii lor asigură conducerea mandibulei în mişcarea de protruzie

5

A.

Anulează componentele orizontale ale foţelor ocluzale

Menţin dimensiunea verticală de ocluzie

Participă efectiv la realizarea stopurilor ocluzale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 44)

În poziţia fiziologică de postură între arcadele dentare se poate evidenţia o uşoară inocluzie cunoscută în literatura protetică sub denumirea:

Long centric

Freeway space

6

A.

Wide centric

Point centric

Freedom centric

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 44)

Faţă de ce repere cranio-faciale planul de ocluzie se situează într-o pozitie bine precizată:

Planul Frankfurt

Planul Camper

7

A.

Planul bazal mandibular

Planul lui RICH

Planul Mc Namara

B.

C.

D.

E.

(pag. 28)

Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:

Determinantul anterior

Determinantul mezial

8

A.

Determinantul funcţional

Determinantul distal

Determinantul posterior

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Pag. 109 din 157

Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei conform lui Abjean şi Korbendeau sunt:

Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori

Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori

9

A.

Marginile libere ale caninilor inferiori şi cele incizale ale incisivilor inferiori

Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori

Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor inferiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Cuspizii de sprijin au următoarele roluri:

Menţin dimensiunea verticală de ocluzie

Nu permit migrări ale dinţilor

10

A.

Anulează componentele orizontale ale forţelor ocluzale

Prin versanţii lor asigură conducerea mandibulei în mişcarea de lateralitate

Concentrează solicitările asupra dinţilor în axul lung al acestora

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Care din particularităţile ocluzale următoare sunt specifice concepţiei „Freedom in centric”:

R.C. coincide cu I.M.

Deglutiţia se desfăşoară în I.M.

11

A.

R.C. nu coincide cu I.M.

Deglutiţia se desfăşoară în R.C.

Raport ocluzal cuspid / creastă marginală

B.

C.

D.

E.

(pag. 33)

Care din particularităţile ocluzale următoare sunt specifice „Concepţiei gnatologice”:

R.C. coincide cu I.M.

Raport tripodic cuspid / fosetă

12

A.

Protecţie canină în mişcarea de lateralitate

Deglutiţia se realizează in R.C.

Raport ocluzal cuspid / creastă marginală

B.

C.

D.

E.

(pag. 33)

După Korber ocluzia funcţională este caracterizată de existenţa următorilor factori:

Factorul timp = contacte dentare simultane

Factorul forţă = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale

13

A.

Factorul cantitativ = contacte dentare multipoziţionale

Factorul intensitate = intensitatea contactelor dento- dentare

Factorul calitativ = absenţa leziunilor coronare

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

După Korber ocluzia funcţională este caracterizată de existenţa următorilor factori:

Factorul calitativ = absenţa leziunilor coronare

Factorul continuităţii suparafeţelor ocluzale = lipsa edentaţiilor

14

A.

Factorul de mişcare = alunecarea dento-dentară fără obstacole

Factorul intensitate = intensitatea contactelor dento- dentare

Factorul formă = suprafeţele de masticaţie prezintă orientare spaţială

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

Meniscul articular îndeplineşte mai multe roluri:

Transformă cele două suprafeţe articulare în congruente

Separă cavitatea articulară in două componente, unul superior temporo-meniscal şi unul inferior menisco-condilian

15

A.

Facilitează propulsia mandibulei datorită caracterului ginglimo-artroidal al articulaţiei

Separă cavitatea articulară in două componente, unul superior menisco-condilian şi unul inferior temporo-meniscal

Are rol de tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulaţiilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 37)

Ligamentele articulare ce limitează miscările extreme posibile în articulaţie în timpul mişcărilor funcţionale sunt:

Ligamentul temporomandibular

Ligamentul medial

16

A.

Ligamentul pterigoidian

Ligamentul sfenomandibular

Ligamentul stilomandibular

B.

C.

D.

E.

(pag. 37)

Pag. 110 din 157

Factorii loco-regionali ce influenţează poziţia de postură a mandibulei sunt:

Stări patologice care modifică excitabilitatea neuromusculară

Poziţia limbii şi tonicitatea musculaturii linguo-orofaciale

17

A.

Poziţia capului şi gâtului

Stări patologice dureroase

Afecţiuni ale ATM

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Factorii generali ce pot influenţa dimensiunea verticală de repaus sunt reprezentaţi de:

Afecţiuni ale ATM

Caracterul respiraţiei

18

A.

Poziţia capului şi a gâtului

Stări patologice care modifică excitabilitatea neuromusculară

Intoxicaţii medicamentoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Reperele relaţie centrice sunt:

Articular = condilii centraţi în cavităţile glenoide

Muscular = contracţie echilibrată a musculaturii manductoare

19

A.

Osos = dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu

Lingual = pezenţa spaţiului Donders

Labial = buzele închid fanta labială fără a se contracta sau răsfrînge

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Poziţia de Intercuspidare Maximă este importantă deoarece:

Asigură stabilitatea mandibulei faţă de maxilar

Anulează şi compensează forţele verticale

20

A.

Orientează forţele ocluzale în axul lung al dinţilor

Permite contracţia simetrică, egală şi maximă a muşchilor ridicători ai mandibulei

Permite contracţia simetrică, egală şi maximă a muşchilor coborâtori ai mandibulei

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

După tipul constructiv arcurile faciale de transfer pot fi:

Cinematice – poziţionate pe baza localizării arbitrare a axei balama terminale

Arbitrare – poziţionate pe baza depistării axei balama reale a pacientului

21

A.

Cinematice – poziţionate pe baza depistării axei balama reale a pacientului

Arbitrare – cu fixare auriculară

Arbitrare – cu fixare facială pretragiană

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Tema nr. 52

Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare



pag. 77-146

Scrâşnitul dinţilor reprezintă:

Semnul major al bruxismului

Cel mai frecvent semn al bruxismului

1

A.

Primul semn de bruxism

Un semn ce evolueză în raport cu vârsta

Are la origine o agresiune de natură chimică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 105)

Uzura polimorfă se caracterizează prin:

Este localizată pe frontalii superiori

Este uzura în foarfece

2

A.

Este o formă de uzură excentrică

Remodelează suprafaţa ocluzală a molarilor

Este o forma de uzură generalizată

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 106-107)

Pulpita şi necroza pulpară din bruxism se datorează:

Uzurii excentrice

Uzurii polimorfe

3

A.

Deschiderii camerei pulpare

Variaţiilor stimulilor termici

Variaţiilor stimulilor chimici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 111)

Pag. 111 din 157

Uzura patologică din bruxism se caracterizează prin următoarele:

Apare pe suprafeţele ocluzale sau pe cele proximale la nivelul punctelor de contact

Pierderea de ţesuturi dentare se produce în oglindă

4

A.

Obturaţiile coronare rămîn integre

Este cunoscută în literatură sub denimirea de atriţie dentară

Este legată de funcţiile fizilogice ale aparatului dento-maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 106)

Uzura "ad palatum" se caracterizează prin următoarele:

Interesează faţa palatinală a dinţilor frontalui superiori

Reducerea înălţimii coronare se produce mai târziu

5

A.

Este o formă de uzură centrică

Este o formă de uzură excentrică

Interesează suprafeţele ocluzale ale dinţilor laterali

B.

C.

D.

E.

(pag. 108)

Manifestările musculare din bruxism se caracterizează prin:

Contractiile musculare sunt de tip fazic sau combinaţie între tipul fazic şi tonic

Contracţiile musculare sunt de tip tonic

6

A.

În bruxismul nocturn activitatea musculară se produce în special în timpul somnului

În bruxismul nocturn are loc o coactivare a muşchilor ridicători şi coborâtori

La pacienţii sănătoşi contracţiile musculare au o amplitudine mai mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 114)

Evoluţia leziunilor parodontale din bruxism este influenţată de următorii factori:

Starea generală a pacientului

Mărimea forţelor ocluzale

7

A.

Direcţia acestora

Durata şi frecvenţa

Înălţimea cuspizilor şi gradul de supraacoperire frontală

B.

C.

D.

E.

(pag. 111)

Sensibilitatea dentară din bruxism apare datorită:

Uzurii dentare

Retracţiei gingivale

8

A.

Depunerii de dentină de reacţie

Stimulilor termici rece-cald

Stimulilor chimici dulce-acru

B.

C.

D.

E.

(pag. 111)

Clinic, hiperactivitatea muşchilor masticatori se traduce prin:

Spasme musculare

Hipertonia muşchilor masticatori

9

A.

Hipertrofia muşchilor masticatori

Durere localizată

Lipsa hipertoniei muşchilor masticatori

B.

C.

D.

E.

(pag. 114)

Modificările oaselor maxilare în bruxism constau în:

Prezenţa de exostoze pe versanţii vestibulari ai proceselor alveolare

Prezenţa de exostoze pe versanţii orali ai proceselor alveolare

10

A.

Fracturi ale oaselor maxilare

Remodelare la nivelul marginii bazilare a mandibulei

Apoziţie osoasă la nivelul marginii bazilare a mandibulei

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Despre legătura dintre bruxism şi disfuncţia temporo-mandibulară se fac următoarele afirmaţii:

Bruxismul determină disfuncţia temporo-mandibulară

Disfuncţia temporo-mandibulară determină bruxismul

11

A.

De cele mai multe ori aceste afecţiuni coexistă

Frecvenţa disfuncţiei temporomandibulare este mai mare decât a bruxismului

Frecvenţa bruxismului este mai mare decât a disfuncţiei temporo-mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Pag. 112 din 157

Factorii predispozanţi care cresc riscul de apariţie al disfuncţiei temporo-mandibulare sunt :

Modificările anatomice ale aparatului dento-maxilar

Modificările metabolice ale aparatului dento-maxilar

12

A.

Modificările metabolice ireversibile ale aparatului dento-maxilar

Suprasolicitările aparatului dento-maxilar

traumatismele aparatului dento-maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Laskin în teoria sa psihofiziologică consideră următoarele:

Spasmul muscular este factorul cauzal al disfuncţiilor

Bruxismul întreţine spasmele musculare

13

A.

Bruxismul nu are legătură cu spasmele musculare

Activitatea susţinută din bruxism întreţine disfuncţia temporo-mandibulară

Factorii hormonali sunt asociaţi bruxismului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Care din următoarele simptome asociate toxemiei stafilococice coagulazo-negative, enumerate mai jos reprezintă un simptom musculo-scheletal:

Transpiraţii nocturne

Dureri faringiene

14

A.

Sinuzite recurente

Durere în musculatura masticatorie

Tumefierea sau sensibilitatea la nivelul ganglionilor limfatici cervicali şi/sau axilari

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 79)

Care din următoarele simptome asociate toxemiei stafilococice coagulazo-negative, enumerate mai jos reprezintă un simptom infecţios:

Sinuzite recurente

Durere sau sensibilitate în braţe

15

A.

Gnatosonii sau blocaje articulare


Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului şi a umerilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 79)

Sindromul disfuncţional dureros al articulaţiei temporo-mandibulare (descris de SCHWARTZ în 1955) prezintă următoarele faze:

Faza de incoordonare (probleme musculare minore, gnatostonii şi/sau subluxaţii recurente de ATM)

Faza de iradiere

16

A.

Faza dureroasă limitantă ( spasm dureros în oricare dintre muşchii „antigravitaţionali” şi limitarea mişcărilor mandibulei)

Faza limitantă (contracturi musculare care nu sunt continuu dureroase)

Faza de coordonare ( contracţii dureroase în oricare dintre muşchii gravitaţionali

B.

C.

D.

E.

(pag. 77)

Care din următoarele simptome asociate toxemiei stafilococice coagulazo-negative, enumerate mai jos reprezintă un simptome musculo-scheletale:


Gnatosonii sau blocaje articulare

17

A.

Sinuzite recurente

Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului şi a umerilor

Durere sau sensibilitate în braţe

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Care din următoarele simptome asociate toxemiei stafilococice coagulazo-negative, enumerate mai jos reprezintă simptome infecţioase:

Dureri faringiene

Sinuzite recurente

18

A.

Transpiraţii nocturne


Tumefierea sau sensibilitatea la nivelul ganglionilor limfatici cervicali şi,sau axilari

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Ce examene complementare imagistice sunt utilizate în disfuncţia craniomandibulară

Teleradiografia de profil a craniului- metoda Cadias

Radiografii de ATM

19

A.

Rezonanţa magnetică nucleară –tehnica Grass

Ultrasonografia maseterină şi a ATM

Ecografia maseterină

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Pag. 113 din 157

Eficacitatea clinică a gutierelor în disfuncţia craniomandibulară se manifestă în special asupra simptomatologiei uşoare sau moderate şi îndeosebi asupra durerii prin:

Eliminarea interferenţelor ocluzale

Modificarea relaţiilor condil-cavitate glenoidă

20

A.

Scurtarea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei

Modificarea relaţiilor menisc-cavitate glenoidă

Stabilizarea articulară

B.

C.

D.

E.

(pag. 100-101)

Eficacitatea clinică a gutierelor în disfuncţia craniomandibulară se manifestă în special asupra simptomatologiei uşoare sau moderate şi îndeosebi asupra durerii prin:

Modificarea relaţiilor menisc-cavitate glenoidă

Protecţia dinţilor

21

A.

Redistribuirea forţelor ocluzale

Relaxarea musculară

Reducerea bruxismului

B.

C.

D.

E.

(pag. 101)

Terapia ocluzală în cadrul tratamentului sindromului disfuncţional craniomandibular include următoarele metode de tratament:

Ajustarea ocluzală prin şlefuirea selectivă

Terapia restaurativă

22

A.

Terapia ortodontică

Terapia ortognată

Terapia ortognată

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerare în următoarele circumstanţe:

Dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne instabilă şi neconfortabilă

În asociere cu repoziţionarea mandibulei sau cu tratamentul ortodontic pentru stabilizarea ocluziei postortodontice

23

A.

Pentru ameliorarea stabilităţii ocluzale şi distribuirea fiziologică a sarcinilor ocluzale

Se aplică profilactic

Nu se aplică niciodată profilactic

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

În tratamentul stărilor disfuncţionale dureroase craniomandibulare acupunctura acţionează astfel:

Stimulează sistemul endocrin

Reduce miorelaxarea

24

A.

Diminuă tensiunea musculară masticatorie prin inhibiţie segmentală

Stimulează sistemele endogene opioide

Induce miorelaxare

B.

C.

D.

E.

(pag. 100)

Tema nr. 53

Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia partial redusa



pag. 147-169

Care dintre metodele descrise mai jos reprezintă o metodă de inducere a relaţiei centrice:

Leonardo da Vinci

Boianov

1

A.

Ramfjord

Willis

Appenrodt

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Care dintre metodele descrise mai jos reprezintă o metodă de inducere a relaţiei centrice:

Homotropismul linguo-mandibular

Landa

2

A.

Boianov

Leonardo da Vinci

Appenrodt

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Care dintre metodele descrise mai jos reprezintă o metodă de verificare a relaţiei centrice:

Dawson

Compresiune pe menton

3

A.

Leonardo da Vinci

Manevra condiliană

Jankelson

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Pag. 114 din 157

Care dintre metodele descrise mai jos reprezintă o metodă de verificare a relaţiei centrice:

Stimularea reflexului de ocluzie molară

Boianov

4

A.

Manevra maseterină Gyse

Jankelson

Dawson

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Micşorarea spaţiului protetic potenţial se produce prin:

Înclinarea vestibulo-orală a dinţilor limitrofi

Tratamente odontale necorespunzătoare pe dinţii limitrofi

5

A.

Creste exostotice

Atrofia crestei alveolare

Tratamente protetice necorespunzătoare pe dinţii limitrofi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 150)

Spaţiul protetic potenţial este spaţiul ce apare la nivelul arcadei dentare consecutiv extracţiei având următoarele limite:

Inferior: versanţii crestei alveolare edentate

Mezial şi distal: feţele proximale ale dinţilor restanţi

6

A.

Ocluzal:planul de ocluzie sau suprafaţa ocluzală a arcadei antagoniste

Inferior: muchia crestei alveolare edentate

Mezial şi distal: feţele vestibularo-orale ale dinţilor restanţi

B.

C.

D.

E.

(pag. 148)

Înălţimea spaţiului protetic potenţial poate fi mărită datorită:

Atrofiei accentuate a crestei alveolare

Extruziei sau egresiei dinţilor limitrofi în condiţiile absenţei dinţilor antagonişti breşei edentate

7

A.

Subocluziei dinţilor limitrofi breşei edentate

Distrucţiei coronare a dinţilor limitrofi breşei edentate

Ocluziei deschise (subocluzia arcadei antagoniste)

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Înălţimea spaţiului protetic potenţial poate fi micşorată datorită:

Atrofiei accentuate a crestei alveolare

Ocluziei deschise

8

A.

Abraziunii sau distrucţiei coronare a dinţilor limitrofi breşei edentate

Subocluziei dinţilor limitrofi breşei edentate

Egresiunii sau extruziei dinţilor antagonişti

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Amplitudinea spatiului protetic potenţial este mărită în următoarele situaţii:

Versii sau migrării corporeale ale dinţilor limitrofi spre breşa edentată

Migrări sau versii ale dinţilor limitrofi edentaţiei către dinţii vecini sau alte spatii edentate

9

A.

Modificări de volum ale substructurilor odontale prin preparare sau distrucţie coronară

Modificări de volum ale dinţilor limitrofi prin obturaţii debordante

Tratamente protetice necorespunzătoar realizate

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Amplitudinea spatiului protetic potenţial este mărită în următoarele situaţii:

Migrări ale dinţilor limitrofi edentaţiei către dinţii vecini sau alte spatii edentate

Versii ale dinţilor limitrofi edentaţiei către dinţii vecini sau alte spatii edentate

10

A.

Modificări de volum ale substructurilor odontale prin preparare sau distrucţie coronară

Versii sau migrări corporeale ale dinţilor limitrofi spre breşa edentată

Modificări de volum ale dinţilor limitrofi prin obturaţii debordante sau tratamente protetice necorespunzătoar realizate

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Lăţimea spaţiului protetic potenţial se măreşte în următoarele situaţii:

Înclinări vestibulo-orale ale dinţilor limitrofi

Atrofia crestei edentate

11

A.

Tratamente odontale sau protetice necorespunzătoare pe dinţii limitrofi

Creste exostotice

Rotaţii în ax a dinţilor limitrofi

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Pag. 115 din 157

Lăţimea spaţiului protetic potenţial se micşorează în următoarele situaţii:

Înclinări vestibulo-orale ale dinţilor limitrofi

Atrofia crestei alveolare

12

A.

Preparări ale dinţilor limitrofi

Rotaţii în ax a dinţilor limitrofi

Creste exostotice

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Raportul coroană-rădăcină clinică se modifică în funcţie de vârstă astfel :

La copii localizarea marginii gingivale este la nivelul smalţului, coroana clinică fiind mai mică decât cea anatomică

La pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă iar retacţia gingivală este mai accentuată

13

A.

La adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ-cement

La maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală

La copii gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ-cement

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate:

Gradul I: mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în sens V-O, nu depăşeşte 1 mm

Gradul II: mobilitate mult mai mare decât cea fiziologică în sens V-O şi M-D, depăşind 1 mm

14

A.

Gradul I: mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în sens M-D, nu depăşeşte 1 mm

Gradul II: mobilitate foarte accentuată în sens V-O, M-D şi axial

Gradul III: mobilitate foarte accentuată în sens V-O, M-D, şi axial

B.

C.

D.

E.

(pag. 157)

Mobilitatea dentară patologică poate fi determinată de :

Afecţiunile parodonţiului periapical, datorită inflamaţiei acute a ţesuturilor periapicale

Epuizarea parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale în cazul dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi cu croşete

15

A.

Bruxism

Boli metabolice, în care diabetul ocupă un loc principal

Procese patologice la nivelul osului alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 158)

Mobilitatea dentară patologică poate fi determinată de :

Ocluzia traumatică ce generează procese de liză desmo-osoasă

Insuficienţă parodontală

16

A.

Procese de distrucţie desmo-osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar

Modificări fizico-chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a altor terapii cu hormoni

Sarcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 158)

În plan orizontal se descriu următoarele grade de afectare a furcaţiei:

Gradul I: leziune incipientă-uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul interradicular este aproape intact

Gradul II: leziune parţială-alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din spaţiul interradicular în sens vestibulo-oral

17

A.

Gradul III: leziune completă-osul interradicular lipseşte, furcaţia fiind acoperită vestibular şi oral de ţesut gingival, fără a fi observată clinic

Gradul IV: osul interradicular lipseşte, furcaţia fiind acoperită vestibular şi oral de ţesut gingival, fără a fi observată clinic

Gradul II: leziune parţială-uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul interradicular aproximativ intact

B.

C.

D.

E.

(pag. 163)

În cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-dentare trebuie să respecte următorii parametrii:

Să fie punctiforme

Să fie de tip cuspid-cuspid

18

A.

Să se realizeze între suprafeţe netede şi convexe

Să fie multiple

Să fie stabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 166)

În cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-dentare trebuie să respecte următorii parametrii:

Să fie localizate precis

Să fie uniform şi armonios distribuite

19

A.

Să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, margine incizală-faţă palatinală

Să se realizeze între suprafeţe netede concave

Să fie punctiforme

B.

C.

D.

E.

(pag. 166)

Pag. 116 din 157

În care din următoarele situaţii este indicată utilizarea aparatului Periotest:

În toate tipurile de procese periapicale acute

În traumatismele acute (fracturi radiculare, fracturi ale procesului alveolar)

20

A.

Pe dinţi indemni ce urmează a fi utilizaţi ca dinţi stâlpi

Implantele endoosoase în faza de vindecare în primele 2-3 luni de la inserare

Implantele endoosoase după 6 luni de la inserare

B.

C.

D.

E.

(pag. 161)

Tema nr. 54

Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare



pag. 500-540

Principiul profilactic de tratament in edentatia partiala presupune:

protezarea provizorie

aplicarea metodologiei profilactice in colectivitati

1

A.

tratament protetic temporizat

reducerea parafunctiilor


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 500-503)

Factorii ce influenteaza valoarea biomecanica a dintilor sunt urmatorii, cu exceptia:

morfologia dento-parodontala

pozitia dintilor pe arcada

2

A.

leziunile odontale coronare

morfologia coroanelor de acoperire

vitalitatea dintilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 516-519)

Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

zona 1 a cabinetului de medicina dentara este libera de orice instrumentar

scaunul asistentei este plasat in zona 2

3

A.

unitul dentar se afla in centrul zonei 3

campul operator, reprezentat de cavitatea orala, este in zona 1

materialele pentru interventii neprevazute sunt in dulapurile din zona 3

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 538)

Care dintre urmatoarele nu face parte din principiile de tratament utilizate in restaurarile prin punti dentare:

principiul curativ

principiul biologic

4

A.

principiul biomecanic

principiul echilibrarii dinamice

principiul homeostazic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 500)

Profilaxia secundara:

are in vedere tratamentul complicatiilor locale ale bolii carioase

nu previne complicatiile locale ale bolii parodontale

5

A.

presupune tratamentul imbolnavirilor induse de edentatia partiala

cuprinde fluorizarea prin mijloace locale si generale

are in vedere igienizarea minutioasa si corecta a cavitatii orale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 507)

Principiul profilactic de tratament in edentatia partiala:

impune ca nici un act terapeutic sa nu agraveze leziunile deja existente

determina aparitia unor noi leziuni

6

A.

strategia profilactica se realizeaza pe baza cunoasterii caracteristicilor colectivitatilor populationala

necesita identificarea factorilor de risc alimentari

trebuie sa aiba in vedere asigurarea unei corecte profilaxii generale si locale

B.

C.

D.

E.

(pag. 500-501)

Tratamentul protetic temporizat:

este un concept generat de aplicarea protezelor provizorii

nu permite administarea unei terapii de conditionare tisulara

7

A.

recurge la o serie de proceduri recuperatorii, medicamentoase, etc

se refera numai la protezarea provizorie in sine

temporizarea are rolul protejarii substructurilor preparate

B.

C.

D.

E.

(pag. 501-502)

Pag. 117 din 157

Care dintre urmatoarele reprezinta solutii pentru conservarea osului alveolar rezidual?

limitarea resorbtiei osoase intalnita in parodontopatii

extractiile alveoloplastice

8

A.

reducerea traumei ocluzale

aplicarea conectorilor mucozali cu suprafata cat mai redusa

b si d sunt corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 502)

Profilaxia locala:

face parte din profilaxia generala

profilaxia primara are in vedere tratamentul si prevenirea complicatiilor locale

9

A.

profilaxia secundara se bazeaza pe fluorizare

profilaxia primara se adreseaza dintilor indemni

profilaxia tertiara previne migrarile dentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 507)

Principiul curativ:

are ca obiectiv realizarea unor restaurari ce restabilesc integritatea morfologica a arcadelor dentare

presupune o recuperare morfologica

10

A.

recuperarea functionala nu face parte din principiul curativ

recuperarea funcionala se adreseza masticatiei si fonatiei

functia fonetica nu este satisfacator restabilita prin restaurari fixe

B.

C.

D.

E.

(pag. 509-510)

Principiul biologic are in vedere urmatoarele:

integrarea designului restaurarilor fixe in spatiul potential protetic

biocompatibilitatea materialelor folosite

11

A.

stimularea mecanismelor biologice compensatorii

cunoasterea clinica a tesuturilor pe care se sprijina restaurarea

restaurarile protetice nu trebuie sa conserve starea de normalitate a tesuturilor cu care vine in contact

B.

C.

D.

E.

(pag. 510)

Fortele ce actioneaza la nivelul arcadelor dentare:

punctul de aplicare al fortelor este la nivelul suprafetelor ocluzale ce vin in contact in cursul exercitarii masticatiei

sunt caracterizate de directie, sens, punct de aplicare, etc

12

A.

fortele de presiune actioneaza vertical

fortele orizontale tangentiale se exercita la nivelul fetelor ocluzale

fortele de tractiune sunt sagitale

B.

C.

D.

E.

(pag. 513)

Indicii biomecanici:

se aplica la dintii cu implantare parodontala deficitara

se aplica la dintii cu implantare parodontala normala si ocluzie echilibrata

13

A.

nu sunt influentati de morfologia dentara

sunt influentati de prezenta dintilor antagonisti

valorile lor se exprima in mm2

B.

C.

D.

E.

(pag. 522-523)

Legea lui Ante:

apreciaza posibiltatile de solicitare a dintilor stalpi

suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa fie mai mica decat suprafata radiculara a dintilor inlocuiti

14

A.

suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa fie mai mare decat suprafata radiculara a dintilor inlocuiti

un dinte pierdut poate fi inlocuit cu succes daca dintii vecini sunt sanatosi

suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa egaleze suprafata radiculara a dintilor inlocuiti

B.

C.

D.

E.

(pag. 524)

In conceperea unei constructii conjuncte, atunci cand forta de rezistenta nu este mai mare decat forta activa, se impun urmatoarele modificari:

realizarea unui corp de punte mai lat

realizarea liniara a corpului de punte

15

A.

reducerea inclinarii pantelor cuspidiene

realizarea unei proteze partial mobilizabila

realizarea de dinti antagonisti montati pe o proteza partial mobilizabila

B.

C.

D.

E.

(pag. 531)

Pag. 118 din 157

Axul de insertie al puntilor dentare:

nu conditioneaza realizarea elementelor de agregare

reprezinta traiectoria parcursa de microproteza de la primul contact pana la perfecta adaptare pe substructura organica

16

A.

insertia elementelor de agregare se realizeaza pe directie ocluzo-radiculara

insertia elementelor de agregare se realizeaza pe directie ocluzo-radiculara

cu cat axa de insertie este mai lunga, cu atat stabilitatea elementelor de agregare e mai precara

B.

C.

D.

E.

(pag. 533-534)

Principiul homeostazic:

trebuie privit sub aspect morfologic si functional

diagnosticul corect al integritatii homeostazice se face pe baza cunoasterii parametrilor normali ai sistemului stomatognat

17

A.

tesutul parodontal este un factor intrasistemic al homeostaziei

homeostazia biologica se realizeaza prin echilibrare neuromusculara

homeostazia specifica caracterizeaza organismul in ansamblu

B.

C.

D.

E.

(pag. 534-535)

Conform principiului ergonomic:

se urmareste desfasurarea unor sedinte de tratament cat mai riguros etapizate

abordarea concomitenta a celor patru hemiarcade nu este recomandata

18

A.

presupune amprentare segmentara

presupune amprentare globala intr-o sedinta

terapia mixta a edentatiei partiale presupune realizarea aparatelor conjuncte si aparatelor adjuncte

B.

C.

D.

E.

(pag. 536-537)

Organizarea ergonomica a cabinetului presupune:

organizarea in zone cu raza de 50 cm

in centrul zonei 1 este plasat campul operator

19

A.

unitul dentar este plasat in zona 3

in zona 4 se plaseaza dulapurile pentru materiale

masa de instrumentar este plasata in zona 3

B.

C.

D.

E.

(pag. 538)

Contaminarea incrucisata:

are o importanta deosebita in cadrul profilaxiei locale

evitarea ei necesita respectarea unor reguli de asepsie

20

A.

asistenta de cabinet detine un rol major in evitarea contaminarii incrucisate

o greseala frecventa in practica este ignorarea etapei de pre-sterilizare

detine un rol in etiologia bolilor inflamatorii

B.

C.

D.

E.

(pag. 505)

Tema nr. 55

Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare



pag. 170-400

În ce situaţie clinică este contraindicată coroana estetică:

Nanism dentar

Distrofii,displazii

1

A.

Ocluzie adâncă traumatizantă

Fracturi dentare în 1/3 incizală

Carii clasa a IV a Black

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 190)

Ce situaţie clinică reprezintă o contraindicaţie pentru faţetare:

Ocluzia nefavorabilă (cap la cap, adâncă)

Fluoroza

2

A.

Vârsta

Dinţii hipoplazici sau decalcifiaţi

Dinţii depulpaţi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 222-223)

În ce situaţie este contraindicată aplicarea coroanei mixte :

Pe dinţii cu afecţiuni coronare

La tinerii sub 20 de ani din cauza camerei pulpare mari

3

A.

În ocluzii adânci

Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile

Ca element de agregare pentru punţi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 229)

Pag. 119 din 157

În ce situaţie este contraindicat onlay-ul:

Retentor pentru punţi de întindere mică

Element de ancorare pentru proteze scheletate

4

A.

Solidarizarea dinţilor mobili

Pe dinţii mici, scurţi, subţiri, înguşti

Pe dinţi integri, neafectaţi de carie sau de alte leziuni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 229)

Care din afirmaţiile următoare reprezintă un dezavantaj al metodei directe de faţetare:

Culoarea poate fi realizată gradat

Se realizează într-o singură şedinţă

5

A.

Se poate reface uşor

Este ieftină

Aspectul estetic nu este întotdeauna redat corect (formă, culoare,luciu)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 226)

Care din afirmaţiile următoare reprezintă avantaje ale inlay-urilor din aliaje metalice:

Sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnică

Refac corect morfologia ocluzală

6

A.

Pot proteja unii cuspizi periclitaţi prin acoperirea acestora

Protejează smalţul prin acoperirea zonelor bizotate cavo-superficiale

Au un anumit grad de periclitare a dintelui respectiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 171)

Indicaţiile coroanei de înveliş estetice:

Discromii,distrofii,displazii

Obturaţii inestetice sau neretentive

7

A.

Abrazii avansate

Carii profunde şi extinse sau obturaţii mari nearmate

Fracturi dentare în 1/3 incizală

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Avantajele coroanelor ceramice:

Redau nuanţele dorite de culoare, fiind stabile în timp

Nu sunt placofile datorită glazurării fiind foarte bine tolerate de parodonţiul marginal

8

A.

Rezistenţă la flexiune şi tracţiune

Ceramica dentară este rău conducătoare de căldură, oferind protecţie pulpei faţă de agenţii termici

Este foarte rezistentă la presiune

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

Din punct de vedere fizionomic lucrările protetice conjuncte metalo-ceramice reprezintă idealul datorită:

Luciului permanent

Translucidităţii

9

A.

Iluziei optice

Nuanţei coloristice

Stabilităţii cromatice

B.

C.

D.

E.

(pag. 209)

Indicaţiile coroanei integral ceramice sunt :

Exigenţe estetice deosebite

Dinţi ce prezintă leziuni extinse la nivelul feţelor proximale şi/sau vestibulare

10

A.

Ocluzie favorabilă cu contacte dento-dentare realizate în treimea medie a feţei orale a incisivilor superiori

Coroane provizorii

Solicitări ocluzale nefavorabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 216-217)

Avantajele coroanei fizionomice din acrilat:

Ieftine

Tehnologie simplă de realizare

11

A.

Se pot aplica pe preparări fără prag

Sunt placofile

Elasticitate mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 217)

Indicaţiile faţetării sunt:

Discromii

Respiraţie bucală

12

A.

Eroziuni dentare superficiale

Fisuri în smalţ, fracturi mici

Vestibulo-poziţii

B.

C.

D.

E.

(pag. 222-223)

Avantajele faţetării sunt :

Estetice: reabilitează fizionomia

Biologice: sunt mai conservative, mai puţin invazive

13

A.

Impun o bună manualitate

Funcţionale: nu modifică ghidajul anterior

Economice: preţ redus pentru pacient

B.

C.

D.

E.

(pag. 222)

Pag. 120 din 157

Indicaţiile coroanelor mixte:

Dinţi scurţi cu retenţie redusă

Dinţi cu afecţiuni coronare ce nu mai beneficiază de metoda reconstituirii sau faţetării

14

A.

Ca element de agregare pentru punţi

În ocluzii adânci

Pe dinţi în oropoziţie pentru alinierea lor estetică

B.

C.

D.

E.

(pag. 229)

Dezavantajele coroanelor metalo-acrilice:

Legătura metal-acrilat este numai mecanică

Uşor de realizat tehnic

15

A.

Cer preparări mai reduse

Afectare parodontală

Faţeta se uzează prin periaj

B.

C.

D.

E.

(pag. 241)

Metodele recente de realizare a scheletului metalic al coroanelor mixte sunt:

Galvanizarea

Sinterizarea

16

A.

Turnarea din titan

Ambutisarea

Tehnica Ceraplatin (Korber)

B.

C.

D.

E.

(pag. 240+241)

Contraindicaţiile coroanei de substituţie:

Leziuni carioase extinse în suprafaţă şi profunzime

Malpoziţii ce nu pot fi corectate ortodontic sau chirurgical

17

A.

Fracturări coronare în 1/3 medie sau cervicală

Canale radiculare curbe, inaccesibile, cu ace rupte

Pereţi radiculari subţiri

B.

C.

D.

E.

(pag. 257+258)

Indicaţiile coroanei de substituţie sunt:

Fracturi coronare în 1/3 mijlocie sau cervicală

Malpoziţii ce nu pot fi corectate ortodontic sau chirurgical

18

A.

Pereţi radiculari subţiri

Rădăcini scurte

Fracturi radiculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 257+258)

Dezavantajele coroanei fizionomice din acrilat:

Modificări cromatice în timp

Reflectarea redusă a luminii

19

A.

Tehnologie simplă de realizare

Se pot aplica pe preparaţii fără prag

Se pot aplica pe preparaţii fără prag

B.

C.

D.

E.

(pag. 217)

Accidente şi complicaţii după aplicarea inlay-urilor:

Caria secundară

Decimentarea

20

A.

Fractura dintelui

Mortificări pulpare

Fractura radiculară

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Tema nr. 56

Elemente structurale ale puntilor dentare



pag. 434-482

Dupa material, protezele partiale fixe pot fi confectionate:

integral metalice

mixte, dintr-un singur material

1

A.

prin turnare

prin turnare si polimerizare

intramucoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 438-439)

Longevitatea restaurarilor protetice fixe depinde de:

cu cat pacientul este mai in varsta, cu atat longevitatea restaurarii este mai mare

cu cat intermediarii sunt mai multi, cu atat durata de functionalitate a restaurarii este mai lunga

2

A.

factorii de risc la mandibula sunt mai crescuti decat la maxilar

proteza partiala fixa cu doi dinti stalpi are un prognostic mai bun decat una cu mai multi dinti stalpi

factorii ce tin de placaj nu pot influenta longevitatea restaurarii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 446-447)

Pag. 121 din 157

Intermediarii in semisa:

modificarile vizeaza zona vestibulara

acopera versantul vestibular al crestei pana la coama acesteia

3

A.

retentioneaza mai multe resturi alimentare fata de intermediarii in sa

se utilizeaza frecvent in zonele cu vizibilitate redusa la maxilar

au dimensiuni orale mai reduse, care impiedica igienizarea

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 458)

Reprezinta sisteme integral polimerice:

Procera

Dicor

4

A.

Cerapearl Express

Targis-Vectris

Precident

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 442)

Intermediarii metalo-ceramici:

au un schelet metalic deformabil

sunt fizionomici

5

A.

sunt mai putin rezistenti

nu se recomanda conformarea unui “prag oral” in scheletul metalic

contactul corpului de punte cu mucoasa crestei este recomandat sa fie pe metal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 474-475)

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca intermediarii puntilor dentare sunt:

sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu dintii vecini

sa fie estetici

6

A.

sa inlocuiasca functiile dintilor pe care ii inlocuiesc

sa permita acces maxim in vederea igienizarii

sa nu dea impresia ca dintele “iese din gingie”

B.

C.

D.

E.

(pag. 452)

Corpurile de punte avand intermediari cu contacte punctiforme:

realizeaza contact punctiform cu mijlocul crestei edentate

se mai numesc si “corpuri de punte conice”

7

A.

pe sectiune, au forma ovoidala

sunt preferate in zonele de sprijin mandibulare

nu sunt indicate in cazul crestelor edentate inguste

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Dupa tehnologia de elaborare, puntile dentare pot fi obtinute prin:

turnare si coacere

turnare si polimerizare

8

A.

electroeroziune

turnare computerizata

polimerizare, in cazul puntilor metalo-ceramice

B.

C.

D.

E.

(pag. 439)

Protezele partiale fixe cu intermediari integral polimerici:

pastreaza integritatea stopurilor ocluzale

la ora actuala se folosesc pentru restaurari provizorii

9

A.

nu sufera modificari cromatice in timp

nu au o rezistenta mecanica satisfacatoare

intermediarii Targis-Vectris nu provoaca iritatii in contact cu tesutul gingival

B.

C.

D.

E.

(pag. 440-442)

In realizarea designului intermediarilor unei proteze partiale fixe se au in vedere urmatoarele variabile:

materialul din care va fi realizata restaurarea

pretentiile estetice ale pacientului

10

A.

forma crestei edentate

starea tesuturilor moi ce acopera creasta edentata

lungimea si latimea spatiului edentat

B.

C.

D.

E.

(pag. 451)

Care sunt avantajele tehnicii Inzoma?

se obtine un corp de punte metalo-ceramic foarte rezistent

legatura aliaj-ceramica este puternica

11

A.

se realizeaza o economie substantiala de aliaj

economia realizata la ceramica poate atinge 40%

machetele intermediarilor sunt prefabricate din mase plastice

B.

C.

D.

E.

(pag. 479)

Functiile unei proteze partiale fixe sunt:

protectia crestei edentate

refacerea planului de ocluzie

12

A.

inchiderea bresei edentate

impiedica aparitia migrarilor dentare

protectia parodontiului dintilor antagonisti

B.

C.

D.

E.

(pag. 435)

Pag. 122 din 157

O proteza partiala fixa este alcatuita din:

dinti stalpi

intermediari

13

A.

elemente de agregare

corp de punte

coroane de acoperire

B.

C.

D.

E.

(pag. 437)

Intermediarii micsti:

sunt realizati din doua materiale

sunt cel mai putin utilizati in prezent

14

A.

scheletul metalic este placat cu diverse aliaje

materialul compozit nu trebuie sa acopere complet scheletul metalic al corpului de punte

stopurile ocluzale ale intermediarilor placati cu polimeri trebuie sa fie asigurate de suprafetele metalice

B.

C.

D.

E.

(pag. 443-444)

Intermediarii in sa:

au un design foarte asemanator cu al dintilor naturali

realizeaza un contact larg cu creasta edentata

15

A.

nu oblitereza ambrazurile vestibulare si proximale

sunt usor de igienizat

se indica in special in zona frontala

B.

C.

D.

E.

(pag. 457-458)

Crestele breselor edentate:

se pot conforam prin procedee chirurgicale pentru un anumit gen de intermediari

in functie de cantitatea de tesut pierdut, se impart in trei clase

16

A.

clasa a-III-a presupune pierdere in inaltime, cu pastrarea lungimii

clasa I presupune pieredere atat in inaltime, cat si in latime

clasa I presupune pierdere in latime, cu pastrarea inaltimii

B.

C.

D.

E.

(pag. 464)

Intermediarul corect conceput in zona laterala are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

toate suprafetele trebuie sa fie convexe

contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa fie minim

17

A.

tabla ocluzala sa fie in armonie cu dezocluzia tuturor dintilor

lungimea suprafetei vestibulare trebuie sa fie mai mare fata de cea a dintilor stalpi adiacenti

in cazul in care creasta este mult resorbita, trebuie prevenit aspectul de “spatii negre”

B.

C.

D.

E.

(pag. 469)

Intermediarii metalici:

se mai numesc si masivi

se recomanda in zonele de sprijin maxilare

18

A.

indicatia majora este cand spatiul protetic e mai mic de 8 mm

se indica la mandibula, cand spatiul protetic e mai mic de 5 mm

nu pot fi confectionati decat impreuna cu elementele de agregare

B.

C.

D.

E.

(pag. 470)

Corpurile de punte cu raport tangent liniar:

designul lor este diferit la maxilar fata de mandibula

ingustarea lor vestibulo-orala se face doar cand spatiul protetic este mic

19

A.

la mandibula, reducerea suprafetei ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara individualizarea intermediarilor

ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai reduse

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Puntile cu intermediari integral ceramici:

necesita infrastructura metalica

au aparut odata cu dezvoltarea unor mase ceramice noi

20

A.

rezistrenta mecanica a ceramicii a fost imbunatatita prin inglobarea de oxizi de aluminiu

corpurile de punte trebuie sa fie de amplitudine cat mai redusa

printre sistemele integral ceramice se numara: Hi-ceram, Cerestore, Targis-Vectris

B.

C.

D.

E.

(pag. 442)

Tema nr. 57

Etape ale terapiei prin punti dentare: amprentarea



pag. 630-690

Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca un material de amprenta in protezarea fixa sunt urmatoarele, cu exceptia:

fluiditate

plasticitate

1

A.

fidelitate

elasticitate

stabilitate dimensionala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 640)

Pag. 123 din 157

Alegerea unui anumit tip de material de amprentare se face tinand cont de anumite criterii:

timpul de pastrare al amprentei pana la realizarea modelului

necesitatea realizarii succesive a mai multor modele

2

A.

manipulare facila

pretul de cost

toate de mai sus

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 640)

In ceea ce priveste relatiile model-amprenta, sunt adevarate urmatoarele:

amprenta reprezinta negativul dintilor preparati

amprenta serveste drept “tipar” in turnarea modelului

3

A.

alegerea lingurii universale este importanta

toate de mai sus sunt adevarate

varianta c este falsa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 663-664)

Materialele de amprenta fotopolimerizabile:

se livreaza in seringi sau tuburi

se incarca in portamprente transparente

4

A.

modelele pot fi turnate pana la doua saptamani dupa amprentare

a, b, c sunt adevarate

c este fals

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 645)

In cazul protezelor partiale fixe cu sprijin implantar:

sunt necesare amprente foarte fidele

pentru stalpii implantari neretentivi se recomanda tehnica sandwich

5

A.

stalpii implantari retentivi nu trebuie sa ramana in amprenta, pentru a evita deformarile

toate afirmatiile sunt false

toate afirmatiile sunt adevarate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 687-688)

Amprentarea in protezarea fixa se poate face prin urmatoarele metode:

conventionala, prin procedeu direct de machetare

conventionala, prin metoda indirecta

6

A.

opto-electronica

mecano-electronica, bazata pe proprietatile fotonice ale luminii

folosind dispozitive speciale, profilometre

B.

C.

D.

E.

(pag. 630-631)

Pentru a limita desprinderea materialului de amprenta de pe portamprenta:

se asigura retentia materialului cu ajutorul retentiilor mecanice

se umplu cu ceara sau cu alte materiale zonele neretentive

7

A.

nu se vor exercita tractiuni direct pe portamprenta

dezinserarea amprentei se face cu o miscare cat mai rapida

dezinserarea amprentei se face cu o miscare cat mai lenta

B.

C.

D.

E.

(pag. 633-634)

Obiectivele amprentei in protetica fix sunt:

redarea cat mai fidela a preparatiei

nu este necesara redarea limitei cervicale a preparatiei

8

A.

redarea rapoartelor preparatiei cu parodontiul marginal

inregistrarea reliefului dintilor omologi

redarea rapoartelor preparatiei cu dintii vecini

B.

C.

D.

E.

(pag. 636)

Pregatirea santului gingival in vederea amprentarii are urmatoarele obiective:

indepartarea permanenta a tesutului gingival de suprafata dentara

evidentierea zonei cervicale si a unei parti din suprafata subiacenta

9

A.

asigurarea accesului in plan vertical pentru elastomerul fluid

crearea unui spatiu pentru asigurarea grosimii marginii amprentei

distantarea gingiei nu trebuie mentinuta pe toata durata intaririi amprentei

B.

C.

D.

E.

(pag. 638)

Materialele de amprenta pot fi clasificate in:

rigide ireversibile

semirigide ireversibile

10

A.

termoplastice

elastice reversibile

elastice ireversibile (hidrocoloizi agar-agar)

B.

C.

D.

E.

(pag. 640)

Polieterii au urmatoarele proprietati:

sunt materiale hidrofobe

sunt materiale hidrofile

11

A.

vascozitatea lor creste rapid

vascozitatea lor creste lent, datorita reactiei de polimerizare

stabilitatea dimensionala este buna

B.

C.

D.

E.

(pag. 643)

Pag. 124 din 157

Materialele si instrumentele necesare realizarii amprentei cu alginat sunt:

compas

leucoplast

12

A.

portamprenta individuala

a,c

a,b,c

B.

C.

D.

E.

(pag. 653)

Factorii care pot genera deformari sau lipsa unor detalii la nivelul amprentei cu hidrocoloizi reversibili sunt:

indepartarea rapida a amprentei de pe campul protetic

dezinsertia amprentei inainte ca gelul sa fi atins temperatura de 37 grade celsius

13

A.

exercitarea unor presiuni in cursul gelificarii

turnarea imediata a modelului

intarzieri in turnarea modelului

B.

C.

D.

E.

(pag. 656)

Amprentarea prin tehnica dublului amestec:

este o amprenta globala monofazica

este o amprenat globala in doi timpi

14

A.

utilizeaza elastomeri in consistente diferite

vizeaza in majoritatea cazurilor amprentarea unui arcade intregi

tehnica de preteaza pentru siliconi si hidrocoloizi reversibili

B.

C.

D.

E.

(pag. 669-670)

Amprenta arcadelor antagoniste:

se ia de obicei cu linguri individuale si alginat

se ia de obicei cu linguri standard

15

A.

se poate lua si cu siliconi

cand pe arcada antagonista exista zone retentive, amprenta va inregistra doar zona supraecuatoriala

se poate lua si cu hidrocoloizi reversibili

B.

C.

D.

E.

(pag. 671)

Inregistrarea ocluziei:

este o etapa importanta in protetica fixa

permite montarea modelelor in articulator

16

A.

clinic, se pot determina trei pozitii ocluzale

grosimea materialului care inregistreaza ocluzia trebuie sa permita imprimarea reliefurilor dentare pe o adancime de 1,5-2 mm

la ora actuala, nu se mai folosesc elastomeri de sinteza

B.

C.

D.

E.

(pag. 671-672)

Dezinfectia amprentelor:

dezinfectia externa se caracterizeaza prin distrugerea germenilor prin actiune chimica si/sau fizica

poate fi si sub forma de autodezinfectie

17

A.

materialele de amprenta se pot steriliza termic

dezinfectia prin imersie nu presupune clatirea prealabila a amprentei

eficienta baii dezinfectante este constanta

B.

C.

D.

E.

(pag. 676-677)

In alegerea lingurii pentru amprentare se tine cont de:

la amprenta cu alginate, se aleg linguri cu perforatii

la amprenta cu siliconi chitosi, se utilizeaza portamprenta cu orificii

18

A.

pentru amprenta de spalare sunt recomandate linguri din mase plastice

daca stratul de material dintre portamprenta si campul protetic este prea subtire, pot apare deformari

majoritatea problemelor apar in alegerea lingurii mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 683-684)

Timpul scurs intre efectuarea preparatiei si momentul amprentarii:

este un parametru important, frecvent neglijat

daca in timpul prepararii bonturilor se lezeaza parodontiul marginal, e bine sa se astepte 3 zile pana la amprentare

19

A.

in cazul unei preparatii in totalitate subgingivala, se indica amprentarea in aceeasi sedinta

in cazul lezarii parodintiului marginal, se recomanda ca amprentarea sa fie efectuata dupa o saptamana

aceasta nu este in toate cazurile un parametru important

B.

C.

D.

E.

(pag. 682)

Amprentarea ocluziei:

se inregistreaza cu un material cu plasticitate mare in faza initiala

in protetica fixa, Shillingburg recomanda utilizarea unei chei de ceara

20

A.

elastomeri de sinteza nu sunt recomandati

se poate inregistra cu ceara speciala de tip Beautypink

cheia de ocluzie obtinuta serveste la montarea corecta a modelelor in articulator

B.

C.

D.

E.

(pag. 672)

Pag. 125 din 157

Care din următoarele materiale de amprentă utilizate în protezarea fixă face parte din grupa materialelor elastice reversibile:

Hidrocoloizii agar – agar

Gutaperca

21

A.

Ceruri

Siliconi

Polieteri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 640)

Care afirmaţie privind alegerea materialului din care se va confecţiona lingura individuală de amprentă este corectă:

Modul de elasticitate scăzut

Imposibilitatea controlării depunerii unui strat uniform de material de amprentă

22

A.

Toleranţă la umiditate

Adeziune slabă a materialului de amprentă la lingură

Stabilitatea formei şi a volumului atât la aer cât şi în mediu umed

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 665)

Care afirmaţie privind tehnica de amprentare cu hidrocoloizi reversibili este corectă:

Dezinserţia amprentei înainte ca gelul să fi atins temeratura de 37°C

Stoperele adezive nu trebuie să ia contact cu suprafeţele ocluzale ale dinţilor nepreparaţi

23

A.

Dezinserţia amprentei când gelul a atins temperatura de 37°C

Lingura cu materialul de amprentă se poate depozita în baia de lucru pe timp nelimitat

Tuburile ce conţin hidrocoloidul reversibil se depun direct în baia de depozitare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 655-656)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă un avantaj în utilizarea materialelor de amprentă fotopolimerizabile:

Necesitatea unor linguri speciale

Manipularea materialului este extrem de simplă, fiind eliminată omogenizarea şi încărcarea amestecului în seringi

24

A.

Depozitarea materialului prelevat din tub / seringă intr-un loc întunecos dacă se întârzie inserarea lingurii pe câmpul protetic.

Dificultatea polimerizării în zonele greu accesibile spotului luminos

Nu se poate utiliza la pacienţii cu alergie la uretani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 645-646)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă un avantaj în utilizarea materialelor de amprentă fotopolimerizabile:


Depozitarea materialului prelevat din tub / seringă intr-un loc întunecos dacă se întârzie inserarea lingurii pe câmpul protetic.

25

A.

Necesitatea unor linguri speciale

Practicianul are un control desăvârşit asupra timpului de lucru.Intervalul de priză este relativ scurt, aproximativ 3 min.

Nu se poate utiliza la pacienţii cu alergie la uretani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 645-646)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă obiective ale amprentei în protetica fixă:

Redarea cât mai fidelă a formei, detaliilor şi dimensiunilor preparaţiei

Preluarea şi redarea parţială a rapoartelor preparaţiei cu parodonţiul marginal

26

A.

Înregistrarea şi redarea cât mai corectă a reliefului dinţilor antagonişti

Redarea exactă a rapoartelor preparaţiei cu dinţii vecini

Realizarea unui model de lucru cât mai apropiat de câmpul protetic

B.

C.

D.

E.

(pag. 636)

Care din următoarele afirmaţii constituie obiective în pregătirea şanţului gingival pentru reproducerea fidelă a zonei terminale a bontului în protetica fixă:

Îndepărtarea definitivă a ţesuturilor gingivale de suprafeţele dentare pentru a evidenţia zona cervicală şi o parte din suprafaţa subiacentă

Îndepărtarea temporară a ţesuturilor gingivale de suprafeţele dentare pentru a evidenţia zona cervicală şi o parte din suprafaţa subiacentă

27

A.

Crearea unui spaţiu, în plan orizontal, care să asigure grosime suficientă marginii amprentei

Spaţiul creat pentru materialul de amprentare trebuie să fie umed, cu urme de salivă şi secreţii sulculare

Distanţarea gingiei trebuie menţinută pe toată durata întăririi amprentei

B.

C.

D.

E.

(pag. 638)

Pag. 126 din 157

Care din următoarele afirmaţii constituie dezavantaje ale materialelor de amprentă fotopolimerizabile:

Necesitatea unor linguri speciale, transparente

Materialul se poate utiliza la pacienţii cu alergie sau sensibilitate crescută la uretani, acrilaţi sau metacrilaţi

28

A.


Depozitarea materialului prelevat din tub / seringă la lumină, dacă se întârzie inserarea lingurii pe câmpul protetic

Depozitarea materialului prelevat din tub / seringă într-un loc întunecos, dacă se întârzie inserarea lingurii pe câmpul protetic

B.

C.

D.

E.

(pag. 645-646)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă exigenţe privind alegerea materialului din care se va confecţiona lingura individuală de amprentă în protetica fixă:

Stabilitatea formei atât la aer cât şi în mediu umed

Modul de elasticitate scăzut

29

A.

Rezistenţă la umiditate

Rezistenţă la umiditate

Instabilitatea formei şi a volumului atât la aer cât şi în mediul umed

B.

C.

D.

E.

(pag. 664-665)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă dificultăţi ce apar în timpul amprentării cu silicon de adiţie în sistemul Penta:

Incluziuni de aer la nivelul limitei de preparaţie

Adeziune perfectă a siliconului de lingura de amprentă

30

A.

Fisuri reprezentate parţial

Materialul nu face / face priză foarte încet

Legătură slabă între materialul de corectură şi amprenta iniţială

B.

C.

D.

E.

(pag. 665-666)

Reprezintă criterii în alegerea materialelor şi metodelor de amprentare in protetica fixă prin metoda convenţională următoarele afirmaţii:

Gradul fidelităţii materialului de amprentă

Intervalul de timp care stă la dispoziţia practicianului pentru realizarea amprentei

31

A.

Instabilitatea dimensională a materialului de amprentă

Posibilitatea de conservare şi de confecţionare repetată a modelului

Specificul metodelor şi materialelor de care dispunem pentru realizarea modelului

B.

C.

D.

E.

(pag. 631)

Care din următoarele metode de amprentare se utilizează în protezarea fixă:

Convenţională, prin procedeul direct, când macheta protezei unidentare se face direct în cavitatea bucală

Convenţională, prin procedeul indirect, cu diverse materiale de amprentă în linguri de amprentă standard sau individuale

32

A.

Mecanică, ce utilizează proprietăţile ondulatorii şi fotonice ale luminii

Mecanică sau mecanoelectronică ce utilizează dispozitive speciale numite profilometre

Optică, ce utilizează proprietăţile ondulatorii şi fotonice ale luminii

B.

C.

D.

E.

(pag. 630-631)

Care din următoarele materiale de amprentă fac parte din gupa materialelor elastice ireversibile utilizate în protetica fixă:

Alginate

Polisulfuri

33

A.

Materiale bucoplastice

Polimeri acrilici

Polieteri

B.

C.

D.

E.

(pag. 640)

Care din următoarele materiale de amprentă fac parte din gupa materialelor rigide reversibile utilizate în protetica fixă:

Compounduri Stents

Polimeri acrilici

34

A.

Materiale bucoplastice

Siliconi

Gutaperca

B.

C.

D.

E.

(pag. 640)

Care din următoarele afirmaţii constituie reguli în amprentarea cu hidrocoloizi ireversibili(alginate):

Masurarea distanţei dintre cele două puncte ectomolare superioare sau inferioare

Utilizarea unei linguri de amprentă prevăzută cu retenţii

35

A.

Gabaritul transversal al portamprentei depăşeşte cu 3mm de fiecare parte distanţa masurată intre cele două puncte ectomolare

Dozarea pulberii şi a apei se face cu ajutorul unor dozatoare anexate la ambalajul produsului

Îndepărtarea rapidă a amprentei de pe câmpul protetic înainte de priza finală a materialului

B.

C.

D.

E.

(pag. 653-654)

Pag. 127 din 157

Care din următoarele cauze produc deformări ale materialului de amprentă:

Relaxarea din solicitările induse în timpul prizei

Sinereza (pierderea de apă) la hidrocoloizi

36

A.

Imbibiţia la hidrocoloizi şi polieteri

Contracţia prin şoc termic la elastomeri şi prin creşterea de greutate la siliconii ce reticulează prin condensare

Contracţia prin şoc termic la elastomeri şi prin pierderea de greutate la siliconii ce reticulează prin condensare

B.

C.

D.

E.

(pag. 634)

Toate materialele de amprentă prezintă o curbă specifică de priză ce variază sub influenţa unor factori:

Temperatura

Umiditatea

37

A.

Dozajul catalizatorului

Malaxarea

Vîscozitatea

B.

C.

D.

E.

(pag. 647)

Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili (alginate) cu linguri standard este indicată pentru:

Arcadele antagoniste

Modelele de studiu şi documentare

38

A.

Modelele pentru realizarea portamprentelor

Coroane şi punţi (doar alginat clasa A)

Modele de lucru pentru incrustatii

B.

C.

D.

E.

(pag. 653)

Indiferent de elastomerul de sinteză folosit tehnologia de amprentare are o serie de faze comune:

Pregătirea şanţului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale situate intrasulcular

Amprentarea şanţului gingival

39

A.

Amprentarea cu portamprente individuale a preparaţiilor împreună cu dinţii întregii arcade

Amprentarea arcadei antagoniste cu alginat

Înregistrarea relaţiilor ocluzale

B.

C.

D.

E.

(pag. 658)

În timpul amprentării cu siliconi de adiţie (utilizând sistemul Penta), legătura slabă între materialul de corectură şi amprenta iniţială se datorează:

Utilizării unor clase de material incompatibile

Contaminării amprentei iniţiale

40

A.

Tensiunii superficiale prea mari

Tensiunii superficiale prea mari

Restaurarea provizorie a fost realizată direct înaintea amprentei

B.

C.

D.

E.

(pag. 666)

Tema nr. 58

Etape ale terapiei prin punti dentare: inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene



pag. 690-740

Termenul de „point centric” defineste:

coincidenta pozitiei de postură si de relatie centrică

existenta unei libertăti de miscare a mandibulei în relatie centrică în sens transversal de cca 1mm

1

A.

coincidenta pozitiei de intercuspidare maximă si de relatie centrică

pozitia de postură

acelasi lucru ca si termenul de „wide centric”

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 709)

Care din următoarele metode este utilizată pentru determinarea spatiului minim de vorbire:

metoda Wild

metoda Leonardo Da Vinci modificată

2

A.

metoda Willis

metoda Swenson

metoda Boianov

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 699)

Pag. 128 din 157

Care din următoarele caracteristici apartine ocluziei centrice:

orice dinte vine în contact cu doi dinti antagonisti

cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar se angrenează între cuspidul mezio-vestibular si medio-vestibular al primului molar mandibular

3

A.

liniile mediane ale celor două arcade dentare nu se află în acelasi plan

arcada maxilară este circumscrisă de către cea mandibulară

dintii maxilari se află într-o pozitie mezializată fată de cei mandibulari

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 712-713)

Pozitia de intercuspidare maximă:

coincide întotdeauna cu cea de relatie centrică

în pozitia de intercuspidare maximă se înregistrează o contractie voluntară maximă a muschilor coborâtori ai mandibulei

4

A.

la cca 90% dintre subiecti, pozitia de intercuspidare maximă se găseste posterior de cea de relatie centrică

este o pozitie functională folosită în deglutitie

în pozitia de intercuspidare maximă se înregistrează o contractie involuntară maximă a muschilor coborâtori ai mandibulei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 709)

În mod normal, dimensiunea verticală de postură este:

mai mică cu 2 - 4mm fată de dimensiunea verticală de relatie centrică

mai mare cu 2 - 4mm fată de dimensiunea verticală de relatie centrică

5

A.

egală cu dimensiunea verticală de relatie centrică

măsurată între punctele nasion - gnation

măsurată între punctele nasion - subnazale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 699)

Parametrii ocluzali sunt reprezentati de către:

cuspizii de sprijin

planul de ocluzie

6

A.

dimensiunea verticală de ocluzie

ghidajul anterior

spatiul minim de vorbire

B.

C.

D.

E.

(pag. 710)

Care din următoarele afirmatii despre metoda Leonardo Da Vinci de determinare a relatiei centrice la pacientul dentat sunt adevărate:

compară dimensiunea etalon măsurată nasion – subnazale cu dimensiunea modificată subnazale – gnation

este o metodă antropometrică cu repere preextractionale

7

A.

este o metodă antropometrică fără repere preextractionale

compară dimensiunea etalon măsurată trichion – ophrion cu dimensiunea ophrion – nasion

este o metodă functională

B.

C.

D.

E.

(pag. 698)

Reperele cu ajutorul cărora se poate verifica relatia de postură corectă sunt:

frontal

dentar

8

A.

labial

temporal

osos

B.

C.

D.

E.

(pag. 695)

Semnele si simptomele caracteristice afectării etajului inferior al fetei si care impun corectarea înăltimii acestuia sunt:

spatiu de inocluzie fiziologică < 4mm

pierderea stopurilor ocluzale

9

A.

disfunctia ATM

spatiu de inocluzie fiziologică > 4mm

stergerea santului nazo-labial

B.

C.

D.

E.

(pag. 703)

Relatia centrică:

este relatia existentă între mandibulă si craniu la o dimensiune verticală de ocluzie corectă, cu condilii situati în pozitia lor cea mai retrasă, nefortată în cavitatea glenoidă

este cea mai retrudată pozitie fiziologică a mandibulei fată de maxilar

10

A.

poate fi înregistrată prin metoda flexiei fortate a capului

poate fi înregistrată prin metoda Wild

se află în apropiere de axa balama

B.

C.

D.

E.

(pag. 705-706)

Pag. 129 din 157

Determinarea relatiei centrice prin metoda înscrierii grafice prezintă următoarele caracteristici:

utilizează pentru înscriere unghiul Bennett

utilizează pentru înscriere unghiul goniac

11

A.

foloseste sabloane de ocluzie

este o metodă complexă

utilizează pentru înscriere arcul gotic

B.

C.

D.

E.

(pag. 707)

În cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-dentare sunt:

localizate precis

stabile

12

A.

de tip cuspid – cuspid

punctiforme

multiple

B.

C.

D.

E.

(pag. 713)

Determinarea nivelului planului de ocluzie în cadrul tratamentului prin punti dentare se realizează astfel:

în functie de tipul de edentatie, ghidându-ne după reperele odontale restante

la fel atât pentru zona frontală a arcadei, cât si pentru cea laterală

13

A.

la mijlocul distantei dintre cele două creste edentate pentru zona frontală

la mijlocul distantei dintre cele două creste edentate pentru zona laterală

în cazul atrofiei si resorbtiei exagerate la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va apropia de câmpul protetic antagonist

B.

C.

D.

E.

(pag. 739)

Dinamica mandibulară prezintă următorii determinanti:

ariile ocluzale

determinantul functional

14

A.

determinantul anatomic mijlociu

determinantul fundamental

ATM

B.

C.

D.

E.

(pag. 715)

Reperele pozitiei de relatie centrică sunt:

reperrul articular

reperul auricular

15

A.

reperul muscular

reperul frontal

reperul temporal

B.

C.

D.

E.

(pag. 716)

Care din următorii cuspizi sunt cuspizi de sprijin:

cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari

cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor mandibulari

16

A.

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari

marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari

B.

C.

D.

E.

(pag. 710)

Care din următorii cuspizi sunt cuspizi de ghidaj:

cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari

cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor mandibulari

17

A.

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari

marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari

B.

C.

D.

E.

(pag. 710-711)

Care din următoarele metode de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei la pacientii edentati partial sunt metode antropometrice fără repere preextractionale:

metoda Wild

metoda Boianov

18

A.

metoda Robinson

metoda Silverman

metoda Willis

B.

C.

D.

E.

(pag. 698)

În ce constă pregătirea pacientului edentat partial în vederea determinării pozitiei de relatie centrică în cadrul tratamentului protetic prin punti dentare:

pacientul va fi asezat în fotoliul dentar cât mai relaxat, în decubit lateral

se vor utiliza metode de relaxare musculară

19

A.

se vor îndepărta orice reflexe cu punct de plecare articular

pacientul va fi plasat în conditii ideale de echilibru fiziologic si psihic

pacientul va fi asezat în fotoliul dentar, cu capul sprijinit pe tetieră si în unghi de 900 cu trunchiul

B.

C.

D.

E.

(pag. 697)

Pag. 130 din 157

Care din următoarele afirmatii referitoare la metoda homotropismului linguo-mandibular de determinare a relatiei centrice sunt adevărate:

constă în dirijarea mandibulei în pozitia sa centrică prin comprimarea postero - anterioară a mentonului

este o metodă derivată din metoda Lauritzen - Barelle

20

A.

se bazează pe reflexul conform căruia mandibula urmează limba în periplul său static sau dinamic

este o metodă complexă de determinare a relatiei centrice

datorită homotropismului, mandibula va urma limba si va căpăta o pozitie apropiată de relatia centrică

B.

C.

D.

E.

(pag. 701)

Posselt defineşte poziţia de postură astfel:

Poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie ortostatică iar condilii se află într-o poziţie neutră fără a fi forţaţi în cavitatea glenoidă

Poziţia pe care o ocupă mandibula unui individ calm, relaxat,respirând normal pe nas, în poziţie aşezat, dar cu capul nesprijinit, ci orientat după planul Frankfurt, muşchii fiind în stare de repaus aparent

21

A.

Poziţie de echilibru tonic al complexului muscular de la care pleacă şi la care ajung toate mişcările mandibulei

Relaţia dintre mandibulă şi craniu care se întâlneşte cel mai frecvent atunci când subiectul se află în poziţie ortostatică sau aşezat într-o stare de relativă pasivitate

Suma rapoartelor cranio-mandibulare atunci când mandibula se află sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manductoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 691)

Relaţia centrică este definită de Academia internaţională de Gnatologie astfel:

Mandibula este în relaţie centrică atunci când condilii se află în poziţia lor cea mai retrudată din care maxilarele pot face mişcări laterale.

Raport constant al mandibulei faţă de baza craniului şi maxilar în care condilii sunt situaţi în mod neforţat în poziţia cea mai înaltă, retrudată, mediană şi simetrică în fosele mandibulare.

22

A.

Mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator şi în timpul deglutiţiei, fiind poziţia în care condilii sunt fixaţi în axa balama terminală

Poziţia fiziologică a mandibulei faţă de baza craniului şi maxilar în care ambii condili sunt în relaţie corespunzătoare cu discul lor articular. În această poziţie ansamblurile condilo-discale sunt stabilizate pe pantele posterioare ale tuberculilor articulari în fosele mandibulare

Poziţia mandibulo-maxilară când condilii împreună cu porţiunea cea mai subţire (avasculară) a meniscului articular se situează într-o poziţie antero-superioară în raport cu pantele tuberculilor articulari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 696)

La realizarea relaţiei de postură participă următorul element activ:

Complexul structural muşchi-tendon

Acţiunea barică pozitivă

23

A.

Factorul nervos

Acţiunea pasivă a ţesuturilor articulare şi periarticulare

Acţiunea barică negativă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 692)

Relaţia centrică poate fi determinată cu următoarea metodă complexă:

Metoda homotropismului lingo-mandibular

Metoda deglutiţiei

24

A.

Metoda compresiunii pe menton

Memoria ocluzală Lejoyeaux

Metoda flexiei forţate a capului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 706)

Relaţia centrică poate fi înregistrată utilizând următoarea metodă simplă :

Metoda înscrierii grafice


25

A.

Metoda deglutiţiei

Autoocluzorul Lende

Metoda stimulării electrice bilaterale Jenkelson

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 708-709)

Pag. 131 din 157

Elementele pasive care participă la realizarea poziţiei de postură sunt reprezentate de :

Factorul muscular


26

A.



Factorul nervos

B.

C.

D.

E.

(pag. 692)

Elementele active care participă la realizarea poziţiei de postură sunt reprezentate de :

Factorul muscular


27

A.



Factorul nervos

B.

C.

D.

E.

(pag. 692)

Reglarea tonusului muscular se realizează prin următoarele mecanisme:

Circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw

Aferenţele corticale

28

A.

Aferenţele subcorticale

Aferenţele periferice

Aferenţele vegetative

B.

C.

D.

E.

(pag. 693)

Metodele antropometrice cu repere preextracţionale utilizate pentru determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior sunt:

Utilizarea profilometrului Sears

Metoda Swenson

29

A.

Metoda Silvermann

Metoda Wright

Metoda Leonardo da Vinci

B.

C.

D.

E.

(pag. 697)

Metodele antropometrice fără repere preextracţionale utilizate pentru determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior sunt:

Metoda Swenson


30

A.

Metoda Boianov

Metoda Willis

Metoda Wright

B.

C.

D.

E.

(pag. 698)

Metodele funcţionale fonetice utilizate pentru determinarea relaţiei de postură sunt:


Metoda Wild

31

A.

Metoda Silverman

Metoda Landa

Metoda Robinson

B.

C.

D.

E.

(pag. 699)

Parametrii ocluzali sunt reprezentati de :

Ariile ocluzale

Cuspizii de sprijin

32

A.

Cuspizii de ghidaj

Panta tuberculului articular

Ghidajul anterior

B.

C.

D.

E.

(pag. 710)

Ocluzia habituală este:

O poziţie de referinţă

O poziţie de obişnuinţă

33

A.

O poziţie de comfort

O intercuspidare maximă obţinută în condiţii de dezvoltare anormală a sistemului stomatognat care conduce mandibula în poziţie excentrică faţă de craniu

O poziţie de convenienţă

B.

C.

D.

E.

(pag. 713)

Curba de ocluzie sagitală (curba Spee):

Rezultă din unirea vârfurilor cuspizilor vestibulari ai dinţilor laterali

Este convexă la maxilar

34

A.

Este concavă la mandibulă

Prezintă un centru la nivelul cristei Galli

Rezultă din unirea vârfurilor cuspizilor orali ai dinţilor laterali

B.

C.

D.

E.

(pag. 711)

Metodele simple de înregistrare a relaţiei centrice sunt:

Metoda homotropismului linguomandibular

Metoda deglutiţiei

35

A.

Metoda compresiunii pe menton

Metoda stimulării electrice bilaterale Jenkelson


B.

C.

D.

E.

(pag. 705-706)

Pag. 132 din 157

Metode complexe de determinare a relaţiei centrice:

Metoda înscrierii grafice

Metoda extensiei forţate a capului

36

A.


Autoocluzorul Lende

Centrocordul Optow

B.

C.

D.

E.

(pag. 708)

Relaţia de postură corect indusă poate fi apreciată prin verificarea următoarelor repere caracteristice:

Reperul articular

Reperul muscular

37

A.

Reperul tegumentar

Reperul osos

Reperul dentar

B.

C.

D.

E.

(pag. 695)

Înălţimea etajului inferior trebuie corectată dacă sunt prezente următoarele semne şi simptome caracteristice:

Uzura redusă a dinţilor restanţi compensată prin egresii dentare

Breşe edentate întinse cu pierderea stopurilor ocluzale

38

A.

Spaţiu de inocluzie fiziologică mai mare de 4 mm

Mărirea distanţei subnazale-gnation şi ştergerea şanţului nazo-labial

Diminuarea eficienţei masticatorii

B.

C.

D.

E.

(pag. 703)

Neadaptarea cervicală a coroanelor pe bont poate fi determinată de:

Minusuri pe suprafaţa internă a componentei metalice

Resturi din cimentul provizoriu

39

A.

Existenţa unor arii de contact prea largi

Plusuri pe suprafaţa internă a componentei metalice

Existenţa unor arii de contact prea strânse

B.

C.

D.

E.

(pag. 743)

Fixarea provizorie se practică din mai multe considerente:

Verificarea adaptării pieselor protetice în cele trei sfere: proximală,cervicală şi ocluzală

Cimentarea de durată se face mai corect deoarece inserarea protezelor parţiale fixe este mai exactă

40

A.

Verificarea adaptării scheletului metalic

Asigurarea unei perioada de adaptare a musculaturii faciale

Verificarea aspectului fizionomiei şi al fonaţiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 749)

Tema nr. 59

Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala


N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M. Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011.

pag. 32-83

Testele de vitalitate mecanice (forajul explorator) au următoarele caracteristici:

se recomandă a fi primul dintre testele de vitalitate utilizate

un dinte cu pulpită cronică va genera un răspuns intens pozitiv

1

A.

constă în trepanarea dintelui la locul de electie

utilizează curenti continui rectangulari

se realizează cu o freză sferică montată în piesa contraunghi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 48-49)

Testele de vitalitate pulpară prezintă următoarele caracteristici:

înregistrează statusul fibrelor nervoase si al vaselor de sânge

se recomandă ca forajul explorator să fie primul test de vitalitate utilizat

2

A.

anxietatea pacientului poate genera un răspuns fals negativ la aceste teste

se pot realiza cu stimuli termici, electrici sau mecanici

hiperreactivitatea pacientului poate genera un răspuns fals negativ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 46-48)

Curba de ocluzie sagitală se mai numeste si:

Monson si Villain

Spee - Balkwill

3

A.

Dawson

Ramfjord

Jankelson

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 58)

Pag. 133 din 157

Perpendiculara pe planul de la Frankfurt în punctul suborbitar, care trece prin canin, comisură si punctul antropometric gnation se numeste:

planul Dreyfus

planul Simon

4

A.

planul Camper

planul palatin

planul de ocluzie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 75)

Zona functională linguală retromolară se mai numeste si:

Ney si Bowmann

punga Eisenring

5

A.

punga lui Fisch

zona Ah

Fibonacci

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 45)

În cadrul examenului cervicofacial al pacientilor edentati partial sau total, inspectia de profil urmăreste:

unghiul nazo - labial

unghiul gotic

6

A.

unghiul goniac

expresia fetei

proportia etajelor fetei

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

În cadrul examenului cervicofacial al pacientilor edentati partial sau total, prin palparea masei musculare se evaluează:

dezvoltarea muschiului

consistenta

7

A.

temperatura

tonicitatea

sensibilitatea

B.

C.

D.

E.

(pag. 38)

În cadrul examenului cervicofacial al pacientilor edentati partial sau total, palparea planului osos urmăreste:

integritatea osoasă

tonicitatea

8

A.

denivelările în treaptă

eventualele deformări

consistentă

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Prin palparea articulatiei temporo - mandibulare se apreciază:

pozitia condililor mandibulari

modificările de culoare de la nivelul tegumentului supraiacent

9

A.

excursiile condiliene

zgomotele articulare

amplitudinea deschiderii gurii

B.

C.

D.

E.

(pag. 41-42)

Care din următoarele afirmatii referitoare la examinarea zonei Ah sunt adevărate:

este suficient ca examinarea zonei Ah să se realizeze în statică

se face prin punerea în tensiune a vălului palatin

10

A.

poate decela o pozitie verticală a vălului palatin

se realizează prin manevra Valsalva

se realizează prin palpare cu un fuloar

B.

C.

D.

E.

(pag. 44)

Care din următorii stimuli sunt utilizati pentru efectuarea testelor de vitalitate în cadrul examenului arcadelor dento - alveolare:

mecanici

chimici

11

A.

electrici

biologici

functionali

B.

C.

D.

E.

(pag. 47)

Mobilitatea dentară prezintă următoarele caracteristici:

poate fi înregistrată prin testul de percutie

poate fi tranzitorie

12

A.

poate fi de cauză protetică

nu poate fi de cauză protetică

poate apărea ca urmare a unor tratamente ortodontice

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Unitătile odonto - parodontale restante pot fi investigate paraclinic prin:

indicele parodontal Ramfjord

indicele de placă Silness si Loe

13

A.

studiul de model

sistemul diagnodent

indicele de mobilitate dentară

B.

C.

D.

E.

(pag. 64, 67, 68)

Pag. 134 din 157

Principalele obiective vizate de către radiografia retro - dento - alveolară sunt:

evidentierea aspectului laminei dura

analizarea rapoartelor existente între componentele masivului cervico-facial

14

A.

oferirea unei imagini de ansamblu a arcadelor dento - alveolare

evidentierea morfologiei radiculare

evidentierea raportului coroană / rădăcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 61-62)

Care din următoarele metode reprezintă tehnici imagistice moderne de explorare a ATM:

teleradiografia de profil

artrografia temporomandibulară

15

A.

cineradiografia

rezonanta magnetică nucleară

computer - tomografia

B.

C.

D.

E.

(pag. 68-70)

Care din următoarele afirmatii referitoare la examenul gnatostatic sunt adevărate:

se practică sub forma fotografiei întraorale în intercuspidare maximă si relatie centrică

se practică sub forma fotografiei extraorale de fată si profil

16

A.

se utilizează în investigarea ocluziei

constă în aplicarea analizei spectrale a sunetelor în medicina dentară

are valoare medico - legală

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

La pacientii edentati partial întins, diagnosticul de integritate pulpară cuprinde următoarele etape:

diagnosticul anatomo - clinic

diagnosticul anatomo - patologic

17

A.

diagnosticul topografic

diagnosticul de stare generală

diagnosticul de integritate homeostazică

B.

C.

D.

E.

(pag. 77)

Următoarele puncte reprezintă puncte de emergentă trigeminale:

frontal

supraorbitar

18

A.

suborbitar

etmoidal

mentonier

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Principalele cauze în obtinerea uneui răspuns fals pozitiv la testele de vitalitate electrice sunt:

anxietatea pacientului

calcificări intracanalare

19

A.

necroza de colicvatie

greseli în izolarea dintelui

dinte cu apexul deschis

B.

C.

D.

E.

(pag. 48)

Principalele cauze în obtinerea uneui răspuns fals negativ la testele de vitalitate electrice sunt:

necroză partială

consumul de alcool

20

A.

hiperreactivitatea pacientului

premedicatia sedativă a pacientului

greseli în izolarea dintelui

B.

C.

D.

E.

(pag. 48)

Tema nr. 60

Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente componente



pag. 84-104

Situaţiile clinice ce nu necesită protezare imediată cu caracter provizoriu sunt:

arcade dentare integre la care se vor executa extracţii în zona frontală şi laterală în mai multe etape;

arcade dentare integre la care apare o breşă redusă în zona frontală;

1

A.

edentaţia totală mandibulară;

arcade dentare edentate parţial protezate prin restaurări fixe la care se recomandă ablaţia punţilor dentare în scopul refacerii lor;

arcade dentare edentate parţial protezate mobil la care se recomandă noi extracţii cu transformarea protezei parţiale în proteză totală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 85)

Pag. 135 din 157

Conectorul principal al protezei parţial mobilizabile acrilice maxilar:

este dispus pe versantul oral al crestei alveolare dentare frontale;

este orientat transversal la nivelul bolţii palatine;

2

A.

se prezintă sub formă de placă acrilică linguală;

marginea superioară se plasează la nivelul dinţilor restanţi supracingular sau ecuatorial;

marginea sa inferioară pătrunde în zona funcţională linguală centrală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 89)

Elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare la proteza parţial mobilizabilă acrilică:

sunt reprezentate de conectorul principal acrilic lingual;

poartă denumirea de „placă acrilică palatină”;

3

A.

la maxilar sunt orientate transversal la nivelul bolţii palatine;

se prezintă sub formă de placă linguală semilunară în „U” deschis posterior;

sunt reprezentate de croşete.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 94)

Croşetele protezei parţial mobilizabile acrilice sunt următoarele :

croşetul Ackers;

croşetul Bonwill;

4

A.

croşetel Roach;

croşete simple acrilice dentare;

croşetele Ney.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 94)

Din grupa croşetelor acrilice ale protezei parţial mobilizabile acrilice fac parte:

croşetul cervico-ocluzal deschis dental;

croşetul cervico-ocluzal bidentar;

5

A.

croşetele simple acrilice dento-alveolare;

croşetul cervicoţalveolar deschis edental;

croşetul proximal cu casetă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 94)

Avantajele protezării de urgenţă sunt:

oferă posibilitatea dirijării cicatrizării ;

fenomenele de rezorbţie osoasă pot fi reduse;

6

A.

contribuie la procesul vindecării unor zone ale fibro-mucoasei de acoperire;

nu ameliorează procesul de cicatrizare;

ajută la pregătirea câmpului protetic în vederea amprentării.

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Şeile protezei parţial mobilizabile acrilice prezintă următoarele caracteristici:

au rol de suport al dinţilor artificiali;

nu transmit forţele masticatorii către suportul dento.parodontal;

7

A.

nu au contact direct cu creasta edentată;

transmit forţele de solicitare conectorului secundar;

numărul acestora este în acord cu numărul spaţiilor protetice potenţiale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 86)

Elementele caracteristice ale arcadelor artificiale ale protezei parţial mobilizabile acrilice sunt:

contribuie esenţial la refacerea funcţiilor perturbate ale sistemului stomatognat prin edentaţie;

alegerea dinţilor artificiali trebuie să fie concordantă prin formă şi culoare cu dinţii restanţi chiar dacă prezintă modificări de culoare şi procese carioase;

8

A.

pot fi realizate din porţelan;

pentru a conserva stabilitatea reliefului ocluzal în situaţiile clinice ce presupun solicitări ocluzale intense se recomandă confecţionarea feţelor ocluzale din metal turnat;

dinţii din porţelan pot fi prefabricaţi sau realizaţi prin stupuire.

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Conectorul principal al protezei parţial mobilizabile acrilice la mandibulă :


se prezintă sub formă de placă linguală semilunară în „U” deschis anterior;

9

A.

are grosime de 2 mm;

faţa lustruită este orientată spre limbă iar faţa nelustruită are orientare dento-alveolară;

acoperă în totalitate bolta palatină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 92)

Conectorul principal al protezei parţial mobilizabile acrilice la maxilar:


este orientat transversal la nivelul bolţii palatine, purtând denumirea de „palcă acrilică palatină”;

10

A.

are o grosime de 2 mm;

acoperă în totalitate bolta paltină, până la dinţii restanţi şi şei;

poate fi ameliorat prin răscroire distală sau decupare, prin decolatare sau fenestrare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 90)

Pag. 136 din 157

Croşetele acrilice ale protezei parţial mobilizabile acrilice:

asigură ancorarea protezei parţial mobilizabile acrilice;

asigură menţinerea protezei parţial mobilizabile acrilice;

11

A.

sunt realizate din metal;

fac corp comun cu restul construcţiei protetice;

pot porni fie din conectorul principal, fie din şea.

B.

C.

D.

E.

(pag. 94)

Protezarea flexibilă vine în sprijinul:

pacienţilor alergici la acrilate;

situaţiilor clinice la care parametrii ce caracterizează suportul odontal nu oferă condiţiile necesare amplasării corecte a croşetelor turnate;

12

A.

prezenţei de torusuri sau tuberozităţi voluminoase;

prezenţei de tuberozităţi reduse ca volum;

considerentelor estetice de mascare a recesiunii gingivale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 97)

Protezele parţiale din acrilat flexibil tip Valpalst:

sunt cele mai puţin flexibile proteze parţiale;

sunt indicate de elecţie în cazul pacienţilor cu torus de dimensiune redusă;

13

A.

sunt utilizate la pacienţii care prezintă alergii la monomerul acrilic;

sunt indicate de elecţie în cazul pacienţilor cu despicături palatine;

sunt indicate la pacienţii care prezintă protuberanţe osoase .

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Avantajele protezelor parţiale din acrilat flexibil tip Valpalst:

proteza este flexibilă în zonele retentive;

proteza are grosime mare;

14

A.

proteza nu este casantă;

sunt necesare croşetele din sârmă;

poate fi uşor rebazată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 100)

Croşetele simple acrilice dentare ale protezei parţial mobilizabile acrilice:

pot fi sub formă de pelote;

sunt flexibile;

15

A.

se fracturează uşor;

pot produce leziuni de decubit;

cele mai cunoscte sunt cele descrise de Kemmeny.

B.

C.

D.

E.

(pag. 94)

Crosetele simple metalice ale protezei parţial mobilizabile acrilice:

pot fi confecţionate din folie metalică;

pot fi confecţionate din sârmă;

16

A.

pot fi confecţionate din acrilat;

sunt reprezentate de croşetele simple acrilice dentare;

sunt reprezentate de croşetele simple acrilice alveolare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 94)

Croşetele cervico-ocluzale deschise dental ale protezei parţial mobilizabile acrilice:

se mai numesc şi croşete cu umăr;

fac parte din grupa croşetelor simple metalice;

17

A.

fac parte din grupa croşetelor acrilice;

este indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi doi dinţi vecini;

este indicat pe dinţi cu retentivităţi moderate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 95)

Croşetul din sârmă cu trei braţe al protezei parţial mobilizabile acrilice:

este realizat din sârmă de viplă de 0,6-0,8 mm diametru;

este asemănător croşetului Ackers;

18

A.

asigură retenţie şi sprijin;

este denumit şi croşet cu buclă;

se recomandă în zona frontală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 97)

Croşetul cervico-alveolar deschis dental al protezei parţial mobilizabile acrilice:

este denumit şi croşet cu buclă;

este un croşet acrilic;

19

A.

este indicat pe dinţi retentivi;

bucla poate fi în formă de „R”;

este situat la distanţă de 0,5 mm de mucoasa alveolară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 96)

Pag. 137 din 157

Croşetul cervico-ocluzal deschis dental al protezei parţial mobilizabile acrilice:

nu favorizează bascularea protezei;

este confecţionat din sârmă;

20

A.

prezintă un contact redus cu dintele,

este indicat pe dinţi cu retentivităţi moderate;

asigură retenţia prin braţul retentiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 95)

Tema nr. 61

Elemente structurale ale protezelor partiale scheletate



pag. 116-199

Bara linguală este în contact cu versantul lingual al crestei alveolare în :

edentaţia de clasa I;

edentaţia de clasa a II-a;

1

A.

edentaţia de clasa a III-a;

edentaţia de clasa aIV-a;

bara linguală se plasează la distanţă de versantul lingual al crestei alveolare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 118)

Conectorul principal al protezelor parţiale scheletate:

realizează unirea şeilor protetice;

este obligatoriu să fie flexibil;

2

A.

se va plasa în contact direct cu parodonţiu marginal;

are un volum mare;

nu asigură profilaxia parodontală a dinţilor restanţi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 116)

Nu sunt elemente componente ale protezei scheletate:

conectorii principali;

croşetele;

3

A.

elementele de agregare;

conectorii secundari;

şeile protetice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 116)

Croşetul Ney numărul 1:

este derivat din croşetul „T” al lui Roach;

se aplică pe dinţi cu linia ghid nr. 2;

4

A.

este asemănător croşetului Ackers;

este indicat pe dinţii la care linia ghid are pe o faţă aspectul numărul 1, iar pe cealaltă faţă aspectul liniei ghid numărul 2;

este indicat pe molarii conici.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 140)

Elementele speciale de menţinere şi stabilizare disjunctoare sau distributoare simple ale protezelor parţiale scheletate sunt:

bara cu capse Ceka;

croşetul cu conector în formă de „S”;

5

A.

bara Dlder;

culisele Ceka;

croşetele Roach.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 166)

Plăcuţa dento-mucozală linguală a protezelor parţiale scheletate:

se aplică în situaţia în care dinţii restanţi prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iar versantul oral al crestei alveolare are înălţime redusă;

marginea liberă va fi situată în depresiunea dintre două rugi;

6

A.

se sprijină pe un prag plasat supracingular;

faţa dento-alveolară se lustruieşte;

faţa orală va fi modelată ca replică anatomică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Croşetul continuu al protezelor parţiale scheletate:

este un foarte bun element de sprijin şi stabilizare;

se aplică pe faţa orală a dinţilor frontali, supracingular sau pe un prag realizat în smalţ;

7

A.

poate porni din braţele rigide ale unor croşete Roach;

se aplică pe molari cu retentivitate bună;

este utilizat ca element antibasculant în edentaţia parţială de clasa I Kennedy.

B.

C.

D.

E.

(pag. 147)

Pag. 138 din 157

Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:

stabilirea celei mai acceptabile axe de inserţie şi dezinserţie a protezei;

trasarea ecuatorului protetic;

8

A.

alegerea tipului de conector principal;

stabilirea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a braţului retentiv al croşetului;

fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf.

B.

C.

D.

E.

(pag. 127)

Conectorul principal metalic sub formă de bară al protezelor parţiale scheletate are următoarele caracteristici:

restrânge designul protezei scheletate la o suprafaţă redusă;

are lăţimea de 6-7 mm şi o grosime de 3mm;

9

A.

este poziţionat în contact cu mucoasa;

cea mai utilizată formă pe secţiune este cea semiovalară;

are o grosime crescută ceea ce modifică esenţial relieful bolţii palatine.

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Bara linguală a protezelor parţiale scheletate are următoarele caracteristici:

distanţa de la parodonţiu marginal la bară va fi de cel puţin 3mm;

lăţimea barei linguale va fi de 4-5mm;

10

A.

grosimea barei linguale va fi de 2 mm;

aplicarea barei linguale este independentă de înălţimea şi înclinarea versantului lingual al crestei alveolare,

bara linguală nu poate fi însoţită niciodată de un croşet continuu.

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Sistemul de croşete Ney are următoarele caracteristici:

este unicul sistem standardizat de croşete turnate;

utilizează zonele proximale ale feţelor laterale ale dintelui suport ca zone retentive;

11

A.

elementul principal de sprijin este pintenul ocluzal ;

lăcaşul pintenului ocluzal are o adâncime de 1,5 mm şi formă ovalară;

lungimea lăcaşul pintenului ocluzal este de 1/4 din diametrul mezio-distal al feţei ocluzale;

B.

C.

D.

E.

(pag. 139)

Croşetul Ney numărul 2:

este derivat din croşetul „T” al lui Roach;

se aplică pe dinţii cu linia ghid nr. 2 opusă liniei ghid nr. 1;

12

A.

este indicat pe dinţi tronconici;

se aplică în special pe molari şi canini, la care linia ghid este foarte înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă;

este utilizat în special pe molarul 2 ce delimitează distal edentaţia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

Sistemul Roach:

cuprinde croşete ce se mai numesc şi croşete bară;

cuprinde croşete ce se mai numesc şi croşete divizate;

13

A.

braţele divizate îi conferă rigiditate;

cuprinde o categorie de croşete având formula memotehnică C,L,U,S,T,I,R

utilizează ca zone retentive suprafeţele laterale, vestibulare şi orale ale dintelui suport.

B.

C.

D.

E.

(pag. 142)

Croşetul RPI al lui Kroll:

se aplică pe premolarii şi molarii cu retentivităţi vestibulare şi orale favorabile;

este folosit în edentaţiile parţiale întinse pe dintele ce delimitează mezial edentaţia;

14

A.

evită torsiunea distală prin basculare a dintelui pe care se aplică;

plăcuţa proximo-linguală are rol de ghidaj al protezei şi realizează reciprocitatea cu braţul retentiv;

este alcătuit din două croşete Ackers unite prin corpul lor.

B.

C.

D.

E.

(pag. 147)

Elementele speciale de menţinere, sprijin şi stabilizare prezintă următoarele caracteristici:

conferă estetică deosebită;

oferă stabilitate biomecanică protezelor;

15

A.

sunt indicate la pacienţi cu stare generală precară;

se depreciază rapid având o rezistenţă redusă în timp;

sunt laborioase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 152)

Pag. 139 din 157

Avantajele coroanelor telescopate sunt:

asigură o stabilizare optimală a protezelor parţiale mobilozabile în toate sensurile;

asigură transmisia axială a presiunilor ocluzale;

16

A.

aplicate în regiunea frontală sunt în acelaşi timp şi fizionomice;

nu favorizează acumularea plăcii bacteriene şi favorizează autocurăţirea;

se pot aplica pe dinţii adulţilor tineri.

B.

C.

D.

E.

(pag. 155)

Bara Dolder prezintă următoarele caracteristici:

sunt elemente conjunctoare care realizează o bună stabilitate şi sprijin protezelor;

cunoscute sub denumirea de bară cu călăreţ;

17

A.

se aplică în edentaţii subtotale pe ultimii dinţi restanţi, de obicei ultimii doi canini;

elementele de susţinere sunt cape cu pivoturi radiculare peste care se aplică bara Doder;

este o bară rotundă pe secţiune fiind susţinută la capete de elemente de agregare (coroane de înveliş metalice sau semifizionomice).

B.

C.

D.

E.

(pag. 164)

Indicaţiile culiselor extracoronare sunt:

când se impune o reducere minimă din structura dentară;

camera pulpară este voluminoasă pentru a evita devitalizarea;

18

A.

dimensiunea mezio-distală a dintelui suport este redusă;

sunt utilizate la pacienţii cu o bună dexteritate manuală,

sunt utilizate când proteza are un ax dificil de inserţie şi dezinserţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 161)

Croşetul circular Ackers:

este un croşet cu trei braţe;

se aplică pe premolarii şi molarii cu retentivităţi vestibulare şi orale favorabile;

19

A.

poate fi deschis dental sau edental;

este un croşet cu patru braţe;

se aplică pe premolari sau molari în malpoziţie secundară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Croşetul cu acţiune reciprocă al lui Bonwill:

se aplică în special pe premolari în edentaţiile de clasa a III-a Kennedy;

este alcătuit din două croşete Ackers unite prin corpul lor;

20

A.

se plasează de obicei pe o arcadă sau o hemiarcadă integră;

se mai numeşte croşet circular cu şase braţe;

este indicat în edentaţiile terminale clasa I-a şi a II-a Kennedy.

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Tema nr. 62

Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala



pag. 201-229

Proteza parţial mobilizabilă aplicată în cavitatea orală este supusă acţiunii unor forţe care:

au rol în uzura fiziologică a dinţilor artificiali

au rol în uzura fiziologică a componentei acrilice a seilor protezei

1

A.

au rol în formarea depozitelor tartrice

tind sa disloce proteza de pe câmpul protetic

au rol în modelarea planurilor de ghidare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 294)

În cazul unei proteze scheletate, când o forţă acţionează la nivelul unei şei terminale, aceasta va efectua o mişcare de rotaţie care:

determină modificări de culoare ale dinţilor artificiali

determină modificări de culoare ale componentei acrilice a şeilor protezei

2

A.

se descompune în cele trei planuri spaţiale

se asociază cu modificarea adâncimii şanţurilor nazo-geniene

produce tulburări fonetice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 205)

Forţele care se nasc în timpul exercitării funcţiilor sistemului stomatognat pot acţiona:

la nivelul marginilor protezei

la nivelul şeii turce

3

A.

la nivelul apofizei coronoide a mandibulei

la nivelul muşchilor orbiculari ai buzelor

la nivelul muşchilor buccinatori.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 211)

Pag. 140 din 157

În ceea ce priveşte stabilitatea statică, atât protezele mobilizabile scheletate maxilare cât şi cele mandibulare trebuie să aibă o caracteristică în comun:

aceeaşi grosime a conectorilor principali

repartiţia uniformă a greutăţii protezei pe elementele câmpului protetic pe care se sprijină

4

A.

utilizarea unor croşete cu braţe retentive şi opozante cu aceeaşi grosime

aceeaşi poziţionare a conectorilor principali

utilizarea unui singur tip de croşet.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 211)

În cazul construirii unor proteze mobilizabile scheletate, elementele de echilibru static şi dinamic trebuie corelate cu:

cantitatea de salivă produsă în 24 de ore

forţele de adeziune

5

A.

principiile terapiei funcţionale

forţele de capilaritate

forţele de coeziune.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 215)

Forţele care acţionează asupra unei proteze scheletate sunt:

forţe verticale de tracţiune

forţe verticale de presiune

6

A.

forţe de congruenţă

forţe orizontale tangenţiale

forţe orizontale radiare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 215)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici ale forţelor de tracţiune directă:

acţionează în sensul fixării protezei pe câmpul protetic

acţionează în sens vertical, tinzând să disloce proteza de pe câmp

7

A.

se manifestă în timpul exercitării funcţiilor aparatului dento-maxilar

sunt generate de alimente lipicioase şi acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor şi limbii

sunt favorabile deplasărilor transversale ale protezelor scheletate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 215)

Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin:

apar între două suprafeţe plane

se numesc şi forţe de basculare

8

A.

fixează proteza pe câmpul protetic

apar prin nerespectarea montării dinţilor pe cresta edentată

apar prin aşezarea incorectă a axei de basculare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Mişcarea de basculare a unei proteze scheletate se caracterizeză prin:

este o mişcare complexă a protezei

în cadrul acesteia are loc o mişcare de ridicare, de înfundare şi de apăsare

9

A.

este deseori asociată cu deplasarea în întregime a protezei spre anterior sau posterior

este uneori asociată cu deplasări transversale ale protezei

este uneori asociată cu deplasări longitudinale ale protezei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Axa de rotatie a unei proteze scheletate trebuie aleasă astfel încât:

axa să treacă neapărat prin corpul protezei

axa să treacă prin marginea anterioară a conectorului principal maxilar

10

A.

axa să treacă prin marginea superioară a conectorului principal mandibular

proteza să se întindă în mod egal de ambele părţi ale axului de rotaţie

proteza să se întindă de o parte a axului de rotaţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Rolul opritorului de basculare este:

de a uni şeile protetice cu conectorul principal

de a poziţiona croşetele pe dinţii stâlpi

11

A.

de a modela feţele proximale pentru conectorii secundari

de a prelungi proteza dincolo de axa de basculare

de a transforma proteza dintr-o pârghie cu un braţ sau două braţe inegale într-o pârghie cu două braţe egale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Pag. 141 din 157

Care din următoarele elemente componente ale unei proteze scheletate pot avea funcţie de opritor de basculare:

dinţii artificiali

croşetul continuu

12

A.

extremitatea distală a şeilor protetice

conectorii secundari proximali

baza protezei dacă prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţie

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Forţele de presiune masticatorii acţionează asupra:

dinţilor naturali

dinţilor artificiali susţinuţi de şeile protetice

13

A.

marginii posterioare a conectorilor principali maxilari

marginii inferioare a barei linguale

ligamentului pterigo-mandibular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 217)

Care din următorii factori influenţează intensitatea forţelor de presiune masticatorii:

capacitatea muşchilor ridicători ai mandibulei

natura alimentului

14

A.

gradul de sensibilitate al parodonţilui dinţilor stâlpi

gradul de sensibilitate al muco-periostului crestei edentate

gradul de sensibilitate al receptorilor gustativi din mucoasa linguală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 217)

Forţele de presiune masticatorii tind să:

să fixeze proteza pe câmpul protetic

să deplasese tangenţial proteza

15

A.

să înfunde înfunde proteza pe câmpul protetic

să deplaseze radiar proteza

să exercite presiuni supraliminare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Care din următoarele forţe reprezintă forţe orizontale:

forţele de congruenţă

forţele de diseminare

16

A.

forţele orizontale apărute prin mişcările de lateralitate ale mandibulei în timpul masticaţiei

forţele parazitare rezultate din descompunerea forţelor de presiune masticatorie

forţele de convergenţă

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Precizaţi la ce nivel acţionează forţele orizontale radiare:

asupra dinţilor din grupul frontal în cazul forţelor radiare sagitale

asupra corpului mandibulei în cazul forţelor radiare sagitale

17

A.

asupra dinţilor din grupul lateral în cazul forţelor transversale

asupra muşchilor maseteri

asupra caninilor în cazul forţelor forţelor oblice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Care este cea mei frecventă mişcare a unei proteze parţiale scheletate:

mişcarea de ridicare

mişcarea de coborîre

18

A.

mişcarea de basculare

mişcarea de rotaţie în jurul ax sagital sau transversal

mişcarea de îndoire.

B.

C.

D.

E.

(pag. 222)

Care sunt modalităţile de deplasare a porţiunilor unei proteze în cadrul mişcării de basculare a acesteia:

o porţiune a protezei se înfundă

o porţiune a protezei se ridică

19

A.

o porţiune a protezei se îndoaie

o porţiune a protezei se ramoleşte

o porţiune a protezei se curbează.

B.

C.

D.

E.

(pag. 222)

Care din următoarele elemente ale unei proteze scheletate sunt utilizate în scopul frânării deplasîrilor distale ale acestora:

pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor

tuberculul piriform

20

A.

croşetul continuu lingual cu gheruţe incizale

coroane telescopice

tuberozitatea maxilară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 221)

Pag. 142 din 157

Tema nr. 63

Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: amprentarea



pag. 279-293

Adaptarea portamprentelor standard se realizează:

cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete

în plan transversal, sagital şi vertical

1

A.

prin îndoire pe linia mediană

în funcţie de materialul de amprentă

după realizarea amprentei propriu-zise.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 280)

La ce distanţă trebuie să se situeze marginile unei portamprente standard faţă de câmpul protetic, în plan transversal:

1-2mm

3-4mm

2

A.

4-5mm

10mm

15mm

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 280)

Care din următoarele obiective se realizează în cursul amprentării preliminare:

modelarea anatoformă a dinţilor artificiali

înregistrarea funcţiei fonetice

3

A.

înregistrarea poziţiei de intercuspidare maximă

înregistarea tuturor suprafeţelor plane şi orizontale ale câmpului protetic

înregistrarea adâncimii şanţurilor nazo-labiale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 281)

Care este rolul mişcărilor nefuncţionale efectuate de medic în timpul amprentării preliminare.

modelarea corespunzătoare a marginilor amprentei

înregistrarea fidelă a zonei de mucoasă pasiv-mobilă

4

A.

determinarea relaţiilor intermaxilare

testarea înălţimii etajului inferior al feţei

stabilirea zonei neutrale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 282)

Care este scopul duşurilor bucale reci recomandate în etapa de pregătire a cămpului protetic cu edentaţie parţială întinsă, în vederea amprentării preliminare:

accentuarea reflexului de vomă

modelarea materialului de amprentă

5

A.

deretentivizarea câmpului protetic

poziţionarea corectă a maxilarului

îndepărtatarea mucusului salivar şi realizarea unei vasoconstricţii a mucoasei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 282)

Câte tipuri de portamprente există în funcţie de modalitatea de realizare a obiectivelor amprentării:

portamprente standard

portamprente semifuncţionale

6

A.

portamprente individuale funcţionale

portamprente semipiriforme

portamprente semiovale

B.

C.

D.

E.

(pag. 279)

Care sunt materialele din care se confecţionează portamprentele standard de serie sau universale:

ceara bucoplastică

silicon chitos

7

A.

metal cromat sau nichelat

aluminiu

materiale plastice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 279)

Cum se adaptează portamprentele standard la nivelul marginilor:

prin ramolire în apă caldă

prin îndoire cu ajutorul unui crampon când marginile sunt prea lungi

8

A.

prin sinterizare

prin completare cu material termoplastic când marginile sun tprea scurte

prin aplicarea unui rulou de masă termoplastică pe versantul intern al marginii pe tot conturul acesteia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 280)

Câte tipuri de amprente funcţionale există în funcţie de gradul de mobilizare al periferiei câmpului protetic.

amprente funcţionale mucostatice

amprente funcţionale de răscroire

9

A.

amprente funcţionale mucodinamice

amprente funcţionale posterioare

amprente funcţionale anterioare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 283)

Pag. 143 din 157

Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici ale amprentei funcţionale mucostatice.

înregistrează tonicitatea musculaturii de la periferia câmpului protetic

utilizează portamprente individuale cu margini scurte

10

A.

utilizează materiale de amprentă cu fluiditate mare

marginile amprentei sunt subţiri şi înalte

se obţin amprente care pun în valoare succiunea.

B.

C.

D.

E.

(pag. 293)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici ale amprentei funcţionale mucodinamice:

utilizează portamprente cu margini funcţionalizate

se obţin amprente cu margini bine delimitate

11

A.

se obţin amprente care ocolesc formaţiunile mobile periferice

se obţin amprente nefuncţionale

se obţin amprente cu margini prea scurte.

B.

C.

D.

E.

(pag. 285)

În terapia protetică prin proteză parţială scheletată, mişcările masticatorii efectuate în cadrul amprentării funcţionale a câmpului protetic se realizează cu:

şabloane de ocluzie

portamprente individuale prevăzute cu valuri de ocluzie

12

A.

cu ajutorul unor proteze vechi

cu ceară de ocluzie

cu ajutorul unor proteze tranzitorii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 287)

Ce tipuri de materiale se ăpot utiliza în amprentarea funcţională a câmpului protetic cu edentaţie parţială întinsă.

materiale rigide

materiale decorative

13

A.

materiale semirigide

materiale solide

materiale elatice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 287)

Care sunt criteriile care se urmăresc în cadrul verificării extraorale a portamprentelor individuale:

realizarea şanţurilor de descărcare

respectarea indicaţiilor privind materialul din care trebuie confecţionată portamprenta

14

A.

corectitudinea plasamentului mânerului

realizarea unor margini cât mai groase

respectarea raportului dintre marginile portamprentei şi linia ghirlandată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 288)

Care din următoarele afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte tehnicile de amprentare cu model corectat:

utilizează portamprente standard din gips

se adreseată edentaţiilor tetminale

15

A.

se adresează edentaţiilor intercalate reduse

utilizează scheletul metalic al protezei prevăzut cu şei acrilice

înregistrază relaţia funcţională a suportului muco-osos în raport cu suportul dento-parodontal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 291)

În cazul tehnicilor de amprentare cu model corectat, secţionarea modelului are loc:

la nivelul crestelor edentate terminal

la nivelul crestelor edentate intercalate

16

A.

la nivelul dinţilor frontali

la 1-2 mm distal de dinţii restanţi

la nivelul liniei mediane a modelului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 292)

Care sunt caracteristicile amprentei globale utilizată în protezarea compozită:

înregistrează substructurile organice dentare preparate

înregistrează breşele edentate

17

A.

înregistrează culoarea dinţilor

permite confecţionarea protezei fixe

permite confecţionarea protezei mobile scheletate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 293)

Care din următoarele mişcări automatizate efectuate de pacient sunt utilizate în amprentarea funcţională în cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile scheletate:

teste de postură

teste fonetice

18

A.

teste de masticaţie

teste de deglutiţie

teste de mobilitate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 287)

Pag. 144 din 157

Care sunt tipurile de amprente funcţionale utilizate în cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile scheletate, în funcţie de poziţia mandibulei în timpul amprentării:

amprente funcţionale cu gura deschisă

amprente funcţionale cu gura închisă

19

A.

amprente funcţionale combinate

amprente funcţionale de lateralitate

amprente funcţionale deformante.

B.

C.

D.

E.

(pag. 284)

Cum se clasifică amprentele funcţionale utilizate în terapia protetică prin proteze parţial mobilizabile scheletate în fun funcţie de numărul de materiale de amprentă utilizate:

amprente funcţionale automatizate

amprente funcţionale simple

20

A.

amprente funcţionale compozite

amprente funcţionale parcelare

amprente funcţionale parţiale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 284)

Tema nr. 64

Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare



pag. 295-308

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, etapa de înregistrare a relaţiei intermaxilare urmează după

proba portamprentei standard

amprentarea preliminară

1

A.

adaptarea portamprentei individuale

amprentarea funcţională şi obţinerea modelului funcţional

proba machetei cu dinţi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 295)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, în cazul în care cele două arcade sunt mutilate prin edentaţie parţială problema fundamentală a protezătii este reprezentată de

evaluarea dinţilor stâlpi

amprentarea preliminară

2

A.

restaurarea relaţiei de postură şi a relaţiei centrice

verificarea scheletului metalic

căptuşirea şeilor terminale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 295)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene urmăreşte

repoziţionarea mandibulei în relaţie centrică corectă

repoziţionarea mandibulei în poziţia de postură

3

A.

repoziţionarea mandiulei în poziţia de intercuspidare maximă

determinarea planului bazal mandibular

determinarea poziţionării exacte a planului medio-sagital.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 296)

Metoda “homotropismului lingo-mandibular” de determinare a relaţiei centrice se bazează pe faptul că

mandibula urmează poziţia vălului palatin

mandibula urmează limba în periplul său static şi dinamic

4

A.

compresiunea maseterului bilateral poziţionează mandibula în relaţie centrică

se stimulează reflexele vestigeale de poziţionare centrică

manevra Valsalva poziţionează mandibula în relaţie centrică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 306)

Metoda de determinare a relaţiei centrice prin stimularea reflexului de ocluzie molară se bazează pe

faptul că mandibula urmează limba în periplul său static şi dinamic

redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare de poziţionare centrică

5

A.

uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere-închidere

contracţii musculare simetrice prin compresiuni pe muşchiul temporal

compresiunea meseterului bilateral.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 307)

Care dintre poziţiile mandibulo-craniene au o importanţă primordială în evaluarea stării de normalitate precum şi a gradului de afectare a morfologiei şi funcţiilor sistemului stomatognat

relaţia centrică

relaţia de postură

6

A.

relaţia de intercuspidare maximă

mişcarea Bennett

poziţia de cap la cap protruzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 295)

Pag. 145 din 157

Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte

baza să fie rigidă, nedeformabilă

baza să fie elastică

7

A.

marginile bazei să fie rotunjite

marginile bazei să fie plasate la nivelul liniei ghirlandate

marginile bazei să fie plasate la nivelul mucoasei mobile.

B.

C.

D.

E.

(pag. 304)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, metodele simple de determinare a relaţiei centrice sunt

metoda homotropismului lingo-mandibular

metoda compresiunii pe menton

8

A.

metoda deglutiţiei

manevra Nelaton

metoda testelor Herbst

B.

C.

D.

E.

(pag. 306)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, metodele simple de determinare a relaţiei centrice sunt

metoda flexiei forţate a capului

stimularea reflexului de ocluzie molară

9

A.

stimularea reflexului de ocluzie incisivă

manevra condiliană

metoda Patterson.

B.

C.

D.

E.

(pag. 306-307)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele procedee

folosirea de stifturi de interpoziţionare între cele două machete

utilizarea de material de tip Repin

10

A.

utilizarea alginatului

practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri de ocluzie la nivel primilor premolari

practicarea unui lăcaş în cele două valuri de ocluziela nivelul liniei mediane

B.

C.

D.

E.

(pag. 307-308)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, metoda Patterson de detrminare a relaţiei centrice prezintă următoatele particularităţi

stimulează reflexele vestigeale de poziţionare centrică

bordurile de ocluzie se scurtează cu 2mm

11

A.

bordurile de ocluzie se lungesc cu 2mm

în grosimea bordurilor de ocluzie se realizează un şanţ retentiv care se umple cu material abraziv

pacientul execută mişcări test de propulsie şi lateralitate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 307)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, metoda homotropismului lingo-mandibular de determinare a relaţiei centrice, prezintă următoarele particularităţi

se bazează pe faptul că mandibula urmează limba în periplul său static sau dinamic

se bazează pe redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare

12

A.

se plasează o bobiţă de ceară pe bolta palatină a bazei machetei de ocluzie superioare

se plasează o bobiţă de ceară la nivelul bazei machetei de ocluzie inferioare

bolnavul va închide gura cu vârful limbii pe bobiţă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 306)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, metoda de determinare a relaţiei centrice prin stimularea reflexului de ocluzie molară se caracterizează prin următoarele particularităţi

se realizează prin compresiuni bilaterale pe muschiul temporal

se urmăreşte redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare de poziţionare centrică

13

A.

practicianul aşează pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie în dreptul molarilor

practicianul aşează pulpa degetelor pe bordura de ocluzie în dreptul incisivilor centrali

practicianul aşează pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie în dreptul caninilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 307)

Pag. 146 din 157

Reperele ocluziei centrice stabilite de Costa sunt

circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilară

circumscrierea arcadei maxilare de către cea mandibulară

14

A.

contactul tripotal

contactul vârf cuspid-pantă cuspidiană

cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar plasat între cuspidul mezio-vestibular şi medio-vestibular al primului molar mandibular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 303)

Condiţiile obiective de determinare a relaţiilor mandibulo-craniene postulate de LEJOYEUX sunt:

Înaintea oricărei încercări de determinare şi înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihologic

Determinarea DVO constituie elementul prealabil indispensabil pentru determinarea relaţiei centrice

15

A.

Relaţia centrică se determină înaintea DVO

Stabilizarea bazei şabloanelor de ocluzie pe model este o condiţie necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească în aceeaşi stare ca în momentul amprentării

presiunea trebuie să corespundă celei exercitate în momentul amprentării.

B.

C.

D.

E.

(pag. 303)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, cauzele insuccesului înregistrării corecte a relaţiilor mandibulo-craniene sunt

forţarea închiderii gurii

realizarea bordurilor de ocluzie din ceară moale

16

A.

supraextensia bazei machetei de ocluzie

contactul dinţilor anteriori mandibulari cu baza machetei de ocluzie maxilară

confecţionarea bazei machetelor de ocluzie din acrilat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 298)

În situaţia clinică în care pe unul dintre maxilare se realizează o protezare parţial mobilă iar pe celălalt o proteză totală, înregistrarea relaţiilor intermaxilare prezintă următoarele particularităţi

este suficientă înregistrarea poziţiei de intercuspidare maximă

se folosesc machete de ocluzie

17

A.

machetele de ocluzie se solidarizează în poziţie de relaţie centricăq

machetele de ocluzie se solidarizează în pozişie de cap la cap propulsie

în determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie ne vom orienta după dinţii restanţi, apreciind corect clerance-ul ocluzal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 296-297)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, verificarea intraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte

modalitatea de inserţie pe câmpul protetic

dacă bordurile de ocluzie prin volum şi poziţie redau plenitudinea obrajilor şi buzelor

18

A.

gradul de adaptare dintre baza machetei de ocluzie şi câmpul protetic

realizarea contactelor tripodice

dacă bordura de ocluzie mandibulară prezintă lăcaşe retentive la nivelul incisivilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 304)

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, manevra condiliană de detrminare a relaţiei centrice prezintă următoatele particularităţi

poziţia de relaţie centrică se obţine prin presiune uşoară în timpul mişcării deschidere-închidere exercitată cu indexul în conductul auditiv extern şi policele pretragian

permite verificarea poziţiei centrice a condililor

19

A.

utilizează deglutiţia pentru poziţionarea mandibulei în relaţie centrică

urmăreşte ca prin tracţiunea către posterior exercitată de muşchii subhioidieni să se determine o poziţie a mandibulei cât mai posterioară

constă în compresiunea bilaterală a maseterilor.

B.

C.

D.

E.

(pag. 307)

Pag. 147 din 157

În cadrul terapiei prin proteze parţial mobilizabile, în etapa de înregistrare a relaţiilor mandibulo-craniene se are în vedere prefigurarea unor parametrii ai ocluziei centrice precum

nivelul şi orientarea planului de ocluzie

rapoartele interarcadice

20

A.

clearence-ul ocluzal

realizarea coridorului bucal

realizarea unităţilor masticatorii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 296)

Tema nr. 65

Etape ale terapiei prin proteze totale: amprentarea



pag. 465-544

Scopul amprentei preliminare este de

realizare a modelului de lucru

realizare a modelului preliminar şi a lingurii individuale

1

A.

determinare a relaţiei centrice

realizare a lingurii standard

determinare a dimensiunii verticale de ocluzie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 470)

După Franz Herbst, deglutiţia se foloseşte pentru modelarea marginala în regiunea

vestibulară labială maxilară

ligamentului pterigo-maxilar

2

A.

retromilohioidiană

linguală centrală

maxilară posterioară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 514)

Obiectivul major al tehnicilor de amprentare mucostatice este

de a nu deforma deloc câmpul protetic în timpul amprentării

de a înregistra cu precizie poziţia vălului palatin

3

A.

de a poziţiona mandibula în relaţie centrică

de a transmite presiunile masticatoii doar la nivelul bolţii palatine

de a înregistra cu precizie jocul formaţunilor mobile de la periferia câmpului protetic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 506)

Argumentul major al adepţilor amprentelor de despovărare la edentatul total este

protezele se găsesc sub presune ocluzală tot timpul

protezele se găsesc sub presiune ocluzală doar câteva ore pe zi

4

A.

închiderea marginală a protezelor totale este opţională

amprentarea preliminară a edentatului total se face simultan la ambele maxilare

determinarea relaţie centrice este opţională

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 467)

Care dintre următoarele repere anatomice se găseşte la nivelul câmpului protetic maxilar

tuberculul piriform

papila incisivă

5

A.

linia oblică externă

frenul lingual

muşchiul milohioidian.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 481)

Obiectivele amprentei preliminare a câmpului protetic edentat total sunt

asigurarea sprijinului

asigurarea retenţiei

6

A.

asigurarea menţinerii crestei reziduale

asigurarea dimensiunii verticale de ocluzie

asigurarea menţinerii poziţiei de postură.

B.

C.

D.

E.

(pag. 471)

Situaţiile clinice care necesită amprentarea prin tehnici de presiune selectivă a câmpului protetic edentat total sunt

creastă balantă anterioară

tuberozităţi maxilare bine reprezentateq

7

A.

creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă

creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atrofică

creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atroficătuberculi piriformi bine reprezentaţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 470)

Care dintre următoarele repere anatomice aparţin câmpului protetic edentat total maxilar

foveele palatine

papila incisivă

8

A.

frenul lingual

ligamentul pterigomaxilar

tuberculii priformi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Pag. 148 din 157

Care dintre următoarele repere anatomice aparţin câmpului protetic edentat total mandibular

tuberozitatea maxilară

tuberculii piriformi

9

A.

muşchiul milohioidian

linia oblică externă

spaţiul retromilohioidian.

B.

C.

D.

E.

(pag. 481-482)

Evitarea reflexului de vomă în timpul amprentării câmpului protetic edentat total se poate face prin

îndiguirea cu un rulou de ceară a lingurii

distragerea atenţiei pacientului

10

A.

utilizarea de hidrocoloizi ireversibili cu timp de priză crescut

pentru prepararea alginatului se utilizează apă puţin mai caldă

îndepărtarea amprentei la un minut de la gelificare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 489)

La controlul amprentei preliminare a câmpului protetic edentat total mandibular se apreciază dacă au fost înregistrate

zona retromilohioidiană

zona de vibraţie a vălului palatin

11

A.

tuberculul piriform

depresiunea creată de muşchiul milohioidian contractat

tuberozitatea maxilară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească portamprentele individuale sunt

se confecţionează pe modelul de lucru

se confecţionează pe modelul preliminar

12

A.

să fie rigidă, indiferent de materialul din care se confecţionează

să nu interfereze cu traiectele procesului coronoid în cursul mişcărilor mandibulare

mânerul să nu intferereze cu acţiunea orbicularului buzei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 500)

Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă finală a câmpului protetic edentat total sunt:

obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor şi o extindere maximă a bazei protezei

repartizarea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure

13

A.

obţinerea unei înălţimi corecte a dimensiunii verticale de ocluzie

poziţionarea mandibulei în poziţia de relaţie centrică

respectarea libertăţii contracţiilor musculare şi realizarea închiderii marginale a protezei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 502)

Etapele comune, valabile în oricare tehnică de amprentare finală a câmpului protetic edentat total sunt:

folosirea unei portamprente individuale

folosirea unei portamprente standard

14

A.

executarea anumitor mişcări de modelare marginală

adaptarea portamprentei individualeutilizarea unuia sau mai multor materiale de amprentare.

utilizarea unuia sau mai multor materiale de amprentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 504)

Metoda Schreinemakers de amprentare a câmpului protetic edentat total prezintă următoarele particularităţi

lingura individuală mandibulară se îngroaşă în regiunea linguală centrală

lingura individuală mandibulară se îngroaşă la nivelul nişei retromilohioidiene

15

A.

portamprentele individuale prezintă borduri de ocluzie

portamprentele individuale nu prezintă borduri de ocluzie

determinarea DVO se face înaintea amprentării.

B.

C.

D.

E.

(pag. 510-511)

Etapele tehnicii LEJOYEUX de amprentare a câmpului protetic edentat total sunt

determinarea dimensiunii verticale de ocluzie

determinarea relaţiei centrice

16

A.

verificarea şi adaptarea portamprentei individuale

verificarea marginilor

amprentarea suprafeţei de sprijin.

B.

C.

D.

E.

(pag. 512)

Pag. 149 din 157

În cadrul tehnicii HERBST de amprentare a câmpului protetic edentat total, mişcările test pentru mandibulă sunt

deschiderea medie a gurii

deschiderea largă a gurii

17

A.

umezirea buzelor

pronunţarea fonemei Ah

manevra Valsalva

B.

C.

D.

E.

(pag. 513-514)

În cadrul tehnicii HERBST de amprentare a câmpului protetic edentat total, mişcările test pentru maxilar sunt

deglutiţia

mimarea fluieratului

18

A.

mimarea surâsului forţat

umezirea buzelor

pacientul tuşeşte.

B.

C.

D.

E.

(pag. 513-515)

Verificarea şi adaptarea intraorală a portamprentelor individuale presupune parcurgerea următorilor timpi

verificarea sprijinului, stabilităţii şi a adeziunii

verificarea lungimiii portamprentei individuale

19

A.

verificarea grosimii portamprentei individuale

realizarea închiderii marginale interne

determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 521)

Care dintre următoarele faze fac parte din tehnica “all oral “ descrisă de Hofmann

amprenta preliminară utilizând port-amprente speciale “Si-Plast”

controlul bazei machetei de ocluzie

20

A.

controlul machetei cu dinţi

amprenta finală utilizând linguri individuale confecţionate din placă de bază

inserarea protezelor finite în cavitatea orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 519)

Tema nr. 66

Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relatiilor intermaxilare



pag. 550-564

În zona frontală, planul de ocluzie are o orientare paralelă cu

planul Camper

linia bipupilară

1

A.

planul bazal mandibular

planul Frankfurt

planul facial

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551)

În zona laterală, planul de ocluzie are o orientare paralelă cu

planul facial

planul orbito-frontal

2

A.

planul Camper

planul bipupilar

planul naso-frontal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551)

În cadrul terapiei prin proteze totale, pentru uşurinţa în determinarea orientătii planului de ocluzie se poate utiliza

plăcuţa Fox

ocluzorul

3

A.

articulatorul total programabil

ocluzometrul Willis

rigla Gyzy.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551)

Metoda antropometrică Willis de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie consideră că segmentul subnazale-gnation este egal cu

segmentul nasion-subnazale

segmentul Ala- Tragus

4

A.

distanţa dintre fanta labială şi unghiul extern al ochiului

segmentul ophrion-subnazale

segmentul gonion-gnation.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 555)

Pag. 150 din 157

Metoda antropometrică Leonardo DaVinci de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie consideră că segmentul subnazale-gnation este egal cu

segmentul Ala- Tragus

segmentul nasion-subnazale

5

A.

segmentul gonion-gnation

segmentul zygion-zygion

segmentul gonion-gonion.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 555)

În cadrul trerapiei prin proteze totale, adaptare şi individualizarea machetelor de ocluzie constau într-o succesiune de etape care au ca scop

determinarea nivelului şi a planului de ocluzie

determinarea relaţiei de postură

6

A.

asigurarea reperelor pentru determinarea relaţiei centrice

obţinerea modelului de lucru

onţinerea închiderii marginale interne.

B.

C.

D.

E.

(pag. 550)

Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei se măsoară între punctele

ophrion

nasion

7

A.

subnazale

gnation

gonion.

B.

C.

D.

E.

(pag. 552)

Metodele antropometrice cu repere preextracţionale de determinare a dimensiunii verticale a etejului inferior al feţei sunt

utilizarea profilometrului Sears

metoda Wright – utilizează fotografii din perioada dentată

8

A.

metoda Swenson – utilizează măşti faciale din polistiren

metoda Boianov

metoda Willis

B.

C.

D.

E.

(pag. 544)

Metodele antropometrice fără repere preextracţionale de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei sunt

metoda compasului de aur Appenrodt

metoda Leonardo DaVinci

9

A.

metoda Silvermann

metoda planului de la Frankfurt

metoda Boianov.

B.

C.

D.

E.

(pag. 555)

Metodele funcţionale de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie sunt

metoda Wild – utilizează teste fonetice care conţin fonema "me"

metoda Silvermann – utilizează teste fonetice care conţin fonema "esse"

10

A.

metoda Robinson – utilizează teste fonetice care conţin fonemele "fe", "ve" plasate la sfârşitul cuvintelor

metoda Wright

metoda Willis.

B.

C.

D.

E.

(pag. 556)

În cadrul trrapiei prin proteze totale, metodele simple de determinare a relaţiei centrice sunt

manevra condiliană

stimularea reflexului de ocluzie molară

11

A.

centrocordul Optow

metoda Patterson

manevra temporală Green.

B.

C.

D.

E.

(pag. 558-559)

În cadrul terapiei prin proteze totale, manevra temporală Green de determinare a relaţiei centrice

are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice

are ca scop obţinerea de contracţii musculare asimetrice

12

A.

se realizează prin compresiune pe fascicolul posterior al temporalului

se realizează prin compresiune pe pterigoidianul extern

compresiunea muscularară se face simultan cu palparea în paralel a condililor mandibulari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 559)

Pag. 151 din 157

În cadrul terapiei prin proteze totale, metodele complexe de determinare a relaţiei centrice sunt

memoria ocluzală Lejoyeaux

autoocluzorul Lende

13

A.

centrocordul Optow

metoda compresiunii pe menton

metoda flexiei forţate a capului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 560-561)

În cadrul terapiei prin proteze totale, solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin

utilizarea unor anse de sârmă în formă de "U"

practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale în ceara bordurilor de ocluzie

14

A.

utilizarea unor materiale de tip Repin

utilizarea hidrocoloizilor ireversibili

folosirea unor ştifturi de interpoziţionare între cele două machete.

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

În cadrul terapiei prin proteze totale, principalele repere necesare alegerii dinţior artificiali sunt

linia mediană

linia caninilor

15

A.

linia incisivilor

linia surâsului

linia orbitale-porion.

B.

C.

D.

E.

(pag. 563)

Principalele inconveniente ale determinării relaţiei centrice la dentatul total derivă din

mobilitatea mandibulei în toate direcţiile

ştergerea reflexelor

16

A.

schimbarea continuă a stării de tonicitate a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

menţinera aceleiaşi stări de tonicitate a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

imbibiţia tisulară postedentaţie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 563-564)

În cadrul terapiei prin proteze totale, metoda stimulării electrice bilaterale Jenkelson de determinare a relaţiei centrice prezintă următoarele particularităţi

se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular

se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici prementonier

17

A.

stimulul întâlneşte ramul motor al nervului trigemen

stimulul întâlneşte ramul senzitiv al nervului trigemen

rezultatul este contracţia musculară echilibrată şi simetrică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

În cadrul terapiei prin proteze totale, după înregistrarea relaţie centrice, verificarea reperelor acesteia urmăreşte

poziţia excentrică a condililor

poziţia centrică a condililor

18

A.

linii mediane corespondente

contact ocluzal pe toată suprafaţa bordurilor machetelor de ocluzie

contact ocluzal doar în zona anterioară a bordurilor machetelor de ocluzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

În cadrul terapiei prin proteze totale, metoda memoriei ocluzale LEJOYEUX de determinare a relaţiei centrice prezintă următoarele particularităţi

se utilizează metoda înscrierii grafice

macheta de ocluzie mandibulară prezintă trei platouri acoperite cu ceară inlay

19

A.

şablonul maxilar prezintă trei ace înscriitoare

şablonul mandibular prezintă trei ace înscriitoare

şablonul maxilar prezintă trei platouri acoperite cu ceară inlay

B.

C.

D.

E.

(pag. 560)

În cadrul terapiei prin proteze totale, metoda autoocluzorului Lende de determinarea a relaţiei centrice prezintă următoarele caracteristici

este foarte precisă

autorul consideră că orice obstacol aşezat pe traiectoria de închidere mandibulară determină glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică

20

A.

dispozitivul de înregistrare este format din şase plăcuţe

dispozitivul de înregistrare este format din două plăcuţe

nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor artificiali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 560-561)

Pag. 152 din 157

În cadrul terapiei prin proteze totale, metoda de determinare a relaţiei centrice cu centrocordul Optow prezintă următoarele particularităţi

sistemul de înregistrare prezintă o plăcuţă maxilară, una mandibulară şi o a treia ca intermediar de fixare

plăcuţa maxilară are un vârf de înscriere grafică plasat anterior şi două vârfuri stabilizatoare în zonele laterale

21

A.

plăcuţa maxilară are patreu vârfuri de înscriere grafică

în zonele laterale ale plăcuţei mandibulare, aparatul prezintă sisteme de fixare ale unor resorturi

se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 561)

Tema nr. 67

Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba machetelor



pag. 568-582

Care din urmatoarele afirmatii privind controlul ocluzorului si al machetelor protezelor totale este falsa?

ocluzorul nu trebuie sa aiba joc in balama

planul median al modelelor sa corespunda cu cel al ocluzorului

1

A.

contrapiulita sa fie desfacuta

pe model sa fie trasate liniile caninilor

pe model sa fie trasata curbura sagitala a crestei edentate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 568)

Daca DVO este marita :

pacientul are un facies imbatranit

santurile peribucale sunt accentuate

2

A.

dintii sunt putin vizibili

pacientul are un facies crispat

rosul buzelor este diminuat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Daca la pronuntarea fonemei V aceasta seamana cu F:

dintii superiori sunt prea scurti

dintii superiori sunt oralizati

3

A.

dintii frontali inferiori sunt lingualizati

macheta superioara este prea extinsa

dintii superiori sunt vestibularizati

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 579)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul machetelor protezelor totale este falsa?

stabilitatea machetei se verifica prin apasari alternative pe zona premolara si molara

macheta nu trebuie sa aiba mentinere la proba

4

A.

controlul extinderii machetei mandibulare se face cu gura intredeschisa

baza machetei superioare nu interfera cu miscarile functionale

baza machetei trebuie extinsa sa cuprinda zona de inchidere palatinala posterioara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 570)

Care dintre urmatoarele afirmatii privind examinarea pacientului protezat total este falsa?

linia mediana interincisiva superioara se suprapune pe planul medio sagital al fetei

curbura vestibulara simetrica

5

A.

fata ocluzala a dintilor superiori sa fie vizibila

vizibilitatea dintilor sa fie corelata cu varsta

curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 571)

Controlul machetei protezei totale superioare presupune:

baza machetei nu va fi dislocata de miscarile functionale

la aplicari alternative de presiune pe zona laterala nu va fi dislocata

6

A.

baza machetei nu trebuie sa se extinda posterior

macheta trebuie sa aiba o mentinere minima

baza machetei nu trebuie sa ocoleasca frenul buzei superioare si bridele

B.

C.

D.

E.

(pag. 570)

Pag. 153 din 157

La examinarea pacientului protezat total din profil:

buza superioara este mai proeminenta decat cea inferioara

buza inferioara este mai proeminenta decat cea inferioara

7

A.

marginea vestibulara a machetei va bomba pragul narinar

daca buzele nu se ating DVO este prea mare

creasta vestibulara proeminenta nu impune corectie chirurgicala

B.

C.

D.

E.

(pag. 571-572)

DVO micsorata se manifesta prin:

aspect imbatranit al faciesului

facies crispat

8

A.

santuri peribucale accentuate

buzele nu intra in contact

rosul buzelor diminuat

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

DVO marita se manifesta prin:

santuri peribucale accentuate

facies crispat

9

A.

buzele nu intra in contact

dintii sunt prea vizibili

facies imbatranit

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

La examinarea pacientului protezat total cu gura intredeschisa se urmareste:

curbura vestibulara sa fie simetrica

linia mediana interincisiva superioara sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei

10

A.

curbura incizala paralela cu marginala a buzei inferioare

armonie dento-somato faciala

intre fetele vestibulare ale premolarilor si obraji sa nu existe spatiu

B.

C.

D.

E.

(pag. 575)

La controlul ocluzorului si al machetelor protezelor totale se verifica:

absenta jocului in balama

pe ocluzor sa fie trasata curbura sagitala

11

A.

pe modele sa fie trasata linia planului de ocluzie

contrapiulita sa nu fie fixata

pe modele sa fie trasate liniile caninilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 568)

Ce conditii trebuie sa indeplineasca arcadele artificiale ale protezelor totale:

dintii realizeaza unitati masticatorii de cate 2 dinti

cei 6 frontali ocupa spatiul dintre cele 2 linii canine

12

A.

linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model

directia curburii sagitale sa fie convergenta cu cea a crestei mandibulare

dintii laterali trebuie montati excentric fata de mijlocul crestei

B.

C.

D.

E.

(pag. 569)

Ce reguli trebuie sa indeplineasca dintii montati pe protezele totale?

sa respecte curbura incizala notata in fisa

dintii sa realizeze unitati masticatorii de 3 dinti

13

A.

dintii laterali sa fie montati pe mijlocul crestei

dintii laterali sa fie montati si pe tuberozitate

dintii laterali montati pana la 0,5 cm de marginea distala

B.

C.

D.

E.

(pag. 569)

Ce obiective se urmaresc la controlul machetelor protezelor totale?

macheta sa aiba mentienere minima

lipsa miscarilor de basculare la presiuni alternative pe zonele laterale

14

A.

extinderea marginilor machetelor se verifica cu gura deshisa maxim

la miscarile functionale machetele nu vor fi mobilizate

baza machetei nu se va extinde la nivelul zonei de inchidere palatinala posterioara

B.

C.

D.

E.

(pag. 570)

La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale se urmareste:

sa respecte limitele functionale ale campului protetic

versantul vestibular sa fie concav

15

A.

versantul lingual al machetei inferioare modelat concav

ceara sa aiba o culoare apropiata de gingia naturala

bazele de ceara acopera 1/3 anterioara a tuberculului piriform

B.

C.

D.

E.

(pag. 570-571)

Pag. 154 din 157

Daca la controlul machetelor protezelor totale exista o diferenta de 1mm intre RC si IM se impune:

pastrarea relatiilor intermaxilare actuale si pe proteza finita

se efectueaza slefuiri selective

16

A.

se vor modifica relatiile intermaxilare pe protezele finite

machetele se tin timp indelungat in gura pentru a permite inmuierea cerii si repozitionarea dintilor

se determina relatiile intermaxilare din nou

B.

C.

D.

E.

(pag. 577-578)

Ce zone ale campului protetic edentat se despovareaza?

tuberculul piriform

sutura intermaxilara

17

A.

papila incisiva

exostozele

zona de inchidere palatinala posterioara

B.

C.

D.

E.

(pag. 581)

Ce reguli se respecta cand se graveaza modelul pentru proteza totala?

gravarea se face de catre tehnician

profunzimea sa fie de 2/3 din depresibilitatea tesuturilor

18

A.

profunzimea sa fie mai mare pentru valurile palatine verticale

profunzimea sa fie mai mare pentru valurile palatine orizontale

gravarea se face pe modelul functional

B.

C.

D.

E.

(pag. 580-581)

Ce reguli trebuiesc respectate atunci cand se foliaza modelul preliminar pentru proteza totala?

zonele foliate sunt stabilite de catre medic

grosimea zonelor foliate variaza intre 0,25 si 1 mm

19

A.

tehnicianul va hasura pe model zonele foliate

se va corela folierea torusului cu rezilienta crestelor

crestele milohioidiene ascutite nu se foliaza

B.

C.

D.

E.

(pag. 581)

Corectarea DVO la proba machetelor se poate face:

prin lipirea unor benzi de ceara pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor

scoaterea din ceara a dintilor si montarea unui val de ceara

20

A.

prin lipirea unor benzi la nivelul dintilor frontali

cand DVO este prea mare se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare

remontarea dintilor in ceara respectand DVO corecta

B.

C.

D.

E.

(pag. 576-577)

Tema nr. 68

Verificarea si adaptarea protezelor mobile



pag. 583-593

Care dintre urmatorii factori nu cauzeaza bascularea protezelor?

montarea dintilor pe mijlocul crestei

montarea dintilor excentric

1

A.

erori de amprentare

folierea insuficienta a torusului palatin

rezilienta crescuta a mucoasei fixe

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 586)

La o proteza corect efectuata:

dintii sunt pozitionati excentric pe creasta

fata interna prezinta asperitati

2

A.

fata externa este lustruita

limita posterioara a protezei maxilare este ingrosata

marginile protezei sunt subtiri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 585)

Care dintre urmatoarele cauze nu provoaca bascularea protezei:

atrofii accentuate ale osului alveolar

rezilienta crescuta a mucoasei fixe

3

A.


situarea arcadelor in culoarul neutral

extinderea protezei pe 2/3 ale tuberculului piriform

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 586)

Pag. 155 din 157

Care dintre urmatoarele cauze nu provoaca bascularea protezei de pe campul protetic:

erori de amprentare

atrofia exagerata a crestei alveolare

4

A.

folierea torusului palatin

montarea dintilor in afara crestei edentate

lustruirea fetei externe a protezei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 586)

Care dintre urmatoarele indicatii privind igiena protezei si cavitatii orale nu este adevarata:

proteza se va spala cu pasta de dinti

protezele se mentin in solutii de curatat in timpul noptii

5

A.

proteza se va spala cu sapun si apa

gingiile se vor masa si curata zilnic

igienizarea protezei se face deasupra unui vas cu apa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 591-592)

Pentru controlul mentinerii protezei se fac urmatoarele teste:

tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentru verificarea inchiderii in zona centrala lingual

tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentru verificarea inchiderii la nivelul tuberculului piriform

6

A.

presiune vestibuo-orala pe fata vestibulara a incisivilor pentru zona centrala linguala

tractiune verticala pentru aprecierea inchiderii totale

tractiune pe fata vestibulo-orala a incisivilor inferiori pentru controlul inchiderii in zona linguala centrala

B.

C.

D.

E.

(pag. 586-587)

Pentru retusarea protezelor se respecta urmatoarele reguli:

pacientul va purta proteza cel putin 6-8 ore inainte de control

se marcheaza zonele fara leziuni cu creion chimic

7

A.

se folosesc freze de marimi corespunzatoare pentru piesa dreapta

fata interna se lustruieste in urma retusarii

primul control se face la 24 de ore dupa inserarea protezelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 583)

Ce se urmareste la controlul extra-oral al protezei?

dintii sa fie aliniati corect

fata interna poate prezenta plusuri

8

A.

limita posterioara a protezei este ingrosata

fata interna a protezei nu prezinta urme de gips

marginile protezei sunt rotunjite

B.

C.

D.

E.

(pag. 585)

Pentru controlul stabilitatii protezei se verifica:

absenta bascularii in plan frontal cu presiune digitala la nivelul incisivilor

absenta bascularii in plan transversal cu presiune digitala la nivelul premolarilor si molarilor

9

A.

dintii sa fie montati in culoarul neutral

proteza se extinde pe 1/3 din tuberculul piriform

dintii sa fie montati pe mijlocul crestei

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacente protezelor totale se datoreaza:

contacte premature

imperfectiuni ale bazei protezei

10

A.

DVO prea mica

DVO prea mare

supraextensia marginilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 584)

Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacente protezelor totale se datoreaza:

igienei orale deficitare

boli sistemice si avitaminoze

11

A.

corp strain sub proteza

nerespectarea planurilor de ocluzie

fata interna nu a fost lustruita

B.

C.

D.

E.

(pag. 584)

Lipsa mentinerii protezelor totale este cauzata de:

contacte premature

supraextinderea marginilor

12

A.

perforatii ale bazei

supreaextensia marginilor

marginile protezei sunt rotunjite

B.

C.

D.

E.

(pag. 586-587)

Pag. 156 din 157

Ce factori contribuie la pierderea stabilitatii protezelor totale?

margini prea scurte ale protezei


13

A.

DVO prea mare

plasarea incorecta a planului de ocluzie

DVO prea mica

B.

C.

D.

E.

(pag. 586)

Cauzele bascularii transversale a protezelor totale pot fi :

montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei

montarea dintilor laterali in afara crestei

14

A.

extinderea bazei pe 1/3 din tuberculul piriform

atrofii accentuate ale osului alveolar

rezilienta scazuta a mucoasei fixe

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Cauzele bascularii transversale a protezelor totale pot fi :

erori de amprentare

atrofia exagerata a crestei alveolare

15

A.

folierea torusului palatin

extinderea pe 2/3 a tubercului piriform


B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Ce masuri se iau in vederea imbunatatirii mentinerii protezei totale?

se degajeaza frenul buzei superioare

se subtiaza si se scurteaza marginile la nivelul zonelor Eisenring

16

A.

se scurteaza marginile la nivelul tuberculului piriform

se scurteaza la nivelul zonei de inchidere posterioare

se degajeaza ligamentul pterigo-maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Ce masuri de igiena se recomanda pacientului purtator de proteze totale?

sa curete proteza cu pasta de dinti

sa curete si maseze zilnic gingiile cu o periuta moale

17

A.

sa curete proteza cu sapun

sa pastreze proteza intr-o solutie de curatat pe timpul noptii

sa nu foloseasca substante adezive

B.

C.

D.

E.

(pag. 591-592)

Ce probleme poate intampina purtatorul de proteze totale:

masticatie dificila

inflamatia mucoasei crestei edentate

18

A.

la incizia alimentelor protezele se desprind

dificultati in vorbire

disconfort produs de purtarea protezelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 592)

Corectarea relatiilor ocluzale ale protezatului total se face:

cu ajutorul hartiei de articulatie pe fiecare hemiarcada

cu ajutorul pietrelor de mici dimensiuni

19

A.

se verifica montarea corecta a dintilor

mandibula este condusa de catre medic in RC

se foloseste hartia de articulatie in forma de potcoava

B.

C.

D.

E.

(pag. 590)

Care sunt zonele la nivelul carora pot aparea frecvent leziuni la purtatorii de proteze totale?

torusul-mandibular

bridele vestibulare laterale

20

A.

crestele acoperite de mucoasa rezilienta

zonele retentive ale crestelor edentate

tuberozitatea maxilara

B.

C.

D.

E.

(pag. 583)

Pag. 157 din 157

Documents

MEDICINA DENTARA 5 Care este teritoriul anesteziat obtinut ... · Anestezia nervului alveolar inferior- repere: creasta temporala situata medial si posterior de marginea anterioara