Memoriu Mediu Sf.gheorghe

5/25/2018 Memoriu Mediu Sf.gheorghe

1/44

PHARE CES 2006/018-147.04.03 -Lot 1: Asistenta tehnic pentru pregtirea unor lucrri de modernizare a unor staii de cale ferat din RomniaProiect Tehnic Memoriu pentru protectia mediului, staia c.fSfntu Gheorghe pag.1/44

MEMORIU

I. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului i investiiei:MODERNIZAREA UNOR STAII DE CALE FERAT DIN ROMNIA

STAIA C.F. SFNTU GHEORGHE

1.2. Amplasamentul obiectivuluiStaia Sfntu Gheorghe este situata din punct de vedere administrativ n judeul Covasna,

municipiul Sfntu Gheorghe, intrepoziiile kilometrice pe linia de cale ferata Braov - Deda.- Km.cap. X : Km 31+391,55direcia Braov- Km.cap. Y : Km 32+500, direcia Deda

Staia de cale ferata Sfntu Gheorghe este amplasata in intravilanul oraului Sfntu Gheorghein incinta complexului feroviar. Accesul se face din strada Grii.

Cldirea de cltori este amplasat n intravilanul oraului, pe un teren fr pante semnificativei se nvecineaz cu:- la nord: Magazie

- la est: Dispozitivul de linii CF- la sud: Magaziai Poliia TF- la vest: Piaa Grii

Lucrrile se vor realiza pe amplasamentul actualei staii de cale ferata.

1.3. Proiectantul lucrrilor:Rom Capital Invest, Consis Proiect, ISPCF SA i PROIECT CF.

1.4. Beneficiarul lucrrilorCompania Naionala de Cai Ferate CFR S.A.

1.5.Titularul investiieiMinisterul Economiei i Finanelor OPCP

1.6. Faza de proiectare:PT+DE

1.7. Valoarea estimativa a investiiei: mii euro, din care pentru protecia mediului mii euro.

1.8. Perioada de execuie propusaLucrrile se vor executa ealonat pe o perioada de 24 luni de la nceperea lor.

II. DATE SPECIFICE OBIECTIVULUI


2/44


Prezenta documentaie ce face parte din Portofoliul de proiecte PHARE CES 2006 LOT 1 afost elaborat cu respectarea prevederilor Sistemului de Management Integrat, sistem certificat de ctre

O.C.S. - A.F.E.R. prin: certificatul SR EN ISO 9001:2008 SMC nr.147 pentru Calitate, certificatul OHSAS 18001:2008SSO nr.018 pentru Sntate i Siguran Ocupaional, certificatul SR EN ISO 14001:2005 SMM nr.043 pentru Mediu.

2.1. Oportunitatea investiiei

Pentru a dezvolta o infrastructur feroviar modern i sigur care s ntruneasc necesitile detransport tot mai mari i care s fie n conformitate cu Directivele Uniunii Europene, Romnia ademarat n 1993 un program fundamental de reabilitare a cii ferate beneficiind de finanare din parteaIFI i Comisia European (programe ISPA i PHARE), care a crescut ncepnd cu 1 ianuarie 2007,

cnd Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene, fiind astfel eligibil pentru primirea deFonduri de Structur si Coeziune pentru perioada 2007-2013.Reeaua naionala de cale ferata cuprinde aprox. 1000 de Staii de Cale Ferata in Romnia.Acestea sunt parte integrata a infrastructurii feroviare condusa de ctre CNCF CFR S.A.,

cu excepia anumitor domenii specifice / domenii de interes public, care aparin autoritarilor locale dinfiecare jude din Romnia.

Nivelul de calitate al serviciilor din numeroase staii este foarte sczut si acest lucru afecteazin mod negativ imaginea clienilor si a calatorilor asupra transportului feroviar.

In aceasta privina Guvernul Romniei prin legea HG 1254/2002 (cu amendamentele incluse inHG Nr 870/2003) a stabilit garanii pentru finanarea externa si / sau interna (MinisterulTransporturilor) pentru reabilitarea Staiilor de Cale Ferata si a aprobat un program pentru

modernizarea acestora in principalele orae din Romnia.Obiectivul acestui program este de a promova transportul feroviar prin creterea calitii

serviciilor oferite calatorilor.Obiectivul General al lucrrilor de reabilitare este de a face mai atractive serviciile oferite

prin transportul feroviar, prin contribuirea la dezvoltarea reelei modale de transport si ladezvoltarea regionala. Investiiile nu trebuie considerate doar pentru dezvoltarea infrastructurii ci signdite in scopuri de marketing pentru a furniza servicii mai bune pasagerilor.

Interveniile de reabilitare se adreseaz nevoilor pasagerilor caii ferate, angajailor, persoanelorcu dezabilitati si a comunitarii locale in sens larg. Acestea includ mbuntirea accesului (la si ctrestaii), zonele destinate pasagerilor si servicii la standarde europene, mbuntirea siguranei, cldirimodernizate, precum si unele dezvoltri comerciale minore (att pentru pasageri cat si pentrulocuitori).

Expertiza tehnica recomanda masurile de intervenie la structura de rezistenta a cldirii decalatori condiionate de starea tehnica a construciei existente , de transformrile funcionale si deamenajrilepropuse in proiectul pentru Modernizare StaiaC.F. Sfntu Gheorghe .

Se consider ca necesare urmtoarele intervenii la nivelul infrastructurii cldirii Staiei CFSfntu Gheorghe:

Refacerea planseelor(tavane) de peste parter, prin inlocuirea elementelor de grinzi de lemndeteriorate, sau care prezinta deteriorari locale in special in zona reazemelor.

Descarcarea tavanelor de termoizolatia existenta, si inlocuire cu termoizolatie usoara capolistiren expandat 10cm rezistent la foc, dispus intre grinzile de sustinere a tavanului. Peste

aceste grinzi se va aplica o astereala de 5cm grosime din dulapi de rasinoase asamblate de grinziprin suruburi


3/44


Refacerea planseelor de peste etaj(pod necirculabil), prin inlocuirea elementelor de grinzi delemn deteriorate, sau care prezinta deteriorari locale in special in zona reazemelor.

Descarcarea podului necirculabil de termoizolatia existenta, si inlocuire cu termoizolatie

usoara ca vata minerala sau polistiren expandat rezistent la foc, dispus intre grinzile desustinere a podului. Peste aceste grinzi se va aplica o astereala de 2.5cm de scandura pentrucirculatia personalului in intretinerea podului.Se vor demola hornurile din pod.

Refacerea sarpantei din lemn si a lucarnelor , prin inlocuirea elementelor deteriorate , si prinrefacerea si rigidizarea nodurilor formate de capriori, stalpi(popi), clesti, pane de coama sau decamp,

Plombari de fisuri de suprafata (mpanari,rostuiri,injectari) daca se descopera existentaacestora n urma unor cercetari extinse(sub reparatii de tencuieli).

Marirea suprafetei active a diafragmelor prin nzidirea tuturor golurilor, care au fost desfacute

n decursul timpului sau care nu mai sunt necesare dupa reabilitarea,refunctionalizarea cladirii.Foarte important este consolidarea diafragmelor de capat prin marirea suprafetei active. Daca se constata tasari diferentiate vizibile prin prezenta crapaturilor in zidarie si /sau fundatie,

atunci se vor lua masuri de consolidare locala a fundatiei(plombe, de beton armat)care constaudin saparea pe zona fisurii la o adancime de 30cm fata de talpa fundatiei in plan vertical, cat sio depasire de 1m atat in stanga cat si in dreapta fisurii pe directia axei fundatiei.Aceasta se vacompacta local, apoi se va crea o carcasa din armatura sub talpa fundatiei si apoi se va turna

betonul C16/20, pana la nuivelul cuzinetului.Prin aceasta se realizeaza sporirea suprafetei desprijin si marirea capacitatii portante a terenului de fundare.

Refacerea tencuielilor interioare(n special la subsol) si exterioare (soclul cladirii)compromisecu folosirea tencuielilor poroase, care sa permita aerisirea zidariei din caramida. Refacerea

pardoselilor necorespunzatoare(cele din beton din subsoluri cu includerea straturilor dentrerupere a capilaritatii). Refacerea instalatiilor la nivelul standardelor actuale.

Prin documentaia elaborata de S.C. Proiect CF Bucureti S.R.L., se prevd lucrri demodernizare ale staieicf ce vizeaz:

- cldirea de calatori in vederea aducerii acesteia la standarde europene att ca spatii deexploatare feroviara cat si de servire a publicului calator;

- amenajride peroane , copertine si treceri la nivel , care sa aducgara la nivelul unei euro-staii.

2.1.1.Scopul si importanta obiectivului de investiiiAsisten tehnic privind pregtirea unor lucrri de modernizare a unor staii de cale ferat din

Romnia cu referire la staia de cale ferata Sfntu Gheorghe i propune modernizarea, acesteia.Prin realizarea investiiei vor aprea urmtoarele facilitai:

reducerea distantelor de parcurs de la punctul de parcare, garare la punctele de staionare latren,

dezvoltarea socio-economica a zonei, asigurarea unor locuri de parcare care se vor afla sub supraveghere permanenta, alinierea la

strategia de dezvoltare locala a municipiului Sfntu Gheorghe

2.1.2. Utilitatea publica, modul de ncadrare in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului

Regimul juridicConform Certificatului de Urbanism nr.73/18.02.2009, prelungit n data de 18.02.2010, terenulsituat n intravilanul Municipiului Sfntu Gheorghe.


4/44


Regimul economic

Folosina actuala: construcii si cai de comunicaii feroviare.

Cldirea de calatori nu este clasificat ca monument istoric .

Regimul tehnicCertificatul de Urbanism a fost emis pentru ntocmirea Proiectului tehnic si solicitarea

Autorizaieide construire

2.2. Istoricul zoneiStaia de cale ferat Sfntu Gheorghe din punct de vedere administrativ aparine de R.C.F.

Brasov i este amplasat la km.32+222,85 pe linia Braov - Deda.

Cldirea de Cltori a staiei CF SFNTU GHEORGHEeste amplasat la km 32+222,85, pe parteastng a liniei Braov - Deda, a fost construita in anul 1891 si are un regim de innaltime S+P+1E pe

partile laterale si P+2E pe zona centrala.Acoperiul este de tip arpant din lemn i nvelitoare din igl, colectarea apelor realizndu-se

prin jgheaburi i burlane din tabl zincat. Finisajul exterior este realizat din tencuieli stropite cuzugrveli lavabile de culoare alb. Pe conturul cldirii este executat un soclu din tencuieli dricuite penlimea de 1,20 m, de culoare maron. Tmplria exterioar este din lemn de culoare maro, degradati uzat n timp. Finisaje interioare: pardoselile sunt executate din ciment sclivisit, parchet, parchetlaminat, duumea i gresie; zugrveli lavabile la pereii i tavane; tmplria interioar este din lemn derinoase.

Amplasamentul este situat in zona estica a municipiului Sfntu Gheorghe, pe locul actualeistatii de cale ferata ce urmeaza a fi modernizata, remodelata structural si arhitectural.

2.3.Caracteristicile amplasamentuluiMunicipiul Sfntu Gheorgheeste reedina judeului Covasna.Din punct de vedere morfologic, terenul este dominat de relieful orizontal al luncii

aluvioanare a Oltului, Terenul n zona amplasamentului este stabil fr accidente naturale sauartificiale. Morfologic bazinul Sfntu Gheorghe face parte din marea depresiune intracarpatic aBraovului, i este ncadrat la vest de munii Baraolt, la nord de munii Bodocului, la est dedepresiunea Trgu Secuiesc i la sud de depresiunea Brsei.

Pe glob Sfntu Gheorghe este situat la 25 79`` longitudine estica si 4587`` latitudine nordica.Din punct de vedere geologicbazinul intramontan ai rii Brsei este constituit din depozitede molas pliocen-pleistocene depuse peste un fundament de vrst cretacic.

Depozitele cretacice -sunt depozite n facies de fli, fiind larg dezvoltate n zonele muntoaseadiacente de ram, reprezentate de munii Bodoc i Baraolt, precum i subasmentul depozitelor demolas pliocen-pleistocene.

Ele aparin stratelor de Sinaia (Valanginian-Hauterivian), stratelor de Bistra inferioare(Barremian-Aptian inferior) i stratelor de Bistra superioare (Apian superior-Albian).

Depozitele pliocene repauzeaz discordant i transgresiv peste fundamentul cretacic, formndumplutura bazinului intramontan . n cadrul formaiunii s-au realizat trei separaii litostratigrafice:orizontul argilos-nisipos inferior, care debuteaz printr-o brecie argiloas verzuie cu elemente de

gresii, microconglomerate i calcare, peste care se dezvolt o secven argilo-nisipoas cenuie custrate de lignit; orizontul marno-argilos mediu este caracterizat prin faciesul su predominant marnoscenuiu, n care se intercaleaz argile cenuii i lentile de nisipuri, cu strate de lignit; orizontul argilo -


5/44


nisipossuperior reprezint o alternan foarte strns de argile i nisipuri cenuii i subordonat, marnecenuii cu strate de lignit.

Depozitele cuaternare sunt larg rspndite n bazinul Sf. Gheorghe i sunt reprezentate prindepozite pleistocen inferioare, pleistocen superioare, holocen inferioare i holocen superioare.

Pleistocenul inferior apare la zi pe rama vestic a bazinului, fiind deseori acoperit de o pturconinnd depozite deluvial-proluviale i este reprezentat printr-o alternan strns de nisipuri i argilecenuii cu strate de lignit.

Nivelul hidrostatic: -nu a fost interceptat apa freatic.Zon de seismicitate -Din punct de vedere al macrozonrii seismice, conform P100/2006,

Municipiul Sfntu Gheorghe, se ncadreaz n urmtorii parametri:- accelerata terenului pentru proiectare: ag=0.20g;-perioada de col: T=0,7s.

(conform Codului de proiectare seismic, P100/1 2006, partea I)Clasa de importan, conform Codului de proiectare amintit, este III,Categoria de importan, conform Hotrrii de Guvern 766 / 97, C (medie).

Clima i fenomenele naturale specifice

Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 7,6C icantiti medii de precipitaii de 581,4 mm, regim ce corespunde unei clime continentale dedealuri i pduri cu altitudine de 200-800 m. Temperatura minim a aerului coboar pn la cca. -32Cn lunile de iarn i atinge valori maxime de cca. +37C n cele de var.

Principalele caracteristici meteorologice observate la staia Sfntu Gheorghe sunt urmtoarele:

Temperatura aerului

Temperatura medie anual 7.6CTemperatura medie a lunii celei mai reci -4,7CTemperatura medie a celei mai calde 18,0CTemperatura maxim absolut 37,8CTemperatura minim absolut -32,0C

Precipitaiile atmosfericeCantiti medii anuale 581,4 mmCantiti medii lunare cele mai mari 98,1 mmCantiti medii lunare cele mai mici 22 mmCantitatea maxim czut n 24 de ore 81,2 mm

-adncimea de nghe se consider la -1,00 m, de la cota terenului natural sau amenajat.Amplasamentul obiectivului este situat in :

-zona climatica IV, conform S.R. 1907 / 1997 : te = 21 o C ;-zona eoliana IV, conform S.R. 1907 / 1997 : viteza de calcul a vantului , vc = 4,1 m / s .

Amplasamentul studiat al obiectivului are urmtoarele caracteristici:- are stabilitatea general i local asigurat;-nu este supus viiturilor de ap ;- nu prezint accidente subterane: beciuri, hrube, etc;


6/44


2.4. Lucrri proiectate2.4.1.Cldirea de calatori

Se vor recompartimenta/reorganiza spatiile interioare din punct de vedere funcionalpentru castaiasa corespunda normelor europene.

Masurile de intervenie, consolidare si reabilitare ale cldiriide calatori constau in : Refacerea planseelor de peste etaj(pod necirculabil), prin inlocuirea elementelor de grinzi de

lemn deteriorate, sau care prezinta deteriorari locale in special in zona reazemelor. Descarcarea podului necirculabil de termoizolatia existenta, si inlocuire cu termoizolatie

usoara ca vata minerala sau polistiren expandat rezistent la foc, dispus intre grinzile desustinere a podului. Peste aceste grinzi se va aplica o astereala de 2.5cm de scandura pentrucirculatia personalului in intretinerea podului.Se vor demola hornurile din pod.

Refacerea sarpantei din lemn si a lucarnelor , prin inlocuirea elementelor deteriorate , si prinrefacerea si rigidizarea nodurilor formate de capriori, stalpi(popi), clesti, pane de coama sau decamp,

plombari de fisuri de suprafata (mpanari,rostuiri,injectari) daca se descopera existentaacestora n urma unor cercetari extinse(sub reparatii de tencuieli).

marirea suprafetei active a diafragmelor prin nzidirea tuturor golurilor, care au fost desfacuten decursul timpului sau care nu mai sunt necesare dupa reabilitarea,refunctionalizarea cladirii.Foarte important este consolidarea diafragmelor de capat prin marirea suprafetei active.

Refacerea tencuielilor interioare(n special la subsol) si exterioare (soclul cladirii)compromisecu folosirea tencuielilor poroase, care sa permita aerisirea zidariei din caramida.

Refacerea instalatiilor la nivelul standardelor actuale.

Refacere elementelor nestructurare, constau din: pereiide compartimentare; refacerea faadelor cu materiale durabile calitativ corespunztoare celor

existente; refacerea finisajelor interioare (tencuieli, zugrveli, vopsitorii, etc.); refacerea pardoselilor; revizuirea asterealei, elementelor de cornia, nvelitorii, ulucilor, burlanelor si a

tuturor accesoriilor; refacerea trotuarelor;

refacerea sistematizrii verticale cu prevederea de rigole si pantecorespunztoareprecum si asigurarea colectriiapelor pluviale; refacerea canalizriiapelor pluviale si menajere; revizuirea reeleide distribuiepentru apa rece ; refacerea instalaieielectrice; refacerea instalaieideprotecie.

Prin realizarea lucrrilorde consolidare prezentate cldireava avea valorile gradului nominalde asigurare la aciuniseismice, apropiat de valoarea 1.00, similara construciilornoi.

Lucrrile de modernizare pentru cldirea de calatori sunt:- recompartimentarea spatiilor interioare funciede necesitilebeneficiarului (CN CFR SA) inceea cepriveteactivitilecu caracter feroviar ;

-afectarea unor spatii mai generoase publicului calator.


7/44


Refuncionalizarea actualelor spatii de la parterul si etajul cldirii au avut in vedere si cerinelenormelor UIC 413 Msuri pentru facilitarea cltoriei pe calea ferat si UIC 410 Eurogri.

Compartimentrile interioare necesare refuncionalizrilor se vor face cu perei din gipscarton. Finisaje interioare se refera la refacerea tuturor finisajelor interioare la finalizarea lucrrilor de

consolidare prevzute n proiectul de structur, dup cum urmeaz: pardoseli din parchet n birouri i spaiile de lucru, gresie n bi, grupuri sanitare i

oficii,marmor n holul principal; tencuieli obinuite i zugrveli i var lavabil la perei; faian la bi la grupuri sanitare i

oficii ; tavane false din gipscarton rezistent la incendiu la tavane ;

Finisaje exterioare. tencuieli driscuite locale, inchiderea fisurilor ;

placarea cu 8 cm termoizolatie polistiren expandat ; crearea de ancadramente din polistiren ; aplicarea sistemului de armare cu plasa din fibra si finisarea prin driscuiri subtiri ; aplicarea amorsajului si a zugravelilor lavabile soclul va fi din gresie (de exterior) pe o inaltime de 1.5 m, dispus perimetral. Sistemul de invelitoare va fi tip Lindab ,din tigla metalica profilata(ondulata), iar sistemul de

colectare si drenare al apelor pluviale de pe cladire se va executa din jheaburi si burlane dintabla , compatibil cu sistemul de invelitoare tip Lindab. Apele pluviale drenate prin acestesisteme nu vor fi libere la teren ci se vor drena subteran prin conducte PVC ce fac legatura cucaminele de canalizare.

Placajul de sub copertina principala existenta de la linia(1), se va executa din pavele (de

calitate superioara) rezistenta la inghet dezghet ,Pentru pavajul din jurul cladirii se va adoptapavaj de t ip pavele, care confera atat estetica arhitecturala cat si eventuale interventii rapide sifara demolare in intretinerea traseelor de instalatii subterane.

Se va schimba intregul sistem de tamplarie existent degradat,, prin introducerea unui sistem detamplarie din PVC

2.4.2. Alte construcii si facilitai n staia de cale ferataProiectul mai prevede:

Construirea unui perondin beton armat prefabricat cu 6,50 m lime i 400,00 m lungime ntreliniile II si III si a unui peron ntre liniile III si 5, cu lungimea de L=100m , limea 4,20m i

nlimea de la nivelul superior al inei liniei5 la h= 0,55m.- Peroanele vor fi marcate cu benzi avertizoare pentru persoane cu disfuncii de vedere isemnale vizuale pentru persoanele cu disfuncii auditive (pictograme),

- Construire copertinape structur metalic i acoperit cu policarbonat care va acoperi peronulntre liniile II si III , cu rol de protecie mpotriva ploii i a zpezii. Fundaiile stlpilorcopertinei se vor realiza din beton armat.

- Realizare gard de protecie din plas de srm pe nlimea de 1, 50 m, intre liniile Ii II, petoat lungimea peronului,

- Realizare de treceri la nivel pietonalepentru accesul cltorilor, a persoanelor cu dizabilitii a electrocarelor, de la peronul principal la peronul intermediar nou i respectiv la liniile IIiIII.

2.4.3.Cai de acces


8/44


Zona de acces spre cldirea de calatori , dinspre Piaa Grii, este n momentul actual organizatconform plan situatie. Suprafaa carosabil a pieei este finisat cu asfalt.

2.4.4. ParcriIn conformitate cu prevederile pentru fluidizarea traficului de cltori sunt realizate in

PiaaGrii spaii de parcare organizate pentru:- autoturisme- taximetre

Ca urmare a modernizrii staiei CF Sfntu Gheorghese impune amenajarea pieei grii, prinlucrri de reorganizare a spaiilor de parcare pentru cltori i personalul CFR .

Astfel, parcrile din piaa grii de peterenul CFR, se vor amenaja n conformitate cuprevederile Normativului P132 /93 privind proiectarea , execuia , i exploatarea parcajelor urbane, n

spaiul dintre magazia existent i cldirea CED ce se va amenaja, cu acces la peronul principal pe de o parte i la strad de cealalt parte .

Amenajrile Primriei din Municipiul Sfntu Gheorghe vor fi corelate cu lucrrile prevzutepentru modernizarea staiei, n vederea mbuntirii calitii serviciilor pentru cltori.

In PiaaGriise vor delimita , prin marcaje specifice, 2 spatii de parcare pentru persoanelecu dizabilitati.

2.4.5. Platforma betonata pentru depozitarea deseurilorPentru depozitarea containerelor cu deseuri rezultate din exploatarea statiei se prevede o

platforma din beton ingradita si prevazuta cu sifon de scurgere a apelor pluviale. Spalarea platformeise va face la nevoie prin intermediul unui robinet de dublu serviciu .

2.4.6.Staia de cale ferata2.4.6.1.Suprastructura c.f.

Lucrrile de modernizare a staiei CF Sfntu Gheorghe s-a facut n conformitate cuprescripiile normelor UIC 140-0-2001, UIC 741-OR-2007, UIC 410 Eurogri, UIC-413-R.

Conform cerintelor beneficiarului Compania Nationala de Cai Ferate C.F.R. S.A.,Sucursala Regionala Braov, i inand cont de faptul ca n varianta aprobat de sistematizare a staieiSfntu Gheorghe se prevede construirea a dou peroanelate ntre liniile:

Prin proiectarea noului dispozitiv cf si reducerea numarului de linii cf s-au adus modificariasupra intregului dispozitiv existent.

Peronul proiectat ntre liniile II si III este peron nalt, avnd cota la +0,55, fata de NSSproiectat, cu latimea de 6,50m i lungimea de 400m. Peronul va fi acoperit pe zona central pe toatlungima de o copertin pe structur metalic .

Peronul intermediar nou, ntre liniile III i V, n lungime de L=116m,culimea de l = 4,20 mi nlimea fa de nivelul superior al inei liniei II, de h= 0,55 m.

Att tronsoanele de linie rmase pe amplasamentul existent cat si linia III pe noul amplasamentse vor executa dup cum urmeaz:

- refacie cu in tip 49 pe traverse de beton placate T13,cu poza de 1667 traverse/km, cuprindere tip K , in aliniament, sau traverse de lemn in curbe cu raze mai mici de 350m, peliniaV

- refacie cu in tip 60 pe traverse de beton placate T17, cu poza de 1667 traverse/km,cu

prindere tip K , pe liniile in aliniament, sau traverse de lemn pe liniile in curb cu raze maimici de 350m, pe liniile II i III.

- restul liniilor din staie rmn pe vechiul amplasament;


9/44


Prin proiectarea noului dispozitiv cf si reducerea numarului de linii cf s-au adus modificariasupra intregului dispozitiv existent.

Prisma caii se va realiza la forma si dimensiunile conform STAS 3197/1-1991, cu materialcorespunzator rezultat din ciuruirea celui existent si cu piatra sparta noua, calitatea I, sort 31-63mm(SR-2246/96), compactndu-se si profilndu-se in mod corespunzator. Prisma caii s-a prevazut cugrosimea unica de 30 cm, sub talpa traversei si latimea de 50 cm la capatul traversei. Piatra sparta din

prisma caii va avea caracteristicile conform SR EN 13450.n cadrul lucrrilor de modernizare a staiei CF Sfntu Gheorghe, mai sunt cuprinse i alte

lucrri ce fac obiectul altor documentaii cum ar fi :- Lucrri la infrastructura liniilor ferate, dup cum urmeaz :

- executarea de drenuri longitudinale si transversale noi- lucrri de refacere a platformei cii i asigurarea scurgerii apelor spre drenuri ;

-Demolarea platformelor existente i executarea unui peron lat ;

- Executarea unei copertine la peronul nou construit, ;- Realizarea unui gard de protecie intre liniile I i II ;

n cadrul lucrrilor de modernizare a staiei c.f. Sfntu Gheorghe mai sunt cuprinse i altelucrri ce fac obiectul altor documentaii cum ar fi :

lucrri de refacere a platformei cii i asigurarea scurgerii apelor spre drenuri ; demolarea platformelor existente

2.4.6.2.Prisma ciiPrisma caii se va realiza cu material corespunztor rezultat din ciuruirea celui existent (i

anume se va refolosi n proporie de 40 %) i cu piatra sparta noua, compactndu-se i profilndu-se

n mod corespunztor, asigurndu-se grosimea de 0,30 m sub talpa traversei.2.4.6.3.Terasamente c.f.

Pentru mbuntirea calitii portantei se vor folosi urmtoarele metode:- Scarificarea terasamentului c.f.;- Compactarea pana la atingerea gradului de compactare de 96 % -98 %,- Aternerea de straturi elementare in grosime maxima de 0,20 m (amestec de pmnt argilos si

fragmente de calcar degradat, sau loess galben) si compactarea lor,- Suprafaa terasamentului se va amenaja cu opanta unica de 4 % sub fiecare linie spre drenuri;- Realizarea platformei caii,- Lucrrile de umplutura, acolo unde este cazul, vor fi precedate de executarea pe taluze a

treptelor de nfrire. Acestea se vor executa pe msura avansrii pe nlime a umpluturilor.Depunerea materialului in umplutura se va executa longitudinal in grmezi dispuse la o distantacorespunztoare pentru asigurarea unui consum minim de energie la mprtiere.

Lucrrile de umplutura se vor ntrerupe pe timpul ploilor intense si ninsorilor abundente,materialele necompactate surprinse de precipitaii vor fi lsate sa se usuce sau sa se dreneze pana laobinerea umiditii admise pentru compactare, sau vor fi ndeprtate din lucrare.

2.4.6.4.Stratul de repartiieStratul de repartiie va avea forma si dimensiunile conform standardelor in vigoare si va fi

alctuit din pietri neciuruit.Materialul va fi bine compactat, gradul de compactare realizat trebuind sa fie minim 98 %.

2.4.6.5. Protecia instalaiilor din cale i vecintate (daca este cazul)In perioada de execuie a noii cldiri si a dispozitivului proiectat se vor proteja cablurile


10/44


existente pana la amplasarea lor pe traseul definitiv.

2.4.7. Asigurarea cantitativa i calitativa a utilitilor2.4.7.1.Situaia existent privind utilitile n staien prezent, alimentarea cu ap rece potabil a cldirilor din complexul feroviar se realizeaz din

reeaua urban de ap a Companiei Judeene Covasna. Acest racord este vechi i a suferit doarreparaii curente.

Evacuarea apelor uzatede la cldirea Cltori i WC-ul public se face n canalizarea urban,ele necesit refacere cu redimensionare i respectarea normativelor n vigoare.

Instalaiilesanitare interioare cldiriide calatori si WC-ului public.n prezent, cldirea de cltori este dotat cu instalaii sanitare att la parter ct i la etaje, fiind

racordat la reelele urbane. Datorit vechimii i deselor reparaii, ele sunt degradare iar racordurileap-canal sunt subdimensionate.

WC-ul public - situat nafara cldirii de cltoria fost refcut n 2002 i echipat cu instalaiisanitare noi dar fr s se asigure cabine pentru persoanele cu dizabiliti, suntparialdegradate fiindnecesara nlocuirea lor .

Instalaiileelectrice vor fi refcutepentru:

o cldirea de cltori, deoarece instalaiile sunt vechi, depite fizic i moral, realizate cuconductoare de aluminiu cu izolaia mbtrnit, ce prezint riscuri de scurtcircuitare, acesteinstalaii vor trebui refcute integral;

Instalaiiletermice: n prezent, nclzirea pe timp de iarn a Cldirii de Cltori, este asigurat cu oinstalaie de nclzire central proprie, funcionnd cu combustibil gaz metan. Cldirea de cltori este

prevzut du 2 centrale termice, amplasate la parter. Aceste dou centrale termice prepar agent termicpentru nclzire i pentru prepararea apei calde menajere n boilere.

Instalaia de nclzire se compune din corpuri de nclzire din tabl de oel i conducte dedistribuie din cupru. Datorita recompartimentarilorilor si a noilor functiuni este necesararedimensionarea si refacerea instalatiei.

2.4.7.2.Alimentarea cu apaIpoteze de calcul conform SR 1343-1/2006 i STAS 1478/90 pentru determinarea debitelor de

apa rece:o numrpersoane care lucreazin staie:o numrcalatori care vor utiliza cimeauaperon si fntnile de la peron intermediar:

Debitul de ap pentru consum menajer la: cldirea de cltori, WC public, Poliia TF, cimeaperon principal si fntni peron intermediarQc = 1,35 l/s

Debitul de ap necesar pentru funcionarea hidranilor exteriori este de 10 l/stimp de 3 oreLucrrile proiectate sunt:

a) redimensionarea racordului de ap recepentru a putea asigura consumul utilizatorilor vechi cti a celor noi (hidrani exteriori, fntni de but ap la peroane, grupuri sanitare noi la cldirea decltori i WC-ul public)

Alimentarea cu ap a cldirii se face din conducta public prin cele dou branamenteexistente care s-au meninut i n noua instalaie. Pe conductele de branament snt prevzute doucmineapometru care se vor menine doar ca amplasament.

Contorul utilizat va fi de tip combinat, conceput pentru msurarea volumelor de ap carenregistreaz fluctuaii foarte mari de debite respectiv pentru un consum menajer cu un debit de 1,25l/s i consumul de 10 l/s al hidranilor exteriori n cazul unui incendiu.


11/44


Contorul are o mare sensibilitate, pierdere de presiune redus, domeniu de msurare extins. Montarealui se va face obligatoriu cu un filtru de impuritatea. Se va folosi numai echipament omologat de

BRML.Punctele de consum a apei potabile din interiorul i din exteriorul cldirii, prin intermediul celor doucmine de branament, snt:

De la caminul apometru CA 1, existent se vor alimenta:- cldirea de cltori racord OlZn D 3 - dou fntni de but ap cu jet comandat racord PEHD D - hidrani exteriori de suprafata cu diametru D 80 mm

Conductele ce formeaz reeaua din incinta staiei se prevd din PEHD D D 3care se vormonta n pat de nisip i cu respectarea adncimii de nghe de minim 1,10 m conform STAS 6054.

Pe conducta de branament existent a fost prevzut un cmin apometru nou proiectat, pentrucontorizarea total a consumului de ap al cldirii de cltori.

Punctele de consum a apei potabile din interiorul i din exteriorul cldirii, prin intermediulcminului de branament nou proiectat, snt:

- hidrant de incendiu exterior de suprafaeav PEHD 90x 5,1mm(3);- instalaiile sanitare interioare parter i etajul 1 din partea stng a cldirii, eav preizolat

din polietilen PEHD 50x2,9mm(11/2), prin subsolul stnga corespondent;- instalaiile sanitare interioare din partea dreapt a cldirii: subsolul ALA, parterul, etajul 1

i etajul 2 -eav preizolat PEHD 63x5,8mm(2)- fntnile de perete, publice, snt alimentate din instalaiile sanitare de la parter.- Conductele de ap i colectoarele de canalizare aferente instalaiilor sanitare ale cldirii

intr i ies din cldire prin cele dou subsoluri.

b)nlocuirea reelei de alimentare cu ap cu conducte noimontate n pat de nisip i cu respectareaadncimii de nghe de minim 1,10 m.

Traseul conductelor va avea distana de la aliniamentul cldirilor pn la axa conductelor dedistribuie de minim 3 m .Vor fi montai doi hidranii de incendiu pentru asigurarea unui debit de 10 l in caz de incendiu.

Hidranii vor fi amplasai pe laturile cldirii de cltori spre Pia i WC-ul public lang cladirei prevzui cu robinei de secionare, racordarea lor la reelele din PEHD fcndu-se prin piese detrecere PEHD OL.

Hidranii vor fi de tip de suprafa prevzui cu dispozitiv de golire a apei pentru a evitanghearea lor.

Materialele utilizate pentru instalaiilede apa vor avea agremente tehnice

2.4.7.3. Instalaii canalizare - Debitele apelor uzate se calculeaz conform SR 1846/2006, STAS1478/90 i STAS SR 1343-1/2006:

o debit ape uzate menajere: Quz = 4,9 m/s(debit pentru dimensionare)o debit ape pluviale din drenuri: Qp2 = 12,7 l/so debit ape pluviale de la copertina peron-Qp3=21,5 l/sLa dimensionarea diametrului canalizriiWC-ului public se va ine cont i de debitul de ape

uzate din drenuri pe care l va prelua si-l va deversa in canalizarea urbana.Se vor realiza urmtoarelelucrri:

a) refacereacanalizrii exterioare de la cldirea de cltori

Apele uzate din cldirea de cltori i de la cimeaua de perete vor fi preluate de canalizareanou format din cmine beton i tubulatur PVC D 300 mm i deversat n canalizarea urban princaminele existente.


12/44


Tubulatura din PVC se va monta n pat de nisip, cu respectarea cotei de nghe de minim -1,10m i pant de scurgere i = 0,8 1%.

b) colectorul de drenuriColectorul de drenuri din tuburi PVC D 250 preia apele din drenurile de la liniile II;III i 5 cu

un debit total de 12,7 l/s.Subtraversarea liniilor c.f. se va face , cu pant de scurgere i = 0,5% n tub de protecie PVC

400 x 11,37 mm i cu respectarea STAS 9312/87.Pentru separarea din apele de drenaj a eventualelor scurgeri de uleiuri i hidrocarburi de la

locomotive, se prevede un separator de uleiuri cu capacitate de 15 l/s . Separatorul este prevazut cuun filtru coalescent pentru separare care periodic se poate scoate si spala. Documentatia specialitateInstalatii sanitare cuprinde montarea separatorului de uleiuri si indicarea masurilor de intretinere siexploatare , echipamentul fiind cuprins la obiectul Linii

Tubulatura din PVC D 250 mm se va monta n pat de nisip, cu o pant de scurgere de 0,5-0,6%i cu evacuare sifonata n canalizarea menajer a WC-ului public, respectiv n canalizarea urban.Materialele utilizate pentru instalatiile de canalizare vor avea agremente tehnice , caracteristicile fiind

indicate in Caietul de sarcini pentru Instalatii sanitare.

d) preluarea apelor meteorice de pe copertine :Preluarea apelor meteorice de pe copertina se va face prin intermediul canalizriide la peron

alctuitadin tubulatura PVC si cminebeton .Cminelese vor amplasa la 1,3m de ax stlp copertina sivor fiprevzutecu depozite de cca.0,10m pentru decantarea nmolurilorevitnd astfel intrarea lor incanalizarea urbana . Tubulatura se va monta in pat de nisip cu panta de 0,5%

Evacuarea apelor se va face sifonat in canalizarea urbana .e) amenajarea fntni de but apLa peronul intermediar dintre liniile II i III s-au prevzut dou fntni de but ap cu jet

comandat. Alimentarea cu ap se face de la reeaua staiei printr-o conduct PEHD care subtraverseazliniile c.f. in tub deproteciePEHD,

Cminele aferente fntnilor de but ap se vor lega la reeaua de ape pluviale a peronuluiintermediar prin tubulatura din PVC.

2.4.7.4 Instalaiisanitare - se vor executa urmtoarelelucrri la cldirea cltori i WC-ul public :- nlocuirea n totalitate i redimensionarea racordurilor existente de alimentare cu ap i

canalizare si a conductelor de distribuieapa si colectoare ape uzate.

- nlocuirea obiectelor sanitare existente i a conductelor de legtur aferente pe aceleai poziii- prevederea unui grup sanitar nou aferent compartimentrilor CFR- prevederea unuigrup sanitar pentru persoane cu dizabiliti n clddirea de cltori

Alimentarea cu ap rece se asigur:- pentru cldirea de cltori de la cminul apometru aflat n vecintate

Alimentarea cu ap cald- la cldirea de cltori apa cald se prepar localprin boilere cu capacitatea de 101- la WC-ul public apa cald se va prepara prin:

o boilere instant de 10 l la cele dou cabine si la cel pentrupersoanele cu dizabilitiArmturi : Obiectele sanitare vor fiprevzutecu :

- robinete cu temporizare apa rece/ apa calda pentru lavoare

- robinete cu temporizare apa rece pentru pisoare si closete.- baterii monocomanda pentru duuri


13/44


- robinete pentru reglare/nchidere montate pe racordurile de apa necesare scoaterii obiectuluisanitar din funciein caz de avarie

La intrarea in cladire , la baza coloanelor de apa calda si rece cat si pe traseu se vor montarobinete de trecere pentru nchiderea totala sauparialaa alimentarii cu apa.Obiecte sanitare : Obiectele sanitare vor corespunde normelor n vigoare i se vor achiziiona:

-din porelan sanitar pentru cldirea de cltori- din materiale antivandalism (inox) pentru WC-ul public

Echipamente : Pentru prepararea apei calde se vor utiliza:- un boiler cu capacitatea de 10 l pentru cele patru lavoare de la compartimentele

femei/barbati- boilere instant de 10 l pentru casele de bilete.Obligatoriu boilerele vor fiprevzutecu filtru anticalcar.Seprevdusctoarede mini la toate compartimentele de la grupurile sanitare din cldireade

calatori pentru personalul CFR sau public.Se propune achiziionarea unor echipamente cu acionare automata cu senzor in infrarou

antivandalism .Materialele utilizate pentru instalaiilesanitare interioare vor avea agremente tehnice

2.4.7.5.Instalaii termoventilareCldire de cltoriOdat cu reabilitarea cldirii se impune:- demontarea totala a instalaiilor de nclzire , pentru crearea condiiilor de consolidare

constructiva;- depozitarea corpurilor de nclzire demontate radiatoare din otel intr-un spaiu nchis ,

in vederea remontrii ulterioare. Se considera ca numai parte din aceste radiatoare(aprox.40%) vor putea fi reutilizate ntruct unele din ele sunt deja afectate (mai ales celedin spatiile publice) , iar lucrrile de demontare si conservare vor contribui si la degradareaaltora.

- montarea a 6 perdele de aer cald electrice - deasupra uilorde acces , pentru reducereainfiltrriiaerului rece in Holul central

- instalaiide ventilare Adpostul ALA, dimensionata conform indicaiilordin fisa tehnica autilajului.

- instalaii de aer condiionat. In ncperile in care sunt instalaiide comanda si control atraficului feroviar si personal care urmrete traficul feroviar, s-au prevazut instalaii de

climatizare tip SPLIT, cu funcionare in regim de nclzire/rcire/dezumidificare sidezgheareautomata.

Centrale termiceAgentul termic pentru nclzire este asigurat de 7 centrale termice amplasate n cldirea de

cltori.

2.4.7.6.Instalatii electriceSe vor executa urmtoarelor lucrri:

- refacerea integral a instalaiilor electrice interioare ale cldirii de cltori- executarea unei instalaii de paratrsnet pentru cldirea de cltori

- refacerea iluminatului peronului principal- realizarea iluminatului peronului acoperit dintre liniile IIdirect i III: si dintre linia III si 5 culampadare;


14/44


- refacereaparial a reelelor electrice exterioare din incinta staiei;

Cldire de cltoriCategorii de lucrri:- instalaii electrice de iluminat normal i de siguran pentru evacuare i continuarea lucrului- instalaii electrice pentru prize- instalaii electrice aferente cablrii structurate- instalaii electrice de for- instalaii electrice grup electrogen- instalaie de paratrsnet i legare la pmnt.Instalaiile electrice pentru iluminat se vor realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lmpi

fluorescente sau incandescente, n funcie de destinaia ncperilor.Pentru iluminatul de siguran de evacuare sunt prevzute corpuri de iluminat cu funcionare n

regim permanent: corpul de iluminat funcioneaz alimentat de la reeaua electric, iar cnd nu maieste prezent tensiunea de reea alimentat de la acumulatori.

Corpurile de iluminat de siguran au o autonomie de 3 ore.Iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului este prevzut pentru: spaii tehnice, sala de

echipamente TTR, casele de bilete.Iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului se alimenteaz din grupul electrogen.Instalaiile electrice de for sunt prevzute pentru alimentarea ventiloconvectoarelor,

instalaiilor de climatizare, perdelelor de aer i a electropompelor.

Grupul electrogenprevzut n proiect este Sn= 40 KVA; Pn=32kv cu pornire automat i constituiesurs de alimentare de rezerv pentru:

- instalaia de iluminat de siguran pentru continuarea lucrului- instalaii TTR- instalaia de ticketing- o parte din corpurile de iluminat de la peroane i copertine.

Iluminatul ambiental arhitectural pentru faada cldirii se va realiza cu corpuri de iluminat tipreflector. Comandailuminatului se realizeaz cu ntreruptoare sau comutatoare locale/programatoareorare.

Pentru protecia mpotriva supratensiunilor atmosferice este prevzut instalaie de paratrsnetcu dispozitiv de amorsare (PDA).

Instalaia de paratrsnet se leag la o priz de pmnt artificial format din electrozi verticali

i platband din oel zincat.Priza de pmnt este comun pentru instalaia de paratrsnet i instalaia electric; ca urmarerezistena de dispersie a prizei de pmnt trebuie s fie mai mic de 1 ohm.

PeroanePentru iluminatul peroanelor sunt prevzute dou tipuri de iluminat:- pentru zona cu copertin se folosesc corpuri de iluminat BEGA echipate cu lmpicu vapori

de sodiu de 70 V; alimentarea cu energie electric se face cu cabluri nearmate din cuprumontate pe copertin. Comanda iluminatului se realizeaz cu ntreruptoare saucomutatoare locale/programatoare orare.

- pentru zona fr copertin se folosesc corpuri de iluminat pentru exterior cu lampadar cu H

= 3,2 m tip BEGA echipate cu lmpicu vapori de sodiu de 70 V;


15/44


Comanda iluminatului se realizeaz cu ntreruptoare sau comutatoare locale/programatoareorare. Alimentarea cu energie electric n zona peronului principal neacoperit se face cu cabluri armate

din aluminiu montate ngropat i protejate n eav.Subtraversrile de linii c.f. se fac prin foraj orizontal.Se vor utiliza numai materiale, procedee de montaj i echipamente cu marcaj CE sau cu

agrement tehnic.

2.4.7.7.Instalaii de telecomunicaiiProiectarea cldirii de cltori n staia Sfntu Gheorghe necesit i asigurarea unei

infrastructuri moderne i fiabile de telecomunicaii, att n cldirea de calatori existenta ct i n zonastaiei de cale ferata, pentru desfurarea activitii de sigurana circulaiei trenurilor i exploatareferoviar, precum i pentru crearea de faciliti de informare i cltorie a persoanelor.

Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare urmtoarele lucrri de telecomunicaii : cablarea structurat telefonie - date, a cldirii de cltori, inclusiv procurarea i instalarea

echipamentelor de reea active i pasive, procurarea i montarea de echipamente i instalaii de telecomunicaii noi n locaiile operative

i cu flux de cltori, ianume:- instalaii de telecomunicaii feroviare, radio i ceasuri electronice;- instalaii de Electroalimentare pentru telecomunicaii i priz TC;- instalaii pentru avizare-informare cltori:

- instalaii avizare sonor cltori;- instalaii de intercomunicaie ghieu pentru informare cltori;- sistem de afiaj electronic informaii plecri sosiri trenuri;

-

instalaii pentru supraveghere - monitorizare video; procurarea i instalarea de terminale pentru transmisii date TICKETING pentru distribuirebilete de cltorie;

procurarea i instalarea terminalului de date al sistemului CRONOS privind circulaiatrenurilor;

2.4.7.8.Instalaii SCBStatia Sfntu Gheorghe este inzestrata cu Instalatii de Centralizare Electrodinamica tip CR 3

pe linie electrificata cu circuite de cale cu impulsuri in 75 Hz.Datorita lucrrilor de modernizare a staiei i construirii unui peron intermediar lat, nalt i

acoperit ntre liniile IIi III, prin renunarea la linia 4se vor executa i lucrrile necesare modificrii

instalaiei CEDcu care este asigurat staia.

2.5. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor tehnologice2.5.1. Lucrri prevzute in perioada de execuie2.5.1.1 Lucrri de baza pentru modernizarea/consolidarea cldirii

Principalele lucrri ce se vor desfura pentru consolidarea cldirii decalatori sunt:

Spargerea suprafeelor betonate (unde este cazul); Evacuarea deeurilor de construcie de pe amplasament; Armare si cofrare consolidri fundaie si perei; Execuieconsolidrisi reparaii; Amenajarea cailor de acces; Refacerea terenului natural si amenajarea de spatii verzi.


16/44


2.5.1.2.Tehnologie feroviara- Identificarea traseelor cablurilor existente pe amplasament;

- Executarea lucrrilor necesare de protecie sau deviere a cablurilor afectate deexecuia lucrrilor de linii c.f.;- Semnalizarea si pregtirea pentru nchiderea liniilor pe care urmeaz sa se execute

lucrri ;- nchiderea liniilor si demontarea liniilor 1i 4 c.f. existente- Executarea lucrrilor de terasamente;- Executare tunel pietonal- Executarea lucrrilor de realizare a drenurilor,- Pozare geotextil, cu rol dublu de filtru invers si de dirijare a apei spre dren;- Pozare geogrile pentru ranforsarea zonei platformei din terasament (daca este

cazul);

- Realizarea peronului intermediar: fundaii copertine, pozare prefabricate;- Realizarea stratului de repartiie;- Realizarea prismei caii;- Montarea suprastructurii caii ferate si introducerea panourilor in cale,- Executare copertine;- Introducerea in cale a aparatelor de cale;- Efectuarea lucrrilor de rodaj necesare;- Ridicarea restriciei de viteza la viteza stabilita;- Efectuarea recepiei la terminarea lucrrilor.

2.5.1.3. Etapele de execuie a lucrrilor

I. Pregatirea spatiilor provizorii pentru mutare funciuniII. Execuia consolidriicldiriide calatori

Execuia tronsoanelor noi de linii cf,Dezafectare treceri la nivel si platforme existente.

III. Demontarea liniilor existente ,Mutare funciuni n spatiile provizorii amenajate,Execuia tuturor obiectivelor de executat (conform proiectului)

2.5.2. Natura si cantitatea de materiale folosite

2.5.2. Natura si cantitatea de materiale folositeMateriile prime si materialele vor fi depozitate in locuri special amenajate astfel:- materialele ambalate se depoziteaz pe platforme betonate pentru a evita eventualele scurgeri si

degradri ale solului;- agregatele, nisipul, balastul, piatra sparta se depoziteaz in padocuri supraterane pe sorturi, iar

agregatele fine vor fi acoperite pentru evitarea mprtieri lor;- combustibilii se depoziteaz in rezervoare etane, supraterane. Numrul rezervoarelor va fi in

funcie de capacitate lor, de cantitatea de combustibil necesar si in funcie de graficul de execuie(in cazul in care acestea sunt necesare pe amplasament)

Modul de amenajare al bazei de producie si de depozitare al materiilor prime si materialelor,este responsabilitatea Antreprenorului.

Se vor utiliza numai materiale, procedee de montaj i echipamente cu marcaj CE sau cuagrement tehnic.

In perioada de execuie a lucrrilorde modernizare se vor folosi:


17/44


- Apa alimentarea cu apa pentru organizarea de antier si pentru procesele tehnologice- Energia electrica -pentru organizarea de antier si pentru funcionarea staiilor de betoane

- Combustibil benzina , motorina la organizarea de antier, baza de producie si utilaje;- Lemn la realizarea cofrajelor.In perioada de exploatare:

- Apa- Energia electrica,- Gaze naturale.

2.5.3.Combustibili utilizai (n perioada de execuie)Formaia de lucru uzuala pentru lucrrile ce urmeaz a fi realizate este prezentata in tabel cu

consumurile specifice estimative in conformitate cu specificaiile tehnice ale utilajelor.

Nr.crt.

Tip utilajTimp defuncionare(h/zi)

Consumcarburant(l/h)

Nr. utilajeConsumcarburant(l/zi)

Consumcarburant(kg/zi)

1. Excavator 8 9 1 72 61,922. Buldozer 6 11,5 1 69 59,343. Autoncrctor 8 12 1 96 82,564. Autobasculanta 8 9 1 72 61,925. Compactor 8 9 1 72 61,926. Cilindru compresor 8 6 1 48 41,28

Nu se utilizeaz:- Azbest;- Carbolineum;- Uleiuri sau lubrifiani cu coninut de PCB,- Vopsele si grunduri ce au in compoziie plumb,- Traverse de lemn tratate cu creozot.

2.6. Efectele proiectului asupra mediului rezultnd din utilizarea resurselor naturaleSe apreciaz ca realizarea investiiei nu produce un impact semnificativ din punctul de vedere

al utilizrii resurselor naturale.Consumul de resurse naturale se va face cu precdere in perioada de execuie a lucrrilor, iar in

perioada de exploatare consumul de resurse naturale se va rezuma in principal la consumul de energieelectrica, gaze naturale si apa.

III. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU3.1. Starea mediului n zona stabilit pentru dezvoltarea proiectuluiDin punct de vedere geomorfologic amplasamentul este situat n n podiul Tg. Mure, care face partedin Podiul Trnavelor i care se caracterizeaz prin interfluvii netede, orientate est-vest, prin prezenadomurilor gazeifere, a vilor largi, cu terase dezvoltate, adic un inut deluros, uor ondulat, relief cucrete i versani asimetrici, afectai de alunecri de teren.

Depozitele pannoniene cuprind un orizont marnos n baz, i un altul nisipos cu intercalii de

argile marnoase, n partea superioar.


18/44


Ca formaiuni acoperitoare apar depozite deluviale, cu granulaie fin, alctuite din prafuriargiloase, argile, argile nisipoase, plastic consistente la plastic vrtoase, care au luat natere prin

procese erozionale asupra stratului de baz, reprezentat prin marne (argiloase) compacte.Expertiza geotehnica a evideniat urmtoarele aspecte:

ClimaRegimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9C i

cantiti medii de precipitaii de 600 mm, regim ce corespunde unei clime continentale dedealuri i pduri cu altitudine de 200-800 m. Temperatura minim a aerului coboar pn la cca. -32Cn lunile de iarn i atinge valori maxime de cca. +39C n cele de var.

Calitatea aerului

Calitatea aerului monitorizat n Sfntu Gheorghe, este data pentru urmtoriiindicatori: Dioxidul de sulf - SO2 = 4,38/5,42 m/m

3

Monoxid de carbon - CO = 0.31/0,19 mg/m3

Oxizi de azot Nox = 25,o9/22,97 m/m3

Ozon - O3 = 23,53/26,41 m/m3

Pulberi in suspensie = 25,53/30,97 m/m3

PM 2,5

Zgomotul

n general, teritoriul n care se vor realiza lucrrile de modernizare este deschis i plat, dardispersia sunetelor va fi ecranat n mod semnificativ de cldirea de calatori si spaiulverde existent.

n prezent, principalele surse de zgomot sunt reprezentate de activitile zilnice din staie, detraficul feroviar i rutier in zona.

Principala surs de zgomot n zona staiei de cale ferat este traficul feroviar.LocuineCele mai apropiate locuine se afla la aproximativ 100m

3.2.Protectia calitii apelor3.2.1.Resursele de apa din zona amplasamentului

3.2.1.1.Apele de suprafaaOraul Sfntu Gheorghe este strbtutde rul Mures care se afla la o distanta de aproximativ1500m de zona amplasamentului .

3.2.1.2.Apele subteraneOcupnd poziie n cadrul terasei inferioare a rului Mures care trece prin municipiul Sfntu

Gheorghe nivelul pnzei de ap freatic este influenat de regimul precipitaiilor, de nivelul apei dinru i de capacitatea apei de tranzitare a formaiunilor aluvionare granulare.

Nivelul pnzei de apa subteran este variabil, fiind dependent de regimul de precipitaiisezonier i de aportul de apa provenit din reeaua hidrografic local.

n forajele amplasate n apropierea cldirii grii, sub stratul de umplutur ce are o grosime de

0,90 m, ntlnim pn la adncimea de 5,50 m un argil prfoas cu pietri i bolovni, avnd indiciigeotehnici fizici prezentai in expertiza geotehnic.Nivelul hidrostatic: -nu a fost interceptat apa freatic.


19/44


3.2.1.3. Geologie si hidrologie

Din punct de vedere geologic formaiunile de mic adncime sunt alctuite din depozitepannoniene i pleistocene.Depozitele pannoniene cuprind un orizont marnos n baz, i un altul nisipos cu intercalii de

argile marnoase, n partea superioar.Ca formaiuni acoperitoare apar depozite deluviale, cu granulaie fin, alctuite din prafuri

argiloase, argile, argile nisipoase, plastic consistente la plastic vrtoase, care au luat natere prinprocese erozionale asupra stratului de baz, reprezentat prin marne (argiloase) compacte.

Pleisticenul inferior este reprezentat prin depozite de teras i lunc,cu altitudini relative njurul a 100 m., n lungul vii Mureului, alctuite din pietriuri i nisipuri, ntre care, spre nord de Tg.Mure, au fost remarcate i intercalaii loessoide.

3.2.2.Sursele poteniale de impurificare a apelor3.2.2.1.Perioada de execuie

Obiectivul analizat nu se afla in relaie directa cu apele de suprafaa, prin urmare se consideraca indicatorii de calitate ai apei de suprafaa nu vor fi influenai semnificativ de lucrrile deconstrucie.

Sursele poteniale de impurificare a apelor in perioada de execuie pot fi:- lucrrile de execuie pentru modernizarea staiei i consolidarea cldirii staiei;- poluri rezultate n urma splrii agregatelor, utilajelor de construcie sau a altor substane

de ctre apele din precipitaii;- lucrrile de demolare a cldirii de calatori existente;- evacurile fecaloid-menajere aferente organizrii de antier;- depozitarea materialelor de construcii, n special a materialelor pulverulente i amplasarea

depozitelor de materiale vrac necorespunztor;- nerespectarea programului de colectare si gestionare al deeurilor,- depozitarea improprie a combustibililor,- pierderile accidentale de materiale, combustibili si uleiuri de la mainile si utilajele din

antier,- execuia propriu-zisa a lucrrilor: lucrrile de terasamente determina antrenarea unor

particule fine de pmnt, manipularea si punerea in opera a materialelor de construcii(beton, agregate, etc.) determina emisii specifice fiecrui tip de material si fiecrei operaiide construcii.

Se consider c activitatea de antier organizat corespunztor, poate evita riscurile ecologice,asigurnd protecia biocenozelor, meninerea echilibrului ecologic i a posibilitilor de utilizare a apei.Prin realizarea proiectului propus se va reduce cantitatea de poluani antrenata de apele pluviale

ctre reeaua de canalizare si in apele subterane.Se estimeaz ca regimul de curgere si nivelul hidrostatic al apelor subterane nu se va modifica,

iar la execuia lucrrilor nu apare o poluare semnificativa a reelei hidrografice naturale si nici a apelorsubterane.

3.2.2.2.Perioada de exploatareSursele poteniale de impurificare a apelor in perioada de exploatare pot fi:

- Depozitarea necorespunztoare a deeurilor;

- Accidente sau avarii la transportul de mrfuri;- Avarii la reeaua de canalizare si separatorul de hidrocarburi.


20/44


Instalaiile sanitare pentru 58 angajai i nr. mediu de 6198cltori/zi ( acesta este prognozapentru 2035 ), apa pentru splare pardoseli i udare spaii verzi precum i instalaiile pentru stingerea

incendiilor, se vor alimenta de la reeaua oreneasc, n conformitate cu breviarul de calcul naintatoperatorului local ap-canal din zon.

Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale din incinta staiei- Apele pluviale colectate de la liniile de cale ferata vor fi dirijate in drenuri longitudinale,

preepurate intr-un decantor cu separator de hidrocarburi cu un debit de 15 l/s, si dirijate incanalizarea publica,

- Apa de la fntnile de pe peron se vor evacua la cminele prevzutepe peron si de aici incanalizarea publica,

- Apele menajere provenite din cldirea de calatori si WC-ul public vor fi evacuate incanalizarea publica din PiaaGrii,

O contaminare semnificativ poate apare n caz de accidente sau avarii la transportul de

mrfuri, n special de produse lichide. Este necesar verificarea etaneitii cisternelor n special, iar ncazuri de deraiere i degradare a cisternelor, localizarea polurii cu msuri specifice.

Se recomand monitorizarea evacurilor pentru ncadrarea n concentraiile indicatorilor subvalorile maxime admisibile NTPA 002/2005, sau sub valoarea fixat prin Acceptul de evacuare.

3.2.2.3.Masuri de prevenire a polurii in perioada de execuieReelele de apa canal se vor executa cu maxima etaneitate pentru a evita pierderile de orice fel,

se vor realiza cu racorduri elastice si etane si se vor monta aparent in subsolul cldirii pentru a fiaccesibile in caz de avarie sau control.

In perioada de execuie se impun urmtoarele masuri:- Carburanii se vor depozita in rezervoare etane pe platforme special amenajate;- ntreinerea utilajelor se va face in locuri special amenajate,- Materialele sensibile la aciunea apei se vor depozita in spatii nchise;- Manipularea materialelor se va face in aa fel nct sa se evite antrenarea acestora de ctre

apele pluviale;- Toate deeurile lichide vor fi colectate si evacuate prin intermediul firmelor autorizate;- Se va tine evidenta tuturor tipurilor de deeuri generate in conformitate cu legislaia in

vigoare;- Colectarea i descrcareaapelor pluviale de pe platforma afectata de lucrrileantieruluise

va face controlat- Se va elabora un plan de management de mediu ce va include soluii operative pentru

intervenia in cazul unor scurgeri accidentale semnificative de compui chimici lichizi,antrenabili in subteran.

3.2.2.4.Masuri de prevenire a polurii in perioada de exploatareSe va realiza un sistem de captare i evacuare a apelor din zona staiei de cale ferat Sfntu

Gheorghepentru evitarea infiltrrii apei n terenul de baz care, sub influena creterii umiditii ipoate modifica nefavorabil caracteristicile fizico-mecanice, cu efecte negative asupra arealului dinzon.

ntreinerea reelelor de apa, in special a reelei de canalizare, constituie o msura suplimentarade prevenire a polurii apelor subterane in perioada de exploatare.

Meninerea n stare de funcionare a decantorului separator de hidrocarburi si respectarea

regulamentului de funcionare a acestuia si ntreinerea corespunztoare a reelei de canalizare vorasigura evacuarea apelor uzate la parametrii stabilii de normativele in vigoare.


21/44


3.2.2.5.Concentratiile si debitele masice de poluani evacuai in mediuApele menajere generate pe amplasament vor fi evacuate la canalizarea oraului.

Debitul de apa uzata estimat conform breviarului de calcul este pentru : Apa uzata menajera

Quz.. = 17,5 m/zi Apa pluviala

Qpluvialtotal = 117,4 l/s.

3.3.Protectia Aerului

3.3.1.Date climatice generale

Temperatura(0C)

Umezealarelativ

()

Precipitaiiatmosferice

(mm/m2)

Caracteristicilevntului

nghe

Mediaanual 8,8

IarnaIII-1

84-88

Mediacantitiloranuale

9001000

Variaiaanual avitezeivntului

2,4-4,1m/s

Adncimea denghe conformSTAS 6054/77

90 cm

Minim

absolut

-32,0 Vara

III-3

72

-80

Cantitimaxime

pe 24 h 95

Direciavntului

predomi-nant E 16

Prima zi de

ngheII-63

8 X

18 X

Maximabsolut

38,6 Frecvena10

Ultima zi dengheII-64

16 IV24 IV

3.3.2.Surse de poluare a aerului in perioada de execuie

Emisiile atmosferice din timpul desfurrii lucrrilor sunt asociate n principal cu:- funcionarea utilajelor de construcie,

- operaiile de demolare,- manipularea unor materiale pulverulente,- transportul materialelor, deeurilor i a componentelor necesare execuiei lucrrilor pe

calea ferata si cu mijloace auto,- construirea unor faciliti specifice staiei de cale ferata.

Construciile implica o serie de operaii diferite, fiecare avnd propriile durate si potenial degenerare a prafului. Emisiile pot varia substanial ca intensitate, natura si localizare de la o faza la altaa procesului de construcie.

Natura temporara a lucrrilor de construcie, specificul diferitelor faze de execuie, modificareacontinua a fronturilor de lucru difereniaz emisiile specifice acestor lucrri de alte surse nedirijate de

praf.

Emisiile de praf care apar in timpul execuiei construciei sunt asociate lucrrilor de prelucrarea betoanelor, de transport si manipulare a materialelor de construcie, precum si a altor lucrrispecifice.


22/44


Execuia lucrrilor constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursade emisie a poluanilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) att in

motoarele utilajelor necesare efecturii acestor lucrri, cat si ale mijloacelor de transport folosite.Se estimeaz att creterea nivelului de pulberi n suspensie n aerul atmosferic, dar i a

concentraiilor de gaze de eapament de la funcionarea utilajelor si mijloacelor auto, pe perioadescurte.

Utilajele indiferent de tipul lor, funcioneaz cu motoare Diesel, gazele de eapament evacuatein atmosfera coninnd ntregul complex de poluani specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot(NOx), compui organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO,CO2),amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd,Cu,Cr,Ni,Se,Zn), hidrocarburi aromatice policiclice(HAP), dioxid de sulf(SO2). Poluarea specifica activitii utilajelor se apreciaz dup consumul decarburani si in funcie de aria pe care se desfoar activitatea. Este puinprobabil ca pe amplasamentsa funcionezesimultan toate utilajele necesare realizriilucrrilor.

Cantitatea i compoziia gazelor de eapament depinde de diveri factori cum ar fi:- tipul de carburant utilizat,- tipul de vehicul i utilizarea acestuia,- performana motorului,- randamentul arderii interne,- prezena unui convertor catalitic.

Daca lucrrile prognozate vor fi executate pe durata iernii, parcurile de utilaje si mijloace detransport vor fi dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de eapament

pe timpul unor demarri lungi sau dificile.Operaiile efectuate pentru construcia cldirii de calatori si a facilitailor din incinta staiei de

cale ferata reprezint o sursa de poluare punctuala, la sol si intermitenta de emisie.n perioada de execuie n amplasamentul lucrrilor este posibil s existe depiri ale

concentraiilor de pulberi n suspensie pe scurte intervale de timp in zona de lucru si zona adiacentaacesteia, concentraiile putnd fi meninute sub control prin implementarea unor msuri de reducere aemisiilor de particule i utilizarea unor utilaje moderne, etapizarea lucrrilor si managementultransporturilor de materiale.

Se apreciaz ca poluarea specifica activitilor de:- alimentare cu carburani;- ntreinere si reparaii utilaje

este redusa si poate fi neglijata.Pentru zonele locuite, se estimeaz c valorile concentraiilor de poluani nu vor depi limitele

impuse privind calitatea aerului atmosferic.

3.3.3. Surse de poluare a aerului in perioada de funcionarePrincipalele surse poteniale de poluare a aerului in perioada de funcionare sunt:

- funcionarea centralei termice,- traficul pe calea ferata cu locomotive diesel.

Instalaia de preparare apa cald existenta si aparatele de climatizare ce vor fi achiziionate suntagrementate tehnic si conforme cu normele europene, fabricate de productori consacrai in domeniusi care garanteaz caracteristici tehnice ce vor asigura un nivel maxim al emisiilor de poluani subvalorile limita prevzute in Ord.462/1993 si sub pragurile de alerta definite de Ord. 756/1997.

Realizarea unei izolaii hidrofuge si termice la cldirea de cltori va contribui la reducerea

consumului energetic, n conformitate cu cerinele managementului ecologic, ceea ce va conduceimplicit si la diminuarea emisiilor de la funcionareacentralei.


23/44


3.3.4. Masuri de protecie a aerului in perioada de execuie a lucrrilor

Limitarea emisiilor de substane poluante in atmosfera prin folosirea unor utilaje si mijloace detransport prevzute cu sisteme performante de minimizare si reinere a poluanilor, de tip Euro.

Se recomanda ca la lucrri sa se foloseasc numai utilaje si mijloace de transport dotate cumotoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte puin monoxid de carbon.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic privind nivelul de monoxid decarbon si concentraiile de emisii de gaze de eapament si vor fi puse in funciune numai dupremedierea eventualelor defeciuni.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioada cu vnt puternic sau se vaintensifica stropirea cu apa a suprafeelor de lucru.

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitilor care vor avea loc n perioada deexecuie in amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafee mari, in acest

caz nu se pot folosi instalaii de captare - epurare-evacuare a poluanilor .

Activitatea din organizarea de antierLucrrile de organizare a antierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotri

moderne care sa reduc emisiile de noxe in aer, apa si sol. Concentrarea lor intr-un singuramplasament este benefica diminund zona de impact si favoriznd o exploatare controlata si corecta.

Materialele pulverulente vor fi stocate in spatii acoperite, se va asigura umidificarea acestora inperioade cu vant puternic.

3.3.5.Masuri de protecie a aerului in perioada de exploatareCentrala termica existenta, funcioneaz cu gaz natural si prin dimensionarea corespunztoare

a coului de fum se asigura dispersia corespunztoare a gazelor arse.Menionam ca traficul feroviar nu constituie o sursa importante de poluare a aerului si nu este

necesar sa se foloseasc instalaii speciale de depoluare.Implementarea proiectului nu contribuie la cretereanumruluide trenuri care tranziteaz

staiaCF Sfntu Gheorghe

3.3.6. Concentraiile si debitele masice de poluani in perioada de execuieEvalurile consumurilor de carburani pentru perioada execuie a lucrrilor au fost realizate pe

baza volumelor de lucrri si a informaiilor privind producia si necesarul resurselor energetice.Utilajele sunt cuprinse in categoria vehiculelor grele ce funcioneaz in totalitate cu motorina.

Cantitatea de combustibil utilizat este nscris in tabelul de mai jos:

Nr.crt.

Tip utilajTimp defuncionare(h/zi)

Consumcarburant(l/h)

Nr. utilajeConsumcarburant(l/zi)

Consumcarburant(kg/zi)

1. Excavator 8 9 1 72 61,922. Buldozer 6 11,5 1 69 59,343. Autoincarcator 8 12 1 96 82,564. Autobasculanta 8 9 1 72 61,925. Compactor 8 9 1 72 61,92

6. Cilindru compresor 8 6 1 48 41,28


24/44


Principalii poluani emii in atmosfera pe durata execuiei lucrrilor sunt:

Particule de pulberi in suspensie,

Monoxid de carbon (CO),

Oxizi de azot (NOx);

Metan (CH4),

Compui organici volatili (NMCOV).

Calculul pentru estimarea debitelor masice de poluani atmosferici s-a fcut utiliznd metodologiaCorinair/Copet.

Debitele masice ale poluanilor atmosferici sunt nscrise in tabelul de mai jos.Debitul masic (g/h)Nr.

crt. Tip utilaj CO NOx CH4 NMCOV pulberi

1. Excavator 122,29 377,71 1,31 54,79 44,35

2. Buldozer 156,26 482,63 1,68 70,02 56,66

3. Autoincarcator 163,05 503,61 1,75 73,06 59,13

4. Autobasculanta 489,16 1510,84 5,26 219,19 177,40

5. Compactor 122,29 377,71 1,31 54,79 44,35

6. Cilindru compresor 81,52 251,80 0,87 36,53 29,56

Emisiile de praf apar in timpul operaiilor de excavare, manipulare a pmntului excavat si demanipulare a materialelor de construcie.

Nivelul emisiilor de praf difer de la o zi la alta in funcie de activitatea desfurata, decondiiile meteorologice si de specificul operaiilor.

Lucrrile se vor desfura pe categorii de lucrri in conformitate cu procesele tehnologice,fronturile de lucru se vor muta in funcie de graficul de execuie al investiiei, in acest caz nu vor existazone cu exces de poluare.

Se poate concluziona ca emisiile specifice de poluani in perioada de execuie nu vor avea un

impact semnificativ.

3.3.7. Concentraiile si debitele masice de poluani in perioada de exploatare

Centrala termica proprie din cldirea staiei Sfntu Gheorghe are urmtoarele caracteristici: capacitatea de 2x110 KW-cazan cu camera de ardere presurizata, pentru

preparare agent nclziresi apa calda de consum.Randament: 91,0 %,Temperatura gaze arse: 127 grade C,Consum gaze naturale: 26,4 m3/h,Cantitate de gaze arse: 395.,28 Kg/h

Tiraj necesar : 2.2mbarEmisie CO2 : 11%,Cos de fum din eavaotel izolat pe 2/3 din nlimeDint.= 235 mm,H=11,0m.


25/44


Debitele masice de poluani emii in atmosfera prin arderea gazului natural au fost calculateconform metodologiei din Ordinul nr.578/2006 modificat de Ordinul nr. 1607/2008.

Pentru estimarea teoretica a debitului de substane poluante evacuate in atmosfera lafuncionarea cazanului in regim de lucru de :10 h/zi.- nclzire. Qi=130 kw

4h/zi-preparare a.c.c.cu acumulare Qacc=60 kw

Consum gaz natural Debit masicNr.

crt.Poluant

Factor de emisie

gaz natural

(g/Gj)Orar

(Nm)

Anual

(Nm)

Orar

(Kg/h)

Anual

(t/an)

1. CH4 2,5 0,019 0,00083

2. CO 19 0,0143 0,00631

3. Pulberi 0,1216 0,000091 0,00004

4. N2O 2,4 0,0018 0,0008

5. COV 4 0,003 0,0013

6. NOx 150 0,1128 0,0498

7. SO2 0,41

21,125

(0,752Gj)

9340,66

(332,4Gj)

0,0003 0,000136

Concentraii de poluani datorate traficului auto in parcare

Parcrile existente /prevzute in staia de cale ferata Sfntu Gheorghe asigura un numr maximde 30 locuri.

Locurile de parcare sunt amplasate astfel : In PiaaGrii un numr de 20 locuri de parcare,

In PiaaGrii-teren CFR un numr de 10 locuri de parcare.

Pentru a estima concentraiile de poluani atmosferici datorate traficului auto in incinta staieianalizam situaia in care timp de 10 minute accelereaz simultan 10 autoturisme.

Consumul de carburant este maxim n faza de pornire a autovehiculelor, astfel si cantitatea degaze arse fiind maxima.

Pentru a estima cantitatea de poluani evacuata in atmosfera la accelerarea simultana a 10autoturisme (5 alimentate cu motorina si 5 cu benzina) am utilizat metodologia de calcul cuprinsa inOrdinul nr.578/2006 modificat cu Ordinul nr.1607/2008.

Cantitatea de poluani evacuata in atmosfera a fost estimata teoretic pentru 10 autoturisme cumasa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5 t (non euro).

Nr.

crt.Funcionaresimultana Substane poluante

Cantitate de poluantemisa in atmosfera (kg)

1. NOx 0,1430

2. SO2 0,0110

3. Pb 0,00024.

10 autoturisme dintre care: 5 diesel si 5pe benzina;

Masa totala maxima autorizata < 3,5,t

POP 0,000011


26/44


5. Cd 0,0000011

Valorile concentraiilor teoretice de poluanievacuai in atmosfera la accelerarea simultana a10 autoturisme se situeaz sub valorile concentraiilor maxime admise (medii de scurta durata 30minute) conform STAS 12.574/87.

3.4.Protectia mpotriva zgomotului si vibraiilorZgomotul de fond din zon -peron staie a fost de 50 - 56 dB(A);

Lech fond54dB(A)Lech admis:70 dB(A), conform STAS 10009/88Lech mediu n perioada de referin de 8 ore este de 61.09 dB(A)Lech mediu calculat se ncadreaz n limita admis.

3.4.1.Surse de zgomot si vibraii in perioada de execuieSursele de zgomot n perioada de execuie a lucrrilor sunt reprezentate de activitile de

construcii, funcionarea utilajelor specifice construciilor feroviare, de traficul vehiculelor rutiere i detraficul feroviar.

Tipul

polurii

Sursa de poluareNr.surse de poluare

POLU

ARE

MAX

IM

PERM

IS

(limita

maxim

admis

pentruom

imediu)

Poluaredefond

Pe

zona

obiectivului

6570dB(STAS

nr.10

009/88)

Trafic auto n perioada deexecuie a obiectivului

10 auto/h

70dB(A)

curba

Cz

65

Zona

feroviara,

-65

dB(A)

60dB

85-110

dB(A)

Funcionarea ealonata autilajelor si echipamentelor

pentru realizarea lucrrilor instaia Piatra Neamt

Tractor (1 buc),Buldozer (3

buc.),

Excavator (2buc)Maina de burat(1 buc) 7

0

dB(A

),curba

Cz65

zonaferoviara

60dB

8590dB(A)

Zgomot-caracterdisco

ntinuu

Funcionarea ealonata autilajelor si echipamentelor

pentru realizarea lucrrilor peliniile c.f. din staie

Maina de burat(1 buc)

70

dB(A),

curba

Cz

65

zona

feroviara

60dB

85

90

dB(A)

n cmp deschis apropiat, zgomotul reprezint de fapt zgomotul utilajelor de construcie si

foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot n acest caz esteinfluenat de mediul de propagare azgomotului, respectiv de existena unor obstacole naturale sau artificiale ntre surse (utilajele deconstrucie) i punctele de msurare.


27/44


n acesta situaie, intereseaz nivelul acustic obinut la distante cuprinse ntre civa metri icteva zeci de metri fa de surs.

Caracterizarea, din punct de vedere acustic, a utilajelor:

Nr.crt.

Tip utilaj

PresiuneaacusticamaximaLw(dBA)

Nivel de zgomotla 10 m de sursa(dB)



1. Buldozer 115 82 76 702. Excavator 117 82 76 703. Basculanta 95 67 61 554. Betoniera 95 67 61 55

5. Tractor 115 87 81 756. Maina de burat 120 92 86 807. Compresor 90 62 56 50

Pentru faza de execuie, avnd n vedere amplasamentul lucrrilor, tehnologia utilizat,numrul de utilaje folosit i gradul de utilizare a acestora n timp, precum i adoptarea unor msuri

privind reducerea nivelului de zgomot la surs se estimeaz niveluri echivalente de zgomot inferioarevalorii de 70 dB(A) (valoarea limit admisibil conform STAS 10.009/1988 pentru zon feroviar).

3.4.2.Surse de zgomot i vibraii n perioada de exploatarePrincipala sursa de zgomot in perioada de exploatare a staiei este traficul pe calea ferata.

Amplasarea receptorilor in zona staiei de cale ferata :

- la cca.15 m de limita CFR in zona PiaaGrii- la cca 10 m fata de PiaaGriiteren CFR unde se va executa o parcare

Traficul feroviar actual

In prezent prin staia Sfntu Gheorghe circula 19 perechi trenuri de cltori, din care:

- 12 perechi trenuri de persoane,- 4 perechi trenuri accelerate,- 2 perechi trenuri rapide,- 1 pereche tren Inter City- 6,5perechi trenuri de cltorideservite de S.C. REGIOTRANS , din care:- 6,5 perechi trenuri de persoane,

Prognoza traficului de calatori este prezentata mai jos:

Nr.crt. ANUL Cal. exp. si sos./an

Nr. mediu calatori/

zi

1. 2008 1764132 4833

2. 2010 1799531 4930

3. 2014 1872662 5080

4. 2033 2262379 6198


28/44


Conform Anexei la Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.1860/2007 dincompararea calculelor folosind LAeq,24 i LZSN (indicator de zgomot asociat disconfortului general pe

durata a 24 h)rezult:-n cazul aceleai surse de zgomot, indicatorii LAeq,24i LZSNprezint acelai nivel deperturbare,-nu are importan care este distribuia traficului de-a lungul a 24 h n cazul indicatorului LAeq,24.

Avnd n vedere cele de mai sus s-a optat pentru estimarea nivelului de zgomot pentru perioadade operare cu LAeq,24.

LAeq,24 = 10x log 1/24 (12 x 10Lzi/10+ 4x 10Lseara/10+ 8 x 10L noaptea/10)

unde:LAeq,24nivelul de zgomot echivalent pentru 24 de ore.

n tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ valorile Leq msurate i valorile LAeq,24calculate.

Tipul trenului / VitezaLeq msurat(dB)

LAeq,24(dB)

Leq - LAeq,24(dB)

Accelerat / 50 km/h 78 76,1 2,1Accelerat / 120km/h 89,5 87,5 2,0Sgeata/la frnare 68,9 67,2 1,7Rapid / 120km/h 70,8 68,8 2,0

Avnd n vedere amplasamentul staiei de cale ferat i prognoza traficului feroviar se

estimeaz valori ale nivelului acustic echivalent sub valorile limit stabilite de normativele n vigoarepentru zona feroviar n perioada de exploatare.

3.4.3. Msuri pentru protecia mpotriva zgomotului si vibraiilorPentru diminuarea zgomotului generat n perioada de execuie a lucrrilor i situarea nivelului

de zgomot sub valorile maxim admise conform normativelor in vigoare, sunt recomandate msuri deprotecie mpotriva zgomotului, i anume:

- n vederea atenurii zgomotelor i vibraiilor provenite de la utilajele de construcii itransport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, decifolosirea de utilaje i mijloace de transport silenioase;

- Pentru a nu se depi limitele de toleran admise, n perioada de execuie, utilajele i

mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnic;- ntreinerea i funcionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de

construcie, precum i verificarea periodic a strii de funcionare a acestora, astfel nct sfie atenuat impactul sonor;

- Pentru reducerea disconfortului sonor datorat funcionrii utilajelor, n perioada de execuie aproiectului, se recomand ca programul de lucru s nu se desfoare n timpul nopii, ci doarn perioada de zi ntre orele 06.00 22.00;

- Pentru reducerea nivelului de zgomot este necesar reducerea la minimum a traficuluiutilajelor de construcie n apropierea zonelor locuite i folosirea unor rute ocolitoare;

- In fazele de execuie a lucrrilor de modernizare a staiei si de consolidare a cldirii de

calatori se vor lua masuri pentru atenuarea zgomotelor si vibraiilor produse de utilajele delucru, urmrinduse ca nivelul de zgomot atins sa se ncadreze in limitele prevzute deOrdinul Misterului sntii nr.536/1997.


29/44


- n cazul n care n zonele locuite se nregistreaz niveluri de zgomot ridicate vor fi folositepanouri acustice n perioada de execuie a lucrrilor.

In perioada de exploatareCu toate ca se estimeaz valori ale nivelului acustic echivalent sub valorile limit stabilite de

normativele in vigoare pentru zona feroviar n perioada de exploatare a investiiei , in zona parculuiCFR se vor planta arbori de talie mare pentru a diminua disconfortul provocat de traficul cf.

3.5. Protecia mpotriva radiaiilorIn cadrul procesului tehnologic nu se folosesc materii si materiale ce produc radiaii.De asemenea nu se vor depozita sau manipula produse care s genereze instantaneu radiaii sau

care s aib impact negativ asupra omului sau mediului nconjurtor.Realizarea si funcionarea proiectului nu vor implica utilizarea de surse de radiaii.

3.6. Protecia solului si subsolului3.6.1.Caracteristicile solului si subsolului in zona amplasamentului

Caracteristicile fizico-mecanice ale depozitelor argiloase de suprafaa care constituie terenul defundare, stabilite prin cercetrile de laborator efectuate sunt urmtoarele:

- umiditate naturala - W= 16-19% (face excepie partea superioara a argilei cenuii nmuiatade apele de precipitaii infiltrate prin fundaia de balast a platformei, ce are umiditateacuprinsa intre 22 - 31%);

- plasticitate - medie - Ip = 13-20 %, cu excepia argilei de suprafaa care are plasticitatea maimare - Ip=23,4 %;

Profilul forajului in zona liniilor de cale ferata conform ncercrilor de laborator din StudiulGeotehnic este:

n forajele amplasate n apropierea cldirii grii, sub stratul de umplutur ce are o grosime de0,90 m, ntlnim pn la adncimea de 5,50 m un argil prfoas cu pietri i bolovni, avnd indiciigeotehnici fiziciprezentai in expertiza geotehnic.3.6.2. Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de execuie

Sursele poteniale de poluare a solului si subsolului pot fi datorate:- Operaiei de excavare a pmntului,- Depozitarii necontrolate a deeurilor,- Depozitarii necontrolate a materiilor si materialelor,- Scurgeri accidentale de produse petroliere, carburani si lubrifiani,

- Depunerii pe sol a gazelor emise din funcionarea utilajelor de construcii.Poluanii emii n timpul perioadei de execuie se regsesc, n majoritatea lor, n solurile dinvecintate fronturilor de lucru i a zonelor n care se desfoar activitatea de construcie.

Suprafeele utilajelor prost ntreinute sunt murdrite cu unsori, uleiuri, praf, noroi, acestea potptrunde direct in sol sau pot fi antrenate de apele de precipitaii.

Principalul impact asupra solului in perioada de execuie consta in ocuparea temporara deterenuri si micarea pmntului pentru lucrrile de terasamente.

Poluarea se va manifesta pe o perioada limitata de timp (pe durata lucrrilor de execuie) ispaial pe o arie restrns.

3.6.3. Surse de poluare a solului i subsolului n perioada de exploatareAnaliza proiectului nu a dus la identificarea unor surse de poluare a solurilor att in faza de

execuie, cat si in faza de exploatare a obiectivului.


30/44


Exista insa numeroase surse de risc privind poluarea solului.Apariia unor poluri poate fi doar de natura accidentala si presupune nerespectarea masurilor

prevzutein proiect sau manifestarea unor riscuri.Astfel, pentru perioada de exploatare a obiectivului sursele poteniale de poluare a solului sunt:

Colectarea necorespunztoare a deeurilor provenite din activitile desfurate n cldiri sireziduurilor solide i lichide generate de ntreinerea reelelor si echipamentelor tehnice;

Exploatarea necorespunztoare a reel

Documents

Memoriu Mediu Sf.gheorghe