Pest'a, Mercuri, 1 3 / 2 5 . Martiu. tfr. 41. Anulu antâiu, MDCCCLXVUI.

( Cancelari'a Redactiunii : _a.Iii.lulu inf. alu Dunări i , Nr. 3 2

locnioti _ Redactorului .-Malluln inf. a l u Dunării, Nr. 19.

Bcrîsorile nefrancate nu se voru primi decâtu numai de la corespun-di-tti i regulari ai „Federatiunii"

Arrticlii tramisi si nepublicati se voru arde.

F E D E R A T I U N E A Diurnalu politicii, literariu, comerciala si economicii.

Va esi Luni-a, Mèrcuri-a, Vineri-a ser'a, si Dominec'a deminéti'a.

Pretiulu de Prenumeratiane : Pre trei lune Pré siesé lune . . Pre anulu intregu.

. "4'fl". v i a . . ' 7 fl. 5o cr. . 15 fl. ,

Pentru România : 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre 1 / 2

de anu, — si 1 galb. pre '/i de anu.

Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, ei-80 er. taps'a tiôi-brale pentru fieace çare publicaţi-, une separátu. In Lóculu deschï&u

: . . ' / : : ' 20 . c i . de linia' , U n u esemplariu costa 10 er.

Pest'a, 13/25 martin, 1868. %\_&si_e\e caseloru in Vien'a cânta paserile,

&hbj]eük e mare, mai mare decâtu daca s'ar fi des-_Ú2J_t„artu intregu Concordatulu si s'ar fi intrudusu caaatori'a civile, eu tote câ numai unele despusetiu-rú a, le codicelui civile sunt restituite. Acesta parte a Concordatului inse n'au fostu rêulu celu mai mare , pu multu mai greu apesa pre nefericiţii cetatieni ai ||_Ätai_, ïùiaeri'a financiaria, si indoitu suferu popo-relee Austriei d'in caus'a neregulârii cestiuniloru pu-pliceo-politice, câ-ci ceea ce s'au facutu pana acum'a, Kauu faeatu numai in folosulu unui-a, séu celu multu ţuo.oru eîetninte, si in contr'a intereseloru majoritâtii (ioţporeloru. Domniloru situatiunii dualistice, atâtu fp Yien'a, câtu si la Pest'a, putienu li pasa de me-pü'i_\aßY_l_\, ei se multiumescu si de lustru (spoie-a), ), aar trecu mere, trecu pere . . . Candu se facu ŞVi&tiuM omeniloru sistemului absolutu, pentru câ ptsa-ai fatiarescu liberalismu, cetitorii noştri au sê ie iîeresca de o apretiuire falsa; de altmintrea sê nu lununece a crede nimene, câ iluminatiunea si ovatiu-lileiie in Vien'a au fostu unu actu spontaneu si genera­li, c, d'in contra mulţimea poporatiunii au fostu străina cesiestui actu si cei entusiasmati n'au sc^utu ce facu.

Proieptulu financiariu alu dlui ministru de fin. Iu iu Translaitaniei, propusu in siedinti'a de 21. 1. c.

á'ia cinci legi. Cea d'antâia trateza despre o.nversiunea detorieloru de statu actuale, — in po-reea acestei legi, osebitele titluri a le detoriei de tonaustriace se voru converte ia detoria de rente

^esäolubila, pre carea se va pune o contributiune de jîroDventu fipta, de 12°/ 0 la suta, — éra censulu jjßtee asiediatu la - 4 / i 0 de ^ a suta. Conversiu­nea* titluriloru trebue sê se insinueze in restempu _e trei lune. A dou'a lege se referesca la contri-b_tba_ea de averi. Cele mai Însemnate despu-pÉitàuni ale acestei legi sunt cunoscute, o schimbare n E i á / a s'au iacutu intru atât'a, in câtu numai ave­rea am valore de 1500 fl. (mai nainte de la 1000 fl.) » S; supune contributiunii. A trei-a lege se referescela py?_reá contributiunii aruncate pre casciguri si a iirae de la 5 procente (mai nainte) la 15°/ 0 (acum),

'riin a patr'a lege se reguleza immultîrea detoriei tstante ia sum'a de 20 milione. A cinci-a lege in

j rmma se referesce la impoternicirea pentru instraiua-|ea ^ïopmtâtiloru nemiscatorie a le statului. > Politic'a generala odihnesce intr' o linisce pre­curmi n'a mai fostu de multu, par' câ diplomati'a are fatcsantia, cu tote câ tempulu scaldeloru este inca de artrte. Neci o cestiune nu e sulevata, carea sê fie de

latitura a passiunà séu celu putienu a interesa opiniu-iea a publica, chiaru si cestiunea orientala, agitata in Lîlelele trecute de ciarlatanii politici, repauşeza. Nu-baiâ resunetulu foieloru antiguverniale d'in Romani'a ie rimai aude, aceste au firea de a nu tacè in veci, alt-|_i__trea dieu, n'am scï câ esistu si ele, câ-ci o activi-ÎŞLteie de domne ajuta nu se vede in colonele loru. jMuarnalulu „Ronianulu" nu si-ar potè resbunà mai ftimapfitu. a supr'a loru, decâtu daca ar incetà sê apară ai numai o luna, atunci „Tier'a", „Press'a,, „Conven-iunim& à tota, legiunea foieloru obscure ar despera, psiipsindu-i totu materialulu pentru implerea colone­lului, cari nu cunoscu alta materia decâtu eternele oleijolemie sece si mai totu de un'a scandalose, adese ii ap si obscene.

' Gruvernulu francescu au cerutu corpului lege-tóiv&Vö unu eredetű de 2 milione fr. intru ajutoriulu l^Aţ_u\\vi eeîcetatu de fomete. i ; . I . Oştirea francesca carea tiene ocupatu statulu putfflíeőciu se va reduce si mai tare. Doue legiuni sunt isenemnate pentru a se reintorce in Franci'a. î< V Diurnalulu „Times" dice câ D. Gladstone are

sê presenteze Camerei repr. una moţiune prin care va starul a mediulocl o resolutiune a parlamentului pentru declararea supressiuniinemediulociteabeseri-cei (anglicane) dominante inlrlandi'a.

Gruvernulu anglescu au primitu sciri de la co-mandantele ostiriloru speditîunarie d'in Abissini'a, acele porta datulu 25 fauru , atunci generalulu papier, avuse intalnirea cu Cassai principele Tigri-dei, carele venise a-lu insotî cu un'a oste conside­rabila. In 2 martiu ante-gard'a britanica sosise la Antalu, cam 250 de chilometri de Magdala, unde sunt in prinsore supuşii anglesci, si unde numai cam pre la 20. 1. c. va fi sositu oştea speditiunaria, daca laudarosulu rege Teodoru nu-i va fi tienutu calea ; se pare inse câ majestatea sa cea negra este, ca toti tiranii, mai crudelu decâtu bravu.

Gruvernulu turcescu vre sê numesca guverna-toriu in Cret'a pre solulu sêu de la curtea de Bero-linu, pre beiulu Aristarchi , carele e crestinu si prin in lelung'a petrecere in tierele apusene, este initiatu in a Iministratiunea staturiloru civüisate, — Tur-culu voiesce acést'a pentru a da poteriloru creştine tote garantiele desiderabüe. Noi suntemu de părere câ Turculu ar avè sê dee Creteniloru mai multu, ca poteriloru europene, multiumiri de acestu felu, dar i lipsesce bunavointi'a.

Senatulu imperiala C a s ' a d o m n i l o r u , c o n t i n u a r e a s i e d i n t i e i

d ' i n 1 9 . m a r t i u .

C o n t e l e R e c h b e r g : C o n t r a c t u l u i n c h e i a t u c u R o -

m ' a n u se p o t e modi f ica u n i l a t e r a l u , si fa t ia cu d o r i n t i e l e d i -

v e r g i n t i a le p o p o r a t i u n i i r e g i m u l u a r e sê afle câ i si m e d i u l o c e ,

p e n t r u a impl in i d o r i n t i e l e u n e i p a r t i , f â r a d e a v a t e m à p r e

c e e a l a l t a . P r o i e p t u l u de f a t i a i n se n u de s l ega n o d u l u g o r d i c u ,

c i - l u t a i a in doue , f â r a d e a r e s p e p t à c o n t r a t e l e s u s t a t a t o r i e si

do r in t i e l e une i p a r t i a p o p o r a t i u n i i . I n c o n t r a r e f e r a t u l u i m a -

i o r i t â t i i a f i rmu, c â l e g e l a t i u n i i a u s t r i a c o d e m a i n a i n t e c a s a -

t o r i ' a c iv i l a e r à de t o t u s t r ă i n a . D e si r e c u n o s c u , p r e c u m

a f i rma si r e f e r a t u l u m a i o r i t â t i i , câ c o n c o r d a t u l u s t a in c o n t r a -

d î c e r e c u c o n s t i t u t i u n e a , u r m e z a inse de ac i d e c a d i n t i ' a con­

c o r d a t u l u i ? C u p r i n c i p i u l u a c e s t ' a a m u d à p r e s t e c a p u p r i n -

c i p i u l u f u n d a m e n t a l u a lu d r e p t u l u i i n t r e n a t i u n a l u , v a l i d i t a t e a

si n e v i o l a b i l i t a t e a t r a t a t e l o r u T e o r i ' a m i n i s t r u l u i d e c u l t u ,

c â s c h i m b a r e a c o n s t i t u t i u n i i a r e e fep tu r e t r o a c t i v u a s u p r a

c o n t r a t e l o r u î n c h e i a t e , n u se po t e a p e r à ; d a c a t eo r i ' a a c é s t ' a

a r fi a d e v e r a t a , a t u n c i t o t e c o n t r a t e l e , c e l e - a i n c h e i a t u A u s t r i ' a

p a n a i n 31 d i ec . 1 8 6 7 a r fi n e v a l i d e . A s i e d a r a p r e b a s e a d r e p ­

t u l u i i n t r e n a t i u n a l u v a l i d i t a t e a c o n c o r d a t u l u i n u se pote t r a g e

l a indo ie la , é r mod i f i ca rea u n i l a t e r a l a a c o n c o r d a t u l u i a r p r o ­

voca confl ic te c u b e s e r e c ' a , si p r e c u m n e s p u n e i s t o r i ' a , m a i

in to t e conf l ic te le e s c a t e i n t r e p o t e r e a l u m e s c a si i n t r e c a p u l u

s u p r e m u a l u bese rece i , a t r i u m f a t u b e s e r e c ' a si n u s t a t u l u . S ê

i n c u n g i u r â m u d â r a conf l ic te le c u bese rec ' a si c o n s i d e r a n d u ,

c â i n A u s t r i ' a l u p t ' a n a t i u n a l i t â t i l o r u inca n ' a i n c e t a t u , sê n e

p a z i m u a d à in m a n e l e c o n t r a r i l o r u noş t r i cele m a i pe r i cu lose

a r m e , câ -c i u s io ru s ' a ru e s c à u n u focu, despre c a r e n u se po t e

p r e v e d e , p a n a u n d e se v a e s t inde . ( A p l a u s e in c e n t r u . )

C o n t e l e B l o o m e : Se d î ce , c â c o n c o r d a t u l u n u e

v a l i d u , p e n t r u c â s t a t u l u a b d i c e p r i n a c e l u - a de d r e p t u r i l e s a l e

d e s u v e r a n i t a t e . A c é s t ' a e o f r a sa go la , c a r e se po t e a p l e c a la

t o t u t r a t a t u l u i n t r e n a t i u n a l u , asiè d. e. to tu t r a t a t u l u de co*

m e r c i u r e s t r e n g e i n c â t u - v a d r e p t u r i l e d e s u v e r a n i t a t e a l e s t a t u ­

lu i . A s e m e n e se d îce , câ c o n c o r d a t u l u n u e va l idu , p e n t r u câ n u

si-a a j u n s u s c o p u l u ; a c é s t ' a e o t e o r i a noua . P r e t e m p u l u a c e -

lu a, c a n d u s t u d i a m eu d r e p t u r i l e , de to r in t i e l e c o n t r a t u a l e n u

i n c e t à u n ic i o d a t ă i n m o d u l u a c e s t ' a . D e s p r e f r u p t e l e c o n c o r d a ­

tu lu i n u n e p o t e m u p r o n u n ţ i a , sê l a s â m u c o n c o r d a t u l u i ce i

7 0 a n i a i J o s e f i n i s m u l u i , si apo i v o m u v e d é . ( I l a r i t a t e ,

r i su i r o n i c u ) . D ' i n v i fo ru lu a n i l o r u t r e c u ţ i A u s t r i ' a s i -a

m a n t u i t u r e p u t a t i u n e a d e o n e s t i t a t e si i n t r ' o d î f a t a l a

p o t e à d î c e c u m â n d r i a : T o u t e s t p e r d u h o r s l ' L o n n e u r ( to ­

t e s u n t p e r d u t e a f a r a d e o n o r e ) ; a c u m i n s e v o i e s c u u n i i a

n e r a p i si a ce s tu b u n u p r e t i o s u , vo iescu a n e f ace sê n e f r an

g e m u c o n t r a t e l e , si p r i n a c é s t ' a f a p t a n e o n e s t a s ê n e p e r d e m u

o n o r e a si gror i ' a . I n c e p u s e t i u n e se v a aflà m i n i s t e r i u l u si

d i p l o m a t î ' a nos t r a , p r e c a r e M e t t e r n i c h a c o n d u s u - o p r e c a l e a

d r e p t u l u i ? (Risu i ron icu ) . F a t i a cu r e v e r e n d u l u n o n p o s-

s u m u s a l u s â n t u l u i P e t r u n u v a c u t e z a n ic i u n u m i n i s t r u a

se b a s a p r e p o s s u m u s a l u p o t e r i i b r u t a l e . A m u a u d î t u v o r -

b i n d u d e o p o r t u n i t a t e . O r e i n a c e e a c o n s t a p r u d i n t i ' a de s ta tu»

a p r o d u c e o p u s e t i u n e m a i e s t r i t a , a p r o v o c a confl icte; confl icte c u .

R o m a , c a r i t a i a a d u n c u in c o n s c i i n t i ' a p o p o r u l u i . O r e i m p e r a t u l u

a c e l u - a , d e c a r e a a m i n t i t u m i n i s t r u l u d e c u l t e , n ' a a d u s u im-

p e r i u l u la m a r g i n e a a b i s u l u i ? ( o h o ; C u n t r â d î c e r i ) . C u p r i n -

c ip ie le s a l e d e fa t ia r e g i m u l u p r o d u c e cé le m a i p e r i c u l o s e s e m -

t î r i in to t e c lase le p o p o r u l u i . N „ V e m u n o i a l t e a f a c e r i m a i .

u r g i n t i , d. e. o r g a n i s a r e a finantiéloru, a j u s t i ţ i e i si a econo- '

m i e i ? P r o t e s t e z u in c o n t r a l e g i l o r u p r o i e p t a t e in n u m e l e pru- , '

d i n t i e i d e s t a t u , in n u m e l e l i b e r t ă ţ i i , a p r o g r e s u l u i , ( i l a r i t a t e

m a r e ) , in n u m e l e m o r a l i t â t i i .

C a r d i n a l u l u R a u s c h e r : P r o i e p t u l u d e f a t i a s t a

i n c o n t r a d î c e r e c u a r t . 1 0 a l u c o u t r a t u l u i i n c h e i a t u d e m a i e ­

s t a t e a sa c u s c a u n u l u apos to l i cu , si apoi u n ' a d ' i n t r e cele m a i

p r i n c i p a l i d e t o r i n t i e a le s t a t u l u i es te s u s t i e n e r e a c o n t r a t e l o r u

p r e t e r i t o r i u l u seu . S c h i m b a r e a c o n s t i t u t i u n i i si c e r c u s t a r è à , c â

m a i e s t a t e a sa a d m i n i s t r e d i a l e g e l a t i u n e a î m p r e u n a c u c o r p o -

r a t i u n i l e po l i t i ce , n u ^ i m p e d e c a de locu, c a d o m n i t o r i u l u con­

s t i t u t i u n a l u sê n u i m p l i n e s c a de to r in t i e l e , c e l e -a l u a t u a s u p r a -

si d o m n i t o r i u l u a b s o l u t u .

P r e c u m v e d u , n u l ip sescu n ic i la no i b ă r b a ţ i d e a c e i - a ,

c a r i i t i enu d e i n t i e l e p t i u n e m a r e , a n e s t r a p u n e i n s t a t u l u a c e ­

lu-a , in c a r e se aflà F r a n c i ' a n a i n t e c u 8 0 an i . I n t r i s t e l e t e m -

p u r i a le a n i l o r u 1 8 4 8 si 1 8 4 9 a m u a u d î t u a d e s e o r i a f i r m a n -

du - se c u b r u t a l i t a t e c in ica , c â a l t a r i u l u t r e b u e d e r i m a t u p e n ­

t r u câ i nch ide ca l ea l a t r o n u .

D a c a s ie rb i i r e l i g iun i i a r fi n u m a i p a p u ş i e l e s t a t u l u i ,

a r fi d e p r i s o s u a se u s t e n i c u d e r i m a r e a a l t a r i u l u i , a t u n c i '

a r fi d e s t u l u a s p u n e p o p o r u l u i , câ o m e n i i ce i c u r e v e r e n d a

s i e rbescu n u m a i t i r a n i l o r u , c a r i i a u l i p sa d e v a n i t a t e a d i e e -

sca , p e n t r u ca oficianţi i si soldaţ i i sê l e fia c r e d i n t i o s i , D a o a

r e l i g i u n e a si consc i in t i ' a n u s u n t l u c r u r i i nd i f e r i n to p e n t r u

s t a tu , a t u n c i z a c e in i n t e r e s u l u s t a t u l u i , e a r e l i g i u n e a c a t o ­

l ica sê e se rceze p o t e r e a s a a s u p r a i n i m e l o r u c r e d i n ţ i o s i l o r u

sê i . C a t o l i c u l u i n s e n u p o t e c r e d e , c â s t a t u l u a r e sê d i s p u u a

d e s p r e d o c t r i n ' a c r e d i n t i e i si a . m o r a l e i si d a c a s i e r b u l u b e s e ­

rece i n u p o t e f u n t i u n à l i b e r u , a t u n c i i n v e t i a t u r e l e lu i pen t ru ,

s u b o r d i n a t i u n e i n s t a t u s i -pe rdu t o t u e f e p t u l u .

N ' a v e m u a n e p l â n g e , p e n t r u c â s'a i n c h e i ­

a t u c o n c o r d a t u l u c i p e n t r u c â s'a i n c h e i a t u

p r e t â r d î u . C a n d u s 'a i n t r o d u s u c a s a t o r i ' a c iv i la i n F r a n ­

c i ' a , g i lo t ine le mob i l e a u i n c e p u t u a c i r c u l a p r i n t ie ra , . si

d a c a s i - faceà o m u l u c r u c e p r e s t r a d a , e r à i n p e r i c l u ^ a - s i

p e r d e c a p u l u .

I n n u m e l e p a t r i e i si a consc i in t ie i m o r a l e a p o p o r e l o r u

r e c o m a n d u p r o p u n e r e a minor i t â t i i . .

C o n t e l e M e n s d o r f f c r e d o , câ e l u c r u firescu, a

a s cep t à r e s u l t a t u l u p e r t r a t â r i l o r u c u R o m ' a , m a i n a i n t e de: a

se d imi t e in d e s b a t e r e a p r o i e p t u l u i d e l ege , p r o p u n e r e a s a

n u p r e j u d e c a nic i u n e i p a r t i d e , si d ' in c a u s ' a a c é s t ' a o r e c o ­

m a n d a i n a l t e i c a s e .

P r i n c i p . J a b l o n o w s k i p r o p u n e i n c h e i a r e a s i ed in t i e i si se

p r i m e s c e .

S i e d i n t i 'a d ' i n 2 0 m a r t i u . S c e n e r i ' a c a s e i c a i n

d î u ' a p r e m e r g a t o r i a , p r e s t r a d a si in c u r t e o m u l t î m e d e o m e ­

ni , ga l e r i e l e î n d e s a t e , c a s ' a d e p u t a t i l o r u e r e p r e s e n t a t a p r i n

u n u n u m e r u m a r e d e d e p u t a ţ i . P r e b a n c ' a r e g i m u l u i :

H a s n e r , B e r g e r , P o t o c k i , B r e s t e l , P l e n e r s i H e r b s t . S e c r e t a -

r i u l u m i n . E r b ce tesce p r o t o c o l u l u , c o n t e l e L o d r o n u p r e d a 0 p e t î t i u n e d ' i n G ö r t z cu 8 9 2 s u s c r i e r i in c o n t r a c o n c o r d a t u l u i ;

c o n t e l e B l o o m e o a d r e s a a u n e i c o m u n e d ' in A u s t r i ' a sup ,

p r i n c a r e c â t i - v a t i e r an i s i - r e t r a g u s u s c r i e r i l e d e p r e o a d r e s a

in c o n t r a c o n c o r d u t u l u i ; c a r d . R a u s c h e r p r é s e n t a c â t e - v a

a d r e s e a e p p u l u i d ' i n L i n z p e n t r u c o n c o r d a t u . C a o r a t o r i s ' a u

i n sc r i su : con t e l e H a r t i g , A r n d t s , Grablenz, c a r d . S c h w a r z e n ­

b e r g , S c h m e r l i n g , B r . K r a u s s , S a l m , A u e r s p e r g , L e o T h u n ,

e p p u l u d ' i n B r i x e n , a r c i e p p u l u d ' in S a l z b u r g u . — Propune - ;

r e a p r e s i e d i n t e l u i , c a sê a l t e r n e z e o r a t o r i i a m b e l o r u p a r t i d e ,

se p r i m e s c e . C o n t e l e H a r t i g : A f i r m a t i u n e a u n u i o r a t o r u

d e e r i , c â foiele pol i t ice a r fort ià o p i n i u n e a p u b l i c a , n u

o p o t u r e c u n o s c e d e a d e v e r a t a . Sc iu p r è b ine , c â p r e s ' a repre-;

s e n t a o p o t e r e , d a r a n ice e a n u e o m n i p u t i n t a . M a i o r i t a t e a re^

p r e s e n t a n t i l o r u p o p o r u l u i s 'a d e c h i a r a t u p e n t r u mod i f i c a r ea

c o n c o r d a t u l u i , si p o p o r u l u a l e g a t o r i u n ' a d e s a v u a t u - o p a n a

a c u m . C e s t i u n e a e a r d i n t a , si n u se m a i p o t e a m e n à , | c â c l t e m p u l u

e a s e m e n e u n u i r i u r a p e d e , a c ă r u i t o r i n t e n u m a i m o m e n t a n i i

se p o t e i m p e d e c à p r i n ob3tacule, si c e - v a m a i t â r d î u v á p ro^

r u m p e c u v e h e m e n t i a i n d o i t a , d a c a n ù - l u v o m u c o n d u c e a

a lv i ' a s a r e g u l a t a . Asie s t â m u si cu c e s t i u n e a d e f ä t i a . V o i m u

a n e i n t o r c e la b a s e a aceea , c a r e a s u s t a t u 7 0 a n i f â r a d e a fi

fos tu o p u m n a t a d'in v r e o p a r t e . S ' a d î s u , c â n o i v 'o t amu le ­

g i l e a c e s t e a n u m a i , p e n t r u c â R o m ' a n u pos i ede 3 0 0 , 0 0 0 b a i o :

n e t e . D l o r u m e i ! B a i o n e t e l o r u se potu , o p u n e . é ra -s i . baioneţes,

si u n d e e d r e p t u l u , acolo e si p o t e r e a . P e n t r u ce d o r e s c u u n i i

d o m n i a m e n a r e a ? P e n t r u c â n u v o i e s c u c o m p l a n a r e a def ini-

158

tiva si credu, câ castigandu tempu, voru câştiga tote. Atari mesure indiumetâtîte aducu frupte amare.

P r o f e s o r u l u A r n d t s : In siedinti'a de eri amu audîtu euventâri ponderose pentru referatulu minoritâtii, in­câtu potu dîce : s a p i e n ţ i sa t . Amu luatu inse cuventulu, pentru câ asii eere însemnătatea causei, si afara de acést'a inca d'in motive personale. Precum e cunoscutu, cu câte-va lune mai nainte amu avutu neplăceri personale, pentru câ m'amu alaturatu minoritâtii, si daca asiu tacè acum, tăcerea mea s'aru potè esplicà in modu stangaciu, câ-ci dupa părerea mea omulu acelua e lasiu, care in casulu necesariu nu posiede curagiulu a-si sustienè si aperà convingerea sa diverginta. Obieptulu, despre care desbatemu, altereza esenti'a dreptului matrimonialu alu catoliciloru. Maiestatea sa a dechiaratu in modu solemnu, eâ atâtu d'insulu câtu si următorii sêi voru observa si sustienè dispusetiunile concordatului, si acum ni se présenta o lege pentru desfiintiarea concordatului. E procedu­r a acesta morala ?

Daca aru fi vorb'a de unu tratatu cornercialu cu Fran­ci'a s e u Angli'a, a cărui vatemare ar trage dupa sine bom­bardarea Triestului, — ore procede-ati Dvostre si atunci in modulu acest'a. P r o i e p t u l u de l e g e e o i n v e c t i v a p e n t r u b e ş e r e c ' a c a t o l i c a , se vatema beserec'a fâra de a aduce vre-unu folosu practicu. Eu nu aflu dara nici o causa spre a recomanda proieptulu acest'a pentru santiunare, si nu voiescu, ca maiestatea sa sê franga tratatele.

(Va urmà.)

Cine se fie noulu pastoriu spirituale alu turmei scapetate romane?

Dîcemu pre Ddieu ! guvernulu ungurescu erà sê apară : „ c o n s t i t u t i u n a l u l i b e r a l e " si cu o trăsura de siacu ; cumca adecă nu va rapl dreptulu aviticu fundatu in canone, sustienutu in vigore si sub varg'a asiatica a principiloru independinti, si sub trist'a ëpoca a persecutiuniloru calvinesci, ma eser-citatu si sab rigidulu absolutismu alu lui Bach ; in-tielegenvu l i b e r ' a a l e g e r e a n o u l u i a r c i e p i -s c o p u g r . c. d e A l b ' a - I u l i ' a ; cu tote câ unele jurnale ungro-nemtiesci trăsese clopotulu in dunga pentru eternulu pausu alu scaunului metropolitanu de Blasiu, sub cuventu câ fericitulu S i u 1 u t i u , nu a fostu mogicu, ca sê se faca unelt'a ultramuntani-loru vecini pre cont'a besericei orientali, nu a fostu tradatoriu politicu, nu a fostu, dîcemu, omulu momen­tului, ci a fostu s i n c e r i t ä t e i n c a r n a t a , pasto­riu divinu, oare mai bine si-ar fi datu vieti'a, decâtu sê-si duca a p a s c e t u r m'a s a r o m a n a, d'in lun-cele bellei Transilvanie, falnica in colnici, divina in livedi, nesacavera in surginti, — in Iacustinele si mo-rastinele calbaziose a le câmpiei unguresci: „hinc illae lacrymae!" a le guvernului ungurescu a supr'a be-tranului Siulutiu.

Eramu in anulu trecutu pre tempulu incoro-narei in cas'a magnatiloru — mi disese unu romanu, — eram curiosu pentru unu corpu aaiè grandiosu de prelaţi, comiţi si magnaţi; intrau si se adunau, care de care in gala mai mare. Mai nainte de a se de­schide sesiunea: stringeri de mana si conversâri ; doi romani m'a scarbitu conversandu prea servilu unulu cu ministrulu de fi nantie, celu-alaltu cu unu prelatu latinu ; numai de câtu intra in salonulu inu-seulu, presiedintele Mailatu, primesce d'in tote pâr­tile salutările îndatinate. L a locu ! la locu ! toti sena­torii; presiedintele se scola cu gravitate, si dâ cetire actului de încoronare s. c. 1.. cetirea erà lunga si cu­noscuta, deci noi ceşti d'in galeria sioptiamu unele si altele. Mi dîce sociulu meu : nu me saturu cu ochii pentru tipulu sprintenu romanescu alu preside-lui. Da, da, fratele, meu fu respunsulu, de ar fi numai cu o palma mai inaltu, s'ar pare ca unu Mailatu Voda, scii tu, de ceia ai noştri de orecandu. Mai in­teresante au fostu inse sioptele a doi unguri de langa noi. Cine absenteza d'in logea arciepisco-piloru , crediu câ , atâtu primatele, atâtu arci-episcopulu de Agria, si de Calocia, sunt de fatia, — lipsesce, amice, arcieppulu Romaniloru ardeleni, S i u l u t i u barbatulu plinu de tarla sufletesca, — nu-mi dîce, ori nu mai nainte mi aretasesi pre S i a-g u n ' a arciepiscopulu Romaniloru ardeleni; — da asiè este, sê scie inse câ Siagun'a resiede in capital'a cir-cumspectiloru ; a fostu de fatia in 48. in adunarea natiunala de la Blasiu (in campulu Libertâtii) ; a fo­stu de fatia si in diet'a de la Clusiu , cu tote câ adu­narea nat. l 'au alesu deputatu la Vien'a spre immanu-area gravamineloru (cele XVI. punte) *), i cunosce­mu de atunci tote momintele activitâtii sale politice, in diet'a de la Sabliu, in senatulu imp., in diet'a de Clusiu si in urma neactivitatea séu mai bine passivi-tatea sa presinte, prin cari au devenitu suspiciosu politicei magiare**), ci scumpe amice, atât'a ti potu

*) Singuru presiedintele deputaţi unei (la Majestate), episcopulu Siagun'a, nu se potu îndupleca, nici la staruintiele celorlalţi deputaţi (cu nr. 30) ca sê merga d'impreuna cu d'insii de a dreptulu la imperatulu, unde l'au trimi su na-* i u a e a , ci se duse la «Clusiu, vedi A. ÍPaphi Iterianu Ist. Rom. Tom. I pag. 265.

**) Cu ocasiunea prandiului de încoronare am fosta marturu unei scene insultatorie, candu contele A. H. dupa

spune : pana candu seaunulu acelu-a (aretandu câtra logea destinata arcieppului gr. cat. rom. d'in Ardelu), va fi golu, pana atunci d'in ambele camere (a tierei) lipsesce Transilvani'a. Vre o doi burocrati romani, ha-losi la posturi, e numai fatiaria, ei inca totu nu facu A r d e 1 u 1 u ; s. c. 1. celu ce vede si intre sîre va fi pricependu insemnetatea acestuia discursu, ungurii cei mai copţi intielegu, cu totu câ nu vreu sê intie-lega, câ Ardelulu e in Ardelu de cercatu, si neci de câtu in diet'a de Pest'a, (sioptitoriulu nostru se vedea a fi omu espertu, par' câ primirea comisariului Péchi in Sabliu l'au desamagitu de minune).

Suntemu déjà in preser'a unui actu importantu atâtu besericescu, câtu si politicu, adecă e întreba­rea: C i n e s ê f ie n o u l u p a s t o r i u s p i r i t u a ­le, a l u t u r m e i s c a p e t a t e r o m a n e ? (gr. c.) si deodată pentru câ preoţii romani trebue sê fie cu „crucea in frunte", — pre acui nume sê se boteze logea (vacanta) arciepiscopesca politica d'in cas'a magnatiloru? (Ast'a, p r e a n i m e n u i , DJe Frate! Red.) si lucru de mirare romanii in asiè mominte gra­ve, par' câ sunt Iasi, cu tote câ inadinsu preotîmea de la Tirnave, Sargetiu, de la celea patru Somesiuri, si trei Crisiuri, Temisiu s. c. 1. ar' trebui ca de cu bunu tempu sê ventileze una cestiune atâtu de ar-diatore; séu nu ni aducemu aminte câ diurnalistic'a magiara, indata ce se fecera vacantie, se presentara cu canditatii loru natiunali : Lonoviciu, Hainaldu, M. Horváth, ungurii nu sunt rei politici, pentru a acui-rà, sê ne manuimu cu armele loru.

In o asiè constelatiune a lucruriloru, luandu noţiune cu mare plăcere d'in colonele „Federatiunei" Nr. 30. cum câ consiliulu ministerialu au facutu re-presentatiunea la Maiestate, pentru suplenirea, scaunu­lui vacantu alu provinciei metropolitane de Alb'a-Juli'a, si pote chiaru i n t r u i n t i e l e s u l u m e m o ­r a n d u l u i d e p u t a t i l o r u r o m a n i , ni-am in-cumetatu a produce la lumin'a publicitatei resultatulu discussiuniloru nostre avute cu bărbaţi de caracteru si incredere, preoţi, si civili — de linguşitori ne feri-mu — in cestiunea mitropoliei, inca despre tempii interpelatiunei dlui dep. Romanu, pre candu mini­steriulu ung. pusese la cale numirea unui Coajutoru langa betranulu — acum fericitulu Siulutiu — si acést'a facemu in sptrantia, cumca fraţii preoţi Ar­deleni , de cu bunu tempu ni voru présenta si ei in publicu candidaţii loru, Câ-ci pre noi pre ungureni ne dore pana in sufletu si ne petrunde o cestiune vitale ca acést'a *).

Romanulu d'in Transilvani'a si Ungari'a, ne po-tendu-si manifesta dorerea, bucuri'a, ori a discuta a supr'a cestiuniloru mai ardietorie a le dîlei, in sal'a c o m i t a t e l o r u, c a s i n e l o r u , c l u b u r i l o r u p o l i t i c e ; si-inneca doru Iu ardietoriu ca foculu ; pana candu mai aduce Ddieu câte o nunta, concertu, cumendare, têrgu de tiera, — si atunci cei buni — se intalnescu cu o stringere de mana.

De câte ori avemu ocasiunea de a potè observa, cumca pre candu junii saltă, si se veselescu in cutare societate romanesca, betranii se perdu d'in vedere; atare chilia angusta , atare arbure umbrosu, e mar-toru suspineloru, si discusiuniloru acestoru mentori.

Ca martore cutarei conveniri mai recinte — intre cele-lalte — producemu la lumin'a adeverului resultatulu convingerei nostre d'in o discusiune in­teresanta; (tem'a erà: cine ar fi mai competinte ur-matoriu alu prè măritului mitropolitu Siulutiu?) cu intentiune curata, de a clesceptà de cu bunu tempu in publicitate o cestiune atâtu de vitale, p ă r e r i -

ce sacr i f icase b i n i s i o r u ( m o r e soli to) d i e u l u i B a c u , i n c h i n a n d u i n t r u o n o r e a S. S a l e mi t ropo l i t u lu i S. . t i e s u s e cu i n t e n t i u n e i n c u v e n t a r e a s a nesce f rase d e s p r e po l i t i c ' a ce a r a v è sê u r m e z e f r un t a ş i i be s . a i R o m a n i l o r u , c a r o r ' a n u li t r e b u e a l t a d e c â t u „ S z o l g a b i r o - i b u n i " ( ip s i s s ima ver b a ) , c â - c i p o p o r u l u r o m . e b l a n d u c a ouea , lu pot i t u n d e d u p a p l ă c u , n u m a i „ b u j -t o g a t ó " - i sê l ipsesca ! e tc L a î n f r u n t a r e a n o s t r a ce- i a d r e s a -r a m u p e n t r u a c e s t u i n c o n v e n i e n t u fa t ia c u p e r s o n ' a p r e l a t u ­l u i r o m . si i n s u l t a r e a n a ţ i u n i i r om. , t r a g a n d u - m e l a o p a r t e , mi s iopt i „ l a sa , c â sc iu cu i a m g r a i t u !" A d u c a n d u - m i a m i n t e de p r o v e r b u l u „ i n v i n o v e r i t a s " si m e d i t a n d u a s u p r ' a inc i ­d e n t u l u i ce m e i m p r e s s i u n a s e , m ' a m c o n v i n s u câ n o b i l u l u c o n t e a u fos tu n e c a u t u l u s i n e c a l i t u l u i n t e r p r e t a t o r i u a l u p a -r e r i l o r u ce d o m n e s c u in r e g i u n i l e m a i i n n a l t e a le m a g i a r i ­l o r u D e a ic i u r m e z a ca sê i n v e t i â m u a t r a g e folosii d ' in ase­m e n e de scope r i r i n e v o l u n t a r i e , — apoi sê n u g r a b i m u cu j u -d e c a t ' a c a n d u n u n i p o t e m u spl icà i n d a t a t i e n u t ' a pol i t ica a c u t a r u i - a d ' i n t r e f run taş i i noş t r i . Ce lu ce a r e u n u t r e c u t u i s to-r i c u p l i n u d e a c t i v i t a t e beserecesca , po l i t i ca si n a t i u n a l a , — n u s i - lu p o t e r e n e g a . Ca l i t â t i l e e m i n i n t i n u p e r d u d ' in v a -lo rea l o r u p e n t r u c â d o r a se p a r u a fi i n p a s s i v i t a t e , — ac t i ­v i t a t e d e e r i n u po t e fi o b n u b i l a t a p r in t i e n u t ' a r e s e r v a t a d e a s t a - d i . F i t i c u r ă b d a r e , câ-ci v i i t o r i u l u vi v a de s l egà n e s m i n -t i t u si e n i g m e l e po l i t i ce , c a r i v i -se p a r u a c u m inca ne in t i e -lese . C â t u p e n t r u s e n t i e m i n t e l e nobi le i i n i m e , a le c a r e i - a r e p r e s s i u n e do re ro sa au fostu m e m o r a b i l e l e c u v i n t e „ f 1 è r e p o s s e m , s ed j u v a r e n o n " fiti s i g u r i câ a c e l e n ' a u i n c e t a t u a fi r o m a n e s c i . D a c a c o n t r a r i i no ş t r i n ' a u i n c r e d e r e i n c u t a r e r o m a n u , e s t e b u n u s e m n u , — sê a v e m u no i ! R e d .

*) C a n d i d a t i u n i l e n e t e m p u r i e , — fiindu ace l e in s i tua-t i u n e a p r e s i n t e , f o r t e inpol i t i ce , — nu le p o t e m u a p r o b a . E l e p o t u s t r i c a m u l t u n u n u m a i p e r s o n e l o r u i n t r u a l u c a r o r u in-t e r o s u se p a r u a fi f ă c u t e ci si c ause i n a t i u n a l e si beser icei . Sê a s c e p t â m u d e s l e g a r e a def in i t iva a ces t iun i i d e a l e g e r e , si t e r ­m i n u l u e i , a p o i l a l u c r u d a r d i s c ip l ina ţ i c a nec i c a n d u m a i -n a i n t e . R e d .

l o r u — p o t e c o n t r a r i e , — l i v o m u da tri-b u t u l u c u v eni n t i o s u.

(Scen'a se petrece intru o casa ospitala, fiindu de facia mai mulţi preoţi, pucini civili, d'in dieces'as de Gdierl'a si de Oradea-M.)

Celu ce a petrecutu d'in anii vieţii sale parteij cea mai buna in uricios'a singurătate la sate, scii mai bine, ce va sê dîca o revedere, o stringere mana si o sărutare fratiesca, si nu farisaica; o asii fericire si societate am intimpinatu si noi de et rendu.

Dupa conversatiunile de intruducere natural minte vine la tapetu cestiunea alegerei noului mi tropolitu ; omenii noştri erau superati pre guvernul ungurescu — (inca nu luase scirea d'in „Federaţii nea)"— cumacelu-a surupanduautonomi'âpolitica Ardeiului, — mai vrè a si intinde man'a si la sanctua riulu besericei, etc. (estrasu d'in discutarea amicala

Unu betranu: „Me temu fratiloru, pre Ddieul meu ! câ guvernulu de acum ni va obtrude in scar nulu mitropolitului Siulutiu pre „Uniunistulu N. S atunci nu voiu avè repausu nici in mormentuu Domne ! (cu manile crucisiate) Sava, Inocentie, M| ioru, Siulutiu, si N. N. ! ! !

Altu preutu mai teneru : „nu te superà mosiulj de va lasà Ddieu asiè ce-va, — eu mi suspindu cri dinti'a, — clerulu romanu natiunalistu d'in tote patl diecesele i va da votu de neincredere ; c u u n u car[ p o t i s c o t e la h o t ă r a p r e t o t i p r e o ţ i i unj u n i s t i r o m a n i d'in A r d e l u .

Altulu. „Nu ve sfarmati capulu; arciepiscoj cam de rendu se alegu d'intre episcopi — (mai mult voci: „apere Tatalu Santu! atunci ni-aru fi si mi reu.") — deci alegerea, séu ca sê me esprimu du]; intentiunea guvernului ungurescu (inlrerumpere. voce: ho, ho! mai viedia inca D lieu!), denumirea! cadè intre eppii de la Lugosiu, Oradea si Gdierl'a; pri urmare de N. N. sê numai avemu nici o temere. 1

Altulu: „de va fi d e n u m i r e , si nu alegere! bera, prevedu mare prepastlainbaseric'a nostra; di ca inse va fi, precum si credemu in Ddieu, a l egei l i b e r a , clerulu e maturu, va alege nu numai intţ episcopi, ci s intre vicarii episcopesci, canonici, pii topopi si profesori de teologia; dupa părerea mei

a) sê nu cercâmu atâtu m i n t e si i n v e t i a t uf m a r e , m a r e , —câ-ci acestea usioru viclenescuji omu — ci mai bine a n i m a c u r a t a , constant ! s i n c e r a , cum a fostu a repausatului Siulutiu;! sê ne ferimu de ultramuntani de acei-a, cari ar ş sê ne tiena totu sub papuca străina, — de străini | amu saturatu paua dupa capu, — si cari pentru | luri vane, aru potè pecatul pre cont'a autonomiei di.' pturiloru canon, orient, si cari sê fuga de sinode ef

c) maghiaronu nu ni trebuie nici odată cuţ pulu, Sava, Inocentiu Miculu, Maioru Siulutiu, I tulbura in leniscea loru eterna ; noua ni trebuie! o credintia politica cu turm'a sa cea numerosa. ;

d) nu ni trebuie omu scumpu si oghirsitujt ni trebuie omulu lui Ddieu, care d'in prisosulu avi sale diumetate in totu anulu va intinde besericilf si scoleloru, adecă natiunei arse si fripte. f

e) Nu ni trebuie omu superbu cu fala mare,i< pre unii ca aceeia si Ddieu i uresce; ci ni tretş omu cu vorbe dulci, dreptu, si umilitu. „Celu cari intre voi mai mare, sê fia sierbulu toturora."

f) Nu ni trebuie nici omu fricosu (tufa) ci ni l buie unu pastoriu aprigu, care va sta in fruntea loru sale sufletesci cu toiagulu, de câte ori s'ar cerca cumva lupii la preda (la toti semne de placa

( V a urmà.) i

De langa T i n e a , 2 1 / 3 . 18ST In dîlele trecute s'au tienutu in cerculu alt.

toriu d'in Tinc'a o conferintia preliminaria, concl mata de capii partitei magiare cu acelu scopu, decumva intre romani si măgari, s'ar' potè esoj atare contielegere fratiesca, urmand'a alegere de? putatu sê decurgă in cea mai frumosa lenisce si i tietate esemplaria. \

La acésta conferintia au fostu chiamnti atţ magiarii câtu si romanii.

Câti-va au proiectatu ca sê se alega 9. indi romani si 9. magiari, acesti-a sê decidă câ cinese? alesu de deputatu. Ditiermurirea acestoru 18 i: vidi sê devina apoi lege impunetoria pentru toţii ptorii venitorei alegere.

Acestu proiectu e destulu de lamuritu, decifi e de lipsa a comenta, câ o astfelu de idea in câtif respunde spiretului constitutiunale si alu alegertj bere ; destulu sê fie a aminti, câ proiectulu au ca| tu; inse d'in acelu motivu, câ câti-va magiari decâtu nu au voitu ca intre acei membri sê fie a romani câţi magiari, ci sê se alega fâra privire la tiunalitate.

Dupa acést'a s'au venturatu caus'a alegeri mai specialu, adecă si unulu si altulu si-au des» ritu părerea, câ pre cine doresce de deputatu

N'am de eugetu a me ocupa cu mendate de unulu si altulu, nu me potu inse ret de a aduce la publicitate unu faptu, de care num

I

159

romanii bine semtîtori, dar si magiarii s'au scandali-satu. Pe cine l'au interesatu numai câtu de câtu de­cursulu alegeriloru d'in 1865, acel'a caută sê scie, ce sacrificie au custatu alegerea d'in Tinc'a. Noi carii locuimu in cercu, cunoscemu si urmârile grele cari le sufere poporulu alegatoriu si pan' in diu'a de asta-di. Alegatorii d'in Tinc'a si acum suntu inca de compatimitu pentru sortea, care-i ajunse numai d'in acea causa, câ s'au portatu ca romani. De alta parte suntu demni de imitatu pentru tari'a si barbatVa constanta, care au dovedit'o cu ocasiunea alegerei trecute.

Dorere inse câ neci acesta unica mangaiare a loru n'au potutu remanè neconturbata si nepetata, câ s'au batjocuritu cbiaru prin acelu individu, care aru voi sê-si insusiesca cea mai mare parte d'in glori'a invingerei triste a anului 1865.

Audîti fratiloru ! auditi o fapta mai alesu si pen­tru ace'a scandalosa, câ s'au comisu prin unu omu care atâtu ca romanu, câtu si ca preutude frunte ar' avè detorintia dupla a grigi ,de toti concrediutii ocarmuirei sale, cu multu mai tare de sine insu-si, ca caus'a natiunei se nu se compromită.

D i u p r e s i e d i n t e c o n s i s t o r i a l e S. B i c a a u r e c o m e n d a t u in c o n f e r i n t i ' a a m i n t i t a de d e p u t a t u pe D i u E. Gr. c u a c e a m o t i v a r e , câ acest 'a s'au l a p e d a t u d é p a r t i t'a r o m a ­na si au t i e n u t u in d i e t a f o t d e u n ' a c u ma­giari i .

In câtu cunoscemu noi carapterulu dlui E. G. nu numai câ nu credemu se fi impoternicitu pe ver si cine a cerşi pentru densulu in unu modu atâtu de compatimitu, ma d'in contra suntemu convinşi câ se va indigna insu-si la audiulu acestei dechiaratiuni a susnumitului D. presiedinte.

Aru fi tempulu odata ca si diu Bic'a sê-si tragă sam'a, cumu-i vine mai bine la socotela, câ ore in astfelu de treburi sê tiena cu romanii séu cu magia­rii, câ pan' acum l'am vediutu turburandu ap'a candu incoce candu in cole, fâra ca se fi potutu veni bare-mu câtu de câtu la acea convingere, câ in afacerile natiunale s'aru potè de siguru conta pe colucrareasi sprigionirea n e c o n d i t i u n a t a a santiei sale.

Totu in legătura cu susnumitulu domnu pre­siedinte alu consistoriului romanu g. or. am sê mai co-municu, câ in siedinti'a consistoriala d'in 16 —17 1. c. in o causa oficiosa s'au detiermuritu a adresa catra comitatu o representatiune, cu care ocasiune diu notariu consistoriale Teodoru Lazaru s'au luptatu cu mare zelu, ca representatiunea sê se compună in limb'a magiara. (!)

Inse lupt'a acestoru doi matadori cunoscuţi au remasu fâra frupte, câ intentiunea loru servila s'au sdrobitu de tari'a aceloru bărbaţi zeloşi, cari acurse-ra d'in provincia la acesta siedintia, si cari pricepen-du mai bine insemnetatea consistoriului nostru si interesele natiunale n'au neci o lipsa de vanele com­plimente intru cumanacirea magiarismului.

Unu Romanu.

Transilvani'a. De langa Somesiu. 18. mart.

Venindu-mi la mana Nr. 29. din pretiuitulu diuariu celu redigeati, intre altele am aflatu o corespundintia d'in Vien'a dto 27. fauru a. c. suscrisa cu literele I. C. D. Eu nu mi voiu bate capulu, ca sê sciu cine e corespundintele acel'a ? si d'in oe funte si-trage informatiunile sale atâtu de sinistre cu pri vire la unele aserţiuni d'in aceea-si corespundintia, ci in in­teresulu opiniunei publice vinu a face unele reflesiuni la co-reapundinti'a aceea, basate pre adeveru, si anume : Dlui co-reäpundinte i place a scrie, câ unulu d'intre Archiereii noştri, dupa-ce a introdusu limb'a magiara de limba a conversati-unii in seminariulu sêu, acum are de cugetu sê scota o foia basericesca in limb'a latina, neavendu curagiulu sê-o scota in cea magiara, dupacum bar fi doritu anim'a" — aceste pre câtu pricepu eu, si pote si alţii, s'aru referi la Archireulu Gherlei, ceea ce inse n'are nici umbra de adeveru, fiendu câ Archireulu Gherlei nu a facutu alte schimbâri in seminariulu de Gherl'a, decâtu caprin staruinti'a cea neobosita i-a sucesu a organisa seminariulu immultîndu numerulu alumniloru de la 50 si acesti'a provediuti cu tote cele nece3arie , éra obiep-tele de invetiamentu le a immultîtu cu Catechetic'a, Metodi-c'a si cu Medicin'a pastorala. — Ce se tiene de limba : precum de la inceputu, asiè si acum, limb'a de conversatiune si propunere e cea romana afara de vre-o doue studie, cari precum mai nainte, asiè si acum se propunu in limb'a latina ; aceste inse se esplica de respectivii profesori si in limb'a ro­mana; si alumniloru li stâ in voia libera a respunde atâtu in decursulu anului, câtu si in esamenu in care limba voru voi D'in aceste speru, câ se va convinge ori cine cum câ archire­ulu Gherlei nu a introdusu limb'a magiara in seminariulu seu, ma chiaru candu aru fi voitu, — ceea ce de altmintrelea e departe de intentiunile cele parintiesci ale I. S. — n'aru fi potutu ; si acést'a voiu demostrà-o matematice. Intre 50 alu-mni 6 sunt carii au studiatu la Blasiu, 15 la Beiusiu, 25 la Clusiu, éra despre simtîmintele romanesci ale acestoru tineri, nu se indoiesce nimenea fâra pote numai dnulu coresp. si celu ce l'a informata atâtu de stangaciu ; si asiè pote dormi dsa in pace si liniscitu, si fie siguru, câ precum pana acum,

asiè si in venitoriu in seminariulu de Gherl'a nu se va intro­duce limb'a magiara in veci si pururea, fiendu câ teologii se crescu pentru poporulu romanu si voru trai cu prescura ro­manesca , éra nu cu cea m. . . . apoi a trecutu bab'a eu colacii ca sê ne mai introducă cine-va limb'a străina si inca chiaru in sanctuariu, de aru fi chiaru nasdravenu ca celu d'in poveste, dar' dora nu se afla si atari lunateci ! Afara de aceea nu credu câ presupune nici D. I. C. D. atâta lasîtate in cle-rulu si naţiunea romana ! — '

Ce se tiene de aserţiunea, câ archireulu Gherlei aru voi a scote o foia basericesca in limb'a latina, neavendu curagiu a o scote in cea magiara precum i-aru fi doritu anim'a : am de a-i face aceea modesta reflesiune, câ nu archireulu va scote foi'a aceea, ci la indemnulu parintieseu alu acestui-a o va scote corpulu profesorale teologicu, a carui-a proprietate va si fi foi'a aceea, decumva va fi atâtu de fericita sê pota vedî lumin'a, fiendu câ, vedi domne, numai beat'a Transilvania e supusa la nesce afurisite legi de presa ne mai audîte, afara de aceea foi'a aceea va avè numele de botediu „C r e d i n t i'a prin urmare nu va esi in limb'a latina, cu atâtu mai putienu in cea magiara, ci in limb'a romana. — Mai departe sê-si inse-mne bine D. corespond., câ unei societăţi morale, bine organi-sate, nu-i pote impune neminea, numai éca asiè de flori de cucu vre-o sarcina, carea nu aru voi a-o primi. — Atare so­cietate e si corpulu profesoralu teologicu de Gherl'a, care acum stâ d'in patru individi, d'intre cari trei si-au facutu stu-diele teologice in seminariulu centrale gr. cat. de Vien'a j esperinti'a, Domnulu meu, ni areta ce bărbaţi au esîtu d'in In-stitutulu acel'a, si cu ce simtîminte, éra alu patrulea a absol-vitu studiele teologice la Rom'a despre care n'am alta de a dîce, decâtu câ acel'a face onore in tota privinti'a clerului si natiunei romane. — In urma numi potu esplicà neci decâtu, d'in ce motive trece archireulu Gherlei de as ie mare magiaronu in aintea D. I. C. D., candu chiaru acelu archireu in tomn'a anului 1867 aplica de profesore pre unu individu, care dupa cum se dîce pre românia, numai aude limb'a magiara, mai în­colo speru câ D. corespondinte va fi cetitu si numerii 1, 2, 11 si 12 d'in Concordia d'in care s'aru fi potutu convinge, câ totu archireulu Gherlei contribue anuatim pentru solutiunea unui docente la scol'a principala d'in Lapusiulu ungurescu 120 fl. v. a. d'in cass'a sa propria, de altmintrea destulu de neîn­semnata luandu in consideratiune ofertele cele marianimose, ce le aduce spre inaintarea culturei natiunale. —• Mai incolo totu acelu Archireu se nesuie d'in tote poterile a sistemisà so­lutiunea docentiloru de la scolele poporale d'in diecesa, dis-punendu ca sê se faca instruminte dotatiunali, in cari solutiu­nea docentiloru e fipsata de la 120 fl. pana la 300 fl. si carij se si susternura d'in partea Ven. Ordinariatu la Guvernulu Transilvaniei spre inalta aprobare si intarire, inse acele diacu acolo, pote pline de pulbere si cine mai scie prin ce parte a Archivului, aruncate inca d'in 25 decembr. 1866, pote necla-tite *) de si acolo avemu unu consiliariu scolariu supremu ro­manu, de la care cu totu dreptulu asceptâmu mai multa acti­vitate si energia in una causa atâtu de sânta si intru adeveru natiunale. Totu acelu Archireu luandu frenele guvernarei diecesei de Gherl'a, indata ce afla, câ prin staruinti'a unoru bărbaţi demni de tota laud'a unele comune d'in Comitatulu Dobocei oferiră obligaţiunile de statu spre infiintiarea unei scole centrale romane gr. cat. in cttulu Dobocei, inca in anu­lu 1862, si cari acum stagna, fiendu câ inimicii desceptarei poporului romanu mişcară tote petrele pentru impedecarea acelui scopu atâtu de maretiu, — nu ae linisci facandu nenu-merate representatiuni atâtu la guvernu câtu si la presidiulu cttense de Doboc'a pana candu i-a sucesu in urma a pune ma­n'a pe ele si numai decâtu tienù o cenferintia miesta cu inte-liginti'a romana d'in Gherl'a, a cărei resultatu fu, câ d'in inte­resele aceloru obligaţiuni se cumpăra un'a dintre cele mai bu­ne case d'in Gherl'a cu 4500 f. v. a. si asie speru, câ cu ajutoriulu lui Ddieu preste putîenu tempu vomu avè in Gherl'a o scola ogntrala. romana. — Aceste sunt fapte complinite, d'in cari speru câ fiecare se va potè convin ge despre simtiemintele cele intru adeveru romanesci si pa­rintiesci a archierului de Gherl'a si mi place a crede, câ se va convinge si diu coresp. decum-va nu e unulu d'intre acei neferi­ciţi cari facu distingere intre romanu ardeleanu, ungureanu, ba-natianu etc. — Cu aceste eramu detoriu in interesulu opiniu­nei publice, éra dlui coresp. i facu aceea modesta si fratiesca reflesiune, câ candu voiesce a sbiciulà pre cine-va in publicu^ atunci sê se nesuesca mai antâiu a-si cascigà documinte au­tentice si apoi pasiesca cu fruntea deschisa in publicu si dâ se merga fâra frica fia acel'a ori si cine. N—e.

ROMÂNIA. S i e d i n t i ' a a d u n a r e i d e p u t a t i l o r u de la 4/16

m a r t i u 1868. Presiedinti'a d-lui Fetu.

In siedinti'a de adi s'a cititu o depesia a d-loru Warring d'in L ondon câtra presiedintele Camerei, prin care cere a fi chiamatu in Bucuresci spre a sustienè ofertele sale in privinti'a câii ferate.

Desbaterea asupr'a acestui obieptu a tienutu vr'o jume-tate de ora si abè s'a sfarsîtu tramitiendu-se cererea la comi­tatulu delegatiloru.

Adunarea apoi dupa ore-care desbatere a acordatu con-gediulu cerutu de D. Cogalnicianu, cu 'ncepere de la 17 mar­tiu. — Sa luatu in desbatere proiectulu de lege pentru vendia-rea unora d'in domeniele Statului.

*) Pentes oe nu le urgeati ? B.

D. S u c i u, dupa o disertatiune de dreptu romanu vi­ne la cestiunea embatieuriloru, si cere ca D. ministru de fi­nance sê-si arete apretiârile. — D. C o g a l n i c i a n u , dîce, câ in cestiunea de facia suntu trei interese legate împreuna, interesulu tesaurului, interesulu economieu si interesulu na­tiunalu. Cere inse ca pentru acést'a inainte d'à intrà in cer­cetarea proiectului sê se unesca Camer'a in secţiuni, ca sê se intielega prealabilu in punerea amendamenteloru.

Acesta propunere a d-lui Cogalnicianu se pune la votu, si se primesce.— Adunarea prin urmare se retrage in siedin­tia secreta.

Dupa redeschiderea siedintiei s'a otaritu ca comitetulu delegatiloru sê se re'ntrunesca, sê iè in desbatere amenda­mentele ce i se voru presintà si peste doue dîle se represinte proiectulu in desbaterea Adunârii.

Dup'acést'a s'a luatu in desbatere proieptulu de lege pentru desfiintiarea tacseloru poduriloru si sioseleloru, ce a fostu prelucratu si votatu de Senatu, si s'a votatu de camera fâra nici o modificare.

Dup'aceea s'a luatu in desbatere si s'a votatu proieptu­lu de lege pentru tacsele, ce suntu a se percepe de la diplome­le de naturalisaro.

Senatulu. S i e d i n t i ' a de l a 12 m a r t i u 1868.

Presiedinti'a d-lui C. A. Cretiulescu. Dupa ore-care mici comunicări fâra importantia D. pre­

siedinte invita pe D. Munteanu a desvoltà interpelarea sa d'in siedinti'a trecuta, făcuta d lui ministru de interne. D. Mun­teanu face desvoltare in caus'a neregularitâtiloru ce se petre­cu in judetiulu Vâlcea. Dupa respunsulu ministrului de in­terne, mai mulţi senatori iau cuventulu pentru si contra ; si dupa ce unii sustienu numirea unei anchete in acesta cestiu­ne, incidentulu se inchide prin trecere Ia ordinea dîlei.

Se iè apoi in desbatere propunerea d-lui Brailoiu rela­tiva la inamovibilitatea toturoru functiunariloru curtiloru d'in tiera si se decide a se trimite la comisiunea respectiva.

D. Ministru alu culteloru comunica unu mesagiu prin care se trimite Senatului unu proiectu de lege relativu la in­fiintiarea unei facultâti de theologia.

D. Costaforu întreba pre D. ministru de ce nu se infiin-tieza si facultatea de medicina ?

D. ministru respunde câ în curendu se va réalisa si acesta cestiune.

S i e d i n t i a d ' in 2/14 m a r t i u 1868. D. raportoru alu comitetului delegatiloru dâ citire ra­

portului relativu la proiectulu de lege pentru căile ferate, con­cesiunea Waring, ale cărui conclusiuni sunt : Sê se recu-mande guvernului spre adu avè in vedere ai pre acesta acum, candu Camer'a se ocupa cu cercetarea altora proiecte de ase­menea natura, ca astu-felu sê se prefere celu mai favorabile tierei. — Se primescu conclusiunile raportului.

Se iè apoi in discutiune 13 proiecte de legi pentru infi­intiarea de noue tacse, si scăderi in 13 comune si se primescu.

Dupa aceea se iè in discuţie proiectulu de lege art. uni-cu relativu la al. 5. art. 8 d'in legea organisârii judecatoresci, prin care se decide ca lucrârile tribunalului de Galaţi sê se îm­partă d'in potriva intre ambele secţiuni locali si puindu-se la votu, s'a primitu cu unanimitatea voturiloru.

A d u n a r e a d e p u t a t i l o r u in s i ed , d ' i n 5/17 mart. a luatu in desbatere proiectulu de lege asupr'a interpretă­rii unoru article d'in legea electorala. Obiectulu principalua fostu daca cei ce platescu unu impositu de 80 lei, dar locuindu aiurea in districtu, potu face parte d'in colegiulu III-lea alu orasieloru. Maioritatea, dupa desvoltarea făcuta de d. minis­tru de Interne a decisu, câ numai cei ce-si au domiciliulu poli­ticu in orasiu, se faca parte d'in colegiulu III-lea, si negresîtu, daca s'ar da dreptulu acest'a toturoru hangiiloru, cârciumari-loru, epistatiloru si scaunasiloru, cari prin interesele loru sunt dependinti de proprietari, colegiulu alu III-lea alu indust ria-siloru, comerciantiloru si inteligintiei ar fi nabusîtu si supusu proprietăţii, caria legea i dâ doue colege,

S'a desbatutu si alu doilea articlu si s'a primitu pro­iectulu comisiunii.

Noutâti Străine-ANGrLI'A. Fenienii éra se mişca. La 17 1. c.

una multîme de fenieni înarmaţi a atacatu cas'a unui jude, fiindu câ s'a fostu latîtu faim'a, cum câ acolo aru fi arme ascunse ; inse nu li a succesu a pune ma­n'a pre arme.

Parlamentulu Angliei in septeman'a trecuta a terminatu discusiunea in caus'a Irlandiei. Deputatulu Grladstone a amenintiatu cu votu de neîncredere pre Disraeli, daca nu va face modificatiuni esenţiali in proieptulu presentatu in caus'a Irlandiei. Disraeli nu s'a spariatu de acesta amenintiare, ci a spusu fâra réserva, câ in acelu casu e gafa a disolvà parlamen­tulu. Sustiene principiulu religiunei de statu in Ir-landi'a, care puntu alu proieptului fu mai tare com-batutu d'in partea opusetiunei.

Soirile referitorie la .espeditiunea d ' in Abissini'a spunu, câ principele de Cassa a promisu lui Napier, câ va provedè cu cele de lipsa armat'a anglesa.

I T ALI'A. In cercurile financiarie s'a r e s p a n d i t u

f a i m ' a , câ ministrului.cont Cambray Djgny i - a r fi succesu a c a p e t a fle fa c a s ' a i u i B<rtii«^iM « -

( pKUj»i#a <jfe 420 m i l i o o e , pentru c a r e v o r u s e r v i d e

ipoteca bunurile besericesci, proiectulu referitoriu la acésta negotiatiune noua se va présenta camerei inca in decursulu sessiuniloru presinte.

In camera se continua desbaterile despre contri-butiunea de moraritu; si nu sufere nici una indoiela, ca\ proiectulu elucratu prin comisiunea parlamenta­ri», cu. modificatiunile acceptate si de guvernu voru fi primite cu maioritate insemnata.

Lă 18 martiu a sositu in Susa remasîtiele pa-mentesci a le renumitului esdictatore alu republicei venetiane d'in anulu 1848—49, Daniele M an in , pri­mite de comisiunea venetiana alesă pentru solenita-tea acést'a, si tramise la Turinu. In 18 martiu voru ii transpuse in Mestre, de aici se voru duce cu mare solenitate la Veneti'a. : La solenitatea, ce se va tienè in Veneti'a, regele

va.fi represintatu prin unu adjutante alu sêu, mini­steriulu j senatulu, camer'a si tote corporatiunile mai renumite voru fi represintate asemenea prin tramisii loru.

FRANCI'A. In 18 martiu s'a tienutu in palatulu Tuilerieloru o conferintia sub presiedinti'a imperatu-lui. In acesta conferintia s'au desbatutu eschisivu trebile interne.

S'au çonsultatu despre discusiunile tienute in corpulu legelativu asupr'a legiloru de reuniuni de­spre gard'a natiunale mobile, si cu deosebire despre miscârile d'in Toulose.

Únu mare numeru de pusce Chassepot suntu gat'a, guvernulu armele pregătite le tramite armatei d'in Afrjc'a, operaţiunea acést'a pana in finea lui Aprile se va fini, si asiè pana in finea acestei lune in-treg'á infanteri'a francesca — afara de genrlarmeri'a pedestra, va fi provediuta cu arme noue. De alta parte fabricele de arme d'in Franci'a suntu atâtu de bine organisate incâtu prefiescare dî potu liferà 1500 de pusce bajonete si alte. Marsialulu Niel porta grige mare de fabricele militarie, si in tota diu'a le cerce-teza de a rondulu.

GÂNDI'A. Tempestâtile de primavera in Can-di'a se vedu a favorisa tiraniei brutali a turciloru. „Enosis", o naie grecesca, a sositu in 27 faurula Can­di'a ; dar furtunele de pre mare au impedecat'o a se apropia de uscatu, ca sê pota da bietiloru candioti bucatele ce au adusu pentru a-i mântui de fome. Mulţi au facutu incercâri, ca sê descalece cu luntritie pre ùscatu si asiè sê grabesca intru ajutoriulu fratiloru löru, dar manea viforosa i-a inghitîtu. Unu numeru mare de candioti s'a adunatu là tièrmurii marei si tota noptea au asceptatu, ca sê capete ce-va bucate de pre mare, inse in H aru. Demanéti'a cei mai mulţi erau morţi de fome. Éra alti 95 au cadiutu in acésta nopte viptima eleminteloru, ce paru a se ficonjuratu in contra insurgentiloru. Friguluneindatenatu, esun-dârile mari imputieneza numerulu candiotiloru eu sutele pre fia-care dî. Dar tote aceste nu suntin stare a slabi energl'a si a descuragià pre luptătorii liber­

ia) tâtii; d'in contra airreportatu asupr'a turciloru o în­vingere strălucita langa Prosjialon si in Chisamo. Turcii, infuriati de aceste doue perderi rusînose, au inceputu a persecuà pre poporulu fâra de arme, au predatu tienutulu intregu,au maculatu femeiele prinse, si a aprinsu satulu numitu Canaban.

Candiotii despretiuescu furi'a eleminteloru si a tiraniloru, si se lupta cu resolutiune rara pentru li­bertate. — Pre candu tragedi'a d'in Candi'a ni areta 6.scena atâtu de trista, Aali pasi'a rentornandu-se d'in Candi'a se incerca a orbi diplomati'a europena cu scirile născocite, câ candiotii au depusu armele, insul'a e liniscita ; si acum nu lipsesce decâtu a or­ganisa Candi'a de nou. Cu acestu scopu a si publi-catu unu firmanu scrisu in limb'a turcesca si greca; acestu firmanu aru fi menitu a forma legea funda­mentale, si cuprinsulu concesiuniloru ce se facu Can-diei. Insurgintii inse sciu, ce va sê dîca concesiunile date de Porta; si au primitu numitulu firmanu cu risetu de despretiuire.

Varietăţi-*#* (Multiumire) S 'a m a i p r i m i t u l a soc i e t a t ea „ T r a n s i l ­

v a n i ' a " u r m a t o r i e l o s u m e : D e l a D o m n ' a I u l i a H a j d e u lei v e c h i 3 8 4 , D . Micu l e scu , d e p u t a t u 6 4 0 , M i l e r , P r e f e c t u d e B e r l a d u 4 1 1 , N . Apos to l e scu s u p t u - P r e f e c t u l u P r a i u l u i T e l é j e n u , p r i n d. G h i n e a p ro fesore 3 4 3 . D e la D . D i m i t r i e S i scu 3 8 4 , P r e a - S a n t i ' a S a ep i scopu lu Dionis ' .e B u z e u , c â r t i in v a l o r e d e lei 8 6 4 2 1 , D . C a p i t a n u C . H o r a d i a n u , b a n i a d u ­n a ţ i d ' in r emas i t i e si d e l a m e m b r i i nou i 7 0 5 28 D . C. A . D i -m o n i s i e d e p u t a t u 4 Î l , E u g e n i u C r i s i a n u , b a n i a d u n a ţ i d ' i n r e m a s i t i e 221 10. B a n i i a d u n a ţ i d ' in t a c s e l e d i p l o m e l o r u m e m ­b r i l o r u a d u n â r e i soc ie tâ te i 3 3 7 3 0 . D e la D . G . D a n i e l o p o l u p ro fe so re si a d v o c a t u 4 1 1 . D e l a D . A r i s t i d u P a s c a l , p ro feso re si a d v o c a t u , s 'a i n sc r i su c u lei 4 1 1 . S u p t - s c r i s u l u in n u m e l e soc ie tâ t i i a d u c e m u l t i u m i r e p u b l i c a p e n t r u a s e m e n e a o f e r t e e m i n e n t u n a t i u n a l e . — P r e s i e d i n t e l e soc ie tâ t i i „ T r a n s i l v a n i ' a . " A . P a p i u l l a r i a n u .

*#* (Dialectele italiene) D i u r n a l u l u „ I t a l i ' a m i l i t a r ă " c o m u n i c a u n e l e o b s e r v a t i u n i i n t e r e s a n t e a s u p r ' a l i m b e i , c a r e i n c e p e a se d o s v o l t à i n a r m a t a , d ' in d i fer i te le d i a l e c t e , ce v o r ­b e s c u mi l i t a r i i d ' in d i fe r i t e le parti a le I t a l i e i . F i e - c a r e d ia le -c t u a p a r a s i t u u n e l e flessiuni si a c c e n t u ă r i a d o p t a n d u a l t e l e c u m u l t u m a i v i u e , m a i p l ă c u t e , s i m a i a r m o n i o s e d ' i n a l t e d i ­a lec te . U n e l e e s p r e s i u n i a le p o p o r a t i u n e i d ' in c u t a r e p r o v i n ­c ia a deven i ţ i i a fi 63presiunile t o t u r o r u ; p r o v e r b e l e s ' au con-top i tu . I n l i m b ' a m i l i t a r ă p r e s t e t o t u p r e d o m n e s c e d i a l e c t u l u p i e m o n t a n u . É r a ce s ' a t i nge d e ce le - la l t e d i a l ec t e , e de insem­n a t u , c â d i a l e c t u l u n e a p o l i t a n u e estin3u f o r t e in p r o v i n c i e l e m e r i d i o n a l i ; c e lu t o scan i cu , de -s i n u m e r u l u t o s c a n i l o r u n u e a t â t u d e m a r e , i n c a e fo r t e l a t î t u , câ -c i , p r e c u m se dîce, o l i m b a t o s c a n a a j u n g e c u o s u t a d ' in a l t e t i e n u t u r i . C e t i r e a or-d i n a t i u n i l o r u d e a d m i n i s t r a t i u n e e t c . a u a v u t u m a r e inf lu in t ia a s u p r ' a t o t u r o r u d i a l e c t e l o r u . P r o n u n c i â r i l e m a i a s p r e d e s u p t u a l p i se m o i e ; si ce le p r e a m o i se mai i n t a r e s c u . „ C u siese séu s i ep t e a n i m a i n a i n t e n i m e n e n ' a r fi s p a r a t u , c a con-s i d e r a b i l ' a d i fe r in t ia d e l i m b a , c e es is teà i n t r e p i e m o n t e n i , s i ­c i l ien i , s a r d i n i e n i si t o s c a n e n i , sê d e s p a r a in t e m p u a t â t u d e

s c u r t u si sê p o t a t r e c e i n u n a l i m b a comune , c a r e l a t o t a in - j

t e m p l a r e a i nca n u e de t o t u i t a l i ana , d a r c u m u l t u e m a i i t a ­

l i ana d e c â t u v r ' u n u l u d ' i n d i a l e c t e l e deoseb i te , a f a r a d e celu ;

t o s c a n u . " — D o c u m e n t u i n v e d e r a t u , c â t u de m a r e influ- ; . . . . . . . . . t

in t ia a r e si a s u p r ' a l i m b a i u n i r e a po l i t i ca a une i n a ţ i u n i . F r a ţ i i i t a l i an i , c a r i a u sc iu tu a se lupta cu a t â t a r e s o l u t i u n e \ p e n t r u u n i r e a po l i t i ca n a t i u n a l e , a d i m a n o v o r u d e v e n i si l a o Í pe r fec ta u n i t a t e a l i m b e i i n I t a l i ' a i n t r e g a , d e s p a r e n d u m u l - j t e l e d i a l ec t e , c e s u n t n u m a i i n d e s f a v o r u l u l i t e r a tu r e i . [

%* (Advocaţi noi in Vien'a) P r e c u m in sc i i n t i eza m a i j m u l t e foie, m i n i s t r u l u d e j u s t i ţ i a a r e d e c u g e t u a n u m i i n ;

V i e n ' a 20 d e a d v o c a ţ i no i . S p r e a c e s t u scopu a si p r o v o c a t u t r i b i n a l u l u s u p r e m u sê f aca p r o p u n e r e in a c é s t a p r i v i n t i a . L a

p r o p u n e r e se v a l u à in c o n s i d e r a t i u n e e t a t e a c o m p e t i n t i l o r u .

P e n t r u u n a s t a ţ i u n e d e a d v o c a t u ce d e v e n i s e v a c a n t a , a u com-p e t î t u 90 d e ins i d ' i n s t a t u l u c o n c i p i e n t i l o r u , d ' i n t r e c a r i celu m a i t e n e r u a r e p r a s s e d e 3 a n i si 7 l u n e si c e lu m a i b e t r a n u de 17 a n i si 5 l u n e .

Sciri electrice. V i en ' a, 24. martiu. In siedinti'a de asta-di a

delegatiunei magiare, dupa cetirea re'scriptului impe-ratescu, prin care se intarescu deoisiunile acelei-a, Falke, represintante alu guvernului, si-redica cuven-tulu in numele cancelariului de statu si in urm'a mandatului imperatescu esprime delegatiunei multiu-mit'a si salutările Majest. Sale. Presiedintele intr'o cuventare plina de sentiementu dîce remasu bunu si inchide siedinti'a.

W a s h i n g t o n , 23. martiu. Proceáulu presie-dintelui s'a inceputu. Aperatorii au presintatu respun-sulu lui Johnson, prin care se nega apriatu- realita­tea toturoru puncteloru actului de acusatiuno, si pen­tru pregătirea aperarei cere amenare de 30 de dîle. ' Senatulu respinse acesta rogare cu 24 voturi con­tra 12.

Vien'a 24 martiu. Siedinti'a de incuWete a, delegatiunei senatului imperiale. Beusè, respaaâieadu , la o interpela tiuue, dechiara, câ espeditiunoa (seien-tifica) in Asi'a orientale, precum se pote sperà, va k

avè a se incepe in decursulu verei. Apoi impar fcesie- \ sce intarirea decisiuniloru delegatiunei d'in partea imperatului si esprime recunoscinti'a Maj. Sa^ in privinti'a p3rtractâriloru, cari au corespunsu astep-târiloru inalte. A accentuaţii in termini energiei po-litic'a de pace a guvernului. Presiedintele dechiara, câ pacea se baseza pre bun'a contielegere a represin- • tatiuniloru. Sessiunea se inchise i ntre urâri sgomo- ; tose pentru imperatulu. ;

P r o p r i e t a r i u , r e d a c t o r u r e s p u n d i e t o r i u si e d i t o r i u :

ALESANDPvU ROMANU.

Cursurile hartielorn la bnrs'a de Pest'a in 23 martin.

[a l e B a n c e i c o m e r c . de P e s t ' a . . . . „ „ „ si i n d u s t r i a l e . . . „ „ i n d u s t r i a l e d e P e s t ' a . .. . „ I n s t i t u t , d e C r e d . u n g

A c ţ i u n i l e c a s e i d e p a s t r . p e s t a n e . . . „ b u d e n s e

Soc ie t . m o r e i a r t m o r e i v a p o r . „ P a n o n i a . " . . I . m o r . v a p . d e B u d a p e s t a . . A s i e d i a m . f ab r i c , i n B u d ' a . . m o r . v a p . „ C o n c o r d i a " . . . m o r . v a p . r e g e s c a m o r . v a p . p r i v . d e S e g e d i n u ra f in . de s p i r i t u . . . . . I . Soc ie t . u n g . d e a s e c u r . g e n e r . Soc ie t . a s e c u r . „ P a n o n i a " . .

„ P a t r i a "

Vend- tien.

6 4 3 ~ 6 4 6 2 0 2 2 0 6 2 3 3 2 3 5

7 8 % 7 9 % 1550 1 5 6 0

4 3 7 4 4 0 1 2 8 5 1295 1 9 8 0 1 9 9 0

8 1 0 8 2 6 4 3 8 4 4 4 8 8 0 9 0 0 5 8 5 5 9 0 8 4 0 8 5 0 6 1 7 6 2 0 6 6 0 6 6 5 2 6 3 2 6 5 196 198

7 0 7 1

împrumuturi de ale Statului. de 5 % in val. austr. . . . .

5 % scutite de oontributiune 5 % Impr. de arg. d'in 1864 5 % „ „ „ „ 1865 . . 0 % Imprum. natiunalu . 5 % Metalicele . . . - . 4 % % „ 4 % „ Q O /

° /0 Jl 2 % % „ 1 % 5 % Detor.

Actiun. Tunelului •

Pretinrile graneloru, piati'a de Pest'a, in 23 martin.

Grftu

Mestecatu "Secară '.' Ordiu .

„ • . •• • • •

.Ovesu . .. . . . •. Porumbu (Cucurudiu) Fasole (noua) . . Meiu . . . . . îfcapitia . . • •

G r e u t a t e a i n P r e t i u l u m e " p u n d i . s u r e i .

d e 8 3 i». "5 .35 5 .45

» 8 4 » 5 .60 5 . 7 0 8 5 5 .80 6 .90 8 6 6 .10 6 .20 8 7 6 .35 6 .45 8 8 6 .55 6 .65

7 8 — 8 0 4 . 3 0 4 . 3 5 6 6 — 6 8 2 . 6 5 2 .90 6 8 — 7 0 2.50 2 .60 4 5 - 4 7 1.70 1.75

8 0 2 . 7 5 2 , 8 5 5 . 5 0 6 . - -3 .20 3.30

5.87\ 6 — _ 5.75 5 .87

Corsorile la Burs'a de Vien'a, in 23 martiu a. c.

, vech. de statu, sortita

Ipoteca . de 5 % a I e bancei nat. cu sorti

Ö'/aVo unguresc! 0 % Credit, austr. fonci. (argint.) 5 % Domene, de câte 120 fl. . . 5 % Boemice

Efecte de loteria. [Sorti de Statu d. 1864 de câte

„ „ 1860 intrege i /

ît V 11 / &

„ 1854 cu 4 % d . c . „ „ 1839, intrege n n n Vi '

iHartie de rente, Como . (Sorti de a le instit. Creditu .

,, Societ. navig. pre Dunăre i, Triestine de cate . „ „ de câte . „ de Bud'a, „ i, Eszterliázi-ane, de . „ Salm-iane, de „ Palfy .ane de . . . „ Clary-ane de „ St . Gennis-ane de . „ Windischgrätz-iane, de „ Waldsteiniane de . ,, Keglevichiane de „ Rudolfiano de .

100 fl, 500 fl, 100 fl, 100 fl,

100 fl. 50 fl: 40 fl. 40 fl. 40 fl. 40 fl. 40 fl. 40 fl 20 fl. 20 fl. 10 fl. 10 fl.

Acţiuni de banca si industriale. |De ale Bancei natiunale . . .

le Instit . de Credetu, de cate 200 fl. ungurescu

fl. 53 54 73 80 64 57 50 45' 33 28 11 53

94 90, 96

103 89

85 82 91 75

173 178

19 131

93 120

54 26

131 31 25 27 24 17 21 14 14

710! 189

78

40 80 50 25 25

50 70

I •a le Bancei de escontu, austr. inf. de

cate 500 fl. v. a. le Bancei anglo-austriano, do câte

200 fl. (argintu) . . . a le Instit. de cred. fonc. austr. de câte

200 fl.(argintu) . . . . a le Bancei Comerc. triest. d 500 fl. a le Societ. navig . pre Dun. 500 fl. c. a le Lloydului . . . 500 m. c a le Morei cu vaporu, Vien. 500 fl. a le Societ. g. de gasu „ 200 fl. |a le Punţi i de feru, Pest'a 500 fl.mc.

Oblegatiunile Dessarcinârii pa­mentu lui

Cu 5 % Austr. inf. „ 5 % Austr. sup ,, 5 % Boemice . . . „ 5 % Moravice . . . . . ,, 5 % Stiriane „ 5 % Tiroliane ,, 5 % Carint. Carniol. litor. „ 5 % Unguresci „ 5 % Banat. Temes „ 5 % Croat. Slavon „ 5 % Galiciane „ 5 % Transilvaniee . . . . ,, 5%'Bucovineno . . . .

5"/o Unguresci , cu sortitura 5 % Banat. detto

Acţiuni de a le Câliloru ferate. |a le .Câl i i nord. de câte 1000 fl, m. c.

„ Statului „ 200 fl. m „ Sudu „ 200 fl. v. a. „ Elisabet'a. vest . 200 fl. m. c.

Carlu-Ludov. Cernăuţi Boem. vest. de Pardubitiu de Tis'a Kudolfu Ardelenesci Franc . Ios. Ung . Nord.

200 fl. m. c. 200 fl. v. a. 200 fl. v. a. 200 fl. m. c. 200 fl. m. c. 200 fl. arg. 200 fl. arg. 200 fl. arg. 200 fl.v. a.

Oblegatiuni de Prioritate. Cu 5 % Cal. fer. E l i s , de 100 fl. m. c,

5 % detto 100 fl. v. a. arg.

fl. cr.

585 -115 -173 450 — 492 — 207 — 448 — 278 — 383

86 50 86 50 91 50 89 ÖÖ

— OO 95

— 87 — 71 25 70 — 70 25 64 50 66 25 64 25 68 50 68

172 20 252 30 177 70 139 25 203 50 178 50 146 25 139 25 147 —

81 — 141 75 158 25

74

82 —

Cu 5 % detto, omisiuu. 1862 . „ 3 % ale Călii statului .

detto emisiun. 1867. „ 3 % ale Călii do sudu .

Bonuri cu 6% p. 1 8 7 5 - 7 6 . . . detto 1 8 7 0 - 7 4 . . .

Cu 5 % Cal. fer. nord. fl. m. c. „ 5 % detto in v. a. „ 5 % detto in arg. „ 5 % de Giogu. vecîi. do 100 fl. m c. „ 5 % Boem. vest. 100 fl, arg. „ 5 % Pardubitiu 100 fl. v.a. „ 5 % dotto iu arg. „ 5 % Carlu-Ludovicu 300 fl. „ 5 % detto a dou'a emisiune „ 5 % Navig. p. Dunăre 100 il. m. c. „ 5 % Loyd . . . 100 fl. m. c. „ 5 % Industr. d. feru, boem de câ­

te 300 fl. in arg. . . . „ 5 % Leup—Cernăuţi

detto emisiune d. 1867. „ 5% Ardelenesci de . . 200 fl. „ 5 % Cal. f. nord. boom de 300 fl. „ 5 % Cal. f. Kudolfu de . 3 0 0 *.' „ 5 % C. f. Franc. Ios . de 2 0 0 fl.'

] 801 50 117 115

97 205 210 88 86

150

83 78

91 86 93

90' 74, 81 81

Devise. 3 l u n e .

Amsterdamu, Augusta Vindel. iBerolinu JFrancofurtu Amburgu jLondinu Milanu . Marsilia ÎParis . . .

100 fi. 100 fl. 100 taleri 100 fl. 100 M. B.

10 p. steri. 100 Uro n. 100 fr. 100 fr.

PI. Sa 3 -4 -4 -3 -2 % 2 -5 -2V. 2 1 / ,

25 50 25

50 25

5 0

75

75 75 40 15 50

83 \ 50

Valute. Corone imp. . JGalbeni imp. Auru al marco Napoleond'oru Fridericu-d'oru Luid'oru, nemtiesci . Suverani angl. Imperiali rusesci . Argintulu . . . . Talerii Reuniunii Asemnat. erar. prusesci

96'

86 85 !

115

45 45

5 5 9 9 9

11 9

113, 1 1

45 427*]

23 55 35 52 40

69~/,| 69

S'a tiparhumiest'i» 1868. p^in A l e B a n d r u K o c s i in tipografi'a lui(Érkövi, Galgóczi si Kocsi.) Piati'a Pecsiloru, Nr. 9.