Upload
others
View
29
Download
9
Embed Size (px)
Citation preview
LINDA HUDSON
Meseria de actri]`
ALCRISRomance
giannijollys
Capitolul 1
– De ce faci atâta g`l`gie? Ce \nseamn` asta?Red McGee suna la u[` de aproape cinci minute [i b`rbatul \nalt
care venise s`-i deschid` p`rea furios."Probabil c` a b`ut cam mult asear`...", \[i spuse tân`ra.|mbr`cat numai \ntr-un halat din prosop, individul avea p`rul
ciufulit, ochii ro[ii [i umfla]i [i o barb` neras` de trei zile.Red [ov`i câteva clipe. Se a[tepta s`-i r`spund` o femeie, nu un
b`rbat, a[a c` se gândi s` verifice dac` nu gre[ise num`rul casei.– Bun` ziua! Aici st` doamna Saint-Aubyn?– Da, dar...– Trebuie s`-i vorbesc.Red vru s` intre, dar b`rbatul \i bar` drumul.– |n ce problem`? o \ntreb` el repezit.– |i voi comunica dânsei despre ce este vorba.– |mi pare r`u, dar nu se poate.Indignat`, Red \[i puse mâinile \n [olduri.
giannijollys
– {i de ce m` rog?
– Pentru c` este \n pat.
Când vru s` se uite la ceas, Red \[i aduse aminte c` \l amanetase.
– La ora asta? E aproape vremea prânzului, nu?
– {i ce dac`?
U[or jenat`, Red nu [tiu ce s` mai spun`. |[i zise \n sinea ei c`
poate nu din cauza alcoolului ar`ta individul atât de r`u, ci din
cauza unei nop]i pasionate de dragoste...
"Totu[i, noaptea pasionat` nu justific` barba neras` de trei
zile... Dar poate c` e genul de macho ceva mai necioplit..."
Persoana din fa]a ei p`rea a avea \n jur de treizeci de ani [i ar fi
putut fi destul de seduc`tor dac` ar fi ar`tat ceva mai \ngrijit.
"Dac` `sta e genul de b`rbat care \i place doamnei Aubyn, nu e
treaba mea... \[i spuse Red.
Apoi ad`ug` cu voce tare:
– A[ vrea s` m` \nscriu la cursurile de dic]ie.
– Doamna Saint-Aubyn nu d` lec]ii \n weekend. Sun` luni!
Inten]iona s`-i trânteasc` u[a \n nas, a[a c` ea \[i vâr\ un picior
\n deschiz`tur`.
– Uite ce este, domnule, n-am prea mult timp de pierdut.
A[ vrea s` \ncep cursurile s`pt`mâna viitoare.
– }i-am mai spus o dat`, doamna Saint-Aubyn nu poate fi
abordat` acum!
– Ai putea m`car s` te ui]i \n agenda dânsei!
Red \ncepea s` se \nfurie [i atunci când o f`cea, accentul ei
australian devenea foarte pronun]at... Dar individul era de
neclintit.
6 LINDA HUDSON
– Vino luni.
– Nu. Dac` tot sunt aici, sunt sigur` c` putem s` aranj`m ceva
chiar acum.
– |nc`p`]ânat` mai e[ti! }i-am mai spus c` nu po]i s-o vezi.
Apoi repet` accentuând fiecare silab`, ca [i cum s-ar fi adresat
unei \napoiate mintal:
– Sun-n` luni!
|nfuriat` la culme, Red \[i scutur` coama de p`r ro[covan.
– Te rog s` nu m` iei drept proast` numai pentru c` vin din
Australia! exclam` ea.
– Proast` ai zis? P`i asta [i e[ti, dar nu pentru c` vii din Australia.
Dup` câte se pare, e un defect din na[tere!
– Oh! Dobito...
|n clipa aceea \[i f`cu apari]ia \n cadrul u[ii o femeie frumoas`,
\mbr`cat` \ntr-o rochie de cas` din m`tase de culoare pastel.
– Ce s-a \ntâmplat?
Vorbise cu o claritate atât de des`vâr[it`, \ncât Red trase
concluzia c` era vorba despre profesoara de dic]ie.
Doamna Saint-Aubyn r`mânea elegant` [i sigur` pe ea chiar [i \n
capot de cas` [i chiar [i dup` ce... petrecuse o noapte de dezm`]
total... Dar era mult mai \n vârst` decât \[i imaginase Red. P`rea s`
aib` pe pu]in [aizeci de ani, adic` aproape dublul vârstei b`rbatului
care \i deschisese u[a.
"E un gigolo!" \[i spuse Red privindu-l dispre]uitor.
– A[ vrea s` iau lec]ii de dic]ie, \i spuse ea doamnei Saint-Aubyn.
– Ai [i nevoie se mul]umi s`-i r`spund`. Intr`!
Puse apoi mâna pe um`rul nesuferitului macho.
MESERIA DE ACTRI}~ 7
– M` ocup eu de ea, Linus. |ntoarce-te \n pat. Probabil c` e[ti
istovit.
Acesta nu se l`s` mult rugat [i Red o urm` pe doamna
Saint-Aubyn \n holul de la intrare.
– E[ti australianc`? o \ntreb` ea pe fat` deschizând registrul cu
program`ri.
– Da, \i r`spunse Red, u[or provocator.
– De ce vrei s` iei lec]ii?
– Sunt actri]`.
Doamna Saint-Aubyn d`du din cap cu un aer \n]eleg`tor.
– {i aici rolurile sunt rare pentru o australianc`!
– Din p`cate, da. Am fost la mai multe audi]ii la care mi s-a spus
nu imediat ce am deschis gura. Ieri am fost trimis` din nou la
plimbare când \ncercam s` ob]in un rol \ntr-un serial de televiziune
care urmeaz` s` fie filmat la Londra. Regizorul mi-a spus c` nu voi
ajunge la nici un rezultat din cauza acestui accent care, din câte se
pare, reprezint` un mare handicap \n Marea Britanie. M-a sf`tuit s`
iau lec]ii cu dumneavoastr` ca s` scap de el.
– Când vrei s` \ncepi?
– Luni.
– E imposibil. |n perioada asta sunt foarte ocupat`, dar peste
trei luni...
– Nu pot s` a[tept atât de mult...
– Pentru c` speri s` ob]ii un alt rol, nu-i a[a?
– Cu accentul `sta nu pot s` ob]in nimic! exclam` Red
descurajat`.
Doamna Saint-Aubyn consult` din nou registrul
8 LINDA HUDSON
– Unul din elevii mei a plecat de curând \ntr-un turneu [i [i-a
anulat programarea. N-aveam de gând s` iau pe nimeni \n locul lui,
dar dac` insi[ti atât de mult...
– Oh! V` mul]umesc! Pentru mine e o chestiune vital`!
Când dori]i s` vin?
– Mar]i la ora unsprezece.
– Cât cost` lec]iile?
Red nici nu clipi când doamna Saint-Aubyn rosti cifra, precizând
c` era vorba despre un aranjament pentru zece lec]ii. Era foarte
scump, dar tân`ra se a[tepta la acea sum`.
– Bine, voi fi aici mar]i la ora unsprezece.
– Cum te nume[ti?
– Red McGee.
Peste câteva clipe, \n timp ce o conducea spre ie[ire, doamna
Saint-Aubyn \i spuse pe un ton categoric:
– Te rog s` nu mai suni la u[a mea \n weekend!
Pentru c` atunci primea vizita amantului ei, nu-i a[a? Cum \i
spusese? Linus? Pff! Ce nume caraghios!
Doamna Saint-Aubyn se gr`bise atât de mult s` se \ntoarc` la el,
\ncât abia a mai apucat s`-[i ia r`mas-bun.
Când ajunse \n strada m`rginit` de copaci b`trâni din cartierul
reziden]ial Pimlico, viitoarea actri]` arunc` o privire imobilului
elegant datând de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea.
V`zând jaluzelele l`sate la una din ferestrele de la primul etaj, \[i
spuse c` probabil acolo dormeau, sau mai degrab` nu dormeau,
Linus [i doamna Saint-Aubyn...
MESERIA DE ACTRI}~ 9
Red lu` metroul ca s` ajung` la micul apartament pe care \l
\mp`r]ea cu Jenny, o actri]` care era cu vreo doisprezece ani mai
mare ca ea.
Jenny fluier` când afl` cât vor costa lec]iile.
– Cum ai de gând s` faci rost de banii `[tia?
– Mi-am amanetat ceasul.
– Cel pe care ]i l-a d`ruit tat`l t`u când ai \mplinit dou`zeci [i
unu de ani?
– Da.
– Oho! {i ce va spune atunci când va afla?
– De unde s` afle? Este \n Australia!
– N-ar fi trebuit s` faci a[a ceva!
– N-avea decât s`-mi trimit` bani. Asta i-am cerut de ziua mea.
Dar tat`l ei considerase c` \i d`dea destui bani ca s` poat` tr`i [i
\n loc s`-i trimit` un cec baban, a[a cum spunea Red, se pomenise
cu indica]ia s` mearg` la cel mai mare bijutier din Londra ca s`-[i
ridice ceasul din aur pe care \l comandase special pentru ea.
***
Atunci când Red se \ntoarse la doamna Saint-Aubyn pentru
prima lec]ie, sexagenara, \mbr`cat` [i machiat` p`rea mult mai
tân`r`. Nu observ` nic`ieri vreo urm` de Linus sau de vreun domn
Saint-Aubyn!
10 LINDA HUDSON
Prima lec]ie decurse foarte bine. Doamna Saint-Aubyn o \nv`]`
pe eleva ei primele elemente indispensabile: cum s`-[i foloseasc`
vocea [i respira]ia, cum s` rosteasc` vocalele...
– Vino vineri la aceea[i or`, \i spuse ea dup` ce \i d`duse s` fac`
ni[te exerci]ii pentru modularea vocii.
***
– Dac` nu \ncetezi, o s`-mi ies din min]i! strig` la ea Jenny.
Nu vezi c` m` intereseaz` emisiunea asta?
De aproape o or` Red, f`cea cu con[tiinciozitate exerci]iile
vocale \n timp ce prietena ei se uita la televizor.
– Doamna Saint-Aubyn mi-a spus s` exersez pân` când devine
totul natural.
– Ai putea s` te duci \n camera ta! M-am s`turat s` te tot aud!
Red se uit` la ea, indignat`.
– Exagerezi! {tii foarte bine c` nu am prea mult timp la
dispozi]ie. Dac` nu reu[esc s` ob]in un rol important timp de un
an, tat`l meu m` va obliga s` m` \ntorc acas`!
– Totu[i, nu te poate for]a!
– Se vede c` nu-l cuno[ti!
|ncepu s` scoat` vocalize: oooo.... aaaa...
Exasperat`, Jenny arunc` \n ea cu o pern` [i \[i astup` urechile.
– Da, o s` \nnebunesc din cauza ta!
MESERIA DE ACTRI}~ 11
***
Dup` câteva lec]ii, Red f`cuse atât de multe progrese, \ncât a
reu[it s` filmeze o reclam`. E adev`rat c` nu avea mare lucru de
spus. Trebuia doar s` rosteasc` de câteva ori numele produsului
oftând de pl`cere... dar cel pu]in era un \nceput!
|ncântat`, \i trimise tat`lui ei o carte po[tal` care reprezenta
palatul Buckingham.
"Drag` tat`,
Am semnat de curând un contract interesant!
Pupici
Red"
"Dup` asta o s` m` lase lini[tit` o bucat` de vreme", \[i spuse ea
aruncând cartea po[tal` \n cutie.
Atunci când era foarte atent`, reu[ea acum s` vorbeasc` \ntr-o
englez` aproape perfect`, f`r` accent australian. |[i d`dea \ns`
seama c` \nc` mai avea multe de f`cut, a[a c` se hot`r\ s`-[i ofere
câteva lec]ii suplimentare cu banii câ[tiga]i din spotul publicitar.
Era deja trecut de ora [ase seara când Red, pe când se \ntorcea
acas` cu metroul, realiz` c` se afla \n apropierea casei doamnei
Saint-Aubyn. Ce-ar fi s` se duc` s`-i cear` s-o \nscrie chiar acum la
cursurile suplimentare?
12 LINDA HUDSON
"E lumin` la ea, \nseamn` c` este acas`", constat` tân`ra când
ajunse \n fa]a casei ar`toase a profesoarei sale.
Dar nu r`spunse nimeni când sun` prima oar` la u[`... [i nici
când sun` a doua oar`. Tocmai se preg`tea s` plece, când i se p`ru
c` aude \n`untru un zgomot ciudat, ca [i cum ar fi scâncit un copil.
U[or \ngrijorat`, dar [i curioas`, se aplec` [i s`lt` clapa din metal
care acoperea deschiz`tura destinat` coresponden]ei.
– Dumnezeule mare! exclam` tân`ra.
Probabil c` doamna Saint-Aubyn alunecase pe ceva [i c`zuse...
pentru c` z`cea la baza sc`rilor [i \ncerca s` se târasc` pân` la u[`.
– Ajutor! gemu ea.
Red nu st`tu mult pe gânduri.
– Sta]i pe loc! Voi chema o ambulan]`!
Alerg` pân` la casa vecin` [i sun` \ndelung la u[`, b`tând din
când \n când [i cu pumnii \n ea.
– Ce maniere sunt astea? exclam` b`rbatul \ntre dou` vârste
care veni s`-i deschid`. Ce te-a apucat de...
– Doamna Saint-Aubyn a suferit un accident, i-o retez` Red.
V` rog s` chema]i o ambulan]` [i poli]ia, ca s` deschid` u[a...
La \nceput destul de ne\ncrez`tor, vecinul doamnei Saint-Aubyn
vru mai \ntâi s` vad` cu ochii lui \nainte de a da telefon. Dup` ce
constat` c` Red nu-l min]ise, \[i schimb` comportamentul.
|n mai pu]in de cinci minute, o ma[in` a poli]iei oprea \n fa]a
locuin]ei profesoarei de dic]ie. Dând ocol casei, Red [i vecinul
descoperiser` c` la primul etaj r`m`sese o fereastr` deschis`.
– E prea \ngust`, nu va putea nimeni s` se strecoare prin ea,
spuse poli]istul.
MESERIA DE ACTRI}~ 13
– Ba eu pot, \l asigur` Red. Mi-ar trebui \ns` o scar`.
– Am eu una, exclam` vecinul.
– S` mergem dup` ea.
Unul din poli]i[ti cl`tin` din cap.
– Nu pot s` te las s` urci pân` acolo, ai putea s` cazi...
– Sper c` glumi]i! Tat`l meu m-a \nv`]at s` fac exerci]ii foarte
periculoase! S` urc pe o scar` nu e cine [tie ce scofal`... {i va fi mai
rapid [i mai pu]in complicat decât for]area u[ii...
Vecinul se \ntorsese cu scara [i Red \ncepu imediat s` se ca]ere
pe ea.
"Am f`cut bine c` mi-am pus pantaloni ast`zi", \[i spuse ea
v`zând chipurile \ngrijorate ale poli]i[tilor [i vecinului uitându-se
\n sus.
Urcu[ul a fost destul de u[or, \n schimb i-a fost mai greu s` se
strecoare prin ferestruic`. |n cele din urm`, ateriz` pe gresia b`ii.
F`r` s` piard` nici o secund`, cobor\ sc`rile [i se duse s`
deschid` u[a medicului de la ambulan]`.
Doamna Saint-Aubyn, care z`cea pe holul casei de câteva ore
bune, \[i fracturase glezna, se lovise la cap [i \[i luxase um`rul \n
timp ce \ncerca s` se aga]e de balustrada sc`rii.
– Trebuie dus` urgent la spital, spuse medicul.
Doamna Saint-Aubyn se ag`]` de mâna lui Red.
– Te superi dac` te rog s`-l suni pe Linus?
– Nu. Ce num`r are?
– Cincizeci [i nou`, treizeci [i [ase... Nu, treizeci [i [ase,
cincizeci [i nou`...
Doamna Saint-Aubyn p`ru a fi pe punctul de a izbucni \n lacrimi.
14 LINDA HUDSON
– Nu-mi mai amintesc!
– Lini[ti]i-v`, v` rog! Voi g`si num`rul lui \n carne]elul cu
adrese.
Red alerg` \n biroul \n care lua lec]ii de la profesoara ei [i se
\ntoarse imediat.
– Care este numele de familie al lui Linus?
– Hunt, spuse doamna Saint-Aubyn strâmbându-se de durere,
dat fiind c` unul din brancardieri \i atinsese um`rul din neaten]ie.
– Veni]i cu noi la spital? o \ntreb` medicul pe Red.
– Da, desigur. A[tepta]i-m` numai pu]in, ca s`-mi notez
num`rul de telefon.
Tân`ra se \ntoarse \n birou, deschise carne]elul de adrese [i \[i
not` cele dou` numere de telefon care figurau \n dreptul lui Linus
Hunt.
Când reveni \n hol, brancardierii tocmai o a[ezau pe doamna
Saint-Aubyn pe o targ`. Vecinul \ncuie u[a, apoi puse cheia \ntr-o
po[et` elegant` din piele, pe care i-o \ntinse lui Red.
– Lua]i-o, este po[eta Feliciei. Poate va avea nevoie de ea [i e
mai bine s-o lua]i cu voi...
Doamna Saint-Aubyn a fost dus` imediat la camera de gard`, \n
timp ce o secretar` \i cerea lui Red ni[te date pentru completarea
unei fi[e.
De fapt, tân`ra actri]` \nc` nu [tia mare lucru despre ea. |n afar`
de adres` [i numele profesoarei, nu [tia nimic altceva, cum ar fi de
exemplu anul na[terii, numele medicului ei de familie sau starea ei
civil`.
MESERIA DE ACTRI}~ 15
"Probabil c` Linus cunoa[te toate astea, \[i spuse ea. M` duc
s`-i dau telefon".
Intr` \ntr-o cabin` [i form` primul din cele dou` numere.
– Cornucopia Productions... Nu v` putem r`spunde momentan,
dar dac` ne comunica]i numele [i num`rul dumneavoastr` de
telefon v` vom suna cât mai curând posibil.
"Un robot telefonic! N-am noroc! La ora asta birourile firmelor
sunt \nchise..."
Sun` la cel`lalt num`r, unde d`du peste un alt robot, a c`rui
voce era a individului neras care \i deschisese u[a doamnei
Saint-Aubyn cu o lun` \n urm`.
– Linus Hunt, l`sa]i-mi datele dumneavoastr` [i v` contactez eu.
Red [ov`i. Dac` \ntâmpl`tor Linus Hunt era \nsurat, ar fi fost
mai bine s` nu-i lase nici un mesaj, ca s` nu-i provoace necazuri...
"Am s`-i telefonez mai târziu, \[i spuse ea. Dac` am noroc, o
s`-mi r`spund` chiar el".
Dup` aceea o sun` pe Jenny [i-i povesti ce i se \ntâmplase, apoi
contramand` invita]ia unui prieten de a merge la cinema.
Acesta p`ru dezam`git.
– {i eu ce-o s` fac? Abia a[teptam s`-mi petrec seara cu tine.
Ar fi fost foarte pl`cut, am fi putut s` mergem \ntr-un b`rule] intim
[i s` st`m de vorb` \n tihn`...
– Dac` ai chef de vorb`, po]i s` vii s`-mi ]ii de urât la spital...
– Ah, nu, mul]umesc de invita]ie.
|n orele care urmar`, Red \ncerc` s`-[i omoare timpul citind
ni[te reviste vechi, bând cafea de la automat [i \ncercând din când
\n când s` dea de Linus la telefon, dar f`r` succes.
16 LINDA HUDSON
|n cele din urm` ap`ru o infirmier` care \i spuse c` avea voie
s-o vad` pe doamna Saint-Aubyn vreme de câteva minute.
– Cum v` sim]i]i, doamn`? o \ntreb` Red \ngrijorat` atunci când
intr` \n rezerva bolnavei.
– A trebuit s` iau ni[te calmante, a[a c` acum m` dor mai pu]in
um`rul [i piciorul, dar capul \mi d` de furc`... L-ai sunat pe Linus?
– Am \ncercat de mai multe ori s` dau de el. Nu este acas`.
– Nu? Oh! Uitasem... Este \n Elve]ia, dar trebuie s` se \ntoarc`
azi sau mâine, nu [tiu precis...
Cu fa]a nemachiat` [i marcat` de oboseal`, biata femeie p`rea
a avea cu zece ani mai mult.
– Sunt epuizat`! oft` ea. Uit`-te [i tu ce c`ma[` de noapte oribil`
mi-au dat!
– Dori]i s` trec mâine pe la dumneavoastr` acas` [i s` v` aduc
una?
– Ai fi foarte amabil`! Ar fi grozav dac` ai putea s`-mi aduci [i
peria de p`r [i cremele mele... {i mai ales s` nu ui]i trusa de
machiaj...
Red zâmbi.
– Trusa de machiaj? |nseamn` c` v` sim]i]i deja mai bine.
V-am adus geanta. Trebuie s`-mi da]i cheile de la cas`.
– Ia-le.
– O.K.
– Nu mai spune O.K., o corect` automat doamna Saint-Aubyn.
|n rezerv` intr` o infirmier`.
– Acum trebuie s` o l`sa]i pe bolnav` s` doarm`, \i spuse ea lui
Red.
MESERIA DE ACTRI}~ 17
– Te pot ruga s`-mi faci un serviciu? o \ntreb` doamna
Saint-Aubyn luând-o de mân` pe Red.
– Cu pl`cere.
– Vrei s`-]i petreci noaptea la mine acas`? |n cazul \n care va
suna Linus [i nu-i va r`spunde nimeni, va fi foarte \ngrijorat...
Red n-avea nici un chef s` mearg` s` doarm` la doamna
Saint-Aubyn, dar aceasta o privi atât de rug`tor, \ncât nu se sim]i \n
stare s-o refuze.
– Oh, \]i mul]umesc, min]i Red! E[ti atât de dr`gu]`....
***
Dat fiind c` era destul de târziu, tân`ra ajunse la casa din
cartierul Pimlico cu taxiul. Intr` \n`untru [i r`mase câteva clipe \n
mijlocul holului
– Mi se pare ciudat s` m` aflu singur` aici... [opti ea.
O rev`zu pe doamna Saint-Aubyn z`când la baza sc`rilor [i se
\ntreb` ce s-ar fi \ntâmplat dac` nu i-ar fi venit ideea de a veni s`
sune la u[a ei.
"E vineri seara [i [tiu c` nu d` niciodat` lec]ii \n weekend.
Cât despre Linus, dr`gu]ul doamnei, acesta e plecat \n c`l`torie!
Biata femeie ar fi r`mas \ntins` pe jos zile \n [ir..."
F`cându-i-se foame, Red se duse \n buc`t`rie [i \[i f`cu o omlet`
cu brânz`. Merse s-o m`nânce \n salon [i deschise televizorul.
18 LINDA HUDSON
Era ora la care se difuza un serial istoric pe care \l urm`rea \n
mod regulat. regretând c` nu juca [i ea un rol \n el.
Dup` aceea \ncerc` din nou s` dea de Linus Hunt. Acum \i [tia
num`rul pe dinafar`... dar \nc` nu se \ntorsese acas` [i nu
consider` c` e necesar s` lase vreun mesaj.
|i telefon` apoi lui Jenny ca s-o anun]e c` nu venea acas` \n
seara aceea. Prietena ei \i povestise c` avusese loc o \nc`ierare \n
restaurantul \n care luase masa \mpreun` cu o amic`.
– Doi b`rba]i se b`teau pentru o fat`, po]i s`-]i \nchipui a[a
ceva?
– Ce-am ratat! exclam` Red izbucnind \n râs.
– Stai lini[tit`, vei mai vedea [i altele! Noapte bun`!
– Mul]umesc, asemenea.
|ncepu s` simt` oboseala, a[a c` Red urc` la etajul casei.
Deschise cele trei u[i de pe palier una dup` alta. Recunoscu baia pe
gresia c`reia aterizase brusc cu câteva ore mai \nainte.
"Acesta este f`r` \ndoial` dormitorul doamnei Saint-Aubyn", \[i
spuse ea aruncând o privire \ntr-o \nc`pere uria[` de al`turi,
decorat` cu mult rafinament.
|n fa]a acesteia descoperi o camer` mic` de oaspe]i cu patul gata
f`cut.
– Asta este ceea ce-mi trebuie!
F`cu un du[, apoi \ndr`zni s` \mprumute o c`ma[` de noapte
dintr-un dulap al profesoarei ei, dup` care se culc`. Totu[i, nu
reu[i s` adoarm` imediat. St`tea cu ochii larg deschi[i \n \ntuneric
[i asculta zgomotele necunoscute ale casei cu senza]ia stranie c` se
g`sea \ntr-un hotel [i ea era singura client` a lui...
MESERIA DE ACTRI}~ 19
|n cele din urm` fu doborât` de oboseal` [i se cufund` \ntr-un
somn adânc, f`r` vise.
***
Un zgomot de pa[i o f`cu s` se trezeasc` brusc din somn.
Speriat`, se ridic` \n capul oaselor. Cineva urca scara... pe
\ntuneric, deoarece nu se vedea nici o urm` de lumin` pe sub u[`.
|ngrozit` [i cu inima b`tându-i \n piept, Red aprinse veioz` [i
c`ut` o arm` oarecare... dar nu g`si decât o vaz`.
Chiar \n momentul acela, ho]ul deschise u[a.
– Asta-i bun`! exclam` el.
F`cu un pas spre ea. |n momentul acela, Red arunc` din toate
puterile cu vaza spre tâlhar. El se aplec` la timp, vaza \i atinse
um`rul [i se sparse pe palier.
Red s`rise deja din pat. Deschise larg fereastra [i se preg`tea s`
strige dup` ajutor... dar agresorul nu-i d`du r`gazul s-o fac`.
Se arunc` asupra ei [i o imobiliz`, astupându-i gura cu mâna.
Tân`ra \ncepu s` se zbat` cu furie, lovindu-l la nimereal` cu pumnii
[i picioarele, dar for]ele celor doi erau inegale...
Mu[c` mâna care \i acoperea gura, dup` care b`rbatul \njur`
[i-i d`du drumul pentru o frac]iune de secund`, dar n-o l`s` s`
strige. O prinsese de gât [i o zgâl]âia f`r` mil`.
– Nu te mai zbate atâta toanto! N-am de gând s` te violez!
20 LINDA HUDSON
Red recunoscu imediat vocea lui Linus Hunt [i \ncet` s` se mai
agite.
– Oh, tu e[ti! spuse ea u[urat`.
– Dar tu cine e[ti?
– Red McGee.
Era evident c` nu-[i amintea de numele ei, iar despre \nf`]i[are
nici atât!
– Felicia te-a invitat s` stai aici? o \ntreb` el mirat.
– Felicia? Oh! Vrei s` spui doamna Saint-Aubyn? Da, dânsa mi-a
cerut s`-mi petrec noaptea \n casa ei.
Linus \i d`du drumul [i se ridic` \n picioare.
– M` mir c` tot t`mb`l`ul produs de tine n-a trezit-o \nc`!
Numai o nebun` poate s`-mi arunce \n cap cu o vaz`!
– Nu [tiam cine e[ti! Ai fi putut s` aprinzi lumina, nu s` te mi[ti
pe \ntuneric... ca un... ]`c`nit, un violator, un sadic, un vampir,
un....
– N-am ce zice.... mul]umesc foarte mult!
Linus se uit` la mâna lui. Se vedea clar urma din]ilor ei [i câteva
pic`turi de sânge ap`ruser` pe pielea lui bronzat`.
– Tu e[ti vampirul! N-aveam nici un interes s` te atac!
Red \i adres` o privire cât se poate de neprietenoas`.
– De ce n-ai aprins lumina? {i de ce ai intrat \n camera asta?
– Pentru c` nu voiam s-o trezesc pe Felicia, mi se pare foarte
clar! Are somnul foarte u[or [i nu reu[esc s` \n]eleg cum se face c`
zgomotul `sta...
– Doamna Saint-Aubyn nu este aici. A avut un accident.
Linus Hunt \ncremeni.
MESERIA DE ACTRI}~ 21
– Cum? o \ntreb` el p`lind. Un... un accident?
Reac]ia lui o surprinse pe Red.
"Nu mi-a[ fi \nchipuit niciodat` c` un gigolo ar putea s` simt`
ceva pentru.... pentru o client`!"
– A c`zut de pe sc`ri.
– Doamne sfinte! E grav?
– Nu prea. S-a ales numai cu o glezn` rupt`, o luxa]ie la um`r
[i o lovitur` la cap... Dar toate acestea au marcat-o, bine\n]eles.
– Unde este acum?
– La spital. M-am dus cu ea acolo [i am a[teptat ca s` fiu sigur`
c` totul este \n regul`.
– Dac` se poate spune a[a! oft` Linus. M` duc la spital.
– Nu vei fi l`sat s` intri \n camera ei, i s-au dat ni[te somnifere
ca s` poat` dormi.
– La ce spital a fost dus`?
Red \i d`du toate informa]iile necesare.
– M` duc s` dau telefon, spuse el \ndreptându-se spre camera
doamnei Saint-Aubyn.
Red \[i arunc` o jachet` pe umeri [i \l urm`.
Linus Hunt \i f`cea acum o impresie mai bun` decât prima oar`
când \l v`zuse. |mbr`cat \ntr-un costum elegant de culoare \nchis`,
de data asta nu mai avea un aer de be]iv, ci de om de afaceri!
Cu figura lui cu tr`s`turi regulate, nasul drept, b`rbia voluntar` [i
p`rul negru, era chiar un b`rbat foarte atr`g`tor...
Reu[ise s` intre \n leg`tur` cu infirmiera care r`spundea de
etajul respectiv.
22 LINDA HUDSON
– Bine... Foarte bine... Dar dac` se treze[te, spune]i-i c` voi veni
mâine diminea]` la prima or`... Da... Linus Hunt... Mul]umesc.
|nchise telefonul [i se \ntoarse spre Red, pe care p`ru c` o vede
pentru prima oar`.
– Cum se face c` e[ti amestecat` \n toat` povestea asta? o
\ntreb` el \n timp ce privirea \i \ntârzia asupra p`rului ro[cat [i
ondulat al tinerei.
– Venisem s` o rog s` m` \nscrie la ni[te lec]ii suplimentare.
|n cas` era lumin`, dar n-a venit nimeni s`-mi deschid`... Mi s-a
p`rut c` aud un geam`t [i atunci am aruncat o privire prin cutia de
scrisori. Am v`zut-o z`când pe podea, la baza sc`rilor. Am chemat
imediat o ambulan]`...
– {i ai \nso]it-o la spital?
– Da. M-a rugat s` te anun], dar am dat numai peste robo]i
telefonici. N-am l`sat nici un mesaj. Atunci, dânsa mi-a cerut s`-mi
petrec noaptea aici. Se temea s` nu fii \ngrijorat \n cazul \n care ai
fi sunat [i n-ar fi r`spuns nimeni la telefon.
– Am \ncercat de dou` ori s-o sun de la aeroportul din Zürich,
dar era ocupat. Ai sunat pe cineva de aici?
– Am vorbit cu fata cu care \mpart apartamentul ca s`-i spun c`
nu vin acas` \n seara asta, \i r`spunse ea pe un ton vinovat.
De fapt, nu \n]elegea de ce trebuia s` se simt` vinovat`! De unde
s` [tie c` exact \n momentul acela el \ncerca s-o contacteze pe
doamna Saint-Aubyn?
Figura lui Linus se mai \mblânzi pu]in.
– Din fericire, ]i-a dat prin cap ideea de a trece pe aici s` stai de
vorb` cu Felicia! |]i mul]umesc!
MESERIA DE ACTRI}~ 23
– Oh, nu ave]i pentru ce...
– E[ti australianc`?
– Oh, exclam` ea sup`rat`. {i eu care credeam c` am f`cut
oarece progrese!
– Faci lec]ii cu Felicia ca s` scapi de accent?
– Bine\n]eles.
Linus se uit` la ceas.
– E deja patru [i jum`tate. Noaptea asta va fi foarte scurt`!
Voi \ncerca s` trag un pui de somn \n patul Feliciei. Cum te
nume[ti?
– Red. Red McGee.
– Ah, da! A[a este! Noapte bun`!
– Noapte bun`, \i r`spunse ea cu r`ceal`, dup` care se \ntoarse
\n camera de oaspe]i.
Nu reu[i s` adoarm` prea u[or. Se gândea la Linus Hunt [i se
mira c` i se p`ruse atât de schimbat acum.
"Poate c` face parte din genul acela de oameni care se \mbat`
timp de trei zile [i dup` aceea s`pt`mâni \n [ir nu pun nici o
pic`tur` de alcool pe limb`?"
A[a tr`iau unii dintre angaja]ii tat`lui ei \n Australia, \n ranchul
\n care domnul McGee cre[tea mii de oi. Dar lui George McGee
nu-i pl`ceau be]ivii [i atunci când \[i d`dea seama ce se \ntâmpla,
d`dea un prim avertisment. A doua oar` acesta era dat pe u[` afar`
f`r` nici un anun] prealabil.
Felicia Saint-Aubyn p`rea mult mai \ng`duitoare...
24 LINDA HUDSON
***
Red se trezi la ora opt diminea]a. |[i puse tot blugii negri [i
puloverul lung cu curea din piele pe care le purtase cu o zi \n urm`.
Avea mereu asupra ei, \n geanta mare pe care o purta \n bandulier`
peste piept, o trus` de machiaj, ceea ce \i permise s` se aranjeze
pu]in [i s`-[i perie energic p`rul de culoarea focului.
Apoi cobor\ la buc`t`rie, unde preg`ti micul dejun pe fondul
unui program de muzic` pop pe care \l g`sise la radio.
– Bun` diminea]a, spuse ea bine dispus` când ap`ru Linus,
peste dou`zeci de minute.
El \nchise brusc radioul.
– Bun` diminea]a, morm`i el \n`bu[indu-[i un c`scat. Mereu te
scoli atât de devreme?
– Da. Tu nu?
– Am dormit cam prost. Mi-am f`cut griji pentru Felicia.
Red se uit` la el \n timp ce tân`rul lu` o sticl` cu suc de
portocale din frigider. P`rea [i mai schimbat \n diminea]a aceea,
dup` ce \[i schimbase costumul sobru cu ni[te \mbr`c`minte sport.
– Trebuie s` m` duc s-o v`d \n diminea]a asta, spuse ea.
Am promis s` trec pe la spital ca s`-i duc câteva lucruri.
– I le duc eu.
– I-am promis s` m` duc la spital, repet` Red pe un ton care nu
admitea nici o replic`.
MESERIA DE ACTRI}~ 25
Linus d`du din umeri.
– Cum dore[ti...
Tân`ra a[ez` pe mas` un mic dejun copios compus din cereale,
ou` jum`ri [i pâine pr`jit`, iar Linus se mul]umi cu suc de
portocale [i cafea pe care o f`cu el \nsu[i. Red observ` mirat` c`
individul se purta ca la el acas` \n buc`t`ria Feliciei.
– Este \ntr-adev`r o cas` frumoas`! spuse ea ca s` lege o
conversa]ie. Mi-ar pl`cea s` locuiesc \n acest cartier, dar cred c`
chiriile sunt foarte mari.
– Casa este a Feliciei. I-a fost l`sat` de so]ul ei.
– Oh! |nseamn` c` este v`duv`?
Linus d`du doar din cap. Enervat` de mutismul lui, Red vru
s`-l provoace.
– Femeile de o anumit` vârst` trebuie s` nu se \ncread` prea
mult \n oameni ca s` nu profite de ele, spuse ea pe un ton plin de
sub\n]elesuri. Exist` o mul]ime de oameni f`r` scrupule care
\ncearc` s` scoat` bani de la ele.
– Te-ai s`turat? o \ntreb` Linus pe un ton ironic. Dac` ai terminat
de mâncat, ar trebui s` mergem s`-i preg`tim Feliciei un mic bagaj.
Lu` o geant` de c`l`torie din dulapul din holul casei [i urc`
sc`rile dup` Red. Ea trase sertarele comodei [i lu` câteva c`m`[i de
noapte, ni[te pantofi, prosoape [i toate produsele cosmetice pe
care le g`si. Observ` c` Linus se sim]ea mult mai stingherit \n baia
Feliciei decât \n buc`t`rie.
Apoi plec` la spital cu taxiul. La ora aceea a dimine]ii circula]ia
era foarte intens` [i pe m`sur` ce trecea timpul, Linus p`rea din ce
\n ce mai nervos.
26 LINDA HUDSON
Atunci când sosir` la spital, Red \l conduse pe coridoarele
acestuia, dar la etajul la care se g`sea doamna Saint-Aubyn \i opri o
infirmier`.
– Diminea]a nu se fac vizite. Veni]i dup`-amiaz`, \ntre
paisprezece [i dou`zeci.
– Ah, nu! exclam` Linus pe un ton care nu admitea replic`.
|mi pare r`u, dar sunt foarte \ngrijorat [i insist s-o v`d pe doamna
Saint-Aubyn chiar acum!
– Numai membrii familiei au voie s` vizitezii bolnavii \n afara
orelor stabilite.
– Sunt o rud` cât se poate de apropiat`. Doamna Saint-Aubyn
este mama mea!
Infirmiera \l privi cu ne\ncredere.
– E-n ordine, spuse ea \n cele din urm` nu prea convins`.
Pute]i intra, dar nu r`mâne]i mai mult de cinci minute!
Red se preg`tea s`-l urmeze pe Linus, dar infirmiera o opri.
– {i dumneavoastr` cine sunte]i? Fiica dânsei?
– ~``...
– Da, spuse Linus. E nora doamnei Saint-Aubyn, so]ia mea.
Dup` care o prinse pe Red de bra] [i o conduse mai departe.
Tân`ra pufni \n râs.
– Ai avut o idee bun` s` te dai drept fiul ei! spuse ea când se
g`sir` suficient de departe ca s` nu fie auzit` de infirmier`. Nu ]i-ar
fi dat \n veci voie s` intri dac` i-ai fi spus c` e[ti iubi... ``... prietenul
ei.
Linus se opri brusc din mers.
– Poftim? exclam` el mirat. Drept cine m` iei?
MESERIA DE ACTRI}~ 27
– P`i drept... ``... e[ti \ntr-adev`r fiul dânsei? se bâlbâi ea uluit`.Linus se uit` la ea cu asprime.– Bine\n]eles!{i porni s` mearg` din nou cu pa[i mari. Red \l privi uluit` cum
se \ndep`rteaz` de ea. Izbucni \n râs, dup` care \l ajunse din urm`alergând pe culoarul brusc luminat de razele soarelui.
28 LINDA HUDSON
Capitolul 2
Red r`mase la u[a camerei pentru a o l`sa pe doamna
Saint-Aubyn singur` cu fiul ei timp de câteva minute. |i f`cuse o
pl`cere nebun` s` afle c` Linus nu era amant de profesie. |nsemna
atunci c` prima ei impresie fusese una total fals`?
"Poate c` nu era nici alcoolic!" \[i spuse ea hot`rându-se \n cele
din urm` s` intre [i ea \n rezerv`.
Când \[i f`cu apari]ia \n \nc`pere, doamna Saint-Aubyn \i zâmbi.
– Cum v` sim]i]i \n diminea]a asta, doamn`? o \ntreb` Red.
– Mult mai bine, mul]umesc. Din câte \n]eleg, Linus te-a cam
speriat azi-noapte...
– Mi-a fost o fric` sor` cu moartea, doamn`! Ca s` m` ap`r de
el, i-am aruncat \n cap cu ce mi-a c`zut \n mân`.... respectiv o vaz`.
|mi pare r`u.
– Nu te scuza! exclam` doamna Saint-Aubyn. M`rturisesc c` [i
mie mi-a venit adesea s` arunc dup` el cu câte ceva.
– Oh, nu regret c` am dat \n el! Sunt sup`rat` numai pentru c`
v-am spart vaza.
– Mul]umesc, n-am ce zice! exclam` Linus, vizibil uluit de
sinceritatea ei.
Red o \ntreb` pe doamna Saint-Aubyn când credea c` se va
\ntoarce acas`.
– Nu m-a v`zut \nc` medicul \n diminea]a asta, dar m` simt mult
mai bine [i sper s`-mi dea voie s` ies din spital destul de repede.
Dac` am noroc, poate plec chiar azi.
– Dup` un asemenea accident? Exclus! exclam` Linus categoric.
Trebuie s` te odihne[ti.
Doamna Saint-Aubyn d`du din umeri \n loc de r`spuns [i se
\ntoarse spre tân`ra ei elev`.
– Mi-ai adus o c`ma[` de noapte?
– Da, [i o trus` de machiaj.
– Oh, mul]umesc! Voi putea \n sfâr[it s`-mi scot de pe mine
chestia asta oribil` [i aspr`...
Linus schi]` un zâmbet.
– Trebuie s` recunosc c` nu prea se potrivea cu stilul t`u...
Infirmiera deschise brusc u[a.
– Medicii \[i \ncep vizita! Trebuie s` l`sa]i bolnava singur`!
Linus \i adres` o privire nu prea prietenoas` [i-[i \mbr`]i[`
mama.
– M` \ntorc dup`-amiaz`, Felicia, promise el.
– La revedere, doamn`, spuse Red. M` bucur c` v` sim]i]i mai
bine.
– Te rog s`-mi spui Felicia! Vii [i tu dup`-amiaz`?
30 LINDA HUDSON
V`zând c` tân`ra ezit`, ea insist`:
– Te rog! Vreau s`-]i cer ceva, dar acum nu mai am timp s`-]i
explic despre ce este vorba.
– Atunci voi reveni.
– Mul]umesc!
{efa de etaj \i d`du afar` f`r` menajamente [i Linus exclam`:
– Ce scorpie e infirmiera asta! D`-le pu]in nas femeilor, c`-[i
\nchipuie c` le este permis totul!
– Asta nu e \n general valabil pentru b`rba]i?
Linus zâmbi jenat.
– Se poate... dar e [i mai r`u când este vorba despre o femeie.
– Se vede c` vorbe[te un b`rbat!
– Vrei s` ai mereu ultimul cuvânt, observ` Linus f`când semn
unui taxi.
|i deschise portiera lui Red.
– Unde te duci? se interes` el.
– Acas`.
– D` adresa [oferului.
Red se uit` mirat` la Linus, \nainte s` execute ordinul. Dup` ce
\l \ntreb` pe [ofer cât va costa cursa, acesta o achit` pe loc, dar nu
se urc` \n ma[in`.
– Felicia are num`rul t`u de telefon? o \ntreb` el pe Red.
– Da.
– Chiar credeai c` sunt iubitul ei?
– Nicidecum! min]i ea. Am glumit...
El o privi atât de ironic, \ncât \n]elese c` el nu credea nici un
cuvânt.
MESERIA DE ACTRI}~ 31
– Atunci... la revedere! spuse el. {i \]i mul]umesc \nc` o dat` c`
ai ajutat-o pe Felicia.
Dup` aceste vorbe, trânti portiera [i f`cu semn unui alt taxi.
***
La ora cincisprezece, Red se \ntoarse la spital cu un buchet mare
de margarete \n bra]e. Linus, care sosise \naintea ei, p`rea furios,
iar Felicia \[i luase un aer dispre]uitor [i \nc`p`]ânat.
"Erau pe cale s` se certe?" se \ntreb` tân`ra destul de mirat`,
deoarece pân` atunci avusese impresia c` mama [i fiul se
\n]elegeau foarte bine.
Felicia \[i pusese o c`ma[` de noapte din m`tase [i se machiase
cu mare grij`.
– Florile astea sunt pentru mine? o \ntreb` ea pe Red zâmbind.
Ce frumoase sunt... Linus, du-te [i adu o vaz`.
– O s` se ocupe mai târziu de asta o \ngrijitoare!
Linus o ascult`, f`r` prea mult` tragere de inim`. Imediat ce
acesta ie[i, Felicia se \nclin` spre vizitatoarea ei.
– Dup` ce pleac` Linus, vreau s` r`mâi cu mine, \i [opti ea fetei.
Am ceva s`-]i spun.
Moart` de curiozitate, Red fu de acord. Ar fi vrut s`-i pun`
anumite \ntreb`ri, dar Linus se putea \ntoarce dintr-o clip` \n alta,
a[a c` se a[ez` pe un scaun [i se str`dui s` vorbeasc` foarte firesc.
– V-a v`zut medicul? Când ave]i voie s` v` \ntoarce]i acas`?
32 LINDA HUDSON
– Mâine.
– Mâine? P`i e foarte bine! exclam` Red exact \n momentul \n
care intra Linus \n camer`.
F`r` s` spun` nimic, acesta \i \ntinse vaza cu ap`, \n care ei
nu-i mai r`m`se decât s` pun` florile. Pe lâng` splendidul
aranjament cu orhidee care \mpodobea deja pervazul ferestrei, lui
Red margaretele i se p`reau de-a dreptul banale! Se \ntreb` dac`
Linus oferea orhidee tuturor femeilor... sau numai mamei sale.
Nu [tia nici acum nimic despre el, nici m`car dac` era sau nu
c`s`torit!
"Dac` ar fi fost, so]ia lui l-ar fi \nso]it la spital [i nu s-ar fi dus s`
doarm` la Felicia... Trebuie s` fie burlac".
Discutau s`rind de la una la alta, despre toate [i nimic.
Atunci când Felicia \i spuse fiului s`u c` Red era actri]`, acesta o
privi cu cinism.
– Nu se poate! Nu mi-a[ fi \nchipuit niciodat`!
– Ai ceva \mpotriva actri]elor? \l \ntreb` ea pe un ton ironic.
– Nu, cu condi]ia s` fie talentate [i s` se comporte \ntr-un mod
profesionist.
Oare ce voia s` spun`? Dar Red nu mai apuc` s` rosteasc`
\ntrebarea cu voce tare.
– {i eu care credeam c` a]i venit s` m` distra]i! exclam` Felicia.
Trebuie s` recunosc c` discu]ia voastr` nu mi se pare prea
amuzant`! Linus, dac` nu ai de gând s` te por]i mai frumos, po]i s`
pleci!
– Vrei s` scapi de mine? Foarte bine... Dar nu uita ce ]i-am spus
[i nu organiza nimic f`r` [tirea mea! Promi]i?
MESERIA DE ACTRI}~ 33
– Voi face, ca de obicei, numai ce-mi place. Cred c` ai ajuns s`
m` cuno[ti \n to]i anii ace[tia...
El oft` exasperat.
– E[ti \ngrozitoare!
– Atunci ia-]i r`mas-bun frumos.
|n timp ce mama [i fiul se s`rutau, Red se \ntoarse \n mod
discret cu spatele. Linus o salut` cu r`ceal` \nainte s` ias` din
camer`.
– Atunci când Linus vrea ceva..., [opti Felicia dup` plecarea lui.
– Dar dumneavoastr` nu face]i decât ceea ce dori]i.
– Oh, din când \n când \l mai las s` câ[tige [i el... E un r`zboi
pa[nic. De data asta \ns`, prev`d c` va avea loc o lupt` grea.
– {i, dac` am \n]eles bine, ave]i nevoie de ajutorul meu.
Felicia zâmbi.
– Ce-mi place mie la australieni, ca [i la americani de altfel, este
sinceritatea lor dezarmant`. Noi englezii suntem mult mai
complica]i, mai suci]i...
Dup` o pauz`, continu` cu un aer gânditor:
– Da, am nevoie de ajutorul t`u, dar nu [tiu dac` vei accepta
dup` ce \]i voi explica despre ce este vorba.
– Spune]i, totu[i...
– Ei bine, iat` cum stau lucrurile... Din cauza gleznei [i
um`rului, voi fi imobilizat` vreme de câteva s`pt`mâni. Linus vrea
s` angajeze o infirmier` acas` pentru c` el nu va putea s` se ocupe
de mine. Are afacerile lui, c`l`tore[te mult... Nici nu m` gândesc s`
stau cu o necunoscut` \n cas`... Eu am tabieturile mele [i vreau s`
fim l`sa]i \n pace. Infirmierele au tendin]a s` fie foarte autoritare!
34 LINDA HUDSON
– Nu toate.
– Ba da! Le vorbesc bolnavilor ca unor idio]i [i eu ur`sc treaba
asta. Eu vreau s` fiu ajutat` numai atunci când simt nevoia.
N-am chef s` fiu tratat` ca o p`pu[` de por]elan care trebuie s`
tr`iasc` \n puf... Mi-a[ pierde pur [i simplu min]ile! A[ prefera ca
infirmiera s`-mi fie deja cunoscut` cât de cât. De aceea a[ dori s`
joci tu acest rol.
– Eu? exclam` Red uluit`.
– Te voi pl`ti pentru asta [i tu vei primi lec]ii de dic]ie gratuite
\n fiecare zi.
Red nu-[i putu st`pâni un zâmbet.
– Asta e corup]ie curat`! Ce se va \ntâmpla \n cazul \n care ob]in
un rol?
– Vei semna imediat contractul, bine\n]eles! Nu-]i face griji!
Vei fi destul de liber`. Nu voi avea nevoie de tine dou`zeci [i patru
de ore din dou`zeci [i patru! De exemplu, po]i s` te duci la câte
audi]ii vrei.
– Va trebui s` locuiesc la dumneavoastr`?
– Da.
– De ce m-a]i ales pe mine? Probabil c` ave]i o gr`mad` de
prietene care ar fi \ncântate s` v` fac` un serviciu.
– Nu vreau s`-i cer acest lucru unei persoane de vârsta mea.
|n plus, dac` ar locui o prieten` la mine, a[ fi nevoit` s`-i fac
conversa]ie tot timpul, ceea ce m-ar enerva la culme...
M-am obi[nuit s` fiu singur` [i \mi place a[a.
– |h\, dar...
– Nu mai spune "\h\", o corect` Felicia.
MESERIA DE ACTRI}~ 35
Reveni apoi imediat la ceea ce o interesa.
– Tu faci parte din alt` genera]ie, vezi altfel lucrurile. |n cazul \n
care am s`-]i spun s` m` la[i singur`, sunt convins` c` nu te vei
sup`ra.
– Sigur c` nu, dar...
Red se opri [i se \ncrunt`. Propunerea Feliciei n-o bucura deloc.
De[i avea un suflet altruist [i generos, nu se prea vedea
p`r`sindu-[i modul de via]` de pân` atunci. Se \n]elegea foarte bine
cu Jenny [i nu prea \i convenea ideea de a se desp`r]i de ea. |n plus,
mai exista un element de care trebuia s` ]in` cont...
– L-a]i informat pe Linus? Din cauza asta v` certa]i?
– Ai observat c` ne certam? Da, i-am vorbit despre ce aveam de
gând.
– {i el s-a opus? Nu m` mir` deloc.
– El crede c` ar trebui s` angajez o infirmier` veritabil`.
Red, care nu era lipsit` de perspicacitate, ghici c` mai era vorba
[i despre altceva. De ce oare era Linus atât de sup`rat pe mama lui?
Nu considera necesar s` pun` aceste \ntreb`ri, con[tient` fiind c`
Felicia \i va da un r`spuns evaziv.
V`zând c` interlocutoarea ei \i a[tepta r`spunsul, ea ezit`.
– Nu [tiu ce s` zic..., [opti ea.
– Am nevoie de tine.
– Cum s` v` explic..., de fapt eu locuiesc deja cu cineva...
– E un b`rbat?
Red pufni \n râs.
– Nu, e o prieten`... Serios, nu [tiu ce s` v` spun.
– Nu trebuie s`-mi dai un r`spuns acum. Mai gânde[te-te.
36 LINDA HUDSON
– Atunci, a[a r`mâne. M` mai gândesc la propunerea
dumneavoastr` [i v` voi da un telefon. Pot s` sun aici?
– Da, am telefon \n camer`. |]i voi da num`rul.
Felicia i-l dict` [i Red \l not`.
– Trebuie s` v` dau \napoi cheia casei, spuse ea, \ncepând s` se
scotoceasc` prin geant`.
– P`streaz-o la tine, pân` când vei lua o hot`râre. Sper c`-mi vei
da un r`spuns afirmativ. |mi place foarte mult de tine, Red, [i sunt
sigur` c` ne vom \n]elege bine.
O spusese atât de frumos, \ncât tân`ra nu-[i putu st`pâni un
zâmbet... Dar nu era atât de fraier`!
– V`d c` [ti]i s` atrage]i mu[tele mai degrab` cu miere decât cu
o]et...
Felicia izbucni \n râs.
– Exprimarea ta deschis` m` va surprinde \ntotdeauna!
***
Red nu fu mirat` când descoperi c` Linus o a[tepta, [ezând pe
unul din scaunele incomode din holul spitalului. Atunci când ea
ie[i din lift, el \[i \mp`turi ziarul pe care \l citea [i o prinse brusc de
bra].
– Hai s` bem o cafea \n lini[te, undeva.
Peste cinci minute se g`seau stând unul lâng` altul \ntr-o
cafenea.
MESERIA DE ACTRI}~ 37
– Dou` cafele [i ni[te pr`jituri, comand` Linus.
– Pr`jituri? Crezi cumva c` nu m`nânc \ndeajuns?
– Actri]ele nu se gândesc decât la diet`, observ` el cu dispre].
– Eu nu! \l asigur` ea privind cu poft` la tava cu pr`jituri
delicioase pe care chelneri]a o a[ezase pe masa lor.
|n loc s` abordeze direct subiectul care \l interesa, Linus \ncepu
s` vorbeasc` despre cu totul alte lucruri.
– Te afli de mult \n Anglia?
– De opt luni, \i r`spunse ea alegând cu \ncântare un ecler cu
cafea.
– {i cât ai de gând s` mai r`mâi?
– Atât cât va fi necesar!
– Necesar pentru ce?
– Ca s` devin bogat` [i celebr`, \i r`spunse ea pe un ton calm.
El se \ncrunt`.
– Asta este singura ambi]ie a vie]ii tale?
– |n momentul de fa]`, da. A ta care este?
Linus consider` c` venise vremea s` schimbe tactica.
– Felicia ]i-a cerut s` vii s` locuie[ti la ea?
– Da.
– {i tu ai acceptat, bine\n]eles!
– De ce "bine\n]eles?"
– Pentru c` nu cred c` ai fi l`sat s`-]i scape o asemenea ocazie.
Ai recunoscut adineaori c` e[ti foarte ambi]ioas`... {i intrând \n
gra]iile mele [i ale Feliciei, consideri c` e[ti pe calea cea bun`...
Red \l privi mirat`.
– Felicia mi-a oferit lec]ii de dic]ie gratuite, e adev`rat...
38 LINDA HUDSON
– {i când vei avea audi]ii ce vei face?
– Mi-a spus c` m` voi bucura de suficient` libertate ca s`
particip la ele...
– Speri s`-]i dau toate recomand`rile care se cer.
– Tu?
Red \n]elegea din ce \n ce mai pu]in ceea ce se petrecea.
Linus o privi atent câteva clipe \nainte de a-i zâmbi cu r`ceal`.
– Oare e[ti o actri]` mai bun` decât am crezut? Haide, nu mai
juca teatru! A[a-zisa ta candoare nu te va duce nic`ieri.
Dimpotriv`, \n clipa de fa]` \]i face un deserviciu...
– Ce tot spui? Nu \n]eleg nimic!
– {tii foarte bine cine sunt! spuse Linus cu o voce glacial`.
– Am aflat c` e[ti fiul Feliciei. De fapt, pân` azi-diminea]` te
luam drept amantul ei..., ad`ug` ea pe un ton inten]ionat jignitor.
– Toat` lumea [tie c` Felicia este mama mea! Nu e nici un
secret! Mul]i [mecheri au \ncercat, sub pretextul lec]iilor de dic]ie,
s` ajung` la mine prin ea.
– M` \ntreb foarte serios de ce fac oamenii asemenea eforturi ca
s` te cunoasc`!
El o fix` f`r` s` spun` nimic, \n timp ce ea, enervat` de purtarea
lui, ad`ug` pe un ton ironic:
– Nu e[ti chiar atât de simpatic, s` [tii!
– Ieri ai recunoscut c` ai sunat la biroul meu... Dac` \nainte nu
[tiai cine sunt, acum, prin for]a \mprejur`rilor, e[ti \n cuno[tin]` de
cauz`.
Tân`ra \ncerc` s`-[i aminteasc`.
– Am dat peste un robot telefonic, [opti ea nesigur`.
MESERIA DE ACTRI}~ 39
– {i n-ai auzit c` era vorba despre o cas` de produc]ie?
Red f`cu ochii mari.
– O cas` de produc]ie?
– Nu mai face pe proasta! Toat` lumea [tie c` Cornucopia
produce o mul]ime de filme pentru marele [i micul ecran.
Deci asta era cauza pentru care el nu voia ca Red s-o ajute pe
Felicia! Credea c` va \ncerca s` profite de pe urma acestei situa]ii.
Tân`ra era furioas`.
"M` mir c` nu m` acuz` c` am \mpins-o pe mama lui dinadins
pe sc`ri!"
– {i cu ce te ocupi la firma asta? spuse ea vrând s`-l jigneasc`.
E[ti secretar?
Linus fu gata s` se \nece cu cafeaua pe care o sorbea \n acel
moment.
– Nu tocmai, \i r`spunse el \n cele din urm`. |n orice caz, nu te
voi l`sa s` te ocupi de Felicia. Ea are nevoie de o infirmier`
calificat`.
– |n primul rând, ea este cea care va hot`r\, iar \n al doilea rând,
\i este team` c` o infirmier` va fi prea enervant`.
– E o slujb` pentru una sau dou` luni, nu mai mult.
– |]i iube[ti mama? \l \ntreb` deodat` Red.
– Evident.
– Atunci ascult` sfatul meu: las-o s` tr`iasc` a[a cum \i place ei.
– Are nevoie de odihn` ca s` i se sudeze bine osul gleznei.
O infirmier` va [ti cum s` procedeze, pe când tu, nu.
– {i o infirmier` nu are ambi]ii cinematografice!
Red \[i termin` pr`jitura cu l`comie [i se ridic` de la mas`.
40 LINDA HUDSON
– Te rog s` m` scuzi... m` \ntorc imediat.
Cabina telefonului de la subsolul cl`dirii era liber`.
Form` hot`rât` num`rul pe care i-l d`duse mama lui Linus.
– Felicia? Sunt Red. Am reflectat la propunerea ta [i m-am
hot`rât s` accept.
|nainte de discu]ia cu Linus avea de gând s` refuze, deoarece
era [i ea convins` c` Felicia ar fi mult mai bine \ngrijit` de c`tre o
infirmier`, dar acuza]iile individului o f`cuser` s` vad` ro[u
dinaintea ochilor...
Se \ntoarse \n mai pu]in de dou` minute la Linus, dar nu se mai
a[ez` pe scaun.
– Trebuie s` plec. Mul]umesc pentru cafea!
Se ridic` [i el de la mas`.
– Nu fi sup`rat` pe mine. |]i sunt foarte recunosc`tor pentru c`
ai g`sit-o pe Felicia c`zut` la baza sc`rilor [i sunt sigur c` se va
revan[a [i ea dându-]i lec]ii gratuite de dic]ie, dar trebuie s` \n]elegi
c`...
– Oh, da, \n]eleg! \l opri ea. |n]eleg chiar foarte bine.
Ea \l privi fix, cu ochii miji]i.
– Probabil c` ai avut ni[te experien]e nefericite cu femeile din
via]a ta. Le crezi oare incapabil` de un gest altruist? Dup` p`rerea
ta, ele nu fac nimic dezinteresat?
– Actri]ele care caut` s` ob]in` un rol sunt groaznice! Nici nu-]i
po]i \nchipui de ce sunt \n stare. Sunt gata s` fac` orice ca s` ias`
\n eviden]`... Dar cred c` nu ]i-am spus nici o noutate...
Red \i zâmbi ironic.
MESERIA DE ACTRI}~ 41
– E evident c` ai ceva \mpotriva actri]elor. Ce s-a \ntâmpl`t?
Te-a p`r`sit vreuna pentru alt b`rbat? |n orice caz, un lucru e sigur:
nu le cuno[ti deloc pe australience.
Dup` aceste cuvinte, \i \ntoarse spatele [i se \ndep`rt` de el cu
pa[i mari.
***
Felicia \i ceru lui Red s` se mute la ea imediat.
– O s` m` plictisesc de moarte f`r` tine, scânci Jenny \n timp ce
se uita la prietena ei care-[i f`cea bagajul.
– O ai pe Katryn!
Camera lui Red fusese deja sub\nchiriat` unei actri]e [omere,
dar acest lucru o obliga pe tân`r` s` goleasc` dulapurile, ceea ce nu
prea era o treab` u[oar`, pentru c` de când sosise la Londra, \[i
cump`rase o mul]ime de haine... |i trebuir` nu mai pu]in de patru
valize ca s` ia tot.
Dup` ce sosi \n casa Feliciei, \[i urc` bagajele \n camera de
oaspe]i \n care mai petrecuse deja o noapte. G`si câteva haine
de-ale lui Linus \n [ifonier pe care le puse \ntr-o cutie de carton.
Tocmai \[i aranja lucrurile \n camer`, când auzi deschizându-se
u[a de la intrare. Recunoscu vocile Feliciei [i a lui Linus...
Gândindu-se c` cel mai bine era s` se confrunte cu el cât mai
repede posibil, cobor\ sc`rile la parter.
42 LINDA HUDSON
Figura lui Linus se \ntunec` imediat ce o v`zu. Felicia se
sprijinea \n cârje [i p`rea foarte obosit`.
F`cându-se c` nu-l observ` pe Linus, Red o ajut` pe Felicia s`-[i
scoat` paltonul.
– Instaleaz`-te \n salon, eu m` duc s` fac cafea...
Câteva minute mai târziu, Linus veni dup` ea \n buc`t`rie.
– Parc` \]i spusesem c` nu vreau s` te mai v`d pe aici! Când am
sosit \ns` la spital cu infirmiera pe care o angajasem, Felicia mi-a
spus c` te vei ocupa tu de ea. Ai tras sforile f`r` [tirea mea!
– Am fost silit` s-o fac!
– Cum adic`? Cine te-a obligat?
– Tu.
– Eu? |n nici un caz!
– Ba da!
Red \i explic` despre ce era vorba cu o mul]umire ascuns`.
– Mi-am spus c` Felicia avea dreptate s` se plâng` de fiul ei
autoritar [i c` nu mai avea nevoie, \n plus, [i de o infirmier` care s`
dirijeze totul. A[adar, am sunat-o ieri, din cafeneaua \n care am fost
\mpreun`.
– {i e[ti mul]umit` de tine? Te crezi foarte [mecher`, nu?
– Ce ai f`cut cu infirmiera pe care ai angajat-o?
– A trebuit s`-i dau o sum` de bani spunându-i c` deocamdat`
nu aveam nevoie de serviciile ei. O voi suna atunci când Felicia \[i
va da seama c` nu e[ti \n stare s` te ocupi de ea!
Red nu-i r`spunse, lu` tava [i se \ndrept` spre salon cu Linus pe
urmele ei.
MESERIA DE ACTRI}~ 43
– Linus, nu vreau s-o nec`je[ti pe Red! exclam` Felicia agitat`.
Las-o \n pace!
Red \[i p`str` calmul.
– Nu v` face]i griji, sunt \n stare s` m` ap`r [i singur`.
– Da, e foarte \nc`p`]ânat`! exclam` Linus pe un ton plin de
venin.
– S-ar putea s` ai dreptate, recunoscu tân`ra turnând pu]in
lapte \n cea[ca Feliciei.
– Oh! {tii [i cum \mi place s`-mi beau cafeaua! exclam` bolnava
\ncântat`.
– Am v`zut cum o f`cea]i \n timpul lec]iilor.
– Ai sim] de observa]ie. Asta e bine.
Red adusese trei ce[ti, dar nu turnase cafea decât \n cea a
Feliciei.
"Dac` vrea [i Linus, s`-[i pun` singur. Nu sunt d`daca lui!" \[i
spuse ea.
El \n]elese provocarea ei [i \[i umplu singur cea[ca. De dragul
mamei lui reu[ise s` se st`pâneasc`, dar Red b`nuia c` st`tea s`
exploadeze.
– Va trebui s`-i suni pe studen]ii mei [i s` anulezi lec]iile pentru
dou` zile, \i spuse Felicia lui Red.
– Nu e suficient, protest` Linus. Mam`, te rog s`-mi promi]i c`
\]i vei lua m`car o s`pt`mân` de vacan]`.
– Dac` ai \nceput s`-mi spui mam`, \nseamn` c` e \ntr-adev`r
foarte grav... Bine, o s` v`d...
Linus \[i mu[c` buza de jos, renun]ând, cel pu]in deocamdat`,
s` mai fac` vreun comentariu.
44 LINDA HUDSON
– A]i \ncercat deja s` urca]i sc`rile cu ajutorul cârjelor? o \ntreb`
Red. Poate ar fi mai bine s` face]i o \ncercare \n timp ce este Linus
aici.
– Ca s` m` prind` \n cazul \n care voi c`dea din nou? E o idee
bun`... La spital am luat liftul, apoi m-au pus \ntr-un scaun cu rotile
cu care m-au dus pân` la taxi. Ar`tam absolut ridicol!
Oricum, Felicia p`ru bucuroas` s`-l aib` pe Linus lâng` ea \n
timp ce urca \ncet sc`rile, ]inându-se cu o mân` de balustrad` [i
sprijinindu-se cu cealalt` \ntr-o cârje. Red o urma cu cealalt` cârj`.
– Unde sunt covoarele? o \ntreb` Linus când ajunse la etaj.
– Le-am scos. Mi-a fost team` s` nu se \mpiedice Felicia de ele.
Linus se \ncrunt`, dar nu spuse nimic. Cât despre Felicia, care
la sosire ar`ta obosit`, acum p`rea total epuizat`.
– Ar trebui s` v` odihni]i pu]in \nainte de masa de prânz, \i
spuse Red.
Felicia nu se opuse [i nu o f`cu nici când tân`ra actri]` o ajut`
s` se dezbrace [i s` se \ntind` \n pat.
Dup` ce trase perdelele duble, Red \nchise u[a dup` ea [i
cobor\ la parter. Linus care se plimba de colo-colo \n holul casei, o
urm` \n buc`t`rie.
– E extenuat`! exclam` el.
– Nu m` mir deloc, dac` te-ai certat cu dânsa toat` diminea]a.
– Atunci când mi-a spus c` nu voia s`-i angajez infirmier`, am
\ncercat s-o conving s` mearg` \ntr-o cas` de odihn`. M-a refuzat!
Nu e bine pentru ea s` r`mân` aici. O s` vrea s` fac` o mul]ime de
lucruri... |i vei suna pe to]i studen]ii ei [i \i vei anun]a c` nu vor mai
primi lec]ii vreme de dou` s`pt`mâni cel pu]in.
MESERIA DE ACTRI}~ 45
– I-am sunat deja! Le-am spus c` doamna Saint-Aubyn este \n
concediu medical pân` s`pt`mâna viitoare. Dup` aceea, dumneaei
va hot`r\ ce va face \n continuare... S-ar fi \nfuriat pe mine dac`
mi-a[ fi luat libertatea de a-i anula lec]iile pe o perioad` mai lung`.
Linus d`du din cap mirat, \n semn de aprobare a hot`rârii ei,
dar tot cu o voce aspr` \ntreb`:
– Ai mai \ngrijit bolnavi pân` acum?
– M-am ocupat de mama, atunci când a fost bolnav`.
– Cât timp?
Red se \ncord`, \ncercând s` nu se mai gândeasc` la momentele
complicate pe care le tr`ise atunci când mama ei se lupta cu
cancerul, care \n cele din urm` a r`pus-o.
– Vreme de câteva luni, r`spunse ea pe un ton lipsit de orice
inflexiune.
Linus nu p`ru impresionat.
– Voi \ncerca s` vin s-o v`d pe Felicia cât pot de des. S` nu-]i
\nchipui c` ai câ[tigat r`zboiul, pentru c` voi face tot ce-mi va sta \n
puteri ca s-o determin pe mama s` se r`zgândeasc`. Nu te a[tepta
s` faci prea mul]i purici aici.
"{i unde o s` m` duc? se \ntreb` Red. Camera mea deja s-a
ocupat!"
Red \i r`spunse pe un ton glacial:
– Dac` Felicia va dori s` m` \nlocuiasc` ulterior cu o infirmier`,
nu e nici o problem`, dar nu te voi l`sa s` o h`r]uie[ti \n continuare
a[a cum ai f`cut-o ast`zi. E mama ta, e adev`rat, dar acesta nu este
un motiv ca s` iei tu toate hot`rârile \n locul ei. Este \n stare s`-[i
tr`iasc` via]a a[a cum dore[te!
46 LINDA HUDSON
– M` simt r`spunz`tor pentru ea.Linus o \nv`lui pe tân`r` cu o privire b`nuitoare.– {i [tii c` \ncercând s` te faci indispensabil`, te gânde[ti mai
mult la cariera ta. S`-]i intre bine \n cap c` nu te voi ajuta absolutdeloc. Pot s` creez actri]e, dar pot s` te [i distrug!
Continu` apoi cu un aer amenin]`tor:– Ai grij`! Dac` bag de seam` c` o neglijezi pe Felicia, voi face
\n a[a fel \ncât s` nu ]i se ofere niciodat` vreun rol, nici m`car cafigurant`! {i nu numai \n lumea spectacolului! |n felul acesta nu veimai avea din ce s` te \ntre]ii [i vei fi silit` s` te \ntorci \n Australia!
MESERIA DE ACTRI}~ 47
Capitolul 3
U[a se deschise f`r` zgomot [i Red se sprijini cu spatele de zid,strângând din pumni.
– Ce individ jalnic! \[i spuse ea printre din]i.Reu[i totu[i s` se calmeze \ncet-\ncet."|n]eleg c` Linus este \ngrijorat \n leg`tur` cu s`n`tatea mamei
sale, dar este acesta un motiv s` m` judece atât de gre[it?"D`du din umeri [i urc` la ea \n camer` ca s` termine de desf`cut
bagajele. Apoi, v`zând c` se apropie ora mesei de prânz, se duse s`vad` ce poate g`si prin dulapurile din buc`t`rie.
Mai erau câteva ou`, dar pâinea era veche [i salata ofilit`...Tân`ra se duse s` arunce o privire \n dormitorul Feliciei [i, dat fiindc` aceasta dormea adânc, se gândi s` dea o fug` pân` la magazinulcel mai apropiat ca s` fac` ni[te cump`r`turi pe care le pl`ti dinbanii ei.
Atunci când se \ntoarse, un Jaguar uria[ era parcat \n fa]a casei [i Linuso a[tepta \n hol cu bra]ele \ncruci[ate peste piept [i un aer acuzator.
– E prima zi! Felicia abia s-a \ntors din spital [i tu ai l`sat-o
singur`! Po]i numi asta un comportament responsabil?
– A trebuit neap`rat s` fac ni[te cump`r`turi! Vrei ca mama ta s`
moar` de foame? Treaba asta nu mi-a luat mai mult de cinci minute
[i \nainte s` plec m-am asigurat c` Felicia doarme.
– M-am \ntors inten]ionat, ca s` fie cineva lâng` ea \n timp ce tu
te-ai dus s` faci aprovizionarea!
– Ai fi putut s`-mi spui asta \nainte s` pleci!
– N-ai f`cut bine c` ai l`sat-o singur`, insist` el.
– }i-am mai spus o dat` c` dormea! \i r`spunse Red exasperat`.
{i acum m` duc la dânsa ca s` v`d dac` nu are nevoie de ceva.
Felicia deschise ochii chiar \n clipa \n care Red intra \n camera
ei.
– Cred c` am adormit... spuse ea \ntinzându-se. Cât este ceasul?
– E pu]in trecut de dou`sprezece. M` duc s` preg`tesc masa.
Ce-a]i zice de o omlet` cu ciuperci?
– Excelent!
– Vre]i s` v` aduc sus mâncarea pe o tav`?
– Bun` idee! N-aveam nici un chef s` cobor sc`rile acum.
Urcu[ul a fost destul de dificil! Am ceva coresponden]`?
– Da, plicurile sunt aici.
– |]i mul]umesc. Te gânde[ti la toate!
"Acum pun pariu c` Linus se va duce imediat la mama lui ca s`
se plâng` de mine!" \[i spuse Red \n timp ce cobora.
Dar spre mirarea ei, fiul Feliciei plecase deja. Ciudat...
Totu[i, f`r` s` se mai gândeasc` la purtarea acestuia, Red \ncepu s`
preg`teasc` mâncarea pentru Felicia.
MESERIA DE ACTRI}~ 49
– Tu nu iei masa cu mine? o \ntreb` bolnava atunci când Red
i-o aduse.
– Am crezut c` vre]i s` fi]i singur`.
– Nu, \mi place s` iau masa cu cineva, dac` este vorba despre o
persoan` simpatic`, bine\n]eles!
Red [ov`i.
– P`i... a[ fi vrut s` m` uit pu]in la televizor. Acum se transmite
pe canalul doi un serial australian filmat \n urm` cu doi ani.
Am avut [i eu un rol mic \n el [i...
– Ne vom uita la el \mpreun`, \n dormitorul meu, decret`
Felicia. |mi place la nebunie s`-i v`d pe studen]ii mei pe scen` sau
pe ecran!
|n serialul acela de succes, Red juca rolul logodnicei unuia din
personajele principale [i o f`cuse vreme de dou`sprezece
episoade... pân` când scenaristul hot`râse c` trebuia s` moar`
\ntr-un accident de ma[in`.
Tân`ra \[i studie interpretarea cu un ochi critic.
"Nu jucam chiar atât de prost!" \[i spuse ea cu o oarecare
satisfac]ie.
Felicia p`rea s` se gândeasc` la acela[i lucru, dar dup` ce o
felicit`, \i f`cu câteva observa]ii particulare [i folositoare.
Ceva mai târziu, când Red ducea t`vile la buc`t`rie, \l v`zu pe
Linus intrând cu dou` valize uria[e.
– Dat fiind c` nu pot s` pun nici o baz` pe tine [i Felicia refuz`
s` aib` o infirmier`... \ncepu el.
– ... te vei instala aici ca s` ai totul sub control!
– Exact!
50 LINDA HUDSON
– Nu cred c` treaba asta va fi pe placul Feliciei, \l avertiz` Red.
– Dimpotriv`! |ntotdeauna se bucur` când sunt aici! Nu-]i mai
r`mâne s` eliberezi camera [i s` te cazezi la etajul al doilea.
Pân` la urm` se dovedi c` Red avusese dreptate: hot`rârea fiului
ei era departe de a o \ncânta pe Felicia!
– A[ fi vrut ca cei din jurul meu s` nu se mai agite atâta din caua
mea! oft` ea.
– A venit pentru c` nu avea \ncredere \n mine, \i explic` tân`ra
pe un ton trist. Dac` a]i fi angajat o infirmier`, ar fi stat mai lini[tit.
S` [ti]i c` pot s` plec oricând.
Felicia \[i sprijini capul pe pern` cu un aer obosit.
– I-am spus doar c` vei face fa]` obliga]iilor. De fapt \n clipa de
fa]` am mai mare nevoie de tine decât de el!
{i ad`ug` cu un zâmbet [iret:
– {i cum tu stai \n camera pe care o ocupa el de obicei, va trebui
s` se instaleze la etajul doi!
– Mi-a ordonat s` m` mut, ca s`-i eliberez camera.
– Ah, nu! Vreau s` stai \n apropierea mea, ca s` te pot chema \n
timpul nop]ii...
– Deci r`mâne cum a]i stabilit dumneavoastr`. El va sta sus!
{i nu va trebui s`-i fac patul...
Felicia pufni \n râs.
– Nu e necesar. E destul de mare ca s` [i-l fac` [i singur.
S`rind de la una la alta, ea o \ntreb` pe Red:
– Spune-mi, [tii s` ba]i la ma[in`?
– Desigur.
MESERIA DE ACTRI}~ 51
– Vreau s`-]i dictez câteva scrisori dup`-amiaz`. Vei g`si coli de
hârtie la parter, \n biroul meu.
– M` duc s` le iau.
|n trecere, Red \l v`zu pe Linus punându-[i trusa de toalet` pe
unul din rafturile din baia pe care o folosea ea.
"Presupun c` vom fi obliga]i s-o \mp`r]im!" \[i spuse ea
nemul]umit`.
– }i-am spus s`-mi eliberezi camera, \i spuse Linus pe un ton
aspru.
Ea \i zâmbi larg.
– |mi pare r`u, dar Felicia dore[te s` stau lâng` ea. Tu vei locui
sus!
El f`cu o strâmb`tur`, dar nu protest`.
– Probabil c` acolo e plin de praf! Va trebui s` fac cur`]enie [i...
patul diminea]a...
– Mare lucru!
Linus tres`ri.
– E nevoie s`-]i mai amintesc c` e[ti pl`tit` ca s` lucrezi aici?
– S`-]i amintesc [i eu c` Felicia e cea care m` pl`te[te [i nu tu?
|n plus, are de lucru cu mine [i voi fi ocupat` toat` dup`-amiaza.
Dac` vrei s` te culci \n seara asta \ntr-un pat curat, trebuie s` te
descurci singur!
***
52 LINDA HUDSON
Felicia \i dict` nu mai pu]in de dou`sprezece scrisori secretarei
ei improvizate. Red ar fi putut s` le transcrie rapid dac` ar fi avut la
dispozi]ie un calculator sau m`car de o ma[in` de scris electric`...,
dar Felicia nu avea decât o ma[in` mecanic`, o adev`rat`
antichitate!
La \nceput, Red pierdu o gr`mad` de timp \ncercând s`
elibereze carul ma[inii care era blocat. Apoi observ` c` panglica era
atât de decolorat`, \ncât literele abia se vedeau.
Dat fiind c` nu voia s-o deranjeze pe Felicia, care era posibil s`
doarm`, \ncepu s` caute o panglic` de schimb prin sertare.
– Victorie! exclam` ea \n cele din urm`.
– Acum te-ai apucat s` scotoce[ti prin sertarele Feliciei? \i spuse
Linus pe un ton acuzator.
Red se ridic` rapid [i \i ar`t` panglica nou`.
– Asta c`utam. Pe ma[ina asta veche \[i dactilografiaz` Felicia
scrisorile?
– A[a cred...
– Ar cam fi timpul s` se mai modernizeze [i ea! De ce nu-i faci
cadou un calculator?
– Nu mi-a cerut a[a ceva.
– N-ar trebui s` ajung` s` cear` un lucru atât de simplu! Tu ai
l`sa-o pe secretara ta s` tasteze pe o asemenea rabl`? spuse ea [i
\ncepu s` scoat` panglica veche din l`ca[ul ei.
– Feliciei nu-i plac ma[in`riile complicate. Dac` i-a[ aduce un
calculator, nici nu s-ar atinge de el.
Red b`tu câteva litere la ma[in` [i \l privi bucuroas`.
MESERIA DE ACTRI}~ 53
– Acum merge! Calculatoarele nu sunt prea complicate. |n ziua
de ast`zi le folosesc pân` [i copiii mici.
– {i tu? o \ntreb` el vizibil ne\ncrez`tor.
– Oh, da! Tat`l meu m-a obligat s` fac cursuri de secretariat \n
acela[i timp cu cele de actorie.
– E un om \n]elept.
Linus se uit` la b`trâna ma[in` de scris cu nostalgie.
– |mi amintesc de vremea când a cump`rat-o tata... acum mul]i
ani. Atunci am \nv`]at s-o folosesc.
– Deci are o anumit` valoare sentimental`... Poate c` din acest
motiv n-a renun]at la ea Felicia....
– Nu. Cred c` de teama fa]` de ma[in`riile prea complicate.
Dac` \i cump`r un calculator, o \nve]i cum s`-l foloseasc`?
– Bine\n]eles! {i asta va face s` treac` timpul mai repede.
|n curând se va plictisi de citit [i uitat la televizor.
– E-n regul`. M` voi ocupa de problema asta.
– Ar trebui totu[i s`-i spui dinainte ce ai de gând.
– Mai bine o pun \n fa]a faptului \mplinit.
Dup` ce rosti aceste cuvinte, ie[i din camer` [i Red se putu
\ntoarce la treaba ei. Totu[i, nu era mul]umit` de faptul c` Linus nu
voia s-o consulte pe mama lui \nainte de a-i aduce un calculator.
"|n cazul \n care ea refuz` s` se ating` de el, Linus e \n stare s`
spun` c` a fost ideea mea! Dar eu a[ fi cerut mai \ntâi p`rerea
principalei beneficiare!"
Spre sear` duse scrisorile Feliciei la semnat [i \[i ceru scuze:
– |mi pare r`u, n-a ie[it prea bine! Ma[ina e foarte capricioas`...
Dar spre mirarea ei, Felicia fu entuziasmat`.
54 LINDA HUDSON
– Niciodat` n-au ar`tat mai bine scrisorile mele! Eu fac mereu
gre[eli de liter`.
– Iar eu n-am v`zut niciodat` o ma[in` atât de veche! De ce nu
folosi]i un calculator?
– Doamne fere[te! E prea complicat!
– Nu e deloc greu, dac` [ti]i s` lucra]i cu el. Punerea \n pagin`
se face automat [i gre[elile se corecteaz` ca prin farmec.... E o
minun`]ie!
– Crezi c` a[ fi \n stare s`-mi scriu scrisorile la calculator?
– F`r` nici o problem`! V` \nv`] eu!
– Sunt scumpe?
– Nu prea.
– Poate c` a[ putea s` cump`r unul... Dar cum s`-l aleg?
– Trebuie s`-l \ntreba]i pe Linus.
– Bun` idee!
Felicia termin` de semnat scrisorile [i o anun]` pe Red c` are de
gând s` coboare la cin`.
– M-am s`turat s` stau \n pat!
– Foarte bine. Voi veni s` v` ajut s` v` \mbr`ca]i când dori]i.
– Am s` te strig. Linus e aici?
– A plecat adineaori, dar parc` l-am auzit când s-a \ntors.
– Spune-i s` vin` pân` la mine. Trebuie s`-i vorbesc despre
calculator. Ar putea s`-l cumpere chiar mâine.
Red cr`p` u[a salonului \n timp ce Linus vorbea la telefon.
– Te cheam` mama ta.
F`r` s`-[i \ntrerup` conversa]ia, el d`du din cap \n semn c`
\n]elesese.
MESERIA DE ACTRI}~ 55
Tân`ra se a[teptase la o cin` pentru dou`, nu pentru trei
persoane, a[a c` \n loc s` fac` fripturile la gr`tar, a[a cum avusese
de gând, le t`ie \n buc`]ele mici [i le puse \ntr-o crati]` cu ceap` [i
o cutie de fasole boabe pe care o descoperi \n fundul dulapului.
Iahnia ei improvizat` clocotea deja de ceva vreme când Linus
veni [i ridic` \ncet capacul de pe crati]`.
– Cassoulet!
– Cassoulet? Cassoulet e[ti tu! \i spuse ea crezând c` fusese
jignit`.
V`zând c` izbucne[te \n râs, ea \n]elese cu o frac]iune de
secund` prea târziu c` el folose[te cuvântul fran]uzesc.
– |n Australia mâncarea se nume[te pur [i simplu, tocan` de
fasole, morm`i ea. Dac` nu-]i place...
– Ba da! Miroase frumos.
Dup` o pauz`, continu`:
– Mi-a spus Felicia c` vrea s` cumpere un calculator. Ai fost
foarte abil` convingând-o c` ideea fusese a ei.
– {i i-ai deschis cumva ochii?
– Nu. De ce a[ fi f`cut-o?
– Nu [tiu... Am impresia c` acesta este genul de lucruri de care
e[ti \n stare...
– Ascult`, dac` tot trebuie s` locuim sub acela[i acoperi[, e mai
bine s` stabilim ni[te reguli.
– Cum ar fi?... \l \ntreb` Red speriat`.
– Nu vom ajunge la nici un rezultat dac` ne vom ciond`ni tot
timpul.
– Dat fiind c` tu \ncepi \ntotdeauna primul...
56 LINDA HUDSON
– Asta este o observa]ie de-a dreptul prosteasc`!
– Vezi? M` ataci tot timpul.
Linus oft` cu un aer exasperat.
– Facem pace sau nu?
Red se uit` la el ne\ncrez`toare.
– Nu m` vei mai acuza c` m` aflu aici pentru a ob]ine un rol?
– Nu.
– Dar crezi \n continuare a[a?
– Ce importan]` are, din moment ce nu am de gând s` te ajut
\n carier`? E[ti de acord s` facem armisti]iu?
– Da.
El se uit` la ea, cu mâinile \n [olduri. Red era obi[nuit` s` vad`
b`rba]i \nal]i – Australia nu ducea lips` de a[a ceva – dar cu toate
astea, dintr-o dat`, buc`t`ria i se p`ru prea mic` pentru masculul
arogant care era obi[nuit s` se plece to]i \n fa]a lui.
|n cele din urm` \l privi drept \n ochi.
– Bine, dar nu va fi nici pace, nici armisti]iu \ntre noi, ci mai
degrab` o \ncetare temporar` a ostilit`]ilor.
– Oricum, e mai bine decât nimic! exclam` Linus amuzat. E \n
regul` [i dat fiind c` tu ai g`tit, eu m` angajez s` pun masa, ca s` ai
timp s` te schimbi [i s-o aju]i pe Felicia s` se preg`teasc`.
Din câte \[i d`du seama, pe aici trebuia s` te schimbi pentru
cin`... |n Australia se acorda rareori aten]ie unor asemenea detalii.
Acolo atmosfera era mult mai relaxat`.
"Din fericire, mi-am adus toate hainele cu mine!" \[i spuse Red.
|n primele zile dup` ce sosise la Londra, f`cuse adev`rate razii
prin magazine. De atunci frenezia cump`r`turilor i se mai
MESERIA DE ACTRI}~ 57
domolise, dar spre dezam`girea ei, nu avusese \nc` ocazia s`-[i
pun` rochiile elegante care \i umpleau [ifonierul, deoarece
invita]iile la cin` erau destul de rare... Actri]ele pe care le cuno[tea
ea aveau \n general mijloace materiale limitate [i alegeau
restaurante ieftine din zone preten]ioase [i când se f`cea nota de
plat` li se p`rea normal s`-[i achite fiecare partea ei.
Red nu regret` c` f`cuse un efort financiar mai mare pentru
haine atunci când Felicia o rug` s-o ajute s` \mbrace o rochie foarte
elegant` de catifea gri. Apoi coborâr` \mpreun` sc`rile, \n ritmul
bolnavei, [i se duser` s` ia loc \n sufragerie.
Tân`ra constat` c` pân` [i Linus se schimbase de haine... [i c`
masa aranjat` de el ar`ta superb, \mpodobit` cu pahare din cristal
cu \ncrusta]ii care str`luceau la fel de tare ca [i tacâmurile din
argint.
"Asta e o ambian]` cam prea elegant` pentru un biet...
cassoulet", \[i spuse Red.
Dar comesenii ei p`rur` totu[i s` aprecieze \n mod deosebit
mâncarea [i nu l`sar` nici o firimitur` \n farfurie. Mama [i fiul
schimbau replici cu \nsufle]ire [i Red interveni cu u[urin]` \n
discu]ia lor, care era axat` \n special pe art` [i literatur`.
Dup` ce servi cafeaua \n salon, strânse masa, puse \n func]iune
ma[ina de sp`lat vase [i \ncepu s` \ntocmeasc` o list`.
– Trebuie s` mai faci cump`r`turi? o \ntreb` Linus când \[i f`cu
apari]ia \n buc`t`rie.
– Am cump`rat numai ce ne trebuia pentru ast`zi [i cum nu
aveam de unde s` [tiu c` e[ti aici, a trebuit s` m` gr`besc... Vei veni
la cin` \n fiecare sear`?
58 LINDA HUDSON
– Cel pu]in s`pt`mâna asta [i \n zilele \n care vei ie[i \n ora[ o
voi duce pe Felicia la restaurant.
– Zile de ie[it \n ora[?
– Trebuie s` ai [i tu ni[te zile libere!
– Eu [i Felicia n-am discutat despre subiectul acesta.
– |n]elege-te cu ea. Trebuie s` fiu aici neap`rat atunci când
lipse[ti. Nu vreau s` urce [i s` coboare singur`.
– Corect!
Red mu[c` gânditoare cap`tul pixului.
– M` uitam peste felurile de mâncare... Ai de gând s` vii [i la
prânz?
– Nu, trebuie totu[i s` mai [i muncesc! Suntem \n toiul
audi]iilor la adaptarea pentru televiziune a unui roman de Dickens.
De ce ]inea el oare s`-i demonstreze c` avea puterea s`-i dea un
rol [i poate s-o umple de glorie... dar c` nu va face nimic \n direc]ia
asta? Jignit`, Red \i arunc` o privire ostil`.
– Ai motive s` fii mândru, domnule Hunt! Hai, umfl`-te \n pene!
– E[ti tare nesuferit` uneori!
– Deloc! |n general, m` \n]eleg bine cu oamenii.
– Serios?
– Uite ce este, mi-ai spus foarte clar c` nu voi ob]ine nimic
purtându-m` frumos cu tine, a[a c` de ce m-a[ obosi s`-]i fac pe
plac?
– Nu te por]i frumos decât dac` ai ceva de câ[tigat? |n cazul
acesta, stau [i m` \ntreb de ce te faci luntre [i punte ca s` intri \n
gra]iile Feliciei... ad`ug` el pe un ton b`nuitor.
– Cu dânsa este altceva. Mi-e mil` de ea.
MESERIA DE ACTRI}~ 59
– Din cauza accidentului?
– Nu. Pentru c` are un fiu ca tine.
Spre mirarea lui Red, Linus izbucni \n râs.
– Asta nume[ti tu \ncetarea ostilit`]ilor?
– Am precizat: \ncetare temporar`.
– Din câte v`d, a fost destul de scurt`! E-n ordine! Acum du-te
[i vorbe[te cu Felicia despre zilele libere. Trebuie s` [tiu [i eu la ce
trebuie s` m` a[tept! Mi-ar conveni s` fie \n weekend.
Se uit` apoi la ceas [i ad`ug`:
– Eu am ni[te telefoane de dat...
|n timp ce el se \ndrepta spre birou, ea se duse s` stea de vorb`
cu Felicia \n salon.
– Linus spune c` trebuie s` stabilim acum zilele mele libere, ca
s` [tie [i el cum s`-[i organizeze programul.
– De acord. }ie ce zile \]i convin?
– De exemplu, ziua de sâmb`t` [i miercuri seara. De obicei,
miercurea m` duc la piscin` \mpreun` cu prietena mea Jenny.
– E \n ordine.
– Mai trebuie s` fac [i cump`r`turi, mai ales dac` Linus va veni
s` ia cina aici \n fiecare sear`... Pot s` m` duc mâine diminea]`?
– Cum dore[ti. |n general, sun la Harrods [i fac comand`.
– Harrods... [opti Red, care admirase de departe rafturile
raioanelor de alimente ale acelui magazin de lux.
Felicia p`ru derutat`.
– }i se pare c` sunt cam snoab`?
– Poate un pic cam blazat`.
60 LINDA HUDSON
– E doar lene la mijloc. Nu-mi place s` umblu teleleu prin
supermarketuri. Cel de la cap`tul str`zii mi se pare deprimant.
– |n timp ce dormea]i, am fost acolo [i am f`cut ni[te
cump`r`turi.
– Oh, n-am [tiut! |]i datorez ni[te bani... Cât a costat? Tare mi-e
team` c` nu am destui bani \n cas` [i abia mâine voi putea s` merg
la banc`. Trebuie s`-i cer lui Linus!
– Nu v` face]i griji! Nu este nici o grab`, spuse Red chiar \n clipa
\n care intra Linus \n \nc`pere.
– Pentru ce nu e grab`? \ntreb` el.
– Red a f`cut ni[te cump`r`turi [i \i dator`m ni[te bani.
Ar trebui s`-i dai un avans, ca s` nu fie nevoit` s` cheltuie din
buzunarul ei.
Linus scoase portofelul [i-i \ntinse câteva bancnote.
– Cred c` ajung pentru \nceput. Dup` ce-i vei cheltui pe to]i,
cere-mi al]ii.
– Mul]umesc.
Red vâr\ banii \n geant` f`r` s`-i numere.
– Ai discutat cu Red despre salariu? o \ntreb` Linus pe mama lui.
– Nu \nc`.
– Acum este un moment potrivit, spuse el a[ezându-se pe
scaun. Ascult!
Felicia observ` c` tân`ra se \nro[ise toat` la fa]`.
– Uite ce este, Linus, Red a acceptat s`-mi fac` un serviciu din
pur` amabilitate, spuse ea pe un ton care nu admitea nici o replic`.
Vom discuta despre aspectul material al problemei atunci când
vom avea noi chef, nu \n fa]a ta.
MESERIA DE ACTRI}~ 61
Linus d`du din umeri, dar nu insist`.
– Foarte bine... {i zilele libere?
– Sâmb`t` [i miercuri seara.
– Am notat. Voi face \n a[a fel \ncât s` fiu aici.
– M` protejezi prea mult! protest` Felicia zâmbind.
|n ochii lui Linus ap`ru o u[oar` emo]ie.
– {tii bine cât ]in la tine.
Exista atâta tandre]e \n privirea lor, \ncât Red se \ntoarse cu
spatele, sim]ind cum i se pune un nod \n gât. Se gândea la propria
ei mam` [i-[i spunea c` n-o mai privise de mult cu duio[ie a[a cum
f`cea \n copil`ria ei.
Tat`l ei, c`ruia nu-i pl`cea s` se exteriorizeze, cel mai adesea o
certa, nu-[i exprima afec]iunea fa]` de ea. Voia cu orice pre] s-o fac`
s` intre \n tiparul pe care \l construise special pentru ea.
Dup` p`rerea lui, Red trebuia s` renun]e la himerele ei artistice, s`
se \ntoarc` \n Australia, s` se m`rite [i s` fac` o mul]ime de copii,
de preferin]` b`ie]i, care ar putea s` preia ferma dup` moartea lui.
Ajuns la cap`tul puterilor, el cedase insisten]elor lui Red.
– OK, \]i dau un an ca s` ajungi vedet` la Londra. Un an, ai
\n]eles? Nici o zi mai mult!
|[i f`cuse foarte bine calculele... |ntr-un an, dac` nu avea loc o
minune, nimeni nu putea s` ajung` \n top. Se a[tepta a[adar ca fiica
lui s` se \ntoarc` acas` foarte dezam`git` de o serie de e[ecuri... [i
s` se supun` \n sfâr[it cerin]elor lui.
"Nu [tie cu cine are de-a face!" \[i spuse tân`ra.
62 LINDA HUDSON
***
A doua zi de diminea]`, la ora [apte, Red f`cea du[ cântând [i
fluierând de mama focului. Nu auzi când cineva b`tu la u[a b`ii [i
\[i continu` vocalizele.
Se b`tu din nou... cu acela[i rezultat. Numai atunci când Linus
intr` [i b`tu cu pumnul \n geamul cabinei de du[ ea reveni la
realitate.
– Hei! Car`-te de aici!
– Gr`be[te-te! De când stai \n baie ar fi putut s` fac` du[ toat`
trupa de cânt`re]e de la Moulin Rouge!
– Car`-te! Ca-r`-te!
– Oho! Ce fi]oas` e[ti! |]i \nchipui cumva c` ai ceva diferit fa]`
de altele?
Dar ie[i din \nc`pere.
Abia \nchise Linus u[a \n urma lui [i Red \nchise repede
robinetele [i o zbughi de sub du[ \nf`[urându-se \ntr-un prosop
uria[.
"{i totu[i eram convins` c` am tras z`vorul!"
Observ` \ns` c` acesta era defect. |l blestem` \n toate felurile [i
ie[i pe coridor unde a[tepta Linus.
– |n sfâr[it! exclam` el.
Red se preg`tea s` porneasc` spre camera ei nemaiobosindu-se
s`-i r`spund`, când Linus strig` dup` ea:
MESERIA DE ACTRI}~ 63
– Dac` folose[ti prosopul acela, adu-mi mie altul!|n loc de r`spuns, Red \i adres` o privire sfid`toare, dar dup` ce
se \mbr`c`, deschise dulapul, lu` un prosop [i b`tu \n u[a b`ii. Dat fiind c` nu-i r`spunse nimeni, \mpinse u[a batant`... Tocmai sepreg`tea s` arunce prosopul pe podeaua din gresie, când Linus oprinse de mân`.
– Nu pleca atât de repede!V`zu \n treac`t silueta bronzat` cu umeri la]i [i [olduri \nguste,
dup` care se r`suci brusc pe c`lcâie [i o rupse la fug` trântind u[a\n urma ei, urm`rit` de râsul ironic al lui Linus.
Când ajunse \n buc`t`rie, \ncepu s` preg`teasc` micul dejun cumi[c`ri nervoase. Era furioas` c` fusese atât de tulburat` deimaginea lui Linus \n costumul lui Adam...
Da, era furioas`... [i \n acela[i timp ciudat de jenat`, aproapefrustrat`.
"Nu trebuie s`-mi fac prea multe probleme, \[i spuse ea,str`duindu-se s`-[i recapete calmul. Sunt un om normal [i nu esteprima oar` când m` atrage un b`rbat din punct de vedere sexual!"
Dar \ntâmplarea f`cea ca... de data asta b`rbatul s` fie LinusHunt!
64 LINDA HUDSON
Capitolul 4
Linus nu-i l`s` mamei sale r`gazul s` se r`zgândeasc` \n leg`tur`cu calculatorul. Acesta fu adus acas` de diminea]` [i atunci cânddescoperi cât de u[or putea fi folosit, Felicia fu atât de \ncântat`\ncât se instal` imediat \n fa]a lui [i le scrise tuturor prietenilor ei.
– E fantastic! exclam` ea. Nu \n]eleg de ce Linus nu mi-a d`ruitmai devreme un calculator!
|n seara aceea, Felicia se duse la culcare imediat dup` cin`.Dup` ce a strâns masa, Red se duse \n salon, unde fu surprins` s`-l g`seasc` pe Linus.
– Iart`-m`, am crezut c` e[ti la birou.Tân`ra se preg`tea s` se retrag`, dar Linus deschise televizorul
[i-i f`cu semn s` se a[eze \n fa]a lui.– Mi-a spus Felicia c` ai un rol \n serialul australian care este
difuzat acum \n Anglia.– Da.El se \ncrunt` u[or.
– Doar da? Asta e tot? Nu vrei s` spui mai mult?
– Nu, pentru simplul motiv c` problema asta nu te intereseaz`
pe tine.
Linus se uita la ea cu un aer gânditor.
– |ntâmplarea a f`cut s` ne cunoa[tem \n ni[te \mprejur`ri
destul de neobi[nuite, f`r` s` [tim mare lucru unul despre cel`lalt.
Mi-ar pl`cea s`-mi vorbe[ti pu]in despre tine.
Amabilitatea lui ciudat` nu f`cu altceva decât s-o fac` b`nuitoare
pe Red.
– De ce?
– Pentru c` a[ vrea s` te cunosc mai bine. P`rin]ii t`i tr`iesc de
mult \n Australia? Acolo te-ai n`scut?
Sperând s`-l [ocheze, ea spuse:
– Da. P`rin]ii mei sunt descenden]ii ocna[ilor care au fost
deporta]i acolo \n anul 1787.
Spre ciuda ei, Linus nu p`ru nici m`car mirat.
– |nseamn` c` str`mo[ii t`i se num`r` probabil printre primii
coloni[ti care s-au stabilit pe meleagurile acelea...
Red continu` s` vorbeasc` \n joac` engleza cu un accent
australian, exagerând la maximum:
– |h\... Au fost trimi[i acolo cu primul vas de deporta]i.
E adev`rat c` se poate spune c` acolo se simt ca la ei acas`, precum
cangurii din jurul lor!
Linus izbucni \n râs.
– Str`mo[ii t`i erau oameni cu caractere puternice. Probabil c`
e[ti mândr` de ei.
– S` fiu mândr` c` m` trag din ocna[i?
66 LINDA HUDSON
– Bine\n]eles! De fapt, exist` oi negre \n toate familiile... Ai de
gând s` te \ntorci \n Australia?
– Dac` nu mi se ofer` un contract extraordinar, de bun` seam`.
– Din cauza banilor?
– Tat`l meu mi-a dat un an ca s`-mi \ncerc norocul. Dac` nu voi
ob]ine nici un rezultat, \mi va t`ia subven]ia [i va trebui s` m`
\ntorc acas`.
– Am \n]eles... Vrei s` bei ceva?
– Un whisky cu ghea]`, te rog.
– Nici unul din noi n-a f`cut vreun efort deosebit ca s` ne
\n]elegem mai bine, observ` Linus ceva mai târziu, dup` ce-i
adusese paharul cu b`utur`. Ce-ar fi s` facem o \ncercare?
– De ce?
– Pentru c` apreciez ceea ce faci pentru Felicia.
– N-am nevoie de recuno[tin]a ta.
– Asta nu \nseamn` c` nu-]i pot fi recunosc`tor... {i am \nceput
s` cred c` m-am \n[elat \n leg`tur` cu tine, ad`ug` el aproape \n
[oapt`.
Red râse pe un ton ironic.
– Recuno[ti, \n sfâr[it, c` nu sunt o oportunist` [i nu \ncerc s`
profit cât pot de pe urma ta?
Privirea lui Linus se fix` asupra picioarelor lungi [i armonioase
ale fetei.
– Poate c` nu e[ti...
– Nu pari prea sigur. Oricum, nu \ndeajuns de sigur ca s`
consideri c` este necesar s`-]i ceri scuze fa]` de mine?
– S` spunem c` deocamdat` \]i acord beneficiul \ndoielii.
MESERIA DE ACTRI}~ 67
– Ce generos e[ti! \l ironiz` Red. |n schimb, eu \]i promit c`
n-o s` te implor s` m` transformi \ntr-o stea de cinema... lucru de
care oricum nu te cred \n stare.
– Ai dreptate. Trebuie s` ai talent pentru \nceput.
"Am c`utat-o cu lumânarea!" \[i spuse Red furioas` pe ea \ns`[i.
– Ai mai ajutat actri]e s` aib` succes? \l \ntreb` ea
ne\ncrez`toare.
– Mai multe, [i cit` câteva nume celebre.
– Tu le-ai lansat? exclam` Red, sincer uluit`.
Lucreaz` permanent pentru casa ta de produc]ie?
– Nu, dar au fost cunoscute de marele public dup` ce au ap`rut
\n seriale sau filme produse de Cornucopia. Pe undeva, le-am dat
impulsul de care aveau nevoie.
– La urma urmei, nu e[ti decât un descoperitor de talente.
Persoanele respective aveau un anume poten]ial [i, mai devreme
sau mai târziu, oricum ar fi devenit celebre!
Linus nu se sup`r` pe ea. Se mul]umi s` schi]eze un zâmbet
u[or... [i s` schimbe subiectul discu]iei.
– {tii s` joci [ah?
– Da.
– Ce-ar fi s` juc`m o partid`?
– Bine, dar te anun] c` sunt foarte bun`, spuse Red
a[ezându-se \n fa]a tablei de joc.
– Ce modest` e[ti!
|ncepur` s` joace. Curând, Linus \ncepu s-o priveasc` mirat pe
tân`r`.
– E adev`rat c` joci excelent... Cine te-a \nv`]at?
68 LINDA HUDSON
– Mai mult mama. Dup` moartea ei am mai jucat [i cu tat`l meu,
dar nu prea des.
P`rea \n continuare absorbit` de joc, dar vocea i se schimbase
atunci când pomenise despre mama ei. Linus se uit` la ea f`r` s`
spun` nici un cuvânt, studiindu-i fa]a frumoas`, pome]ii \nal]i ai
obrajilor [i genele lungi [i dese care-i umbreau fa]a.
– E rândul t`u, spuse Red.
Linus deveni atent la joc [i mut` o pies`.
– {ah [i mat.
Red l`s` capul \n jos [i i se p`ru c` p`tr`]elele tablei de [ah
devin \nce]o[ate \n fa]a ochilor ei.
– Da, ai câ[tigat, spuse ea cu o voce neutr`.
Se ridic` jenat`.
– Noapte bun`, Linus.
– Realizezi faptul c` am reu[it s` petrecem o sear` \mpreun`
f`r` s` ne cert`m?
Tân`ra zâmbi [i chipul p`ru s` i se lumineze.
– Stai lini[tit, asta n-o s` dureze prea mult! Noapte bun`...
***
Red o sunase pe Jenny miercuri sear` ca s`-i dea \ntâlnire la
piscin`. Tratau acest sport cu seriozitate [i \[i efectuar` lungimile
de bazin obi[nuite f`r` pauz` \nainte s` mearg` s` se relaxeze \n
jacuzzi cu ap` cald`.
MESERIA DE ACTRI}~ 69
– Ia spune-mi, cum e acolo? o \ntreb` Jenny.
– A[a [i a[a... Ai auzit cumva vorbindu-se despre o cas` de
produc]ie numit` Cornucopia?
– Cornucopia Productions! Evident!
– Eu n-am auzit de ea.
– Ba da! Ei au adaptat pentru ecran cartea lui Edith Wharton...
Titlul \mi scap` acum, dar fimul ]i-a pl`cut foarte mult.
– Ah! {tiu care! A fost nemaipomenit!
– Sunt tari [i \n domeniul documentarelor [i serialelor de
televiziune... Când reu[e[ti s` semnezi un contract cu Cornucopia
Productions, po]i s` spui c` ai dat lovitura! De ce m` \ntrebi? Ai aflat
de vreo audi]ie la ei?
– Nu.
– M-ar fi mirat... Nu au niciodat` a[a ceva! Selec]ioneaz` dou`
sau trei persoane \n func]ie de rolurile pe care le au de jucat [i le
convoac` la studiouri.
– |l cuno[ti pe un tip Linus Hunt?
– Evident! El conduce Cornucopia! De ce? L-ai cunoscut?
– P`i... da! Este fiul Feliciei Saint-Aubyn.
Jenny f`cu ochii mari de mirare.
– Nu se poate! Ce noroc a dat peste tine!
– Ba dimpotriv`, pentru c` \[i \nchipuie c` am acceptat s-o ajut
pe Felicia numai ca s` m` pot apropia de el. Imediat ce a aflat c`
sunt actri]`, s-a purtat foarte urât cu mine.
– Trebuie s`-l \mbunezi...
– Cum?
– E \nsurat?
70 LINDA HUDSON
– Nu.
– P`i \nseamn` c` asta este solu]ia! exclam` Jenny râzând.
– Mersi frumos! Nu e genul meu de b`rbat... Dac` trebuie s`-i
seduc pe produc`tori ca s` ob]in un rol, mai bine m` \ntorc \n
Australia.
Dup` ce ie[ir` din ap` [i se \mbr`car`, se duser` s` ia cina
\ntr-un mic restaurant, a c`rui clientel` era format` mai ales din
actori \ncep`tori gata de orice ca s` ob]in` un rol. Red se feri s` le
spun` c`-l cunoscuse pe Linus Hunt [i Jenny, \n]elegând gestul ei,
r`mase [i ea foarte discret`.
{tiind c` ea locuia acum \n cartierul Pimlico, un tân`r actor pe
care Red \l cunoscuse cu ocazia turn`rii reclamei, \i propuse s-o
conduc` acas`, sub pretextul c` era \n drumul lui. Când ajunser` \n
fa]a casei Feliciei, acesta \ncerc` s-o s`rute, dar ea se feri, dup` care
o invit` s` mai bea ceva, dar \l refuz` categoric.
– |mi pare r`u, aici nu e acas` la mine. La revedere!
Dar el insist`.
– Numai cinci minute [i apoi \]i promit s` plec.
Deodat`, u[a casei se deschise brusc [i \[i f`cu apari]ia Linus,
furios la culme.
– Car`-te imediat de aici! \i spuse el individului pe un ton care
nu admitea nici o replic`.
Dup` care o prinse pe Red de bra], o trase \n`untru [i trânti u[a
\n nasul tân`rului actor care r`m`sese cu gura c`scat`.
– Ce nesim]i]i sunt unii! exclam` Linus. V` auzeam de la mine
din cas`, de la etajul doi!
– Ne luam r`mas-bun...
MESERIA DE ACTRI}~ 71
– Ei bine, pe viitor \ncearc` s` nu mai faci chestii de-astea \n fa]a
casei Feliciei. Mai ales la ora asta din noapte.... sau mai degrab` a
dimine]ii!
– Nu sunt liber` s` m` \ntorc la ora care-mi place? se revolt`
Red.
– Draga mea, ai putea avea m`car pu]in respect pentru Felicia
venind acas` la o or` rezonabil`.
– Nu m` lua cu "draga mea!"
Linus ridic` ochii spre cer [i, f`r` s` mai spun` nimic, se
\ndrept` spre sc`ri cu pa[i greoi. Red observ` atunci c` el purta
numai un halat din prosop, f`r` pijama pe dedesubt...
***
Peste o s`pt`mân`, Felicia \ncepu s` se simt` mai bine.
Primi câteva vizite [i \ncepu s` dea din nou lec]ii, \n ciuda
protestelor lui Linus.
Acum, rolul lui Red era mai mult acela de buc`t`reas` [i
secretar` decât infirmier`. O menajer` venea de dou` ori pe
s`pt`mân` [i tân`ra profita de prezen]a ei ca s` mearg` dup`
cump`r`turi. Linus \i d`duse bani pentru cheltuielile zilnice [i ea
]inea o socoteal` strict` a cheltuielilor.
Atunci când Linus se \ntorcea de la birou, se ducea \ntotdeauna
s` arunce o privire \n buc`t`rie.
72 LINDA HUDSON
giannijolys
– Vrei s` te ajut cu ceva? \i propunea el \n mod invariabil
ridicând capacele de pe oale cu mare interes.
De cele mai multe ori, Red \l refuza. Totu[i, \ntr-o sear`, \l l`s`
s` preg`teasc` o salat`, o sarcin` de care se achit` minunat.
– La tine acas` g`te[ti? \l \ntreb` ea curioas`.
– Atunci când am timp... Uneori am musafiri.
Pe cine? Prieteni de afaceri... femei? Linus nu vorbea niciodat`
despre via]a lui privat` [i de aceea Red nu [tia dac` avea vreo iubit`
sau chiar mai multe. Seduc`torul director al Cornucopia
Productions n-avea decât de ales dintre actri]ele \nsetate de glorie
din jurul lui.
Acum p`rea s` se fi \mp`cat cu ideea prezen]ei ei \n casa mamei
lui. Nu-i mai arunca s`ge]i [i n-o mai amenin]a pentru orice fleac c`
o \nlocuie[te cu o infirmier` calificat`. G`sise [i solu]ia de
compromis pentru folosirea b`ii. Linus o l`sa pe Red s` mearg`
prima cu condi]ia s` nu se eternizeze \n locul acela. Pe scurt, pân`
la urm` adoptaser` un mod de via]` care s` le convin` amândurora.
|n seara aceea, pentru prima oar` de la accident, Felicia urma s`
ias` \n ora[ cu ni[te prieteni. Ace[tia promiseser` c` vor veni s-o ia
de acas`, s-o duc` s` ia cina la un restaurant [i s` joace bridge.
Red fusese de diminea]` la o audi]ie, dar din p`cate f`r` succes.
Se gândea s-o sune pe Jenny ca s` mearg` \mpreun` la un film,
când Felicia o anun]` c` Linus venea acas` la cin`.
"S-a dus naibii filmul meu! Trebuie s` m` apuc de g`tit!" \[i
spuse tân`ra.
Linus sosi mai devreme [i, conform obiceiului, se duse s`
arunce o privire la preg`tirile pentru mas`.
MESERIA DE ACTRI}~ 73
– Miroase frumos! Ce este?
– Vi]el cu mirodenii [i vin ro[u.
– Pot s` te ajut cu ceva?
– Pune masa, dac` vrei.
– Putem s` mânc`m \n buc`t`rie. Ar fi mai simplu.
– Bun` idee! Ce atâtea fi]e?
Linus \ntinse o fa]` de mas` \n carouri pe masa din pin [i alese
ni[te tacâmuri din inox cu mânere din os, care erau mult mai
simple decât argint`ria folosit` de obicei \n sufragerie.
Red se mir` din nou c` se sim]ea atât de bine cu el. Nu era
obi[nuit` s` vad` un b`rbat \n buc`t`rie. |n Australia, angaja]ii
tat`lui ei ar fi considerat c` este nedemn de ei s`-i dea o mân` de
ajutor. Linus \ns` nu f`cea deloc mofturi... P`rea a considera cât se
poate de firesc s` participe la treburile gospod`riei.
"E ca [i cum am tr`i \mpreun`", \[i spuse ea.
Izgoni repede din minte acest gând, dar probabil din cauz` c`
locuiau sub acela[i acoperi[, i se p`rea c` pe zi ce trece prezen]a lui
Linus face parte integrant` din via]a ei.
– E gata! spuse ea peste câteva minute. Pot s` aduc la mas`?
– A[teapt` pu]in, s` destup o sticl` de vin.
– Când e[ti singur iei masa \n buc`t`rie?
– Da. Felicia e cea care insist` s` mânc`m \n sufragerie.
F`cu o pauz`, dup` care o \ntreb`:
– Cum a fost la audi]ie?
– }i-a spus Felicia c` m` duc?
– A pomenit despre asta mai devreme, când am sunat-o.
Ai ob]inut rolul?
74 LINDA HUDSON
– Nu, spuse Red cu capul \n jos.
– Despre ce a fost vorba?
Ea d`du din umeri plictisit`.
– Am candidat pentru un rol destul de important din serialul
pentru televiziune "Knightsbridge Parade" Speram s` am noroc,
dup` atâtea lec]ii pe care le-am luat de la Felicia... Dar la sfâr[it au
ales pe altcineva.
– Deci n-ai fost eliminat` \nc` de la \nceputul audi]iei.
– Nu, m-au chemat de mai multe ori. |ncepusem s` cred c`
lucrurile erau pe drumul cel bun... [i apoi... nimic...
Ea \i zâmbi for]at.
– Asta e via]a!
– Mi-ai spus c` ai urmat cursuri de art` dramatic` \n Australia?
Cât timp ai f`cut asta?
– Aproape un an.
– Nu e suficient. Ar trebui s` continui.
– A[ vrea eu, dar cursurile de teatru sunt \ngrozitor de scumpe.
– Ast`zi au fost audi]ii la Cornucopia Productions pentru un
film istoric.
De ce \i spunea asta? Ca s-o fac` s` sufere?
– Serios? spuse ea pe un ton cam prea vesel. Pe cine a]i angajat?
El \i spuse câteva nume de actori cunoscu]i.
– Ei nu mai au nevoie de probe, e evident. |n schimb, am audiat
patru actori pentru roluri secundare [i i-am angajat pe to]i patru.
– Ai audiat patru persoane pentru patru roluri? \l \ntreb` Red
uluit`. Nu se poate! De obicei se fac cozi de minimum cincizeci de
actori pentru un singur rol...
MESERIA DE ACTRI}~ 75
– |i v`zusem pe ace[ti actori jucând \n alte roluri [i [tiam c` vor
corespunde a[tept`rilor mele. Audi]ia a fost mai mult o
formalitate...
– Nu te \n[eli niciodat`?
– |n domeniul acesta? Nu. Niciodat`.
– |nseamn` c` cei patru actori nu trebuie s`-[i mai fac` griji
pentru viitorul carierei lor, spuse Red pe un ton ironic. S-au trezit
lansa]i gra]ie lui Cornucopia Productions!
– Nu crezi c` e adev`rat?
– Nu. Dac` lucrurile ar fi fost atât de simple, s-ar fi aflat.
Linus d`du din umeri.
– E[ti prost dispus` pentru c` n-ai avut succes la audi]ie.
Dup` câteva clipe de gândire, ad`ug`:
– Poate c` e[ti [i un pic geloas`...
Red tres`ri.
– Oh! Exagerezi! E[ti un tip josnic, nu... nu...
|l privi cu un dispre] total.
– Te crezi foarte puternic, continu` ea, dar pun pariu c` nu e[ti
\n stare s`-]i dai seama dac` cineva are \ntr-adev`r talent sau nu.
{i cu atât mai pu]in s`-l aju]i s` aib` succes!
El o privi cu un aer ironic.
– Cât de mult te \n[eli! {tii c` a[ fi \n stare s` fac din tine un star?
Da, chiar [i din tine!
Cuprins` de furie, Red puse mâna pe un pahar ca s`-i arunce
con]inutul \n fa]`. Din p`cate, \ns`, pe fundul acestuia nu mai
r`m`sese nici o pic`tur` de b`utur`!
76 LINDA HUDSON
V`zând rezultatul eforturilor ei, Linus izbucni \n râs. Râsul lui,
care ar fi trebuit s` m`reasc` furia tinerei, avu asupra ei efectul unui
du[ rece. |l privi drept \n ochi.
– OK, m-ai convins c` e[ti foarte puternic, spuse ea cu
demnitate. Un zeu al cinematografiei. |n ceea ce m` prive[te,
recunosc c` sunt o neica nimeni. M-ai f`cut s` \n]eleg acest lucru
destul de des, dar asta nu-]i d` dreptul s` m` jigne[ti. Eu m-am
]inut de cuvânt. Nu ]i-am cerut nici m`car o singur` dat` s` m`
aju]i. De ce sim]i nevoia de a-mi pune \n eviden]` e[ecurile
profesionale? De ce \mi vorbe[ti mereu despre cei care vor avea
succes datorit` ]ie?
Vocea \ncepu s`-i tremure.
– R`utatea ta nu are nici o justificare...
Linus o prinse de mân`.
– Nu! \ncepu el s` spun`. Am...
– D`-mi drumul!
Mirat de vehemen]a ei, Linus \[i sl`bi strânsoarea. Ea profit` de
ocazie [i ie[i alergând din camer`. Când ajunse afar`, un zâmbet
larg \i lumin` fa]a.
"Am avut un discurs magistral! \[i spuse ea cu satisfac]ie.
Sunt sigur` c` l-am convins... Acum sper c` regret` faptul c` a
\ndr`znit s`-mi vorbeasc` atât de urât".
De fapt, Red se cam \ndoia c` a[a se va \ntâmpla. Linus Hunt nu
prea era omul c`ruia s`-i par` r`u de ce f`cuse.
"M`car i-am dat o lec]ie... Trebuie s` g`sesc un mijloc prin care
s` m` revan[ez".
MESERIA DE ACTRI}~ 77
***
Pentru a o consola pe Red pentru c` nu fusese aleas` pentru rol
la ultima audi]ie, Felicia \i oferi o lec]ie suplimentar`. Tân`ra se afla
\n plin` activitate atunci când menajera b`tu la u[a biroului.
– Am g`sit acest dosar \n camera domnului Hunt. C`zuse \ntre
pat [i noptier`. M-am gândit c` poate este important.
Felicia \l frunz`ri.
– {i \nc` cum! Este proiectul la care lucreaz` \n prezent [i [tiu
c` are o [edin]` \n dup`-amiaza asta pe marginea acestui subiect.
E[ti dr`gu]`, Red, s` i-l duci tu la birou? F` \n a[a fel \ncât s` i-l
\nmânezi personal.
– Cu pl`cere.
|ncântat` c` se ivise ocazia de a se plimba pu]in, Red lu` dosarul
[i urc` \n camer` s` se preg`teasc` de plecare. Avea de gând doar
s`-[i treac` pieptenul prin p`r, dar \i veni o idee machiavelic` [i \n
timp ce-[i punea unul din elegantele ei taioare noi, de un verde
\nchis de p`rea negru, fluiera vesel` o melodie.
– Nu-mi pun nici o bluz`, nici tricou, spuse ea \n [oapt`.
Direct pe piele e mult mai sexy!
Ni[te ciorapi negri [i pantofi cu tocuri \nalte \i completar` ]inuta
elegant`. Apoi \[i perie p`rul bogat de culoare castaniu-ro[cat [i-l
scutur` ca s`-i dea mai mult volum. Acum era \n sfâr[it gata de
plecare!
78 LINDA HUDSON
***
Birourile firmei Cornucopia Productions ocupau ultimele etaje
ale unei cl`diri moderne. Red lu` liftul [i, când ajunse \n holul
central al firmei, se \ndrept` spre recep]ioner`. Se sim]ea foarte
sigur` pe ea, \n taiorul nou a c`rui minijup` \i dezgolea destul de
mult picioarele.
– Cu domnul Linus Hunt, v` rog!
Recep]ionera \i arunc` o privire de ghea]`.
– Ave]i stabilit` o \ntâlnire?
– Nu, dar...
– Domnul Linus Hunt nu prime[te pe nimeni f`r` programare.
Dac` sunte]i interesat` de un rol, spune]i-i impresarului
dumneavoastr` s` ia leg`tura cu secretariatul.
– Ce v` face s` crede]i c` sunt actri]`?
Privirea recep]ionerei, din ce \n ce mai glacial`, se fix` din nou
asupra ei.
– Chiar nu sunte]i? o \ntreb` ea cu ironie \n glas.
Red \n]elegea c` fata aceea frumoas` [i machiat` prea strident
era enervat` din cauz` c` era deranjat` permanent de o mul]ime de
actri]e care probabil veneau s`-[i \ncerce norocul aici... dar \i
displ`cea profund s` fie tratat` cu atâta lips` de respect.
– Uita]i cum st` treaba, n-ave]i decât s`-i spune]i lui Linus c` a
venit Red.
MESERIA DE ACTRI}~ 79
– Red?
– Red McGee.
Recep]ionera [ov`i.
– Dac` este o [mecherie ca s` pute]i ajunge la dânsul, v`
avertizez c` nu ve]i ob]ine nici un rezultat favorabil.
Dimpotriv`! Dumnealui...
– Nu a]i aflat? o opri Red. Nu, desigur... Nu v`d de ce v-ar fi
vorbit dumneavoastr` despre problema asta.
F`cu o pauz` ca s` fac` impresie.
– Noi tr`im \mpreun`.
V`zând mirarea zugr`vit` pe fa]a recep]ionerei, \i veni s`
aplaude.
– Anun]`-l mai repede! Consider c` am a[teptat deja prea mult!
Tân`ra ridic` \n cele din urm` telefonul din furc`.
– Red McGee este la recep]ie [i vrea s` v` vad`... Da... Da, \i voi
spune...
Puse apoi receptorul jos.
– V` roag` s` a[tepta]i câteva clipe. Domnul Hunt vine imediat.
– Mul]umesc, spuse Red cu un zâmbet ironic.
|n timp ce ea se duse s` arunce o privire peste afi[ele [i
fotografiile de actori care \mpodobeau pere]ii, recep]ionera ridic`
receptorul [i \ncepu s` vorbeasc` \n [oapt`.
"|n curând, toat` firma va [ti c` iubita lui Linus Hunt a[teapt` \n
hol", \[i spuse Red satisf`cut`. De altfel, aproape imediat holul
forfotea de lume, de parc` to]i angaja]ii g`siser` un pretext
oarecare pentru a veni \n acel loc. Red se f`cu c` nu-i vede, dar era
con[tient` de privirile curioase care se a]intir` asupra ei.
80 LINDA HUDSON
– Red?
– A! Linus!
{tiind c` erau privi]i, ea ar`t` spre o fotografie cu copaci \n
fl`c`ri.
– Este marele incendiu de p`duri din Australia?
– Da, am f`cut o emisiune acolo anul trecut. Dac` te
intereseaz`, \]i voi \mprumuta caseta.
– Mul]umesc, Linus! exclam` ea zâmbind larg.
– Pot s` [tiu [i eu ce cau]i aici?
Ea \i \ntinse dosarul.
– L-ai uitat acas` azi-diminea]`.
Vocea ei, acum bine instruit` de Felicia, articul` cu limpezime:
– Era sub pat.
|ntr-o frac]iune de secund`, Linus \n]elese jocul tinerei.
"M` va pune la punct \n fa]a tuturor angaja]ilor", se gândi tân`ra
cu o u[oar` team`. Dar \i \nfrunt` privirea cu curaj.
– Serios? |]i mul]umesc c` mi l-ai adus... spuse el luând dosarul.
M` duc s`-l las \n biroul meu [i dup` aceea vom cobor\ s` lu`m
masa \mpreun`.
Peste treizeci de secunde, el o lua cu bra]ul de mijloc [i o
conducea la un restaurant din apropierea biroului. Probabil c` era
un client obi[nuit al localului, deoarece observ` c` osp`tarul \i
\ntâmpin` cu c`ldur` [i-i conduse imediat la o mas` rezervat` de
lâng` fereastr`. |n schimb, nu-i arunc` nici o privire lui Red.
"Probabil c`-l vede mereu \nso]it de câte cineva..." \[i spuse ea
u[or dezam`git`.
MESERIA DE ACTRI}~ 81
Linus \i f`cu semn s` ia loc. Ea se execut` [i a[tept` s` \nceap`
furtuna.
– Spune-mi, te rog, \ncepu el pe un ton periculos de calm, ce-]i
veni s`-i faci pe to]i din Cornucopia s` vad` c` e[ti amanta mea?
Asta e vreo monstr` a umorului de tip australian?
– Recep]ionera nu m` l`sa s` trec...
– Pentru asta este pl`tit`.
– Nu trebuia s` se poarte atât de urât cu mine. Mi-a vorbit de
parc` a[ fi fost ultimul om... Credea c` sunt o actri]` care \[i
\ncearc` norocul...
– E de-ajuns s` se uite lumea la tine ca s` ajung` la aceast`
concluzie!
– De ce?
– Pentru c` semeni cu toate fetele care vor s` fac` fime! O claie
de bucle r`v`[ite, o fust` extrem de scurt`... {tii ce e[ti, Red?
O clon`! Da, o clon`, o copie identic` a lor! Ai fi f`cut mai bine dac`
r`mâneai \n Australia, aici nu vei ajunge la nici un rezultat.
A[a-zisele actri]e ca tine se g`sesc cu duiumul la Londra.
Red reu[i s` nu-i arate interlocutorului s`u cât de mult o r`neau
vorbele lui. Atunci când osp`tarul veni s` ia comanda, ea alese
primul fel din meniu, f`r` s` catadicseasc` s` citeasc` mai departe.
– Acum, toat` lumea crede c` sunt amanta ta, spuse ea dup` ce
plec` osp`tarul.
– Mie-mi convine.
– Poftim? Cum adic`? \l \ntreb` ea uluit`.
– Nu te prive[te pe tine!
82 LINDA HUDSON
– Asta-i bun`! Eu sunt cea care sunt luat` drept amanta ta [i asta
nu trebuie s` m` priveasc`?
– Cine a r`spândit zvonul? i-o \ntoarse el perfect logic.
– Ar putea s` ajung` [i la urechile Feliciei...
– Ar amuza-o, pentru c` [tie c` nu este adev`rat.
Red se \ncrunt`.
– Toate astea n-au nici un sens! Nu \n]eleg din ce motiv vrei ca
oamenii s`-[i \nchipuie c` noi doi suntem aman]i, din moment ce
nu a[a stau lucrurile.
– Nu-]i bate capul cu problema asta. Mai bine mul]ume[te-mi c`
nu ]i-am dat peste cap [iretlicul \n fa]a \ntregii asisten]e. Ai fi fost
pur [i simplu ridicol`...
– Din moment ce nu exist` nici un motiv s` mai pun vreodat`
piciorul \n biroul t`u, ce importan]` mai are?
– A[a este...
Red se for]` s` \nghit` câteva \mbuc`turi din mâncarea care i se
pusese \n fa]`. Linus reu[ise s`-i taie pofta de mâncare...
A[adar, el considera c` seam`n` cu toate actri]ele care c`utau cu
disperare un rol? Era adev`rat c` stilul de coafur` pe care-l
adoptase f`cuse furori \n momentul acela. |n plus, majoritatea
actri]elor erau ca [i ea, slabe [i \nalte.
"Dar nu exist` prea multe roluri pentru gr`sanele bondoace!" \[i
spuse ea.
Jenat`, tân`ra se rev`zu stând la cozile lungi care se formau la
por]ile studiourilor atunci când se anun]a vreo audi]ie. |ntr-adev`r,
printre candidate existau de fiecare dat` cel pu]in o duzin` de...
clone!
MESERIA DE ACTRI}~ 83
– Ce cau]i tu la o actri]`? \l \ntreb` ea deodat`.
– |n primul rând s` corespund` din punct de vedere fizic
rolului pe care-l are de jucat [i \n al doilea, s` fie o bun` actri]`.
– Dar dac` nu se ofer` niciodat` roluri tinerilor, cum vrei s`
acumuleze experien]`?
– Mul]i actori au urmat cursuri de art` dramatic`.
– Sau au turnat filme \n str`in`tate.
Linus cl`tin` din cap.
– Te-am v`zut \n serialul australian.
Red aproape se inec` \n timp ce sorbea din berea pe care o
comandase Linus f`r` s-o \ntrebe.
– Serios? {i?
– Scenariul era atât de banal c`-]i venea s` plângi, actorii parc`
erau ni[te marionete [i mi-a fost destul de greu s` te recunosc,
deoarece existau trei fete \mbr`cate [i coafate cam \n acela[i stil ca
tine.
– V`d c` ]i-a pl`cut la nebunie serialul!
– Totu[i, avea [i ceva bun...
– Faptul c` fiecare episod dura numai o jum`tate de or`?
– {i asta, recunoscu Linus zâmbind, dar [i c` era evident c` o
oarecare Red McGee era mai bun` decât celelalte.
– |]i... ba]i joc de mine?
– Nu.
– |nseamn` c` \mi vei propune un rol \ntr-una din produc]iile
tale? \l \ntreb` ea f`r` s` piard` ocazia.
– Nu.
84 LINDA HUDSON
Replica aceea scurt` era atât de tipic` pentru Linus, \ncât tân`ra
izbucni \n râs.
– Cum am putut s` fiu atât de naiv` \ncât s`-mi \nchipui c`, de[i
ai recunoscut c` am un pic de talent, \]i vei schimba atitudinea fa]`
de mine?
– }i-am mai spus c` o actri]` trebuie s` corespund` rolului
respectiv.
– {i eu nu sunt \n stare s`-l joc?
– Ba da, cu condi]ia s`-l dore[ti cu disperare.
– |l vreau! |l vreau cu disperare!
– De ce?
Ea se uit` la el uluit`.
– Ce \ntrebare! Pentru c` vreau s` am succes! Pentru c` vreau s`
fac carier` \n lumea spectacolului. Pentru c`...
– Toate actri]ele aspirante ar putea s` spun` la fel, o opri Linus.
Ce ai tu atât de deosebit ca s`-l ob]ii?
Dat fiind c` nu-[i pusese niciodat` o asemenea \ntrebare, Red
r`mase câteva secunde f`r` grai.
– Nimic, spuse ea \n cele din urm`. Totu[i, a[ putea s`-mi
dezvolt calit`]ile pe care le am deja.
– Vrei s` devii celebr`?
– Da, dar pentru c` voi fi excep]ional`, nu din alt motiv.
Gloria de dragul gloriei nu m` intereseaz`.
– Vrei s` devii bogat`?
|nc` o \ntrebare capcan`... Red \l privi drept \n ochi.
– Toat` lumea [tie c` \n Anglia se joac` de dragul artei, nu
pentru bani! spuse ea cu ironie.
MESERIA DE ACTRI}~ 85
Linus schi]` un zâmbet viclean.
– Dar presupun c` n-ai zice nu dac` ]i s-ar oferi un rol important
\nso]it de un onorariu interesant, nu?
Red se aplec` u[or [i mângâie mâneca lui Linus.
– Frumos costum... Ai [i un ceas de aur... [i mergi la volanul
unui Jaguar, nu-i a[a? Ai o cas` de produc]ie vestit`, câ[tigi o
gr`mad` de bani [i ]i se pare normal s` te bucuri de toate
frumuse]ile vie]ii. De ce nu [i-ar dori [i un actor toate astea?
– Credeam c` n-ai auzit niciodat` vorbindu-se despre
Cornucopia Productions.
– M-am interesat \ntre timp.
Linus \[i \ncruci[` bra]ele pe piept [i se uit` la ea f`r` s` spun`
nimic.
– Poate c` a[ putea s` fac ceva din tine, spuse el \n cele din
urm`, \ns` cu condi]ia s` vrei s` munce[ti pe brânci.
Inima lui Red \ncepu s`-i bat` mai repede \n piept.
– Sunt preg`tit`!
– Nu vei mai avea timp [i pentru altceva. Va trebui s`-]i consacri
toat` energia activit`]ii de a deveni o bun` actri]`.
– Ac.... accep]i s` m` aju]i? \l \ntreb` ea uluit`.
– Pot s` fac o \ncercare, dar nu-]i promit nimic. Succesul nu-]i
va veni imediat pe tav` de argint. Totul depinde de tine, de ceea ce
ai de dat.
Red \n]elese c` asta era [ansa vie]ii ei. Nu-i mai r`mânea decât
s` pun` mâna pe ea...
– Sunt gata de orice!
– Foarte bine, spuse Linus dând din cap.
86 LINDA HUDSON
Chem` osp`tarul [i ceru nota de plat`.
– De ce te-ai r`zgândit? \l \ntreb` Red. Sper c` nu din cauz` c`
]i-am spus c` nu e[ti \n stare s` aju]i pe cineva s` aib` succes...
– Nu. De altfel, aveam de gând s`-]i vorbesc despre asta asear`,
dar n-am mai apucat, pentru c` te-ai \nfuriat pe mine...
Ea se ridic` de pe scaun.
– Ast`zi relaxeaz`-te, draga mea, pentru c` \ncepând de mâine
nu vei mai avea nici un minut liber!
***
A doua zi de diminea]`, la micul dejun, Linus \i \ntinse lui Red
o foaie de hârtie.
– Asta este lista \ntâlnirilor din ziua de azi. Programul,
adresele... ai totul aici.
– Dar... cum r`mâne cu Felicia?
– Medicul vrea s`-i schimbe ghipsul [i trebuie s-o duc la spital
pentru asta. Gr`be[te-te, peste o or` ai prima \ntâlnire.
Red citi prima adres` de pe list` cu un aer mirat.
– Ce este asta?
– Vei vedea!
Peste o or`, un taxi o l`s` \n fa]a unui salon de coafur` foarte
cunoscut.
"Ar fi trebuit s`-mi \nchipui!" \[i spuse ea f`r` nici un entuziasm.
MESERIA DE ACTRI}~ 87
Probabil c` Linus \i programase aceast` \ntâlnire \n mod
inten]ionat \naintea celorlalte, deoarece \n cazul \n care n-ar fi
acceptat s`-[i sacrifice claia de p`r din cap, ar fi \nsemnat c` nu era
gata s` fac` orice ca s` reu[easc` \n meserie.
– Foarte bine! [opti ea cu un aer hot`rât \n timp ce \mpingea
u[a elegantului salon.
Peste dou` ore, ie[ea de acolo total transformat`. Stilistul nu
numai c`-i scurtase p`rul, dar \i redusese [i cantitatea... [i nu-i mai
intra \n ochi. Dar Red nu era prea convins` c` stilul acela nou de
tunsoare i se potrivea. Se obi[nuise prea mult cu coafura pe care o
purta de ani de zile.
Urm`toarea programare o conduse la o sal` de fitness unde
unul din instructori o puse s` fac` ni[te exerci]ii, dup` care trase
concluzia c` avea o form` fizic` bun`.
– ... dar pute]i s` mai lucra]i pu]in asupra siluetei. Ve]i veni s`
v` antrena]i de la [apte jum`tate la opt jum`tate pân` vineri cu un
profesor particular.
– Atât de repede?
– A[a a cerut persoana care a f`cut programarea. V` convine
programul?
– O s` m` descurc...
"Linus exagereaz`! A g`sit \n felul acesta un mijloc prin care s`
aib` mân` liber` la ora la care \i convenea lui!"
Ultimul punct din program o duse \ntr-un studio de dans.
Fu informat` c` va lua lec]ii de cinci ori pe s`pt`mân`. A patra [i
ultima adres` care figura pe list` era cea a unui curs de art`
dramatic`, la care, de asemenea, era \nscris` s` ia lec]ii \n fiecare zi.
88 LINDA HUDSON
Linus o avertizase de altfel: va fi, \ntr-adev`r, extrem de ocupat`!
Dat fiind c` se afla \n apropierea locuin]ei lui Jenny, se duse
s`-i fac` o scurt` vizit`.
– Ghici ce mi s-a \ntâmplat!
– Spune repede...
Red nu st`tu mult pe gânduri... Uluit`, Jenny o ascult` f`r` s-o
opreasc` nici m`car o dat`.
– Ata-i bun`! exclam` ea când Red termin` de povestit. Face el
toate astea pentru tine? Crezi c`-i place de tine?
– Nu cred c` despre a[a ceva este vorba... [opti Red ro[ind.
A v`zut c` am talent [i vrea s` m` ajute.
Jenny râse cu ironie.
– Uite cum stau lucrurile, feti]o! Eu sunt mai mare ca tine [i
cunosc destul de bine lumea spectacolului ca s`-]i spun c` nimeni
nu face nimic \n mod dezinteresat. Dac` un b`rbat face pe dracu-n
patru s` ajute o fat` s` aib` succes, \nseamn` c` are el ceva de gând.
– Nu, te asigur c`...
– Cine \]i va pl`ti cursurile?
– N-am discutat \nc` despre detalii.
– Am \n]eles! El va achita toate facturile... iar tu \i vei pl`ti \n
natur`!
– Linus nu este un asemenea om.
– Ce naiv` e[ti! Dac` \]i va face propuneri indecente, cum vei
reac]iona?
– ~``... \i voi spune nu, bine\n]eles.
– ~sta e un "nu" care seam`n` foarte bine cu un "da".
MESERIA DE ACTRI}~ 89
***
Când se \ntoarse \n seara aceea \n Pimlico, Red nu g`si pe
nimeni acas`. Felicia \i l`sase un bilet prin care o anun]a ca se
dusese s` ia masa la restaurant cu Linus.
Tinerei nu-i p`ru r`u c` r`m`sese singur`. Urc` \n camera ei [i
\[i prob` toate hainele una dup` alta, ca s` vad` dac` se potriveau
cu noua coafur`.
– M` \ntinere[te sau m` \mb`trâne[te? se \ntreb` ea uitându-se
la imaginea ei din oglind` cu un aer critic. Ar`t mai sofisticat`, sau
m`car mai sexy? Nu-mi prea dau seama...
Felicia [i fiul ei se \ntoarser` acas` dup` ora unsprezece
noaptea. Atunci când Linus b`tu la u[a ei, Red, care nu uitase de
avertiz`rile lui Jenny, se \ntreb` dac` nu cumva venise s` se dea la
ea...
Fu obligat` \ns` s`-i deschid`.
– Am vrut s`-]i v`d noua coafur`, spuse Linus. Ah, \]i st` foarte
bine! E exact ce-]i trebuia!
– Crezi?
El o mângâie pe p`r.
– Absolut. Parc` ai fi... o alt` femeie.
– Nu mai sunt o clon`?
– E[ti foarte frumoas`.
90 LINDA HUDSON
"Acum m` va s`ruta", \[i spuse Red cu inima b`tându-i ca unciocan \n piept.
– Care este numele t`u adev`rat? o \ntreb` Linus trezindu-sebrusc la realitate. Doar n-ai fost botezat` Red!
– Trebuie s`-mi schimb [i numele?– Nu vrei?Ea nu-i r`spunse. Deodat`, tân`ra sim]i c` nu-[i mai poate
desprinde privirea de pe chipul frumos al lui Linus. |ng`im` cu ovoce de nerecunoscut:
– Trebuie... s`... s` m` duc s-o ajut pe Felicia s` se preg`teasc`pentru noapte.
MESERIA DE ACTRI}~ 91
Capitolul 5
|n s`pt`mânile care urmar`, Red nu mai avu nici o secund`liber`, deoarece \n afar` de cursurile de fitness, dans sau art`dramatic`, trebuia s` se mai ocupe [i de Felicia.
Din fericire, b`trâna actri]` se sim]ea din ce \n ce mai bine. |i fusese schimbat ghipsul [i acum putea s` se mi[te mai u[or.Totu[i Red trebuia s` g`teasc`, s` fac` mereu cump`r`turi [i s` fie[i secretar`, ceea ce nu era deloc u[or.
Linus \i interzisese s` se mai duc` la alte audi]ii. Oricum, n-ar fiavut nici timp [i nici curaj. Linus se hot`r\ brusc s` plece \mpreun`cu o echip` de filmare ca s` realizeze la fa]a locului unul dinpalpitantele documentare care f`cuse faimoas` CornucopiaProductions.
– {i chiar trebuia s`-i \nso]easc` pe cameramani? \ntreb` Red,mirat` de rapiditatea cu care se hot`râse Linus s` plece.
– Nu, recunoscu Felicia, dar \n asemenea cazuri vrea s` asistepersonal la film`ri. Va lucra \n ni[te condi]ii foarte periculoase [i nu
vrea s`-i expun` pe oameni la accidente \n lipsa lui. {i ca [i \n
cazurile anterioare, la \ntoarcere va fi epuizat... De aceea, vine
\ntotdeauna s` doarm` aici dup` asemenea expedi]ii...
Linus lipsi zece zile [i spre mirarea ei, Red constat` c`-i lipsea...
***
– S-a \ntors Linus. Este deja \n pat, o inform` Felicia pe tân`r`
\ntr-o sear`, dup` ce se \ntorsese de la cursul de dans. A doua zi
urmau s` vin` ni[te prieteni ai Feliciei s-o ia pentru a petrece o zi
la ]ar`.
– Nu-l l`sa pe Linus s` doarm` prea mult, \i spuse ea \nainte s`
plece. E adev`rat c` este foarte obosit, dar trebuie s` se
reacomodeze cu programul de aici...
"Ar fi trebuit s-o \ntreb la ce or` s`-l trezesc", \[i spuse Red dup`
plecarea ei.
Preg`ti ni[te suc de portocale [i urc` la Linus. Dup` ce b`tu de
câteva ori \n u[` f`r` s` primeasc` vreun r`spuns, se hot`r\ s` intre.
Linus dormea dus... [i sem`na leit cu b`rbatul care venise s`-i
deschid` atunci când sunase pentru prima oar` la u[a Feliciei.
Neras, cu p`rul ciufulit [i ochii \ncerc`na]i... Acum \n]elegea c`
starea aceea nu se datora alcoolului.
"Atunci când l-am v`zut prima oar`, era epuizat de oboseal` ca
[i acum!" \[i spuse ea \n timp ce se ducea s` trag` perdelele de la
fereastr`.
MESERIA DE ACTRI}~ 93
Linus se \ntoarse spre ea, miji ochii [i adormi din nou.
"Ce-ar fi s`-l scutur pu]in?" se \ntreb` Red.
Tocmai se preg`tea s`-l scuture de um`r, când Linus se ridic`
brusc ca un arc [i o prinse de mân`. Tân`ra se dezechilibr` [i c`zu
pe pat lâng` el.
– Hei! exclam` ea uluit`.
– Ah! Tu e[ti...
{i el p`rea foarte mirat s-o vad` lâng` el. Red vru s` se elibereze
din mâna lui, dar Linus o ]inea strâns. O privi pre] de câteva
secunde, p`rând c` nici n-o vede. Apoi deodat`, o \mbr`]i[` [i-i
acoperi gura cu un s`rut pasionat.
Dup` ce trecur` primele clipe de stupoare, Red se l`s` moale
\n bra]ele lui, uitând de toate. Ca mânate de o voin]` proprie,
mâinile ei \ncepur` s` r`t`ceasc` prin p`rul ciufulit al lui Linus, pe
pielea goal` [i neted`, \n timp ce i se d`ruia cu ochii \nchi[i.
– Scoate-]i chestia asta... [opti el cu o voce r`gu[it`, tr`gând de
bluza ei.
Timp de câteva clipe, Red reveni cu picioarele pe p`mânt.
– Nu, Linus. Stai pu]in...
Dar el \[i lipi din nou buzele de gura ei [i tân`ra \[i pierdu
capul... Sim]ea c` prin vene nu-i mai curge sânge, ci plumb \ncins.
Tremurând de dorin]`, se mângâiau [i se s`rutau cu pasiune.
– Scoate-]i chestia asta... repet` Linus.
De data asta nu se mai opuse.
Dup` ce scoase un oftat de satisfac]ie, Red se lipi de trupul lui
Linus, care morm`i ceva de ne\n]eles. Ea vru s` se ridice, dar el o
re]inu.
94 LINDA HUDSON
– Nu, mai stai.... Peste dou` minute m` apuc` din nou.
– Peste... dou` minute? Numai dou` minute? \l \ntreb` ea mirat`
peste m`sur`.
– Poate chiar mai pu]in.
– Ce mai mascul! Nici un australian n-ar fi \n stare...
Linus o strânse [i mai tare \n bra]e.
– |nc` nu i-ai cunoscut pe englezi? Vei...
|l opri soneria telefonului. Ca s` ajung` la el \ntinse bra]ul pe
deasupra ei, atingându-i sânii \n treac`t.
– Alo? Da, este aici... E pentru tine, spuse el \ntinzându-i
receptorul.
Ea se d`du \napoi.
– Nu acum! Am...
Dar el \i puse hot`rât telefonul \n mân`, dup` care se pr`bu[i
din nou pe perne.
– Da? spuse Red pe un ton ursuz.
– Cine a r`spuns la telefon? \ntreb` o voce b`rb`teasc` furioas`
la culme.
Tân`ra sim]i c` p`le[te.
– Oh! Tat`... Bun`! Cum te sim]i?
{i ca [i cum tat`l ei ar fi putut s-o vad`, se gr`bi s`-[i trag`
cear[aful pân` la b`rbie, ca s`-[i ascund` goliciunea.
– Te rog s-mi spui cine a r`spuns la telefon. A[ vrea tare mult s`
[tiu de ce nu voiai s` r`spunzi!
– ~`... p`i tocmai preg`team ceva. O s` se ard` dac`...
– Cine este tipul care a r`spuns?
Red nu ]inea \n mod special ca Linus s` asculte acea discu]ie.
MESERIA DE ACTRI}~ 95
– A[teapt` pu]in, tat`! Trebuie s` iau o oal` de pe foc.
|[i puse un halat al lui Linus [i se duse \n camera Feliciei ca
s`-[i continue conversa]ia.
– Tat`? Mai e[ti la telefon?
– Evident! Ai de gând s`-mi spui odat` cine este individul?
– E Linus, fiul doamnei pentru care lucrez \n prezent. |mi pare
r`u, tat`, c` nu ]i-am mai dat nici un semn de via]` \n ultima vreme,
dar sunt \ngrozitor de ocupat`. Urmez ni[te cursuri [i...
– Ai ob]inut vreun rol?
– Hm, deocamdat` nu. Muncesc foarte mult [i sper c` \n
curând...
– Când te \ntorci acas`?
– Mi-ai dat un an ca s` dovedesc de ce sunt \n stare!
– De ce nu recuno[ti pur [i simplu c` nu vei ajunge niciodat` la
nici un rezultat? De ce te \nc`p`]ânezi atâta? M-am s`turat de toat`
farsa asta! N-am avut niciodat` m`sc`rici \n familie. E[ti a[teptat`
acas`, este nevoie de tine aici!
– Cine m` a[teapt`?
– Ned [i cu mine, fire[te! Vorbe[te tot timpul despre tine!
– M-ar mira s` fac` asta din moment ce nu mi-a scris nici m`car
o dat`!
– Are altceva mai bun de f`cut decât s`-]i scrie. Crede-m`, abia
a[teapt` s` te vad` din nou.
Red inspir` adânc, str`duindu-se s` r`mân` calm`.
– De unde ai num`rul meu de telefon?
– Am sunat-o pe Jenny, fata cu care locuiai atunci când am
vorbit ultima dat`. Ea mi l-a dat.
96 LINDA HUDSON
– }i-a explicat de ce nu mai stau cu ea?
– Da, mi-a pomenit ceva despre o b`trân` care [i-a rupt piciorul.
{ocat` s`-l aud` pe tat`l ei vorbind cu atâta lips` de respect fa]`
de Felicia, Red \i r`spunse cu r`ceal` \n glas:
– A[a este, m` ocup de o persoan` care a avut un accident.
Este profesoara mea de dic]ie.
– Pfui!
– ... [i i-am promis s` r`mân cu ea pân` când se va restabili
complet.
– Nu ]i-am dat bani ca s` devii dam` de companie \n Anglia!
F` bine [i ia primul avion care pleac` la Sydney [i asta cât se poate
de repede.
– Nu! \l opri Red, hot`rât`. Nu vreau s` m` \ntorc acas` [i nici
nu m` gândesc s` m` m`rit cu Ned.
– Din cauza individului `luia, nu-i a[a? Cel care a r`spuns la
telefon? Am b`nuit c` despre chestia asta este vorba!
– Nu, tat`! Te asigur c`...
– Red! Nu m` lua drept prost!
Cuprins` brusc de un impuls de moment, tân`ra nu st`tu mult
pe gânduri.
– Ei bine, da, ai ghicit. Este... din cauza acestui individ, a[a cum
\i spui tu. B`rbatul vie]ii mele.
– Poftim?
– Sunt \ndr`gostit` de el.
– Ce-ai zis?
Din gura lui George McGee se auzi un urlet atât de furios, \ncât
Red dep`rt` receptorul de ureche ca s` nu asurzeasc` din cauza
MESERIA DE ACTRI}~ 97
exploziei care urma. {i ea avea un temperament violent, dar tat`l ei
o \ntrecea cu mult!
A[tept` ca acesta s`-[i mai piard` din elan ca s` vorbeasc` din
nou cu el.
– |mi pare r`u tat`... A[a a fost s` fie... Cum voi avea un pic de
timp, o s` vin s` ]i-l prezint pe Linus. Sunt sigur` c` \]i va pl`cea.
– Tr`ie[ti cu el?
– Nu, ]i-am mai spus. Locuiesc la mama lui, persoana de care
am grij`. |i preg`tesc masa [i...
– Te exploateaz`, se vede de la distan]`! E[ti folosit` ca om bun
la toate!
– Deloc. Dimpotriv`, am [ansa de a dispune de mai mult timp
ca s` merg la cursuri. Linus lucreaz` [i el \n domeniul
cinematografiei. E produc`tor!
– |n domeniul cinematografiei! repet` George McGee scârbit.
{i zici c` e[ti \ndr`gostit` de individul `sta?
– De Linus? Da.
– Ce nume ridicol!
Red auzise deja destul.
– Ascult`, tat`, trebuie s` \nchid. M` cheam` Felicia... |]i promit
c`-]i voi scrie. O scrisoare foarte lung`! Te s`rut...
{i puse receptorul \n furc` f`r` s`-i mai lase tat`lui s`u timp
s`-i r`spund`. Apoi se a[ez` pe patul Feliciei [i cl`tin` uluit` din
cap.
– N-am spus de când m` [tiu o minciun` atât de gogonat`!
Dar datorit` acelei minciuni, avea posibilitatea de a mai dispune
de un scurt r`gaz...
98 LINDA HUDSON
"A[a cel pu]in tat`l meu n-o s` mi-l mai vâre pe gât pe Ned!
{i dup` ce, datorit` eforturilor mele [i ajutoruilui lui Linus, voi
ob]ine rolul vie]ii mele, va fi nevoit s` recunoasc` faptul c` am
talent! |n cazul \n care m` va \ntreba unde este b`rbatul vie]ii mele,
n-am decât s`-i spun c` m-am desp`r]it de el...
Se \nf`[ur` mai bine \n halatul care mirosea pl`cut a lo]iune
dup` b`rbierit [i urc` la etajul al doilea \n vârful picioarelor.
Linus adormise la loc...
"{tiam eu c` exagereaz`. Promisese c` dup` dou` minute \l
apuc` din nou!"
|l scutur` u[or.
– Linus.
El nu f`cu nici o mi[care. Red [ov`i. Trebuia oare s`-l zgâl]âie
mai tare ca s` se trezeasc`?
"Probabil c` nu vom face dragoste la fel de spontan ca prima
oar`... Mai bine \l las s` se odihneasc`" \[i spuse ea.
{i se duse s` fac` un du[ fluierând o melodie.
Linus nu se trezi decât dup` trei ore. Atunci când \l auzi
coborând sc`rile, alerg` \n \ntâmpinarea lui. Acesta ap`ru \n hol
proasp`t ras, \mbr`cat [i odihnit...
Oare o va s`ruta? |i va propune s` se \ntoarc` \n dormitor?
Va râde de el c` adormise din nou?
– Bun` diminea]a, se mul]umi el s` spun` cu indiferen]`. Am o
gr`mad` de telefoane de dat. Dac` mi-ai da pu]in` cafea [i ceva de
mâncare, un sandvi[ sau un croissant, ar fi perfect.
F`r` s` mai a[tepte r`spunsul tinerei, se duse [i se \nchise \n
biroul lui.
MESERIA DE ACTRI}~ 99
Furioas`, Red se lu` dup` el, \i smulse telefonul din mân` [i-l
puse la loc.
– Cum \ndr`zne[ti s` m` tratezi \n halul `sta? exclam` ea.
El o privi uluit.
– Din cauz` c` ]i-am cerut un sandvi[?
– {tii foarte bine c` nu este vorba despre asta! Ce maniere mai
sunt [i astea? Dup` ce faci dragoste cu o femeie, te por]i cu ea de
parc` nu s-ar fi \ntâmplat nimic!
Linus zâmbi satisf`cut.
– Nu mai spune! |nseamn` c` n-a fost un vis?
– Ai... ai crezut c` ai visat?
– Eram pe jum`tate adormit...
Red \ncremeni. Ce situa]ie umilitoare! Profita de ea ca de orice
femeie care s-ar fi g`sit \n cas` cu totul \ntâmpl`tor!
– Presupun c` ar trebui s`-mi cer scuze, bomb`ni Linus v`zând
fa]a \ncruntat` a fetei. Sper c` nu te-am... silit s` faci ceva ce n-ai vrut.
– Nu m-ai violat, dac` asta voiai s` [tii.
– Cu atât mai bine!
– OK! M` duc s`-]i fac cafea [i sandvi[uri, \i spuse ea
\ntorcându-i spatele.
– Red!
Tân`ra nu vru s` se uite la el, ca acesta s` nu-i poat` vedea
chipul \ncruntat [i pumnii crispa]i.
– Da?
– |mi pare r`u pentru ceea ce s-a \ntâmplat.
– Ai mai spus asta. S` nu facem din ]ân]ar arm`sar! Hai s` nu
mai vorbim despre asta, bine?
100 LINDA HUDSON
– Dar... N-a sunat cumva telefonul? Sau a fost tot \n vis?
– Ba da, a sunat telefonul.
– {i te-a c`utat un b`rbat!
– Era tat`l meu.
Linus scoase o exclama]ie de surpriz` [i spuse:
– Dar [tiu c` [i-a ales bine momentul!
– {i ce importan]` are asta pentru tine? \l \ntreb` Red cu triste]e.
Oricum nu erai treaz!
Peste zece minute, Linus vorbea la telefon când ea \i aduse o
cea[c` de cafea [i un sandvi[. |i puse tava pe mas` [i disp`ru.
Era \n continuare sup`rat`, dar mai ales foarte trist`. M`car ar fi
trebuit s` aib` bunul sim] s` recunoasc` faptul c`-i pl`cuse... [i s`-i
mul]umeasc` pentru asta!
Dat fiind c` n-avea nici un chef s`-[i petreac` ziua cu un om care
transformase actul cel mai natural, mai tandru [i mai spontan din
lume \ntr-un subiect de discu]ie interzis, ie[i afar` [i se plimb`
\ndelung \nainte de a intra \ntr-un cinematograf.
Când crezu c` venise Felicia, se hot`r\ s` se duc` [i ea acas`.
Doamna Saint-Aubyn, care era deja \n camera ei, \i povesti cu
lux de amnunte cum \[i petrecuse ziua.
– Tu ce ai f`cut \n vremea asta?
– Am fost s` v`d ultimul film al lui Steven Spielberg \mpreun`
cu o prieten`.
Dup` ce o ajut` pe Felicia s` se preg`teasc` pentru noapte,
tân`ra \l g`si pe Linus a[teptând-o la etaj.
– Vreau s` vorbesc cu tine, \i spuse el.
– Sunt prea obosit`. R`mâne pe mâine?
MESERIA DE ACTRI}~ 101
– A[ prefera acum. S` mergem jos, \n salon.
Ea \l urm` f`r` nici un chef.
– Ce este? \l \ntreb` ea pe un ton repezit.
– Pari cam... tulburat`.
– Te \n[eli. Sunt doar obosit`.
– Azi-diminea]`...
– Am stabilit c` nu vom mai vorbi niciodat` despre asta, i-o
retez` ea categoric.
– De acord cu tine, dar trebuie s` fiu con[tient de
responsabilit`]ile mele. Sper c` iei anticoncep]ionale...
Red tres`ri.
– De ce "speri"?
– Pentru c` e[ti o fat` emancipat`, cu o anumit` experien]`...
– A mai r`mas s` spui c` sunt genul de femeie care are nevoie
de un alt b`rbat \n fiecare sear`!
– Ascult`, ai spus chiar tu c`, citez propriile tale cuvinte, nu
trebuie s` facem din ]ân]ar arm`sar!
Ea \l privi drept \n ochi.
– Cu tine nu, \i r`spunse ea pe un ton inten]ionat jignitor.
Avu satisfac]ia s` vad` c` \[i atinsese scopul. Linus continu` pe
un ton lipsit de orice inflexiune:
– Trebuie s` reprezint Cornucopia Productions la ceremonia
decern`rii premiilor care va avea loc mar]i. A[ vrea s` vii [i tu cu
mine.
– De... de ce? \ng`im` Red, care nu se a[tepta deloc la o
asemenea invita]ie.
Linus rânji.
102 LINDA HUDSON
– Va fi o ocazie bun` s` \ntâlne[ti oameni importan]i. A sosit
momentul s` ie[i \n lume, draga mea.
– Dac` vezi \n asta o modalitate de a m` r`spl`ti pentru ceea ce
s-a \ntâmplat azi-diminea]`... Nu, mul]umesc!
– Nu este adev`rat. Chiar a[ dori s` vii cu mine.
– De ce?
– Consider` invita]ia ca pe o mic` recompens` pentru toate
chinurile pe care a trebuit s` le \nduri \n ultimele s`pt`mâni.
Profesorii t`i sunt foarte mul]umi]i de tine.
Red \nc` se codea.
– Oricum, trebuie s` fiu \nso]it de cineva, continu` Linus. {i dat
fiind c` ai l`sat impresia c` ai fi amanta mea, m`car s` fiu v`zut
\mpreun` cu tine!
S` asiste la ceremonia decern`rii premiilor la bra]ul lui Linus
Hunt, directorul firmei Cornucopia Productions! O asemenea
invita]ie nu se refuza... Cu dou`zeci [i patru de ore mai \nainte ar
fi s`rit \ntr-un picior de bucurie. Dar acum, din nefericire, nu prea
avea chef de a[a ceva.
– Asta este tot ce vrei de la mine? S` fiu un om de paie care
s`-]i ]in` companie?
– Sincer... da! Sper c` nu mai e nevoie s` precizez c` acest
aranjament ne convine amândurora!
– Dac` a[a stau lucrurile, accept. Voi merge cu tine.
– Mul]umesc! Mii de mul]umiri!
Recunoscu \n vocea lui o nuan]` de ironie pe care n-o mai
folosise de mult` vreme.
MESERIA DE ACTRI}~ 103
– Mâine vom arunca \mpreun` o privire asupra garderobei tale,
ca s` vedem dac` ai ceva potrivit pentru eveniment, continu` el.
Trebuie s` ai un aer de femeie rafinat`, nu de papi]oaic` de genul
"Mario, hai \n gang..."
Se opri brusc.
– Scuz`-m`, n-am vrut s` spun c`...
Devenind con[tient de faptul c` mai mult strica lucrurile \n loc
s` le dreag`, l`s` fraza neterminat`.
Red p`lise foarte tare.
"Oare a[a ar`t? {i crede c` a[a m` port de obicei?" se \ntreb`
tân`ra cu groaz` [i triste]e.
Totu[i, era destul de bun` actri]` ca s` nu-l lase s` vad` pe
interlocutorul ei cât de tare o jignise.
– Atunci, ne vedem mâine! \i spuse ea cu r`ceal`. Noapte bun`!
– Nu mi-ai r`spuns la \ntrebare, \i aminti el.
– Ce \ntrebare? spuse ea ca s` mai câ[tige timp.
– Iei anticoncep]ionale?
– Stai lini[tit, actul... nostru nes`buit nu va avea nici o urmare,
\l asigur` ea, de[i nu [tia dac` a[a va fi sau nu.
Dup` ce ajunse \n camera ei, Red schi]` un zâmbet trist.
Ce ironie a sor]ii! Linus o lua drept o femeie u[uratic`... pe când ea,
\n compara]ie cu celelalte londoneze, era aproape o sfânt`!
Nu s-ar fi crezut niciodat` \n stare s` cedeze atât de u[or unui
b`rbat, ca \n diminea]a aceea, dar \n acela[i timp totul i se p`ruse
atât de simplu, de natural [i frumos pe moment!
– Red va veni cu mine ca s` asiste la festivitatea decern`rii
premiilor de mâine sear`, o anun]` Linus pe Felicia a doua zi
104 LINDA HUDSON
diminea]` la micul dejun. Dup` p`rerea ta, cu ce ar trebui s` se\mbrace?
Felicia nu p`ru deloc mirat`.– Ai vreo rochie de sear`, Red? o \ntreb` ea.– Am câteva...– Trebuie s` le vedem [i noi...– Va face probe dup` micul dejun, decret` Linus.A[adar, dup` ce strânse masa, tân`ra se duse s` fac` pe
manechinul de mod`. |[i puse mai \ntâi o rochie plin` de paieteaurii, dar când cobor\ \n salon, modelul acela care o costase totu[io avere, fu respins. A doua rochie cu paiete, de data astamulticolore, avu aceea[i soart`. O rochie surt` de culoare neagr`,cu mâneci lungi, le re]inu mai mult aten]ia, dar \n cele din urm`Felicia cl`tin` din cap.
– Nu e destul de elegant`.Red \[i puse atunci o rochi]` cu bretele din catifea ro[ie, lung`
pân` la glezne, dar cr`pat` pân` la genunchi. |n principiu, ro[ulrochiei nu se prea potrivea cu p`rul ei ro[cat... dar \n aceacombina]ie, cele dou` culori se armonizau ciudat de bine.
Atunci când Red o v`zuse \n vitrin`, sim]ise c` rochia aceea eraf`cut` pentru ea. F`r` s` se lase descurajat` de pre]ul ei campiperat, o cump`rase f`r` s` mai stea pe gânduri.... [i \nc` nuavusese ocazia s-o poarte niciodat`.
Linus o studie \ndelung, dup` care \[i d`du verdictul din vârfulbuzelor.
– Mda... asta o s` mearg`.
MESERIA DE ACTRI}~ 105
Capitolul 6
– Linus! exclam` Felicia. Asta e tot ce po]i s` spui? Red esuperb`! Trebuie \ns` s-o modific`m pu]in \n talie... Nu e greu.Cred c` pot s-o fac eu. Ai mai sl`bit?
– Pu]in, m`rturisi tân`ra. E normal, dup` cât` gimnastic` [i dansfac \n fiecare zi!
– {i bijuterii? Ce p`rere ai, Linus? Ai nevoie de ceva foartevizibil... sau nimic.
– Mai bine nimic.Dup` câteva clipe de gândire, ad`ug`:– Ar trebui s`-[i strâng` p`rul la spate \ntr-un coc.– Da! aprob` Felicia. |i st` foarte bine cu fruntea liber`. {i ca
s`-[i completeze \n mod fericit ]inuta, i-ar trebui ni[te m`nu[i lungi[i negre.
– Excelent` idee!Red avea impresia c` devenise o marionet` \n mâinile lor.– Nu am m`nu[i, bomb`ni ea bosumflat`.
Linus d`du din umeri.
– Vei avea destul timp ast`zi s`-]i cumperi o pereche.
F`-]i programare la coafor, ca s`-]i fac` p`rul mâine dup`-amiaz`.
Se uit` la ceas [i se duse s-o s`rute pe mama lui.
– Acum trebuie s` plec. Nu m` a[tepta]i cu masa \n seara asta!
***
Dup` ce particip` la cursurile de art` dramatic`, Red alerg`
\ntr-un suflet la Jenny.
– Ia spune! Cum mai merg lucrurile \ntre voi? o \ntreb` prietena
ei cu interes.
– Ai prea mult` imagina]ie! Nu e nimic nou. Linus m` duce
mâine la ceremonia decern`rii premiilor [i...
– {i zici c` nu e nimic nou? |]i ba]i joc de mine? Ai un noroc
chior. Eu a[ fi dat oricât s` ajung acolo...
Jenny \i arunc` o privire plin` de sub\n]elesuri.
– {i am putea s` [tim [i noi de ce te-a invitat?
Red deveni stacojie la fa]`.
– |]i st` mintea numai la prostii!
– Ce sup`r`cioas` po]i s` fii! Stai lini[tit`, nimeni n-o s`-]i ia \n
nume de r`u faptul c` ai s`rit \n patul lui \ntr-o noapte f`r` lun`...
Bine\n]eles c` n-avea de gând s`-i spun` c` toat` treaba se
petrecuse \n zorii zilei, când era soare afar`. Se mul]umi doar s`
ridice ochii spre cer f`r` s` spun` nimic.
MESERIA DE ACTRI}~ 107
– }i-a oferit un rol?
– Nu \nc`. Spune c` e prea devreme, c` nu sunt \nc` preg`tit`.
– Exagereaz`! E[ti sigur` c` vrea s` te ajute \n carier`?
Red avea ni[te \ndoieli \n aceast` privin]`, dar nu voia, din
mândrie, s` i le \mp`rt`[easc` prietenei sale.
– Oh, da! o asigur` ea vesel`. M-a v`zut la televizor [i crede c`
am talent. Mi se pare \ns` c` \nc` ai ceva \mpotriva lui! E[ti geloas`
cumva?
– Deloc. Dac` voi avea \ntr-o zi succes, acest lucru se va datora
meritelor mele personale, nu faptului c` am fost pl`cut` de un
produc`tor.
– V`d c`, privite de la distan]`, lucrurile stau altfel decât \n
realitate...
Se ridic` \n picioare.
– Mi-a telefonat tata la Felicia. Tu i-ai dat num`rul?
– N-am avut \ncotro!
– Am b`nuit! Atunci când vrea cu tot dinadinsul ceva...
Jenny f`cu o grimas`.
– Sper s` n-am niciodat` ocazia s`-l \ntâlnesc pe tat`l t`u.
Mi-e fric` de el [i când vorbesc cu el la telefon!
***
Dup` masa de prânz, Red \[i puse din nou rochia ro[ie [i Felicia,
\narmat` cu ni[te ace cu g`m`lie, se \nvârti \n jurul ei [chiop`tând.
108 LINDA HUDSON
– Alt`dat` \mi f`ceam rochiile singur`, \i explic` ea. De mult`
vreme n-am mai lucrat... Acum nu mai am deloc ocazia s` ]in \n
mân` vreun ac, decât atunci când cos nasturii de la c`m`[ile lui
Linus. |n general, [i el se pricepe la asta! Am ]inut neap`rat s`
\nve]e s` fac` un minimum de activit`]i domestice. I se pare extrem
de nepl`cut ca un b`rbat s` fie nevoit s` depind` de nevasta lui!
Felicia ad`ug` zâmbind:
– {i cum pare s` nu prea aib` chef de \nsur`toare, treaba asta \i
este foarte util`.
– N-a fost niciodat` c`s`torit? nu se putu st`pâni s` \ntrebe Red.
– Nu. Pretexteaz` c` \nc` n-a \ntâlnit-o pe cea care este f`cut`
pentru el. I s-a p`rut de dou` sau de trei ori c` este \ndr`gostit, dar
nu l-a ]inut mult! Din fericire! Fetele acelea nu se potriveau deloc
cu el!
– De ce?
– Nu-mi pl`cea stilul lor. Prea multe farduri, tricouri mulate pe
trup [i fuste prea scurte... Cred c` \]i este cunoscut genul...
Destul de stânjenit`, Red se \ntreb` dac` nu cumva Felicia
\ncerca s-o fac` s` \n]eleag`, extrem de subtil, de altfel, c` nici ea
nu prea era de nasul scumpului ei fiu. Tân`ra se sim]i dintr-o dat`
cuprins` de un val de ur` fa]` de Linus.
"A[ vrea s` nu ia nici un premiu [i firma lui s` dea faliment!" \[i
spuse ea strângând din pumni.
Accesul de furie \i trecu \ns` la fel de repede cum venise.
"Exist` totu[i ceva ce-mi scap` \n toate astea... De ce oare a l`sat
s` se \n]eleag` angaja]ilor de Cornucopia Productions c` sunt
amanta lui? De ce m` ajut` \n carier`, de[i s-a jurat c` nu va face
MESERIA DE ACTRI}~ 109
niciodat` nimic pentru mine? Ce s` fie oare la mijloc?" se \ntreb` ea
nelini[tit`.
Spre sear`, atunci când Red se uita la imaginea ei din oglind`,
abia se mai recunoscu.
Rochia din catifea ro[ie, retu[at` cu dib`cie de c`tre Felicia, \i
venea acum nemaipomenit, mai ales cu m`nu[ile negre pe care [i
le cump`rase \n cursul dimine]ii.
– E[ti superb`! \i spuse Felicia cu o admira]ie sincer`.
Red schi]` un zâmbet trist.
– Nu m` mai simt eu \ns`mi. Am impresia c` am devenit crea]ia
lui Linus.
– O crea]ie foarte reu[it`. Fii calm`, ce Dumnezeu! S` nu ui]i
niciodat` c` e[ti actri]`! Dac` nu te sim]i \n largul t`u... joac` teatru.
{i mai ales nu uita ce te-am \nv`]at. Nimeni nu trebuie s` b`nuiasc`
faptul c` e[ti australianc`.
O strânse u[or de mân`.
– Parc` o trimit pe Cenu[`reasa la bal.
– Linus se va transforma oare \n broscoi la miezul nop]ii?
Felicia pufni \n râs.
– Confunzi basmele \ntre ele!
|i \ntinse tinerei po[eta de sear` pe care i-o \mprumutase pentru
eveniment.
– Este seara ta, trebuie s` profi]i la maximum de ea... dar
\ncearc` totu[i s` te [i distrezi.
Ar`tând impecabil \n smochingul lui negru, Linus o a[tepta pe
Red la baza sc`rilor. Foarte tulburat`, ea \[i aminti la timp de
instruc]iunile Feliciei [i-i adres` un zâmbet radios.
110 LINDA HUDSON
– Bun` seara!
Apoi se \ntoarse spre "protectoarea" ei.
– Noapte bun`, zân` bun`! {i mul]umesc pentru tot!
Atunci, Linus o lu` de bra] [i o conduse la luxosul Rolls Royce
condus de un [ofer.
– De ce i-ai spus mamei "zân` bun`"? Te crezi cumva o
Cenu[`reas` modern`? o \ntreb` Linus.
– Nu [tiu dac` sunt Cenu[`reasa... dar [tiu c` voi asista la un bal
de operet`.
– Cum adic`?
Tân`ra consider` c` n-avea rost s`-i \mp`rt`[easc` rezervele ei
\n leg`tur` cu seara care le st`tea \n fa]`.
– Aceste ceremonii nu ]i se par un pic ridicole? se mul]umi ea
s`-l \ntrebe.
– Deloc. |n cazul \n care Cornucopia Productions va ob]ine
unul sau mai multe premii, ne vom vinde mai u[or filmele, ideile...
Acela[i lucru este valabil [i pentru un actor. Cel sau cea care
prime[te un premiu este sigur c` are de lucru doi sau trei ani de
atunci \ncolo.
|n curând ajunser` la hotelul Hilton din Park Lane, unde urma
s` aib` loc ceremonia. |ngr`m`dit` \n spatele unor bariere,
mul]imea de curio[i aplauda frenetic vedetele... Sosirea Rolls-ului
nu trecu neobservat`. Fotografii se n`pustir` spre ei [i le f`cur`
poze. Dar treaba asta nu dur` prea mult. Pentru fanii starurilor,
Linus [i Red erau necunoscu]i.
|n`untru, lucrurile st`teau cu totul altfel, deoarece \n lumea
filmului to]i [tiau c` Linus Hunt reprezenta Cornucopia
MESERIA DE ACTRI}~ 111
Productions. Astfel c`, destul de repede, se trezi \nconjurat de un
mic cerc de oameni. El le-o prezent` pe Red.
– Rachel McGee.
Peste câteva minute, tân`ra profit` de câteva clipe de r`gaz [i-i
[opti la ureche:
– Cum mi-ai descoperit numele?
– M-am uitat \n pa[aportul t`u.
– Ce tupeu ai avut! Ur`sc numele `sta!
– Se potrive[te totu[i mai bine cu noua ta imagine, decât Red.
– Se poate...
Red nu socoti necesar s` mai comenteze subiectul, dar se gândi
c` femeia necunoscut` pe care o v`zuse \n oglind` se numea Rachel
McGee, nu ea...
Linus se \ntâlni curând cu mai multe persoane care lucrau cu
Cornucopia Productions, care p`rur` uluite când o v`zur` pe Red.
"Dac` zvonul conform c`ruia a[ fi o ]oap` oarecare s-a r`spândit
prin birouri, probabil c` acum sunt mira]i s` descopere femeia
sofisticat` \n care m-am transformat!" \[i spuse Red cu satisfac]ie.
|n timp ce mergeau de la un grup la altul, Linus nu o p`r`si nici
o secund`. O ]inea de cot, cu o atitudine posesiv` [i b`rba]ii care
ar fi fost tenta]i s` se intereseze cine era nu \ndr`zneau s-o fac`.
Pentru el seara aceea era foarte important`, de aceea saluta pe toat`
lumea, pe directorii de programe ai televiziunilor, ca [i pe regizori,
scenari[ti [i actori.
Strânse [i Red zeci, poate sute de mâini. Schimb` câteva cuvinte
politicoase cu unii [i cu al]ii, str`duindu-se s` vorbeasc` \n englez`
cu accentul perfect pe care \l \nv`]ase de la Felicia. De fapt, pentru
112 LINDA HUDSON
ea cel mai greu era s` nu fac` ochii mari de \ncântare atunci când
se \ntâlneau cu vedetele.
Totu[i, vremea trecea [i tân`ra, care toat` seara nu b`use decât
o cup` de [ampanie, murea pur [i simplu de sete.
– La ce te gânde[ti? \i [opti Linus.
– Mai bine nu m` \ntreba...
– Spune!
Ea \i zâmbi ironic [i-i spuse aproape \n [oapt`, cu accentul ei
neao[ australian:
– |mi zâceam c` a[ da luna d` p` cer pentru o halb` d` bere.
De[i se a[tepta ca Linus s` se supere, acesta pufni \n râs, apoi o
b`tu u[or cu degetul pe nas.
– Mai târziu. Deocamdat` poart`-te frumos.
Lumina puternic` a unui bli] o f`cu s` tresar`. Fotograful le f`cu
cu ochiul \nainte s` se \ndep`rteze de ei. Linus p`ru enervat.
– S-ar putea ca poza s` apar` mâine \n ziare!
– Credeam c ̀tocmai de aceea m-ai adus aici, ca s ̀m ̀cunoasc ̀lumea.
– Exist` o diferen]` \ntre publicitate [i cancanuri. N-am nici un
chef s`-]i \ncepi cariera ap`rând \n paginile ziarelor de scandal.
– {i, fii sincer [i recunoa[te c` nici nu vrei ca numele t`u s` fie
legat de al meu!
– Prefer s` evit s` se vorbeasc` despre mine \ntr-un anumit gen
de pres`, a[a este. Din câte \n]eleg, tu nu ai acelea[i preferin]e...
Red tocmai se preg`tea s` protesteze, dar nu mai avu timp
pentru c` se anun]` \n difuzoare c` masa era servit`. Atunci toat`
lumea se \ndrept` spre mese, \n jurul c`rora se agitau deja o armat`
de osp`tari.
MESERIA DE ACTRI}~ 113
Pentru Cornucopia Productions fusese rezervat` o mas` de
dou`sprezece persoane [i Red se trezi a[ezat` \ntre Linus [i
cameramanul care se ocupa de reportajele consacrate marilor
catastrofe naturale [i care-l \nso]ise pe Linus ultima oar` \n
Indonezia. Acel b`rbat \n vârst` de vreo patruzeci de ani avea de
povestit mii de bancuri amuzante [i timpul trecu foarte repede \n
compania lui.
– Ia spune-mi, ce p`rere ai despre seara asta? o \ntreb` Linus
dup` o vreme.
Tân`ra arunc` o privire de jur \mprejurul s`lii.
– E destul de ciudat... parc` ar fi un club ai c`rui membri se
cunosc to]i \ntre ei... Oamenii \[i fac complimente unii altora ca [i
cum ar fi prieteni dintotdeauna, dar \n acela[i timp po]i s`
b`nuie[ti c` se dau \n spectacol.
– Dar chiar despre un spectacol este vorba! To]i vor s` fie v`zu]i
[i pozeaz` pentru fotografi. {i sunt camere de luat vederi peste tot!
– Unii actori f`ceau tot posibilul ca s`-i remarci...
Linus d`du din umeri.
– E normal! Firma mea este pe val \n acest moment.
– De ce spui "\n acest moment"?
– Pentru c` \n meseria asta nu e[ti niciodat` sigur de nimic. E
de-ajuns s` faci un film prost pentru ca toat` lumea s`-]i \ntoarc` spatele.
La sfâr[itul dineului, scena pe care urma s` aib` loc activitatea
se lumin`. Se succedar` apoi o serie de anun]uri pentru cel mai
bun film, actor, scenarii etc. Red observ` amuzat` c` \nainte de a
urca pe scen`, câ[tig`torul sau câ[tig`toarea se s`ruta \ntotdeauna
cu o efuziune exagerat` cu persoana de lâng` ea.
114 LINDA HUDSON
Când veni rândul documentarelor, Linus deveni mai atent.
|n aparen]` era foarte relaxat, dar Red observ` c` degetele i se
strângeau convulsiv pe piciorul paharului... V`zând c` ea se uit` la
el, \i adres` un zâmbet complice [i o lu` de mân`.
– Câ[tig`torul este...
|n jurul mesei se l`s` t`cerea.
– Cornucopia Productions!
Linus se ridic` \n picioare. Era foarte fericit... |nainte de a se
\ndrepta spre scen`, se aplec` [i-o s`rut` rapid pe buze, lucru care,
evident, fusese \nregistrat de camerele video.
|[i primi premiul \n aplauzele furtunoase ale asisten]ei [i rosti
cu o u[urin]` uimitoare câteva cuvinte care stârnir` un val de
aplauze.
Dup` aceea, ceremonia mai dur` o jum`tate de or`, dar cei de la
masa companiei Cornucopia Productions nu mai urm`reau ce se
petrecea pe scen`. Firma câ[tigase [i venise timpul s` se veseleasc`...
Petrecerea se prelungi pân` târziu. Câ[tig`torii erau \nconjura]i
de invita]i, iar \nvin[ii se str`duiau s` fac` figur` frumoas` \nainte
s-o [tearg` \n mod discret.
De Red se apropie o tân`r` actri]` pe care o cunoscuse cu ocazia
cozilor la audi]ii.
– Tu e[ti! E[ti chiar tu! Nu eram prea sigur`, pentru c` te-ai
schimbat foarte mult! {i ie[i \mpreun` cu Linus Hunt! Oho!
M` prezin]i [i pe mine?
Red n-o putu refuza. Tân`ra actri]` \ncepu apoi s`-[i fac`
num`rul clipind din gene [i zâmbind proste[te, lucru care p`ru
c`-l enerveaz` la culme pe Linus.
MESERIA DE ACTRI}~ 115
"Probabil c` are parte adesea de asemenea scene, \[i spuse Red.
Acum \n]eleg de ce era atât de furios atunci când m-a angajat
Felicia... Credea c` m` voi ag`]a de el ca o lipitoare ca s` ob]in un
rol!"
Linus se descotorosi repede de actri]a pis`loag` care apoi t`b`r\
cu gura asupra lui Red.
– Ai un noroc chior! exclam` ea cu invidie. Eu ies cu ni[te
rata]i... [i tu, cu Linus Hunt!
– M` ajut` din punct de vedere profesional, nimic mai mult.
– Nu se poate! spuse tân`ra actri]` pe un ton ironic, dar sceptic.
– Serios!
– El te-a sf`tuit s`-]i schimbi coafura?
– Da.
– El e Svengali al t`u, ce mai!
|nainte s` mai apuce s`-i cear` explica]ii, Linus veni [i o lu`
hot`rât de bra].
– Ca s` s`rb`torim evenimentul, ne vom \ncheia seara \ntr-un
bar de noapte, o anun]` el.
Când ajunser` \n ma[in`, el \i spuse pe un ton categoric:
– S` nu-mi mai faci niciodat` cuno[tin]` cu asemenea creaturi,
ai \n]eles? |]i spun asta o dat` pentru totdeauna!
– Nu-]i place s` fii lingu[it?
– Exist` totu[i ni[te limite! {i unele persoane sunt lipsite total
de bun-sim]. Am observat imediat unde voia s` ajung`...
Linus \i atinse bra]ul tinerei, dar ea se trase brusc \napoi.
Privirile li se \ntâlnir` [i amintirea a ceea ce se petrecuse \ntre ei
\ntr-o anumit` diminea]` ap`ru brusc \ntre ei. Era aproape tangibil`.
116 LINDA HUDSON
Red fu prima care privi \n alt` parte.
– Cine este Svengali? \l \ntreb` ea deodat`.
– De ce m` \ntrebi?
– Cine este? insist` ea.
– N-a existat niciodat` \n realitate. E un personaj dintr-un
roman de George du Maurier. Svengali a modelat o tân`r` \n a[a fel
\ncât a devenit celebr`. Cine ]i-a vorbit despre el?
– N-are importan]`.
– Cine?
– OK! Dac` insi[ti, afl` c` mi-a spus cineva c` tu e[ti un fel de
Svengali pentru mine. Este adev`rat?
V`zând c` Linus zâmbe[te u[or, ea \[i d`du seama c` va ocoli
r`spunsul.
– {tii s` cân]i? o \ntreb` el \n cele din urm`.
– Nu.
– Atunci, nu voi putea fi niciodat` un Svengali pentru tine.
***
Toat` firma se adun` \n jurul unei sticle de [ampanie de doi litri
\ntr-un bar de noapte \n care o orchestr` discret` acompania o
cânt`rea]` blond` \mbr`cat` \ntr-o rochie din lame. Curând, grupul
se \mpr`[tie. Câteva perechi \ncepur` s` danseze pe un mic ring, iar
Linus se duse la o alt` mas` ca s` stea de vorb` cu un prieten.
MESERIA DE ACTRI}~ 117
Red profit` de ocazie [i cobor\ la toalet`. |n timp ce se sp`la pe
mâini \n spatele unui perete sub]ire format din oglinzi, auzi de
partea cealalt` vocile a dou` femei.
– Crezi c` Linus [i Rachel sunt aman]i?
– Nu [tiu. A[a se spune... Dar eu, atunci când am v`zut-o prima
oar` la birou, mi-am spus c` individa nu este deloc genul lui Linus.
Era total lipsit` de rafinament! Se pare \ns` c` de atunci s-a
schimbat foarte mult...
– Linus nu prea pare \ndr`gostit de ea.
– }i-ai putut da seama ce sentimente are pentru ea?
– El s` aib` sentimente? Glume[ti! Fetele se aga]` de gâtul lui,
el alege una dintre ele [i totul dureaz` o noapte sau dou`-trei zile...
\n cel mai bun caz câteva s`pt`mâni [i hop! sare la alta!
– Dar a s`rutat-o pe Rachel \n timpul ceremoniei! Chestia asta
s-a v`zut pe toate posturile de televiziune din lume!
– Asta \i convine de minune!
– De ce?
– Nu [tii? Una din "fostele" lui face tot posibilul s` se \mpace cu
el. Probabil c` tipul sper` c` atunci când individa va \n]elege c`
locul este ocupat, \l va l`sa \n pace.
– Sper c` Rachel nu este prea \ndr`gostit` de el. Pare o tip`
simpatic`... Atunci când o va p`r`si, a[a cum a f`cut [i cu celelalte,
s-ar putea s` sufere cumplit, dac` ia toat` povestea asta prea \n
serios.
– Ce vrei? A[a e via]a!
Dup` ce traser` aceast` concluzie, cele dou` bârfitoare plecar`.
Rachel a[tept` câteva minute \nainte s` urce [i ea \n bar.
118 LINDA HUDSONgiannijollys
Când \[i f`cu din nou apari]ia, Linus veni \n \ntâmpinarea ei [i
o lu` de mijloc.
– Dans`m?
– S` dans`m? [opti ea ca [i cum acest am`nunt \i era total
necunoscut.
Linus pufni \n râs.
– Ai luat destule lec]ii \n ultima vreme ca s` [tii cum stau
lucrurile \n domeniul acesta.
Tân`ra arunc` o privire spre micul ring pe care dansau
\mbr`]i[ate câteva perechi \n ritmul lent al unui tangou languros.
– Nu e acela[i gen de dans, observ` ea cu un aer de \ndoial`.
– Hai totu[i s` \ncerc`m! decret` Linus \mpingând-o spre ring.
Atunci când el o \nl`n]ui cu bra]ele lui vânjoase, Red evit` \n
mod inten]ionat privirea lui. |i era ciud` pe ea, deoarece, f`r` s`
vrea, simpla lui atingere trezea \n trupul ei ni[te dorin]e
nepermise...
– Red?
Ea refuz` s` ridice ochii spre el [i, \ncercând s` se dep`rteze
pu]in, \i spuse cu o veselie pref`cut`:
– Ce p`rere ai despre cânt`rea]`? E bun`, nu-i a[a?
|n loc de r`spuns, Linus o strânse [i mai tare \n bra]e.
– Care cânt`rea]`? [opti el. Nu aud decât inima ta b`tând lâng`
a mea...
– Pfff! S` vorbim serios... Felicia nu mai are nevoie de serviciile
mele. A[ vrea s` plec.
Mâinile lui Linus se crispar` pe talia tinerei.
– De ce?
MESERIA DE ACTRI}~ 119
– Am chef s` c`l`toresc pu]in. A[ putea, de exemplu, s` m` duc
\n Sco]ia... Din câte am auzit, este o zon` fascinant`.
– {i cariera ta?
– |]i atrag respectuos aten]ia c` atâta vreme cât nu m` duc la
nici o audi]ie, nu am nici o [ans` s` mi se ofere vreun rol!
– }i-am mai spus c` \nc` nu e[ti suficient de preg`tit` [i nici nu
]i-ai terminat cursurile. |mi datorezi asta!
– Nu-]i datorez nimic! }i-am pl`tit ieri diminea]`! spuse Red cu
curaj.
Linus r`mase nemi[cat, vizibil \nfuriat la culme.
– Crezi c` te-am ajutat numai ca s`...
– Nu! \l opri ea. S-a \ntâmplat... pur [i simplu, f`r` nici o cauz`
anume.
– Exist` o cauz` pentru toate.
– Ascult`, hai s` nu mai facem atâta tam-tam! N-ai decât s` ui]i
acest episod.... ca [i mine, de altfel!
– Mincinoaso! N-ai uitat absolut nimic!
Linus zâmbi ironic.
– {i, crede-m`, e nevoie s` urmezi mai multe cursuri, Red,
pentru c` nu e[ti cea mai conving`toare dintre actri]e!
|i mul]umi lui Dumnezeu c` orchestra t`cu \n acel moment,
astfel c` putur` s` se \ntoarc` la masa lor.
Petrecerea mai dur` \nc` dou` ore, dup` care Linus propuse
unei perechi de prieteni s`-i ia cu ma[ina lui.
– Locuie[ti [i tu \n acela[i cartier, Rachel? o \ntreb` femeia
\nainte ca Rolls-ul s` se opreasc` \n fa]a casei ei.
– Locuiesc \mpreun` cu Linus...
120 LINDA HUDSON
|n]elese prea târziu ce implica]ii aveau vorbele ei [i se gr`bi s`
adauge:
– Vreau s` spun c` locuiesc \n cartierul Pimlico, la mama lui
Linus...
– Ah! Am \n]eles, spuse femeia, amuzat`.
"|ncepând de mâine, vestea asta se va r`spândi pe toate
culoarele companiei Cornucopia Productions" \[i spuse Red
blestemându-[i neaten]ia.
Atunci când r`mase singur` cu Linus \n ma[in`, \ncerc` s`-[i
scuze gre[eala f`cut`.
– Iart`-m`! Am fost obosit` [i m-a luat gura pe dinainte.
– Stai lini[tit`, asta nu are nici o importan]`.
Parcurser` restul drumului f`r` s` scoat` amândoi nici un
cuvânt, spre u[urarea lui Red. Dup` ce ajunser` acas`, ea se
\ndrept` imediat spre scar`.
– Noapte bun`!
– Hei! Ai uitat ceva.
– Ce?
– Asta...
O prinse de bra], o trase spre el [i o lipi de trupul lui, dar atunci
când vru s-o s`rute, Red \l respinse.
– Dac` \]i \nchipui cumva c`-]i stau la dispozi]ie ca s`-]i termini
tu seara \ntr-un mod pl`cut, te \n[eli amarnic! \i spuse ea pe un ton
indignat. Nu, mersi frumos! Dac` ai chef de prostii, adreseaz`-te
uneia din celelalte cuceriri ale tale! Eu m` duc s` m` culc!
Singur`!
MESERIA DE ACTRI}~ 121
Red era atât de nervoas`, \ncât se temea c` nu va reu[i s`adoarm`, dar abia se \ntinse pe pat [i se cufund` \ntr-un somnadânc.
Se trezi mult mai târziu decât de obicei [i se gr`bi s` fac` un du[.Dup` ce se \mbr`c`, cobor\ sc`rile \n vitez` [i o g`si pe Felicialuându-[i micul dejun.
– Ai petrecut o sear` pl`cut`, copila mea? Trebuie neap`rat s`-mi poveste[ti totul, \i spuse profesoara ei.
– Linus a câ[tigat!– Am aflat, mi-a l`sat un bilet \nainte s` plece la birou.
Spune-mi cum a fost?Pe când Red se preg`tea s`-i r`spund`, se auzi soneria de la
intrare [i Felicia se \ncrunt`.– Trebuie s` fie prima mea elev`. A venit mai devreme.
|i deschizi tu, Red?– Desigur.Tân`ra travers` holul [i deschise u[a cu un zâmbet politicos pe
buze.Zâmbetul \i \nghe]` \ns` brusc atunci când v`zu cine st`tea \n
fa]a u[ii.– Tat`!
122 LINDA HUDSON
Capitolul 7
Red \[i reveni repede [i expresia ei \ngrozit` fu \nlocuit` cu unzâmbet larg.
– Tat`! Ce surpriz`! Ce surpriz` minunat`! exclam` earidicându-se \n vârful picioarelor ca s`-l s`rute.
Dar George McGee nu era deloc fraier.– Nu mai juca teatru, fata mea! mârâi el pe un ton moroc`nos.
{tiu c` n-aveai nici un chef s` m` vezi.– Ce idee! protest` Red. De ce nu m-ai anun]at [i pe mine c` vii?– Am vrut s` v`d cu ochii mei ce se petrece aici.Red râse for]at.– Ai f`cut o c`l`torie atât de lung` numai pentru asta?– Da! Deci aici stai? o \ntreb` George McGee ridicând ochii spre
eleganta fa]ad` a casei Feliciei.– Deocamdat`.– Nu m` invi]i \n`untru?– Ba da, cum s` nu... spuse tân`ra f`r` nici un chef.
Tat`l ei o urm` \n holul casei. Era un b`rbat \n floarea vârstei,
cu chipul bronzat \n toate anotimpurile datorit` vie]ii petrecute \n
aer liber.
– Ce mai faci, t`ticule? \l \ntreb` Red conducându-l \n salon.
– Oh! A[a [i a[a...
Arunc` o privire \n jurul lui.
– Nu e r`u deloc... Oamenii care locuiesc aici sunt plini de bani.
Toate astea au costat pesemne o gr`mad` de dolari!
Red observase cu u[urare c` tat`l ei nu avea bagaje. |nsemna c`
nu se a[tepta s` i se propun` s` doarm` la Felicia!
– Ai luat micul dejun, tat`?
– Bine\n]eles! Nu te-ai uitat la ceas?
– Vrei o cafea?
– Nu, mul]umesc. Doamne sfinte! Ce s-a \ntâmplat cu p`rul t`u?
– Mi-am schimbat coafura...
– Lui Ned nu-i va pl`cea. Individul t`u cel nou te vrea a[a?
"Individul cel nou" era Linus, deoarece ea pretinsese c` era
\ndr`gostit` de el...
"Vai de mine! |n ce \ncurc`tur` m-am b`gat! \[i spuse tân`ra.
Asta o s` m` \nve]e minte s` nu mai mint! Dar de unde s` [tiu c`
tata \mi va pica pe cap f`r` s` m` anun]e?
– Ei bine, da, lui \i place a[a, \i r`spunse ea pe un ton provocator.
– Ei bine, da, lui \i place a[a! repet` tat`l ei maimu]`rindu-i
accentul. Nu mai vorbe[ti ca \nainte! OK! Unde este individul?
– B`nuiesc c` la birou. Casa asta este a mamei lui.
Doamna Saint-Aubyn este profesoara mea de dic]ie.
George McGee ridic` ochii spre cer.
124 LINDA HUDSON
– Acum \i mai trebuie [i profesori de dic]ie! A[ vrea tare mult
s-o cunosc [i eu pe aceast` doamn` Saint-Aubyn.
V`zând expresia \ngrijorat` de pe fa]a fiicei sale, spuse:
– Ai vreo obiec]ie?
– Nu... nu, sigur c` nu, dar Felicia a[teapt` o elev` [i nu e chiar
momentul potrivit s`...
– Poftim? Tat`l logodnicei fiului ei sose[te tocmai din Australia
[i ea nici m`car nu catadicse[te s`-l cunoasc`?
"Oh, Dumnezeule mare!" \[i spuse Red distrus`.
Dar cu voce tare, spuse:
– M`... m` duc s` v`d. Te rog s` a[tep]i aici.
– Stai lini[tit`, n-o s` plec pân` n-o v`d.
Red alerg` s-o g`seasc` pe Felicia, care era \n birou. St`tea \n
fa]a calculatorului [i se uita la ecran \ncruntat`.
– {tii cum se fac tabelele? o \ntreb` ea. Nu reu[esc s` m`
descurc.... [i am pierdut deja jum`tate din text!
– Felicia... A venit tat`l meu.
– Foarte bine! B`nuiesc c` vrei s`-]i iei o zi liber` ca s` stai cu
el, nu-i a[a? Nici o problem`! {i nu-]i face griji pentru mine.
Acum sunt \n stare s` am grij` de mine singur`.
– Nu este vorba despre asta, Felicia. Tat̀ l meu... ̀ .̀.. vrea s ̀te cunoasc .̀
Felicia pufni \n râs.
– Ca s` se asigure c` sunt suficient de cuviincioas`?
Ce blestem`]ii i-ai povestit despre mine?
– Nici una, spuse Red l`sând ru[inat` capul \n jos. |n schimb,
i-am vorbit despre Linus...
Felicia ghici imediat c` era o problem` la mijloc.
MESERIA DE ACTRI}~ 125
– Spune-mi tot!
– Tat`l meu nu voia ca eu s` vin \n Anglia, ci s` r`mân \n
Australia [i s` m` m`rit cu administratorul lui, Ned. Am insistat \ns`
atât de mult \ncât, de gura mea, m-a l`sat s` plec, dându-mi un an
ca s` ob]in succesul. Dar un an trece repede! Atunci, ca s` câ[tig
timp i-am spus c` sunt .... \ndr`gostit` de cineva.
{i m`rturisi sp`[it`:
– De Linus.
– De Linus!
– E o prostie, [tiu, cu atât mai mult cu cât nu este adev`rat,
evident! se gr`bi ea s` adauge. I-am spus asta doar ca s` m` lase \n
pace. Nici nu mi-a dat prin cap c` m` voi pomeni cu tat`l meu aici
\ntr-o bun` diminea]`. Acum, o s` vrea s`-l cunoasc` [i pe Linus...
– Ce mai dandana! exclam` Felicia pufnind \n râs.
– V` asigur c` nu e nimic de râs \n toat` afacerea asta! Ce s` fac?
– Mai \ntâi m` voi duce s`-l cunosc pe tat`l t`u, decret` Felicia
ridicându-se \n picioare.
– S` nu v` uita]i bastonul!
– Nu mai am nevoie de el \n cas`.
– Lua]i-l totu[i. {i ar fi bine dac` a]i [chiop`ta pu]in... astfel ca
tat`l meu s`-[i dea seama c` ave]i nevoie de mine, \n]elege]i?
Pe Felicia o cuprinse din nou râsul.
– |n cazul acesta nu iau bastonul, ci cârjele...
Era o actri]` foarte bun` [i atunci când intr` \n salon,
sprijinindu-se \n cârje, George McGee alerg` s-o \ntâmpine.
– N-ar fi trebuit s` v` deplasa]i, doamn`! De ce nu m-a condus
Red la dumneavoastr`?
126 LINDA HUDSON
– Nu sunt o invalid`, \l asigur` Felicia zâmbind. Sunt \ncântat` s`
v` cunosc, domnule McGee! Fiica dumneavoastr` mi-a vorbit foarte
des despre tat`l ei! Lua]i loc, v` rog... [i da]i-mi voie s` v` spun cât
de bucuroas` sunt c` Red se afl` aici. {ti]i c` ea mi-a salvat via]a?
– Nu, nu [tiu nimic, bomb`ni George McGee, care p`rea
cople[it de verva gazdei sale.
– Nu v-a povestit c` m-a g`sit c`zut` la baza sc`rilor?
F`r` prezen]a ei de spirit, acolo a[ fi r`mas tot weekendul. Ea a
chemat ambulan]a, poli]ia, [i s-a strecurat printr-o fereastr` de la
etajul \ntâi ca s`-mi vin` \n ajutor!
Felicia o b`tu u[or pe mân`.
– Nu [tiu ce m-a[ fi f`cut f`r` ea!
Tat`l tinerei actri]e voia s` spun` ceva, dar Felicia nu-l l`s` s-o fac`.
– Fiica dumneavoastr` are foarte mult talent! continu` ea.
|n prezent, urmeaz` ni[te cursuri de art` dramatic`... E un lucru
absolut necesar ca s` poat` aborda toate tipurile de roluri. {i va
avea succes, v` asigur! Prev`d c` o a[teapt` o carier` frumoas`.
Nu vi se pare c` acum are un accent foarte corect?
– Tare a[ vrea s` [tiu ce i se poate repro[a accentului australian!
mârâi George McGee.
– Nimic, dar dac` Red va trebui s` joace \n filme engleze[ti, va
trebui s` se poat` exprima ca o veritabil` londonez`! S`pt`mâna
viitoare am de gând s` exersez cu ea accentul american [i cel francez.
Atunci se auzi soneria de la intrare.
– Ajut`-m` s` m` ridic, Red, dac` e[ti dr`gu]`, spuse Felicia.
Probabil c` este eleva mea. Mi-a f`cut pl`cere s` v` cunosc, domnule
McGee [i sper c` ve]i veni s` lu`m cina \mpreun` \ntr-o sear`.
MESERIA DE ACTRI}~ 127
– P`i...``, da, desigur.
– Voi lua num`rul dumneavoastr` de telefon de la Red [i v` voi suna.
Sprijinindu-se de Red, Felicia se \ntoarse \n biroul ei. Cele dou`
femei schimbar` apoi o privire complice, abia st`pânindu-[i râsul.
Dup` ce o conduse apoi [i pe elev` \n birou, Red se \ntoarse la tat`l ei.
– Doamna Saint-Aubyn este o femeie cu foarte mult`
personalitate! exclam` el. S-ar p`rea c` i-ai salvat via]a.
– Exagereaz`. Oricine ar fi venit atunci, un elev sau un vecin...
– {i fiul ei? Nu se ocup` de ea?
– Era plecat \n str`in`tate când a avut accidentul.
Red se gr`bi s` revin` la subiectul Felicia.
– E fermec`toare, nu-i a[a?
– S-ar p`rea c` ]ii foarte mult la ea.
– O ador! \l asigur` ea.
Ceea ce era adev`rat.
– Nu \n]eleg totu[i, de ce se nume[te Saint-Aubyn [i fiul ei Hunt...
– S-a c`s`torit de dou` ori [i a r`mas v`duv` tot de atâtea ori.
– P`cat... Crezi c ̀vorbea serios când spunea c ̀vrea s ̀m ̀invite la cin`?
– Fire[te!
George McGee p`rea \n continuare u[or dezorientat. Scoase un
cartona[ din buzunar [i i-l \ntinse fiicei sale.
– Am luat o camer` la hotelul `sta.
– Când ai sosit?
– Acum dou`-trei ore. M-am dus \ntâi la prietena ta Jenny.
Ea mi-a dat noua ta adres`... Simpatic`, Jenny asta.
– Foarte simpatic`. Nu e[ti obosit dup` o c`l`torie atât de lung`
[i din cauza decalajului de fus orar?
128 LINDA HUDSON
George McGee d`du din umeri.
– Deloc Sunt rezistent! De altfel, nici nu cred \n pove[tile astea
cu fusul orar. E de-ajuns s`-]i spui c` nu te afecteaz`... [i nu mai
sim]i nimic!
– Felicia mi-a spus c` a[ putea s`-mi iau ziua liber`, ca s` mi-o
petrec cu tine.
– Ea are mai mult` nevoie de tine decât mine! R`mâi aici, fata
mea. Ah! |nc` ceva... Dac` m` invit` la cin`, b`nuiesc c` o s`
trebuiasc` s` m` \mbrac altfel.
– Numai un costum de culoare \nchis`, o cravat` discret`, o
c`ma[` alb` [i pantofi.
– Pantofi? Asta r`mâne de v`zut!
– Voiam s` spun c` nu e cazul s` vii \n cizmele de cowboy!
{i nici cu p`l`rie de provincial.
– OK! spuse George McGee râzând. Te sun \n cursul zilei.
Trebuie s` fac cuno[tin]` cu Linus al t`u.
– P`i... sigur c` da.
La ora prânzului, Felicia fu mirat` când v`zu c` Red era \nc` acas`.
– De ce n-ai plecat o dat` cu tat`l t`u?
– A]i jucat atât de bine rolul de invalid`, \ncât n-a mai vrut s` v`
las singur`.
– N-ai f`cut bine c` i-ai \n[irat atâtea minciuni, Red. Acum te afli
\ntr-o situa]ie extrem de nepl`cut`, deoarece dac` pe moment ai
reu[it s` \ndep`rtezi pericolul, asta nu-]i rezolv` problema. Vei fi
nevoit` s`-i spui totu[i adev`rul, odat` [i odat`.
– Tata vrea s`-l cunoasc` pe Linus... Dac` ar trebui s` plece \n
c`l`torie, ar fi perfect!
MESERIA DE ACTRI}~ 129
– Poate, dar deocamdat` nu se \ntrevede nici o c`l`torie.
Tân`ra se uit` disperat` la Felicia.
– E groaznic! Tat`l meu se va \nfuria la culme când \i voi spune
c` l-am tras pe sfoar`. Ce s` fac, Felicia? {tii cât de mult \mi doresc
s` devin actri]`! Am f`cut atâtea eforturi \n acest scop, Nu pot s` las
totul balt` [i s` m` \ntorc \n Australia! Ned este un b`iat bun, dar
n-am nici un chef s` m` m`rit numai ca s`-i fac tatei pl`cerea de
a-i d`rui o droaie de nepo]i!
Felicia schi]` un zâmbet.
– Sper c` totu[i tat`l t`u nu te va obliga s` te m`ri]i f`r` voia ta.
– S` v` aud` Dumnezeu! Din p`cate, atunci când lui George
McGee \i intr` o idee \n cap, e aproape imposibil s` i-o mai sco]i.
Dup` ce servi masa de prânz, Red se a[ez` la locul ei.
Deodat`, i se lumin` fa]a.
– Am o idee, Felicia! Ce-ar fi s`-i spui lui Linus c`...
– Nu.
Tân`ra actri]` l`s` capul \n jos.
– Am b`nuit c` n-o s` vrei. |l cunosc suficient de bine ca s`-mi
dau seama c` va refuza s`-mi sar` \n ajutor.
– |n privin]a asta, nu [tiu cum ar reac]iona, dar vreau s`-]i spun
c` tu e[ti singura care po]i s` te duci la Linus [i s`-i poveste[ti cu
gura ta ceea ce ]i s-a \ntâmplat. Nu conta pe mine s`-]i servesc drept
intermediar.
S`-i m`rturiseasc` lui Linus c`-l f`cuse s` treac` drept
logodnicul ei? Red putea s`-[i imagineze deja expresia
dispre]uitoare de pe fa]a lui... [i curajul o p`r`si.
– |i voi spune tat`lui meu c` este plecat \n str`in`tate.
130 LINDA HUDSON
– Cum dore[ti, dar te avertizez c` o minciun` atrage dup` sine
o alta [i te po]i trezi prins` deodat` \ntr-o pânz` de p`ianjen din
care nu vei mai reu[i s` scapi. Cât timp st` tat`l t`u la Londra?
– Habar n-am.
– Trebuie s` cinezi numai tu cu el \n prima sear`. Eu \l voi invita
mâine dup`-amiaz`.
– OK!
– Nu mai spune OK!
Lui Red \i veni cea mai str`lucit` idee din via]a ei: \i ceruse unui
anume Mathew, un actor destul de bun, s` joace rolul logodnicului
ei vreme de câteva ore, pe timpul cât va lua prânzul cu tat`l ei.
Mathew era la fel de \nalt ca Linus [i foarte ar`tos, dar \i lipseau
prestan]a [i for]a personalit`]ii care \i f`ceau pe oameni s` \ntoarc`
fascina]i capul pe strad` dup` Linus.
Când acesta veni s-o ia de acas` cu ma[ina, ea era preg`tit` [i-l
studie cu un ochi critic, dup` care cl`tin` din cap.
– Ai f`cut bine c` te-ai \mbr`cat \n costum... N-ai uitat lec]ia?
– Nu. Sunt produc`tor, sunt \ndr`gostit de tine, tu ai un talent
nemaipomenit [i vei deveni o stea – cu condi]ia s` r`mâi \n Anglia!
– Foarte bine!
George McGee \i a[tepta plimbându-se prin holul luxos al
hotelului elegant la care tr`sese.
– Ai venit, Red! exclam` el. Te-am v`zut la televizor...
Tân`ra nu-[i ascunse mirarea.
– La televizor? |n serialul australian care ruleaz` acum \n Anglia?
Dar eu nu mai joc \n el, se presupune c` am murit \ntr-un accident
de ma[in`!
MESERIA DE ACTRI}~ 131
– Te-am v`zut la Hilton, cu ocazia ceremoniei decern`rii premiilor!
Se \ntoarse apoi spre b`rbatul care o \nso]ea pe fiica lui [i se \ncrunt`.
– Cine este dumnealui?
Mathew intr` imediat \n rol.
– Sunt Li...
– E un prieten! \l opri Red. L-am adus cu mine pentru c` Linus
este ocupat. |i pare r`u...
– Ce tot spui acolo? Linus nu poate s` vin`? {i de ce, m` rog?
Red improviz` pe loc o poveste.
– A intervenit ceva \n ultima clip`. A venit cineva de la.... ``...
New York [i trebuie neap`rat s` se \ntâlneasc` cu el.
– Bine, dar totul era aranjat cu el!
Red r`mase f`r` grai vreme de câteva secunde.
– Cum... adic`?
– L-am sunat de diminea]` la birou [i l-am rugat s`-mi recomande
un restaurant bun. M-am plictisit de cel de la hotelul meu.
– {i ce ]i-a spus?
– Mi-a propus unul situat pe Fleet Street. Crede c`-mi va pl`cea.
– Asta e tot ce a spus?
– Ce altceva voiai s` mai spun`?
– ~`... nu [tiu.
Red c`uta cu disperare o solu]ie ca s` ias` din capcana pe care
[i-o \ntinsese singur`, dar, din nefericire, nu g`si nici una.
"Un singur lucru e sigur: dat fiind c` nu mai pot spera s`-l fac
pe Mathew s` treac` drept Linus, trebuie s` scap de el cât mai
repede posibil!"
– Dar uite-l [i pe logodnicul t`u! exclam` George McGee.
132 LINDA HUDSON
|ntr-adev`r, de ei se apropia chiar Linus. |i venea s` intre \n
p`mânt de ru[ine! B`nuind cu u[urin]` consternarea ei, Linus \i
adres` un zâmbet ironic.
– Bun` ziua, Red!
Ea vru s`-i r`spund`, dar nu reu[i s` articuleze nici un cuvânt.
Linus zâmbi [i mai tare.
– Sunt foarte bucuros s`-l cunosc \n sfâr[it pe tat`l t`u! Nu ne
faci cuno[tin]`?
Red reu[i s` spun`, cu o voce lipsit` de orice inflexiune:
– Tat`, el e Linus.
Cei doi b`rba]i \[i strânser` mâna. Red [tia c` tat`l ei va profita
de ocazie ca s` testeze for]a lui Linus... Era cunoscut \n Australia
pentru pumnul lui de fier. Dar Linus se prinse de inten]iile lui [i
rezist` pân` ce George McGee fu cel care se declar` b`tut.
Apoi Red se \ntoarse spre cel care trebuia s` joace rolul lui Linus.
– |]i mul]umesc c` m-ai \nso]it pân` aici. La revedere.
Spera c` acesta va \n]elege semnalul, dar Mathew n-avea de
gând s` lase s`-i scape o asemenea ocazie. Nu i se \ntâmpla \n
fiecare zi unui actor s` aib` norocul de a se trezi \n fa]a unui
produc`tor important.
– Admir foarte mult ceea ce face]i, domnule Hunt, spuse el.
– {ti]i c` v-am v`zut toate filmele, toate serialele de televiziune
produse de Cornucopia. De altfel, [i eu sunt actor.
– Ah, cred c` am \nceput s` \n]eleg... [opti Linus aruncându-i lui
Red o privire ironic`.
Furioas` c` stratagema ei fusese dat` \n vileag, tân`ra \l lu` pe
Mathew de bra] [i pur [i simplu \l \mpinse afar` din cl`dire.
MESERIA DE ACTRI}~ 133
De fapt, dac` ar fi fost dup` ea, ar fi luat-o ea \ns`[i pe urmele lui.
"Dar asta n-ar revolva mare lucru!" \[i spuse ea.
A[a c` se \ntoarse resemnat` la cei doi b`rba]i.
– S` lu`m un taxi pân` \n Fleet Street, propuse Linus.
|i duse pe cei doi la un restaurant vestit pentru mâncarea lui
englezeasc` tradi]ional`. George McGee aprecie decorul [i apoi
ezit` \ntre "steak and kindey pie" [i pulp` de vi]el cu ment`.
Lui Red \ns` nu prea \i ardea de mâncare! |[i plimba privirea de
la Linus la tat`l ei, \ntrebându-se de unde va veni prima lovitur`.
Dup` ce comand` \n sfâr[it ce dorea, George McGee se uit`
drept \n ochii lui Linus.
– Deci a[a, e[ti \ndr`gostit de fata mea.
Se l`s` o t`cere ap`s`toare, apoi Linus \l \ntreb`:
– A[a a spus Red?
– Da. De asta sunt aici. Voiam s` v`d cum ar`]i!
– Nu e adev`rat! protest` Red. Ai venit s` m` for]ezi s` m` \ntorc
\n Australia! Ei bine, afl` c` nu vreau!
– Dori]i ca Red s` se \ntoarc` \mpreun` cu dumneavoastr` \n
Australia, domnule? \l \ntreb` Linus.
George d`du din umeri.
– Acolo este de fapt locul ei. Speram c` a \n]eles c` nu este
f`cut` s` fie actri]`, c` e gata s` se potoleasc` [i...
– Din câte se pare, nu prea e cazul, i-o retez` Linus.
– Bine, v`d c` vrea \n continuare s` joace \n filme, dar este
preg`tit` s` se a[eze la casa ei. Vrei s-o iei de nevast`?
– Tat`! exclam` Red.
– Tot Red v-a spus [i asta? \l \ntreb` Linus.
134 LINDA HUDSON
– Nu, nu tocmai, dar, dup` p`rerea mea, dragostea [i c`s`toria
merg mân` \n mân`. S` tr`i]i doar \mpreun` mi se pare... ridicol!
Apoi \[i a]inti degetul ar`t`tor spre Linus [i spuse pe un ton categoric:
– {i trebuie s` [tii c` m`riti[ul fetei mele cu un englez nu intra
\n planurile mele!
Dar observa]iile lui nu-l impresion` pe produc`tor.
– Asta r`mâne s` hot`rasc` fiica dumneavoastr`, nu-i a[a?
– {i cum aceast` fiic` este de fa]`, cel mai bine este s` n-o l`sa]i
s` vorbeasc`, interveni Red. |mi pare r`u tat`, dar r`mân aici.
Tat`l s`u r`mase t`cut vreme de câteva secunde [i atunci când
vorbi din nou, i se adres` lui Linus:
– Atunci când am sosit la Londra, aveam de gând s` rezolv
problema cu o sum` de bani. |mi spuneam c` va fi de-ajuns s`-]i
ofer un cec baban ca s`-mi la[i fata \n pace...
– Asta \nainte de a o cunoa[te pe mama ta [i apoi pe tine.
Acum \mi dau seama c` nu e[ti genul de om care poate fi cump`rat.
Am dreptate sau nu?
– Tat`, cum \ndr`zne[ti...
Dup` ce \[i reveni din surpriz`, Linus cl`tin` din cap:
– Ave]i dreptate. Nu sunt de cump`rat.
– Red este unica mea fiic`. N-am nici un chef s-o pierd, am
nevoie de ea acas`.
– Dar dac` ea vrea s` r`mân` la Londra, e alegerea ei, nu-i a[a?
– Vrea s` r`mân` din cauza ta! A promis c` se va \ntoarce acas`
dup` un an, dac` nu va avea succes \n carier`. Deocamdat`, dup`
câte v`d, n-a ajuns prea departe. Din câte am \n]eles, a]i pus-o s`
fac` o gr`mad` de cursuri: de art` dramatic`, de dans, de dic]ie...
MESERIA DE ACTRI}~ 135
– Exact.
– O faci s` trag` speran]a c` va avea succes \ntr-o bun` zi.
– {i va avea, pentru c` este plin` de talent.
Red r`mase cu gura c`scat` când auzi vorbele lui Linus.
– M`ritându-se cu tine poate s` ob]in` cet`]enia britanic`,
continu` George McGee.
De data asta, Red nu-l mai l`s` pe Linus s` r`spund`.
– Nu se pune problema c`s`toriei! A[a c` te rog s` taci, tat`!
Las`-ne \n pace! Uneori e[ti foarte demodat...
– Te rog s` nu-mi vorbe[ti pe tonul `sta! Asculta]i-m` cu aten]ie
amândoi. Dac` v` iubi]i cu adev`rat, n-ave]i decât s` v` c`s`tori]i.
George McGee f`cu o pauz`, dar deodat` tres`ri, ca [i cum i-ar
fi trecut o idee prin minte. Se \ntoarse spre Linus, furios.
– Te-ai culcat cu fata mea?
– Nu! exclam` Red.
Linus r`mase t`cut [i fu necesar ca tat`l tinerei s` repete
\ntrebarea ca s` se hot`rasc` s` r`spund` [i el.
– Da.
Din fericire, \n acel moment veni osp`tarul s` aduc` mâncarea.
Dup` r`spunsul afirmativ al lui Linus, Red credea c` tat`l ei va face
un atac de apoplexie. |i era team` s` nu-l prind` pe Linus de gât [i...
Dar spre marea ei mirare, acesta r`mase foarte calm.
– Asta este! exclam` el. Sper c` nu sunte]i obliga]i s` v`
c`s`tori]i de urgen]`... \n]elege]i ce vreau s` spun...
Red \l opri.
– Cum po]i s` pui o asemenea \ntrebare, tat`? }i-am mai spus
c` nu se pune problema c`s`toriei. {i acum, te rog s` m` ascul]i cu
136 LINDA HUDSON
aten]ie: Dac` m` voi hot`r\ vreodat` s` m` m`rit, o voi face cu
b`rbatul pe care \l voi alege eu, ai \n]eles? Tu nu ai nici un cuvânt
de spus \n privin]a asta! Este vorba despre via]a mea pe care vreau
s` mi-o tr`iesc a[a cum \mi place. Dac` nu vrei s` accep]i acest
lucru, n-ai decât s` te \ntorci \n Australia [i s` ui]i de mine.
Avea obrajii \mbujora]i [i ochii ca dou` smaralde \i str`luceau
intens. Cei doi b`rba]i o priveau vizibil impresiona]i. Apoi George
McGee i se adres` lui Linus:
– {i totu[i te \n]eleg, spuse el prost dispus. Fiica mea este foarte frumoas !̀
{i \ncepu s` m`nânce cu poft`.
Red se for]` [i ea s` \nghit` câteva \mbuc`turi. Nu \ndr`znea s`
se uite la Linus, dar era convins` c` acesta abia putea s`-[i
st`pâneasc` râsul.
"Va avea ce povesti amicilor! Iar eu voi fi de râsul lumii...
Dup` o asemenea p`]anie, via]a mea va deveni un infern [i nu-mi
va r`mâne altceva de f`cut decât s` m` \ntorc \n Australia".
– A fost bun! spuse George McGee dup` ce termin` de mâncat.
Dup` aceea reveni imediat la subiectul de discu]ie anterior.
– Eu nu aprob moda asta nou` ca doi tineri s` tr`iasc` \mpreun`,
dar b`nuiesc c` Red este destul de mare ca s` [tie ce face...
– E[ti... de acord? \ntreb` tân`ra, uluit`.
– Bine\n]eles c` nu! N-am nici un chef ca fata mea s` locuiasc`
la cap`tul cel`lalt al lumii! Nu-mi place nici ideea c` nu te voi mai
vedea niciodat` [i nici c` toat` munca mea nu va fi de nici un folos
din moment ce copiii t`i vor fi ni[te mici londonezi care nu vor dori
niciodat` s` se ocupe de un ranch \n Australia. Dac` m-ai iubi a[a
cum o fat` este datoare s`-[i iubeasc`...
MESERIA DE ACTRI}~ 137
Deodat`, se opri [i d`du din umeri.
– Ce rost are s` mai insist? |mi dau seama atunci când am pierdut.
– Australia nu e decât la o zi de mers cu avionul, observ` Linus.
– Australia e la ani lumin` distan]`! spuse Red, sim]indu-se
dintr-o dat` foarte deprimat`! Numai dac` ai tr`it acolo po]i s`-]i
dai seama...
Dup` cin`, Red \i propuse tat`lui ei s` se \ntoarc` pe jos la hotel.
El refuz`.
– Nu vreau. Simt nevoia s` fiu singur.
{i dup` ce insistase s` achite el nota de plat`, se dep`rt` cu pa[i
mari. B`nuind c` [i Red o va [terge rapid, Linus o prinse brusc de
bra], o urc` oarecum for]at \ntr-un taxi [i o duse acas` la el.
Locuia \ntr-un apartament mare, decorat modern, dar tân`ra se
afla \ntr-o asemenea stare de nervi, \ncât n-o interesa nimic din ce
o \nconjura.
– Vrei s` bei ceva? o \ntreb` Linus.
– Nu, mul]umesc.
– S` fiu \n locul t`u, a[ da pe gât un pahar mare de alcool,
pentru c` o s` ai mare nevoie de el...
– OK, [tiu c` nu trebuia s`-i torn toate minciunile acelea tat`lui
meu, dar am considerat c` asta este singura modalitate de a fi l`sat`
\n pace. Te rog s` nu iei toate \ntâmpl`rile astea la modul
personal... Numele t`u a fost primul care mi-a trecut prin minte.
Nu mi-a trecut prin cap c` tat`l meu se va urca imediat \ntr-un avion
[i va veni aici s` vad` cum stau lucrurile.
Dup` o pauz`, ad`ug`:
– |]i mul]umesc, totu[i c` nu m-ai tr`dat.
138 LINDA HUDSON
– }i-am \n]eles foarte bine jocul! Aveai de gând s`-l prezin]i pe
actorul acela ca fiind eu! Tat`l t`u este un om de treab`, un om
sincer [i credincios care nu merit` s` fie tr`dat a[a.
– Sper c` nu vrei s`-mi ]ii vreo prelegere. Nu te prive[te pe tine
ce s-a petrecut \ntre mine [i tat`l meu.
– {i cu toate astea, tu m-ai amestecat \n toat` afacerea asta,
draga mea.
– OK, dar rolul t`u se opre[te aici. Tat`l meu se va \ntoarce \n
Australia [i tu nu vei mai auzi vorbindu-se niciodat` despre el.
Peste câteva luni \i voi scrie c` ne-am desp`r]it...
– |nc` o minciun`!
– Te rog s` nu-mi mai faci moral`!
– Te-ai folosit de mine.
– {i vrei s` spui c` tu nu te-ai folosit de mine? ripost` ea
furioas`.
– A[ vrea s` [tiu [i eu cum.
– M-ai f`cut s` cred c` m` aju]i pentru c` am talent, dar [tiu c`
nu acesta este adev`ratul motiv...
– Ah, da? {i care ar fi "adev`ratul motiv" m` rog?
– M-ai transformat \ntr-o femeie rafinat` [i elegant`, m-ai luat la
ceremonia decern`rii premiilor [i m-ai s`rutat \n v`zul \ntregii lumi
numai ca \n felul acesta s` te descotorose[ti de o "fost`" care a
devenit indezirabil`! Nu nega, [tiu c` a[a este!
– Cine ]i-a mai b`gat [i prostia asta \n cap? Chiar crezi c` mi-a[
fi dat osteneala s` scap de o "fost`"? E pur [i simplu ridicol!
– Atunci care s` fie motivul pentru care ai fi vrut ca o actri]` ca
mine s` treac` drept amanta ta? Voiai s-o ]ii pe fata asta la distan]`,
MESERIA DE ACTRI}~ 139
ca pe toate celelalte care se aga]` de gâtul t`u ca s` ob]in` un rol...
M` aflam la \ndemân`, eram disponibil`, n-aveai decât s` pocne[ti
din dou` degete ca s` vin alergând la tine! Dar cum ]i s-a p`rut c`
sunt destul de bun` ca s`-]i stau al`turi, m-ai ajutat s` m` schimb!
Toate aceste acuza]ii \l l`sar` pe moment pe Linus f`r` grai.
– Te-am ajutat, spuse el \n cele din urm`, pentru c` ai talent.
Da, ai un mare poten]ial!
– Nu te cred.
El o prinse de umeri [i o zgâl]âi f`r` menajamente.
– Ascult`-m` cu aten]ie, Red. Atunci când am hot`rât s` m`
interesez de cariera ta, aceast` "fost`" despre care vorbe[ti tu \nc`
nu-[i f`cuse apari]ia. Te mai asigur c` n-am avut nevoie s` folosesc
metode atât de alambicate ca s` scap de o persoan` sup`r`toare.
Sunt \n stare s` spun cuiva \n fa]` s` m` lase \n pace. De altfel,
aceste amenin]`ri s-au produs \nainte de ceremonia respectiv`.
Acum m` crezi?
Red se eliber` brusc din mâinile lui.
– OK, poate c` n-ai f`cut-o din cauza ei, dar \n cazul acesta,
exist` un alt motiv!
– Care ar fi `sta, m` rog?
– Ai spus odat` c` po]i s` faci o stea din oricine, chiar [i din
mine! Iar eu te-am provocat... Probabil c` ]i s-a p`rut amuzant s`
r`spunzi la aceast` provocare, ca s` vezi dac` po]i \nf`ptui o
minune.
Râse cu triste]e, dup` care mai ad`ug`:
– Te crezi magician? Te crezi Svengali...
Dat fiind c` Linus nu spunea nimic, ea insist`:
140 LINDA HUDSON
– Am dreptate, nu-i a[a?
– A[a crezi tu?
– |n orice caz, nu m-ai contrazis.
– Ce rost ar fi avut? spuse el obosit. Ai fi g`sit atunci o a treia ipotez`
la fel de ridicol` ca [i cealalt` ca s` explici un lucru foarte simplu.
– Ai vrut s` faci dintr-o clon` care sem`na cu to]i o actri]` unic`!
Linus d`du din umeri.
– Nu pot s` neg... recunoscu el. Era o treab` interesant`,
deoarece era, [i \nc` mai este, foarte mult de muncit. Dar ca s`
r`spund la aceast` provocare, a[a cum \i spui tu, am avut nevoie de
o motiva]ie foarte important`.
Red se apropie \ncet de o fereastr` [i privi, f`r` s` vad` de fapt
nimic, la copacii din mica pia]` de jos.
– Din câte se pare, ne-am servit reciproc unul de altul, [opti ea.
Probabil c` ]i-am p`rut foarte naiv`... De ce ai f`cut dragoste cu
mine? Ca s` vezi dac` nu am [i \n privin]a asta un oarecare "talent"?
Un anumit "poten]ial"?
– Spui numai prostii!
– Ai recunoscut fa]` de tat`l meu c` suntem aman]i [i din acel
moment el a \n]eles c` era inutil s` mai insiste. Ai fost foarte tare...
dar tu e[ti tare \n toate, nu-i a[a?
– Ascult`-m`, Red!
Dar ea era deja la u[`.
– S` te ascult! Nici nu m` gândesc!
– Red...
– OK, sunt nevoit` s` r`mân la Felicia pân` când tat`l meu se
\ntoarce \n Australia, dar imediat ce-[i ia zborul avionul, \mi voi face
MESERIA DE ACTRI}~ 141
bagajele [i voi pleca. M` voi \ntoarce la via]a de dinainte, \mi voil`sa p`rul s` creasc`, voi purta blugi, voi mânca hamburgeri, cartofipr`ji]i [i ciocolat` \n fiecare zi dac` o s` am chef... pe scurt, voiredeveni eu \ns`mi [i nu te voi mai vedea niciodat`!
– Stai pu]in!Acel ordin fusese dat \n mod atât de autoritar, \ncât ea \l ascult`
imediat.– }i-am spus, Red, c` motivul pentru care te-am ajutat este unul
foarte important.– Care este motivul?– Dac` te sim]i obligat` s`-mi pui \ntrebarea asta, \nseamn` c`
\nc` nu e[ti preg`tit` s` m` ascul]i. |ncearc` s` g`se[ti r`spunsulsingur`.
Tân`ra ridic` ochii spre el, sim]indu-se dintr-o dat` nesigur` peea. Apoi d`du din umeri, \i \ntoarse spatele [i plec`.
Red nu ajunse \n casa din cartierul Pimlico decât spre sear`, laora la care trebuia s` preg`teasc` masa. Spre surprinderea ei, \l g`sipe tat`l ei \n salon, \n compania Feliciei [i a lui Linus.
Ea se str`dui s` zâmbeasc`.– Ia te uit`! Tat`! Ai venit s`-]i iei r`mas-bun?– R`mas-bun! Ce idee? De ce m` \ntrebi?– Nu te \ntorci acas`?– N-am f`cut un drum atât de lung ca s` petrec numai dou` sau
trei zile la Londra! Dac` tot sunt aici, am de gând s` m` simt bine[i cu pu]in noroc poate o s` v` conving s` trece]i prin fa]a ofi]eruluist`rii civile \nainte s` plec!
142 LINDA HUDSON
Capitolul 8
– Scuza]i-m`! reu[i s` mai [opteasc` Red, dup` care se \ncuie \ncamera ei [i scoase un geam`t de disperare.
"|nc` un [oc ca `sta [i o s` fiu bun` de legat!"Felicia avea dreptate... O minciun` dusese la o alta [i acum se
sim]ea prins` \ntr-o pânz` de p`ianjen. Atunci când \n cele dinurm` se hot`r\ s` coboare, Felicia o \ntâmpin` cu un zâmbet.
– Tat`l t`u a venit s` ne invite la cin`, dar dat fiind c` nu suntliber` \n seara asta, r`mâne pentru mâine, o anun]` ea.
– M-am gândit c` am putea s`-i propunem [i prietenei taleJenny s` vin` cu noi, suger` George McGee.
– Bun` idee... [opti Red pe un ton indiferent.Tat`l ei se ridic` \n picioare.– Deci a[a r`mâne... Mul]umesc pentru trata]ie [i ne vedem
mâine.|n timp ce \l conducea la u[`, Red \l \ntreb`:– Vrei s-o sun pe Jenny?
giannijollys
– Nu. Dat fiind c` n-am nimic de f`cut \n seara asta, o s` trec eu
pe la ea.
– OK! Pe mâine!
Atunci când tân`ra ajunse \n salon, Felicia pufni \n râs.
– Micu]` Red, dac` ai putea s`-]i vezi fa]a!
– Nu e nimic de râs.
– Ba da! Dar te-am avertizat...
– Cum s`-l conving s` se \ntoarc` \n Australia? Ce-ar fi s`-i trimit
o telegram` \n care s`-i scriu c` i-a luat foc ferma?
– N-ar fi un pic cam exagerat?
– Nu va pleca f`r` un motiv serios.
Linus d`du din cap.
– E un om care [tie ce vrea.
– E [i `sta un eufemism pentru a spune c` e \nc`p`]ânat ca un
catâr! spuse Red sup`rat`. Trebuie s` g`sesc ceva... Ave]i vreo idee?
– Tu ai intrat \n viesparul `sta, a[a c` singur` trebuie s` ie[i din
el, spuse Linus f`r` mil`.
– Mul]umesc! Nici nu m` a[teptam la altceva din partea ta!
– Nu v` certa]i, copii! exclam` Felicia bine dispus`. Linus, mai
bine du-te [i cheam` un taxi.
El ie[i f`r` s` mai a[tepte s` fie rugat a doua oar`. Imediat ce
r`mase singur` cu Red, Felicia \i spuse:
– Are dreptate. Tu trebuie s` g`se[ti o solu]ie.
– Dac` ar fi a[a de simplu! bomb`ni tân`ra cu un aer \mbufnat.
|ntre timp, ap`ru Linus.
– A sosit taxiul.
144 LINDA HUDSON
O conduse afar` pe mama lui, dup` care, spre mirarea lui Red,
se \ntoarse câteva clipe mai târziu.
– Nu ai plecat cu Felicia? exclam` Red uluit`.
– Ea se duce s` joace bridge.
– Atunci... te \ntorci la tine acas`?
– Nu, \i r`spunse el a[ezându-se \n fa]a ei.
|ncepu s` bat` darabana pe mânerul fotoliului [i Red, enervat`,
strig` la el:
– |nceteaz`! E enervant! Nu vezi c` m` gândesc cum s` g`sesc o
solu]ie?
– Oh, nu-mi fac griji \n privin]a asta, sunt convins c` vei g`si!
Ai resurse neb`nuite...
– Se poate, dar tat`l meu este atât de \nc`p`]ânat! Dac` i-a[ fi
spus adev`rul, m-ar fi dus cu for]a \n Australia.
– Ar fi fost p`cat.
Deodat`, \i veni o idee nemaipomenit`.
– Ce-ar fi s`-i spunem tatei c` ne-am c`s`torit? C` a fost doar o
ceremonie foarte discret`...
– Tat`l t`u nu e prost. Nu va crede nimic din povestea asta.
– Ai o idee mai bun`?
– Momentan, nu! r`spunse Linus pufnind \n râs.
– Pot s` [tiu [i eu ce te amuz`?
– |mi spuneam c` ai fi fost acum \ntr-o situa]ie foarte nepl`cut`
dac` ai fi reu[it s`-l faci s` te cread` c` Mathew sunt eu!
– Nu fi a[a sigur. N-ar fi fost mai r`u decât faptul c` a trebuit s`
pretind c` sunt \ndr`gostit` de tine!
– De ce i-ai spus a[a ceva tat`lui t`u?
MESERIA DE ACTRI}~ 145
– }i-am mai explicat o dat`! Numele t`u este primul care mi-a
venit \n minte. Asta nu voia s` \nsemne nimic!
– Nici faptul c` am f`cut dragoste... n-a \nsemnat nimic?
– Nu.
– Obi[nuie[ti s` sari \n patul primului venit?
Red se ridic` \n picioare [i spuse cu un aer indignat, \n timp ce
se \ndrepta spre u[`:
– N-am auzit \n via]a mea o observa]ie mai misogin` [i mai
ridicol`!
– Stai pu]in, Red. Am g`sit solu]ia!
Ea se r`suci brusc spre el.
– Nu se poate! Spune repede!
El se pref`cu c` ezit`.
– De fapt, de ce ]i-a[ face un serviciu? Nu-l meri]i.
– Linus!
– M-ai acuzat adineaori c` sunt misogin. Un macho ca mine nu
are nici un motiv s` fac` pe dracu-n patru ca s` ajute o femeie
neajutorat`...
– Te rog, Linus, nu te juca prea mult cu nervii mei!
Pentru a m`ri efectul vorbelor lui, f`cu o pauz` \nainte s` spun`:
– Ei bine, solu]ia problemei tale ar fi aceea de a te c`s`tori
de-adev`ratelea cu mine.
Un val de indignare [i furie o cuprinse pe Red.
– Asta-i bun`! S`... s` m`... c`s`toresc cu tine? E[ti nebun!
A[ prefera s` m` \ntorc \n Australia, s` m` m`rit cu Ned [i vreme de
dou`zeci de ani s`-i torn câte un copil pe an.
146 LINDA HUDSON
Ie[i din camer` trântind u[a \n urma ei. Când ajunse \n hol,
\ncepu s` mearg` de colo-colo [i treptat furia i se mai potoli.
Se \ntoarse \n salon [i-l fix` pe Linus cu un aer provocator.
– De ce mi-ai f`cut o asemenea propunere? Pentru mine ar fi
foarte avantajos. A[ deveni cet`]ean britanic, a[ putea s` r`mân aici
f`r` viz` [i tata m` v` l`sa \n pace cu Ned al lui...
– Exact.
– Ai fi gata s` faci asta? \l \ntreb` ea ne\ncrez`toare.
– Da.
– De ce? S` nu-mi spui c` pentru a te ap`ra de actri]ele prea
agresive! E[ti \n stare s` \nghe]i oamenii cu o simpl` privire, te-am
v`zut cu ochii mei f`când asta! De altfel, ai folosit metoda asta [i cu
mine.
– Dar n-a mers.
– Din cauz` c` eu sunt rezistent`.... a[a cum ai observat
personal. Atunci de ce, Linus?
El p`ru s` ezite timp de o frac]iune de secund`, apoi d`du din
umeri.
– Am cheltuit deja mul]i bani cu tine.
– B... bani?
– Da! Cursurile tale au reprezentat o investi]ie important`!
Pe de alt` parte, Felicia a pierdut o gr`mad` de timp cu tine.
Toate astea ar fi pierdute dac` te-ai \ntoarce \n Australia. Prefer s`
r`mâi aici. |n felul acesta, a[ putea s` te sf`tuiesc \n leg`tur` cu un
rol sau altul...
Red sim]i c` p`le[te.
– La fel ca Svengali!
MESERIA DE ACTRI}~ 147
Fu cuprins` din nou de furie.
– Ce te face s` crezi c` sunt atât de bun` ca s` am succes \n
meseria asta? Tu n-ai v`zut decât rapoartele profesorilor mei [i unul
sau dou` episoade dintr-un serial prost.
– Ui]i c` am avut posibilitatea de a viziona casetele turnate \n
timpul cursurilor de art` dramatic`. Ai talent, asta e sigur! Ai putea
fi nemaipomenit` dac` vei fi ajutat` \n privin]a alegerii rolurilor.
Tân`ra zâmbi u[or.
– Trebuia s` m` a[tept la asta!
Dup` o pauz`, continu`:
– A[a este, ai cheltuit mul]i bani cu mine [i situa]ia mea
material` nu-mi permite s` ]i-i \napoiez, dar dac` i-a[ cere tat`lui
meu...
– Probabil c`-[i va scoate imediat carnetul de cecuri, dar atunci
vei fi nevoit` s` pleci \mpreun` cu el.
– A[a este! Deci e[ti gata de orice ca s` culegi roadele..... ```...
investi]iei pe care ai f`cut-o? Chiar s` te [i \nsori?
– Cu condi]ia s` faci \n continuare eforturi ca s` reu[e[ti.
– Asta nici nu intr` \n discu]ie!
– Atunci de ce ezi]i?
– {tii foarte bine. A[ vrea s` fiu sigur` c` aceast` c`s`torie nu va
fi decât una de form`.
Linus izbucni \n râs, ca de obicei când Red aborda un subiect
cu cea mai mare seriozitate.
– Nu râde! exclam` ea enervat`. Trebuie totu[i s` [tiu la ce m`
\nham! Dac` este un aranjament de afaceri, sunt de acord. Dup` ce
tat`l meu se va afla la cel`lalt cap`t al lumii, vom divor]a.
148 LINDA HUDSON
Linus o privi cu un aer vis`tor.
– E[ti foarte senzual`, Red. E[ti sigur` c` nu ai.... cum s` m`
exprim.... c` nu ai iar chef de...
Red deveni ro[ie ca focul la fa]`.
– Bine\n]eles c` nu.
– Atunci va fi vorba exclusiv de un aranjament de afaceri.
Batem palma?
– Nu \n]eleg nici acum de ce faci asta, obiect` ea din nou.
Toate avantajele sunt de partea mea, \n timp ce tu...
– Nu-]i mai pune atâtea \ntreb`ri, din moment ce eu sunt gata
s`-]i fac acest serviciu. Cu atât mai mult cu cât, a[a cum ai spus tu,
va fi o situa]ie temporar`. Atunci a[a r`mâne, nu-i a[a?
Spunem tuturor c` ne c`s`torim?
{i exclam`, bine dispus:
– Haide, frumoaso! S`rut`-m` ca s` pecetluim târgul pe care
l-am \ncheiat!
Ea \l s`rut` u[or pe obraz, dar se d`du brusc \napoi de parc`
s-ar fi ars.
– Mul]umesc.... Mul]umesc foarte mult. Dr`gu] din partea....
```.... din partea.... ``.... din....
Linus izbucni din nou \n râs.
Spre sear`, Red \l sun` pe tat`l ei [i \ncerc` s`-l determine s` fie
mai ra]ional.
– Nu e bine s` gr`be[ti lucrurile! Las`-ne m`car câteva luni...
– Uite ce este, e[ti sau nu e[ti \ndr`gostit` de Linus? Dac` \l
iube[ti \l iei de b`rbat, dac` nu, te \ntorci cu mine la ferm`!
– Bine, fie cum zici tu!
MESERIA DE ACTRI}~ 149
Red se a[tepta ca Felicia s`-[i exprime nemul]umirea când va
afla vestea, dar spre mirarea ei, mama lui Linus r`mase foarte
calm`.
– Ce idee bun`! Asta era singura solu]ie.... Gr`bi]i-v` s` v` lua]i,
pentru ca tat`l t`u s` se poat` \ntoarce cât mai repede la oile lui!
– Nu e decât un aranjament temporar.
– Am \n]eles foarte bine, copila mea. E perfect!
|n seara aceea, a[a cum fusese stabilit, Red, Felicia, Linus [i
Jenny se \ntâlnir` la un restaurant elegant ales de George McGee
care \ncepea s` cunoasc` resursele Londrei.
Linus profit` de ocazie [i anun]` c` organizase deja totul.
– C`s`toria va fi oficiat` peste trei s`pt`mâni la biserica...
Red era atât de uluit`, \ncât nu mai auzi urmarea.
"O biseric`! Ce idee, s` alegi o biseric` pentru o fals` c`s`torie!"
Se sim]ea din nou prins` \n capcan`. Cum ar fi putut totu[i s`
protesteze de fa]` cu tat`l ei?
|nainte s` plece la restaurant, Jenny f`cu \n a[a fel \ncât s`
r`mân` singur` cu Red.
– {tiam eu c` Linus te place! Nu [tiam \ns` c` vei reu[i s`-l faci
s` te ia de nevast`... E[ti al naibii de [mecher`!
– N-am f`cut nimic \n privin]a asta. Ideea de a ne c`s`tori a fost
a lui, nu a mea!
– Dar este evident c` e[ti \ndr`gostit` de el!
Red rezist` cu greu dorin]ei de a-i spune c` \n realitate nu era
nimic \ntre ei. Era mai bine s` n-o informeze pe Jenny \n leg`tur`
cu ceea ce se ascundea \n spatele a[a-zisei c`s`torii!
Dar imediat ce-l prinse pe Linus singur, nu ezit` s` se plâng` la el.
150 LINDA HUDSON
– De ce ai spus c` nunta va avea loc la biseric`? Ar fi fost
de-ajuns [i o ceremonie foarte simpl`! {i ar fi fost [i mai rapid...
– N-am chef s` m` c`s`toresc \ntr-un birou pr`fuit.
– Dar nu este o c`s`torie veritabil`! E o fars`!
Linus oft`, exasperat.
– Nu [tii c` dac` vrei s`-i convingi pe oameni trebuie s` [tii s`
te prefaci cât mai veridic? Aparen]ele sunt foarte importante, Red.
Ca actri]`, ar trebui s` [tii mai bine ca mine acest lucru!
La nunta care trebuia s` se ]in` \ntr-un cadru foarte restrâns nu
trebuia invita]i decât p`rin]ii viitorilor miri, dar pe m`sur` ce
treceau zilele ea se transformase \ntr-o mare s`rb`toare.
Pentru \nceput, Felicia spuse cu hot`râre c` ]inea neap`rat ca
familia [i prietenii ei apropia]i s` asiste la eveniment. Apoi George
\i propuse fiicei lui s-o invite la nunt` [i pe Jenny [i pe cei câ]iva
prieteni pe care [i-i f`cuse de când sosise \n Anglia.
Linus studie lista, care era destul de lung`...
– Dac` vin prietenii lui Red, de ce s` nu vin` [i ai mei? {i sunt
obligat s`-i invit [i pe colaboratorii mei de la Cornucopia
Productions.
V`zând c` totul cap`t` propor]ii uria[e, Red protest`, dar
nimeni nu voia s-o asculte.
Atâta vreme cât tat`l ei se g`sea \n Australia, nu se jenase s`
mint`, deoarece considera c` acest lucru nu putea avea nici un fel
de urm`ri, dar de când George McGee se afla la locul faptei [i
fusese organizat` o nunt` adev`rat`, i se f`cuse ru[ine.
"Nu e bine deloc, \[i spunea ea mereu. O nunt` fals` la biseric`?
Nu, nu este bine deloc. E chiar foarte r`u!
MESERIA DE ACTRI}~ 151
Oamenii nu pot fi \n[ela]i \n halul `sta!"
– Vreau s`-]i d`ruiesc o rochie de mireas`, \i spuse \ntr-o zi
Felicia.
O duse la un mare croitor care-i era prieten [i.... sentimentul de
vinov`]ie al lui Red crescu [i mai mult \n intensitate.
Cât despre George McGee, acesta p`rea foarte ocupat.
Tân`ra nu mai reu[ea s`-l prind` deloc la telefon la hotelul unde
tr`ise.
– Ce naiba faci? \l \ntreb` ea \ntr-o zi când reu[i \n sfâr[it s` dea
de el. De fiecare dat` când te sun mi se spune c` ai plecat.
El \i r`spunse destul de evaziv.
– Oh, m` plimb! Vizitez Londra... Fac [i eu turism, ce naiba!
Dup` aceea, \i ceru fiicei sale s` mearg` cu el ca s` ia \mpreun`
costumul pe care [i-l comandase pentru nunt`. A fost nevoie de o
mic` prob` [i când ea \l v`zu \mbr`cat \ntr-un elegant costum
englezesc, când [tia c` poart` numai haine de cowboy, lui Red \i
venir` lacrimi \n ochi.
Se gr`bi apoi s`-l sune pe Linus.
– Nu mai pot! Nu am curajul s` mai joc \ntr-o asemenea
parodie! Mi-e ru[ine! Nu-mi r`mâne altceva de f`cut decât s`-i spun
adev`rul tat`lui meu... Nu vreau s`-l mint \n halul `sta!
– Vei fi nevoit` s` te \ntorci \n Australia, \i aminti produc`torul.
– {tiu, dar nu-mi mai pas`...
La cap`tul cel`lalt al firului se l`s` t`cerea. Apoi Linus spuse:
– Uite cum facem: vino la prânz s` m` iei de la birou.
Vom merge \mpreun` la un restaurant [i vom sta de vorb`.
152 LINDA HUDSON
– Dac` insi[ti... dar asta nu va schimba mare lucru.
Trebuie s`-mi eliberez con[tiin]a.
Red se afla deja \n fa]a cl`dirii \n care se g`sea Cornucopia
Productions atunci când Linus \[i f`cu apari]ia. Dar nu era singur!
|l \nso]ea o brunet` \nalt` de circa treizeci de ani. Era o femeie
superb`, extrem de elegant`.
Cuprins` deodat` de o gelozie cumplit`, Red strânse din pumni,
apoi se for]` s` fac` apel la ra]iune spunându-[i c` poate era vorba
despre o actri]` care fusese la o audi]ie.
Dar atunci când v`zu c` prea frumoasa necunoscut` se \n`l]` pe
vârful picioarelor ca s`-l s`rute pe Linus, furia ei nu mai cunoscu
margini. Nu mai st`tu mult pe gânduri [i travers` strada,
\ndreptându-se direct spre ei.
Femeia o z`ri prima. {opti câteva cuvinte la urechea lui Linus [i
apoi disp`ru.
– Cine este duduia? \l \ntreb` ea pe un ton acuzator.
Linus se pref`cu la \nceput c` nu \n]elege.
– Cine?
– Femeia de care te-ai desp`r]it adineaori.
– ~``... E o tip` pe care tu nu o cuno[ti. Dar de ce te intereseaz`
pe tine cine este?
– Cred totu[i c` logodnica ta are dreptul s` [tie pe cine s`ru]i
tu \n plin` strad`!
– Dar, dat fiind c`, având \n vedere dorin]a ta, logodna noastr`
nu reprezint` decât un aranjament de afaceri...
Linus izbucni \n râs.
– Parc` ai fi geloas` pe ea!
MESERIA DE ACTRI}~ 153
– Geloas`? Eu? M` faci s` râd.
– Atunci, las-o balt`.
– Nu! Spune-mi cine era individa!
– O "fost`", dac` vrei neap`rat s` [tii. Era chiar cea care voia s`
se \mpace cu mine!
Red reu[i s` nu rate cât era de jignit`.
– Din câte am \n]eles, nu voiai s` mai ai de-a face cu ea...
Linus spuse indiferent, \n timp ce f`cea semn unui taxi:
– N-am spus c` nu voiam s` am de-a face cu ea, ci c` nu vreau
s` m` \nsor cu ea. E o chestie de nuan]`!
Red urc` \n taxi. Gelozia o chinuia \n continuare, ca [i furia de
altfel, [i teama.
– Ce \ncerci s`-mi demonstrezi? \l \ntreb` ea cu sufletul
\nghe]at.
– Ceva foarte simplu! Dup` ce m` voi \nsura, voi beneficia de o
libertate total`. Ia gânde[te-te... A[ putea s`-mi ofer o gr`mad` de
aventuri picante f`r` s`-mi fie team` c` voi fi prins \n capcan`.
|nnebunit` de furie, tân`ra ridic` pumnul la el. Din fericire,
Linus \i ghicise inten]ia [i se feri la timp de lovitur`, altfel s-ar fi ales
cu o frumuse]e de vân`taie la ochi! Ea vru s`-l loveasc` din nou, dar
el o prinse de mâini.
– De ce e[ti furioas`?
– Gunoiule ce e[ti! Doar nu-]i \nchipui c` am de gând s` m`
m`rit cu tine doar ca s` te v`d cum ag`]i toate femeile care \]i ies \n
cale!
– P`i dac` tot este vorba despre o fals` c`s`torie!
– O fi pentru tine, dar pentru mine nu e...
154 LINDA HUDSON
Era prea târziu. Red \n]elese ce implica]ii aveau vorbele ei.
Se f`cu ro[ie la fa]`, \n timp ce ochii ei de culoarea smaraldului se
m`reau de groaz`.
– Oh! f`cu ea uluit`.
Red morm`i t`cut` cu capul \n jos vreme de câteva minute, apoi
ridic` spre Linus o privire speriat`.
– Nu pot s` m` m`rit cu tine.
– De ce?
– Pentru c`... m-am r`zgândit.
El se aplec` spre ea [i insist`.
– De ce, Red? Spune... Spune o dat`!
– Nu... nu pot...
– Dac` asta te poate ajuta cu ceva, pot s`-]i spun c` eu sunt
\ndr`gostit de tine.
Dat fiind c` tân`ra nu era \n tare s` rosteasc` nici un cuvânt [i
nici s` fac` vreo mi[care, el se aplec` [i o s`rut`.
– A[adar, ai de gând s` spui sau nu? \i [opti el \n timp ce-[i lipea
buzele de ale ei.
– Te iubesc, \i m`rturisi ea. Acum \mi dau seama.... sau acum
pot s` recunosc.
– |n sfâr[it! A trebuit s` recurg la o mie [i una de stratageme ca
s` te fac s` \n]elegi acest lucru. Nu prea ai fler!
– M` iube[ti? \l \ntreb` ea mirat`. Chiar m` iube[ti? Nu pot s` cred...
– Prostu]` mic` ce e[ti! exclam` el cu tandre]e. E adev`rat c`
rela]ia noastr` a \nceput foarte prost... Nu [tiam cum s` dep`[esc
acest stadiu. Acum, serios, chiar crezi c` te-am ajutat \n carier`
numai din filantropie?
MESERIA DE ACTRI}~ 155
– Ai afirmat c` am talent.
– A[a este, nu trebuie s`-]i mai repet acest lucru, dar dac` ar
trebui s` impulsionez toate actri]ele \ncep`toare talentate, unde a[
ajunge?
Taxiul se oprise deja de câteva minute, dar ei nu observaser`.
{oferul tu[i u[or.
– Am ajuns! spuse el.
Linus achit` cursa [i o ajut` pe Red s` coboare.
– Mi-e o foame de lup! spuse el.
Doar când ajunser` \n lift \[i d`du seama unde se aflau.
– Mergem la tine? Credeam c` mergem la restaurant, din
moment ce ai spus c` ]i-e foame!
– Da, mi-e foame, dragostea mea. De tine mi-e foame.
|n timp ce el vâr\ cheia \n broasc`, ea \l \ntreb` timid`:
– E adev`rat c` m` iube[ti?
– Te iubesc [i te voi iubi mereu, toat` via]a, spuse el serios.
De aceea mi-am dorit s` devii so]ia mea dinaintea lui Dumnezeu [i
a oamenilor.
– De ce... eu?
– Ce \ntrebare! exclam` el râzând. Te iubesc pentru c` e[ti
frumoas`, inteligent`, plin` de umor [i veselie... Te iubesc pentru
c` [tii s` m` faci s` râd [i pentru c` m` simt foarte viu atunci când
e[ti cu mine.... Pe scurt, te iubesc pentru c` e[ti tu!
– Oh, Linus! Cât de oarb` am putut s` fiu!
– Ca o cârti]`!
– Credeam c` te ur`sc...
Deodat`, se \ncrunt`.
156 LINDA HUDSON
– Dar femeia aceea... Bruneta cu care ai ie[it din firm`...
– }i-am urmat exemplul.
– Cum adic`?
– Am rugat-o s` joace un pic teatru ca s`-mi fac` un serviciu.
– M-ai f`cut \n mod inten]ionat geloas`! {i a ]inut!
Linus \[i strecur` cu ochii \nchi[i mâinile \ntre puloverul [i
pielea ei.
– Din fericire, a ]inut... [opti el cu o voce r`gu[it` de dorin]`.
|n ziua \n care Red rosti "da"-ul sacru, o f`cu din toat` inima.
De când \ncepuse slujba, ea [i Linus schimbau \ncontinuu priviri
pline de tandre]e [i iubire.
Prietenele Feliciei oftau cu nostalgie.
– Este \ntr-adev`r o c`s`torie din dragoste, [opteau ele.
George McGee, care venise \mpreun` cu Jenny, o trase deoparte
pe Red dup` terminarea petrecerii.
– Am ceva s`-]i spun.
– Te \ntorci \n Australia?
– Da, dar asta nu e tot. Hmm...
Red f`cu ochii mari când v`zu c` acesta ezit`, ceea ce lui nu i se
\ntâmpla niciodat`.
– Spune-mi... Ce s-a \ntâmplat?
– P`i... uite ce este... O iau [i pe Jenny cu mine.
– Nu se poate! Se va ocupa de cas`?
– Cam a[a ceva... \i r`spunse George McGee cu un aer stânjenit.
Aflat` la câ]iva pa[i distan]`, Jenny \i privea cu o nelini[te
vizibil`. Atunci, Red observ` c` prietena ei purta la degetul drept o
verighet` la fel de nou` ca a ei!
MESERIA DE ACTRI}~ 157
– Te-ai \nsurat cu ea! exclam` ea râzând. Vulpoi b`trân ce e[ti!
Sunt \nc` verde, fata mea!
– Nu sunt chiar atât de b`trân! N-am decât patruzeci [i cinci de
ani.
Amuzat`, Red se arunc` la pieptul tat`lui ei.
– Oh, t`ticule, sper ca tu [i Jenny s` fi]i foarte, foarte ferici]i!
Cel pu]in la fel de ferici]i ca mine [i Linus!
– Poate c` vei avea [i ni[te fra]i vitregi...
– Vor fi ni[te b`ie]i puternici care vor conduce ferma mai târziu!
– E[ti o fat` bun`, spuse George McGee s`rutând-o! Nu prea
ascult`toare... dar totu[i bun`.
Apoi Red se duse s-o \mbr`]i[eze pe Jenny.
– Te bucuri? o \ntreb` ea pe prietena ei, u[or nelini[tit`.
– Oh, da! Am deja treizeci de ani... [i m-am s`turat s` tot merg
la audi]ii [i s` nu ob]in nici un rol interesant. |mi dau seama c` nu
voi avea succes \n meseria asta. Atunci, ce rost mai avea s`
perseverez?
Ro[i apoi u[or, \nainte s` adauge:
– {i tat`l t`u este foarte seduc`tor!
– N-o s`-]i fie dor de Londra? Via]a la o ferm` e foarte diferit` de
cea tr`it` \ntr-un ora[ mare!
– O s` m` obi[nuiesc. George mi-a promis c` vom veni o dat`
la doi ani \n Anglia. Mi-am dorit \ntotdeauna s` am un so], copii...
E s`n`tos pentru copii s` creasc` la ]ar`, nu-i a[a?
– Da, o asigur` Red cu c`ldur`. Australia este o ]ar` minunat`
pentru copii.
158 LINDA HUDSON
Linus o duse pe Red \n luna de miere \n Provence, unde\nchiriase o vil` cu o piscin` de vis.
Dup` ce \[i desf`cu bagajul, Red se sprijini cu toatele debalustrda balconului [i se uit` \ndelung la dealurile alb`strui [icerul br`zdat de nuan]e violet [i portocalii. Linus veni lâng` ea [i o\mbr`]i[`.
– La ce te gânde[ti?– Sunt bucuroas` c` ai fost Svengali al meu. Crezi \ntr-adev`r c`
am talent?– De câte ori vrei s`-]i spun? De altfel, am un rol pentru tine \n
viitorul meu film. Este vorba despre o str`in` care sose[te \n Anglia[i are un accent foarte pronun]at.
– Ce fel de accent? Francez? German?|n loc s`-i r`spund`, Linus continu`:– E o fat` cu un trup nemaipomenit [i p`rul ro[cat [i ondulat.
Nu poart` decât pulovere mulate [i minijupe.– {i de unde vine, m` rog? \ntreb` Red, devenind brusc
b`nuitoare.– Nu ]i-am spus? Din Australia.V`zând c` tân`ra se repede amenin]`toaere spre el, pufni \n râs.– Oh! Asta-i bun`! Dup` ce m-am chinuit atât s` scap de accent!
Oh! Nu se poate!Se opri [i \ncepu s` râd` [i ea, \n timp ce Linus o strângea [i mai
tare \n bra]e [i o acoperea cu s`rut`ri.
Sfâr[it
MESERIA DE ACTRI}~ 159
giannijollys