NECESITATEA EVALUÃRII RISCURILOR Diagnosticarea sistemului de muncã

cunoasterea riscurilor

ierarhizarea în raport cu gravitatea

mãsuri de prevenire în functie de nivelul de risc

4.1.1.

Metode de evaluare

PRE-ACCIDENT

POST-ACCIDENT

•INDICATORI ABSOLUTI

•INDICATORI RELATIVI

IF = (Na/Ns) x 1000

IG = (Ni/Ns) X 1000

NECESITATEA EVALUÃRII RISCURILOR

4.1.2.

METODE DE ANALIZÃ SI EVALUARE A SECURITÃTII MUNCII ÎNTR-UN SISTEM

4.2.1.

Metode de evaluare

DEFINITIIDEFINITII PERICOL - proprietate intrinsecã a materialelor, surselor de energie, echipamentelor tehnice sau metodelor de lucru care pot cauza daune;

RISC - probabilitatea ca dauna sã se realizeze în conditiile expunerii în anumite conditii de gravitate;

SECURITATE - o stare fãrã pericol. Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si îmbolnãvire profesionalã.

cunoasterea si evaluarea calitativã / cantitativã a riscurilor într-un sistem de muncã.

- evaluarea trebuie sã acopere toate pericolele si riscurile relevante- eliminarea risculului identificat direct la sursã

4.2.2.

RIGUROZITATE STIINTIFICÃ

FINALITATE GENERALÃCONFORMITATEIDENTIFICARE

PERICOLECUANTIFICARE

PERICOLECOMPLEXITATE

ECONOMICE

Metode de evaluare

4.2.3.

A. SISTEM DE AUTOEVALUARE A SECURITÃTII SI SÃNÃTÃTII ÎN MUNCÃ PENTRU

ÎNTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII INSTRUMENT DE LUCRU - chestionar cu întrebãri de tip deschis însotite de întrebãri ajutãtoare referitoare la riscuri specifice: capacitatea de a controla riscurile;

politica de prevenire a riscurilor ;circulatie, riscuri orizontale si verticale;securitatea masinilor;zgomot si vibratii;temperatura si reîmprospãtarea aerului;iluminatul;riscuri de incendii, explozie;riscuri electrice;materiale periculoase;protectie colectivã si individualã la locul de muncã si împrejurimi;transportul greutãtilor;activitatea de întretinere;organizarea primului ajutor;participarea salariatilor la procesul de asigurare a securitãtii si sãnãtãtii în muncã. 1

4.2.3. (continuare)

ETAPE DE EVALUARE

acordarea fiecãrei întrebãri a unui punctaj de la 0 la 5 pe scala de evaluare;cotarea se comparã cu valorile standard din caietul de evaluare: dacã valoarea este plasatã în dreapta liniei duble se considerã cã avem un “punct tare” , dacã cotarea este în stanga liniei duble avem un “punct slab” .

Faza I

Faza I

În situatia în care punctele tari si cele slabe sunt grupate în tabele centralizatoare în functie de componentele sistemului de muncã se poate continua evaluarea pentru îmbunãtãtirea securitãtii si sãnãtãtii în muncã. Ca mod de operare, se înceruieste fiecare întrebare pentru care evaluarea s-a situat în dreapta liniei duble, iar pentru întrebãrile neaplicabile societãtii cifra se bareazã cu X.

Se face raportul între numãrul întrebãrilor încercuite si diferenþa dintre numãrul total de întrebãri si cele barate cu X.

Raportul se transformã într-o valoare procentualã încercuindu-se fiecare componentã astfel: 2

4.2.3. (continuare)

Scor 75 - 100

“Foarte bine” se mai pot îmbunãtãti unele aspecte

Scor 50 - 75 “Mediu” trebuie acordatã mai multã atentie componentelor analizate.

Scor 25 - 50 “Situatie criticã” îmbunãtãtiri cat mai curand posibile unele aspecte

Sub 25 “Este timpul sã actionati” sunt foarte multe lucruri de fãcut pentru îmbunãtãtirea situatiei

3

EVALUAREA NIVELULUI DE SECURITATE PE LOCUL DE MUNCÃ

METODA - GHID DE EVALUARE A NIVELULUI DE SECURITATE SI SÃNÃTATE ÎN MUNCÃ

Pentru a se asigura un nivel de securitate şi sănătate în muncă corespunzător este necesară aplicarea unor metode de diagnosticare a situaţiei sistemului de muncă format din executant-sarcină de muncă -mijloacele de producţie -mediu de muncă, sub aspectul securităţii muncii, ceea ce implică:

-   cunoaşterea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvireprofesională;

-   ierarhizarea factorilor de risc în raport cu gravitatea potenţială aconsecinţelor asupra executantului;

-   identificarea şi ierarhizarea măsurilor de prevenire ce trebuieaplicate.

Prezenta metoda de evaluare face parte din categoria metodelor de evaluare preaccident/boalăprofesională

Noţiunea fundamentală utilizată în evaluările preaccident este riscul de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, iar criteriile de evaluare se bazează pe estimarea calitativă sau cantitativă a riscului.

Nivelul de securitate al unui sistem de muncă este un indicator invers proporţional cu nivelul de risc: cu cât nivelul de risc este mai mare, cu atât nivelul de securitate este mai mic.

Pericol este proprietatea intrinsecă a materialelor de lucru, a surselor de energie sau capacitatea echipamentelor tehnice, a metodelor sau practicilor de lucru, de a cauza daune (vătămări sau pagube materiale).

Risc este probabilitatea ca dauna (vătămarea sau paguba materială) să se realizeze în condiţiile expunerii la pericol în anumite condiţii de gravitate.

Securitate o stare fără pericol. Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în procesul de muncă.

Conducerea persoanei juridice şi persoana fizică au obligaţia de a asigura la fiecare loc de muncă securitatea şi sănătatea salariaţilor.

Scopul evaluării nivelului de securitate este de a oferi posibilitatea acestora de a cunoaşte situaţia reala de la fiecare loc de munca din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii şi de a lua măsurile de prevenire cele mai potrivite situaţiei date.

Aceste măsuri includ:

-prevenirea riscurilor profesionale;

- informarea şi instruirea salariaţilor;

- implicarea organismelor şi a mijloacelor care să permită realizareamăsurilor preconizate.

Evaluarea nivelului de securitate trebuie să fie astfel structurată încât să ajute conducerile persoanelor juridice, persoana fizică şi persoanele care se ocupă cu problemele de securitate şi sănătate în muncă (s.s.m.) la:

-   identificarea pericolelor existente şi evaluarea riscurilor legate deaceste pericole, în vederea stabilirii măsurilor care se impun pentrua asigura s.s.m. a salariaţilor;-   evaluarea riscurilor în vederea selecţionării celor rnai buneechipamente de munca (EM), echipamente individuale de protecţie(EIP), substanţe sau preparate chimice, de asemenea pentruamenajarea şi organizarea locului de muncă;-   verificarea eficienţei măsurilor propuse şi implementate:-   ierarhizarea acţiunilor de prevenire în ordinea priorităţii;-   demonstrarea pentru ei înşişi, pentru activităţile competente,lucrătorilor, precum şi reprezentanţilor acestora, că s-a ţinut seama de toti factorii legati de munca

Evaluarea nivelului de securitate va trebui revizuită ori de câte ori la locul de muncă s-au produs schimbări care pot modifica percepţia riscului, cum ar fi un nou proces tehnologic, echipamente sau materiale noi sau schimbarea organizării procesului de muncă.

Nu există principii universale privind modul în care ar trebui efectuată evaluarea nivelului de securitate.

Totuşi, există două principii care, întotdeauna, trebuie avute în vedere înactivitatea de evaluare a nivelului de securitate şi anume:

- evaluarea trebuie structurată astfel încât să fie acoperite toatepericolele şi riscurile relevante (ex. nu trebuie trecute cu vedereaaspectele privind curăţenia, care ar putea să se efectueze în afara

programului "normal" de lucru, compactarea gunoaielor, adeşeurilor):

- când un risc este identificat, evaluarea începe prin cercetarea în primul rand a posibilităţii de eliminare a acestuia la sursă:

Evaluarea nivelului de securitate comportă următoarele etape:-   identificarea pericolelor;-   identificarea salariaţilor care sunt expuşi la aceste pericole;-   estimarea riscurilor, calitativă sau cantitativă;-   examinarea posibilităţilor de eliminare a riscurilor la sursă sau de diminuare a acestora

Locurile de muncă pot fi clasificate astfel:-   locuri de muncă fixe (ex. birouri, fabrici ş.a.);-   locuri de munca supuse modificărilor (ex. şantiere de construcţii,

clădiri, construcţii navale);-   locuri de muncă mobile (ex. locuri de muncă temporare pentru

întreţinerea canalizărilor urbane, vizite de inspecţie etc).

Rezultă deci că acţiunea de evaluare a nivelului de securitate trebuie astfel conceputa încât să acopere diferitele tipuri de locuri de muncă.

Modalităţile de abordare folosite comportă de obicei următoarele operaţii:

-   observarea condiţiilor de muncă la locul de muncă (ex. mijloacele deacces, situatia pardoselilor , securitatea echipamentelor tehnice,pulberi şi fum, temperatură, iluminat, zgomot ş.a.);-   identificarea sarcinilor la locul de muncă:-   analiza modurilor de operare;-   analiza factorilor externi care ar putea influenţa locul de muncă (ex.factorii meteorologici pentru cei care lucrează în exterior);-   analiza factorilor psihologici, sociali şi fizici, care ar putea contribuila stresul la locul de.muncă, cum interacţionează ei împreună şi cum interacţionează cu alţi factori relevanţi în organizarea muncii şi în mediul de muncă;-analiza instalaţiilor privind menţinerea condiţiilor de securitate şisănătate în muncă.

Constatările făcute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă, cuprinse în reglementările legale .

In baza acestor constatări se poate face ierarhizarea măsurilor de prevenire care au în vedere:

-   evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altelecare nu sunt sau eventual sunt mai puţin periculoase;

-   combaterea riscurilor la sursă;

-   stabilirea măsurilor de protecţie colectivă ca măsuri prioritare faţă demăsurile de protecţie individuala (ex. reducerea expunerii la fumprin ventilaţie locală, în loc de mască individuală) luând înconsiderare evoluţia tehnicii şi a cunoştinţelor în domeniu;

In baza acestor constatări se poate face ierarhizarea măsurilor de prevenire care au în vedere:-   evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele care nu sunt sau eventual sunt mai puţin periculoase;-   combaterea riscurilor la sursă;-   stabilirea măsurilor de protecţie colectivă ca măsuri prioritare faţă de măsurile de protecţie individuala (ex. reducerea expunerii la fum prin ventilaţie locală, în loc de mască individuală) luând în considerare evoluţia tehnicii şi a cunoştinţelor în domeniu;

Concepţia de evaluare care se va aplica, va depinde de:- tipul de loc de muncă (ex. întreprindere fixă, şantier

temporar);

-   tipul de proces (ex. operaţiuni repetitive, procese evolutive sauvariabile);-   sarcina de muncă, care este funcţie de complexitatea tehnologiei utilizate.

In cadrul evaluării nivelului de securitate trebuiie făcută o ierarhizare a riscurilor funcţie de gravitatea lor materializată prin gravitatea consecinţelor asupra organismului uman în cazul producerii unui incident.

Din acest punct de vedere, riscurile se clasifică astfel:-   riscuri minore - care produc ITM < 3 zile;-   riscuri semnificative - care produc ITM > 3 zile;-   riscuri majore care produc invaliditate sau deces.

în acelaşi timp, la evaluarea nivelului de securitate, pentru stabilirea măsurilor de prevenire trebuie să se ţină cont şi de numărul de persoane expuse precum şi de timpul de expunere.

Astfel, s-a convenit, în mod arbitrar, să se considere:-   expunere accidentală o expunere <3 h/zi;-   expunerea temporară expunerea >3h/zi şi <4h/zi;-   expunerea permanentă expunerea >4h/zi.

Nr. Surse dfe risc Nr. persoane GravitateaExpunere

crt.~- * ■

expuse Accidentală Temporară Permanentă consecinţei

: _ 1 2 3 ' 4 5 6

-l" Iluminat :         

2 Zgomot          

3 -Vibraţii          

4- Ambianţa termică          

"5 Materiale periculoase          

6 Ventilaţie          

7 .Echipamente tehnice          

■8 "Manipularea sarcinilor          

9 Terminale cu ecran          

IO Amenajarea locurilor de muncă          

11 'Amenajarea spaţiilor de lucru          

12 Incendii şi explozii          

13 Electrosccuritate          

0 1 2 3 4 5 6

14 Riscuri speciale          

15 Circulaţie.Riscuri orizontale şi verticale          

16 Protecţia colectivă şi individuală          

17 Organizarea primului ajutor          

STABILIREA GRUPEI DE EVALUATORIPersoanele care efectuează evaluarea nivelului de securitate în muncă trebuie să

posede cunoştinţe şi informaţii despre:

-   pericolele şi riscurile cunoscute ca existente şi modul de apariţie;

-   materialul, echipamentul şi tehnologia utilizată în muncă;

-   procedurile şi organizarea muncii, de asemenea interacţiunea lor cumaterialele şi echipamentele utilizate;

-   natura, probabilitatea, frecventa si durata de expunere la pericole;

-   relaţia dintre expunerea la pericol şi efectele sale;

-   reglementări legale privind riscurile existente.

Grupa de evaluare a nivelului de securitate poate fi formată numai din persoane instruite şi formate pe probleme de evaluare de la instituţii specializate sau poate fi o grupă mixtă de evaluatori formală din specialişti de la o instituţie specializată, specialişti pe probleme tehnice din unitatea la care se face evaluarea precum şi reprezentanţi ai lucrătorilor.

STUUCTURA METODEI

Prezenta metoda de evaluare este structurata pe trei seturi de fişe independente şi anume:

-   Fişe pentru "Riscuri generale" în număr de 17, numerotate de la I la XVII.

-   Fişe pentru "Riscuri specifice", pe activităţi în total 151 fişe,

-   Fişe privind "Evaluarea la nivelul agenţilor economici a managementului securităţii şi sănătăţii în muncă" în număr de 5.

La stabilirea structurii fişelor privind riscurile generale s-a ţinut cont de faptul că o întreprindere este un "sistem complex", deci analiza izolată a fiecărui risc în parte nu ar da o imagine reală a nivelului de securitate.

Ţinând cont de acest lucru, prin aceste fişe se propune o evaluare a riscurilor în două etape sucesive:

1. Prezentarea şi analiza riscurilor pe locuri de muncă, apoi la nivelulatelierului (secţiei);

2.       Clasificarea riscurilor identificate în patru categorii determinate deprioritatea acţiunilor de prevenire şi combatere a acestora:

A), factorii de de risc care nu afectează integritatea fizică şi psihicăa salariatului; B). factorii de risc care afecte'a/.ă în mică măsură integritatea fizicăşi psihică a salariatului; C). factorii de risc care pot afecta integritatea fizică şi psihică a salariatului, valoarea lor sau importanţa lor fiind aproape de limitele admise de reglementările în vigoare; D). factorii de risc care pot afecta integritatea fizică şi psihică a salariatului, cu o probabilitate ridicată de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, valorile lor sau importanţa lor depăşind limitele admise de reglementările în vigoare.

în structura fişelor privind "Riscurile generale" sunt incluse 17 fişe şi anume:-Fişa -Iluminatul;-Fişa II -Zgomot;-Fişa III -Vibraţii;-Fişa IV -Ambianţa termică;-Fişa V -Materiale periculoase;-FişaVI -Ventilaţie;-Fişa VII -Echipamente tehnice;-Fişa VIII -Manipularea sarcinilor;-Fişa IX -Terminale cu ecran;-Fişa X -Amenajarea locurilor de muncă;-Fişa.XI -Amenajarea spaţiilor de lucru (clădirilor);-Fişa XII -Incendii şi explozii:-Fişa XIII -Electrosecuritate;

-Fişa XV -Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale -Fişa XVI -Protecţia colectivă şi individuală -Fişa XVII -Organizarea primului ajutor.

-Fişa XIV -Riscuri speciale

Fiecare fişă se compune din trei părţi:

-   o prezentare sintetică a riscului;

-   o serie de întrebări ce permit evaluarea diferitelor aspecte carecaracterizează riscul;

-informaţii calitative sau cantitative referitoare la riscul analizat

Fişele pot fi utilizate pentru un loc de muncă sau pentru un grup de locuri de muncă.

Pentru fiecare indicator, evaluatorul poate acorda un număr de puncte în funcţie de situaţia găsită pe teren. Astfel: -   în cazul unei situaţii foarte bune se pot acorda 4 sau 5 puncte; -   în cazul unei situaţii medii, 2-3 puncte; -   în cazul unei situaţii negative, 1 punct sau nici un punct. Căsuţa care corespunde numărului de puncte acordate se marchează cu x". Având în vedere că nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punct de vedere al gravităţii sau frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară în cazul nerespectării lor s-au prevăzut o serie de coeficienţi de ponderare în funcţie de gravitatea consecinţelor.

 

Indicator Valorile coeficientului de ponderare

Foarte important 2,0

Important 1,5

De importanţă medie 1,0

Mai puţin important 0.5

In final, pentru fiecare fişă se calculează:- punctajul obţinut;-   punctajul maxim posibil;-   nivelul de securitate.

Punctajul obţinut este suma produsului dintre punctajul acordat şi coeficientul de ponderare, adică:

Punctaj obţinut = (Punctaj acordat x Coeficient de ponderare)

Punctajul maxim posibil este suma produsului dintre 5 şi coeficientul de ponderare, adică:

Punctaj maxim posibil = (5 x Coeficient de ponderare)

Nivelul de securitate Ns se obţine din raportul dintre "Punctajul

obţinut" şi "Punctajul maxim posibil".

în funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de securitate se poate încadra într-una din următoarele şase clase:

-91-100% Excelent - E-81-90% Foarte bun - FB-71-80% Bun - B-61-70% Mediu - Me-51-60% Mic -Mi .-sub 50% Nesatisfăcător – N

Valoarea nivelului mediu de securitate pe locul de, muncă analizat se determină utilizând valorile nivelului de securitate obţinute pentru fiecare

fişă, adică: N1 + N2+……N17

Nsm =--------------------- 36In mod analog se poate determina nivelul general de securitate pentru

atelier sau secţie.

In afara fişelor menţionate, pentru fiecare loc de muncă se completează o fişă de sinteză pe loc de muncă , care cuprinde următoarele informaţii:

-   date privind locul de munca analizat;

-   riscul identificat, nivelul de securitate corespunzător clasei deîncadrare, acţiunile de prevenire cu specificarea măsurilor propuseşi a priorităţii de acţiune.

In acelaşi timp se mai completează o fişă de sinteză a riscurilor comune pe atelier , sectie, etc

        

Sursa de risc Nivelul de securitate Acţiuni preventive

E FB B Me Mi N Masuri propuse Prioritate

A B C D

Iluminat                      

Zgomot                      

Vibraţii                      

Ambianţă termică                      

Materiale periculoase                      

Ventilaţie                      

Echipamente tehnice                      

Manipularea sarcinilor                      

Terminale cu ecran                      

Amenajarea locului de muncă                      

Amenajarea spaţiilor de lucru                      

Incendii şi explozii                      

Electro securitate                      

FISA DE SINTEZĂ A RISCURILOR COMUNE PE ATELIER (SECTTEV exempluSuprafaţă (m2):Data:întreprinderea:Locurile de muncă analizate:Numărul de persoane:. Numărul de maşini:

-Zugrăveala din -Probleme de -Spaţiile dintre -Instalaţii

atelier degradată climatizare; maşini jenează electrice

  -Probleme de manipularea şi neverificate;

  ventilare circulaţia. -Zgomotul în

  (mirosuri cărucioarelor: atelier >90 dB(A)

  dezagreabile) -Necunoaşterea -Manipularea

    pictogramelor de unor greutăţi de

  pericol peste 5 tone pe zi

      -Greutăţi peste

      15Kg manipulate de femei

Priorităţile

A B C D)

 

     

   

EXEMPLIFICARE FIŞA VIII. MANIPULAREA SARCINILOR

Nr. crt. Indicatori Punctaj Coef- deponde rare

Nesatis făcător Mediu F. bun

0 1 2 3 4  

VIII. l Locul de-muncă este conceput astfel încât să se ellimine operaţiile manuale de manipulare?

        X   2,0

VI11.2- Dacă nu este posibilă eliminarea operaţiilor manuale de manipulare, există la locul de munca mijloace tehnice pentru a le limita?

       ■ i 2,0

V1I.3 Dacă salariaţii trebuie să ridice sau săde pună i sarcini, greutatea fiecărei sarcini, înălţimea la care sarcina trebuie apucata şi la care trebuie depusă, numărul de sarcini pe oră care trebuie deplasate (în perioade normale şi de vârf), sunt cunoscute?

  K         1,5

vrn.4 Salariatul trebuie să se aplece pentru a apuca sarcina şi a o ridica la serm-înâlţime?

          X 1,5

VIII. 5 Trebuie să ridice sarcina deasupra umerilor? (schema 2) Nu e cazul 1,5

vin.6 Trebuie să aşeze sau sa apuce o sarcină Ia o distanţă mai mare de 30 cm de axa corpului? (schema 3)

  X         1,5

VIJT.7 Salariatul trebuie să efectueze rotaţii ale corpului chiar fără sarcină? (schema 4)

Nu e cazul 1,5

vin. 8 Salariatul este obligat să ridice sau să poarte sarcina în regim potenţial dezechilibrat? (schema 5)

          X 1,5

   Nr. cri Indicatori Punctaj Coef. de

ponderareNesatisfăcător Mediu F. bun

0 1 2 J 4 5

VIII.9 Manipularea sarcinilor (apucare şi depunere) se face într-o manieră continuă pe o durată mai mare de o oră?

        X   1,5

VEI. 10 Purtarea sarcinilor se efectuează pe o durată mai mare de 5 min. pentru fiecare sarcină?

        X   1,5

VIII. 11 Transportul sarcinii pe o scară sau pe un plan înclinat se face la o distanţa mai mare de 25 cm pe verticală?

Nu e cazul 1,5

VIII. 12 Salariaţii se plâng de locul de muncă prost conceput din punct de vedere a] efortuluidepus la manipularea manulă a sarcinilor?

          X 2,0

vm.B Există locuri de muncă comportând purtarea sarcinilor superioare valoni de 30 kg pentru bărbaţi şi de 15 kg pentru o femeie?

        X   2,0

VIII 14 Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un conţinut instabil?

    X       1,5

VIII. 15 Sarcinile manipulate au gabaritul mare (două laturi mai mari de 75 cm) sau suntincomode?

  X         1,5

VIII.16 Manipularea sarcinilor se derulează într-un spaţiu restrâns?       X     1,5

VIII. 17 Amenajările existente la locul de muncă permit accesul direct la căruciorulautomotoi?

          X 1,0

VIII. 18 Suprafeţele solului suni glisante sau denivelate, nepermiţând utilizarea de exemplu a transpaletelor?

      X     1,0

Punctaj obţinut: 79Punctajul maxim posibil: 117,5

Nivelul de securitate NVIII = 79 / 117,5 x 100 = 67,2 % deci Mediu

EVALUAREA LA NIVELUL AGENTILOR ECONOMICI A MANAGEMENTULUI SSM Evaluarea managementului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (s.s.m.)

constituie un instrument obligatoriu în promovarea strategiilor, planurilor şi procedurilor prin care se poate asigura la fiecare loc de muncă un nivel de s.s.m. corespunzător.

Metoda prezentată constituie un real ajutor conducerii agentului economic prin aceea că:

-   oferă informaţii privind cele mai eficiente metode de managementîn domeniul s.s.m.;

-   identifică punctele forte cât şi cele slabe în domeniulmanagementului securităţii şi sănătăţii în muncă într-o întreprindere;

-   oferă un sistem de referinţă în ceea ce priveşte performanţele îndomeniul securităţii şi sănătăţii în munca;

-   scoate în evidenţă domeniile în care cs'te necesar să se aducăîmbunătăţiri.

Metoda de evaluare se axează pe cinci obiective de bază şi anume:-   implicarea conducerii;-   strategia, planurile şi procedurile privind s.s.m.;-   consultarea salariaţilor:-   identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor;-   instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi propaganda în

domeniul s.s.m..Metodologia de evaluare este aceeaşi ca şi cea utilizată în cazul fişelor pentru "Riscuri

generale.

ELABORAREA PLANULUI DE SECURITATE SI SÃNÃTATE

ÎN MUNCÃ

4.3.1

LISTA - CADRU PRIVIND MÃSURILE CARE SE REALIZEAZÃ DIN FONDURILE DE PROTECÞIE A MUNCII

* . MÃSURI TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII sisteme, aparate si dispozitive de combatere a riscurilor mecanice, electrice, chimice, termice, biologice;sisteme si instalatii de ventilatie;sisteme si dispozitive de combatere a zgomotului si vibratiilor;aparatura de semnalizare si control a noxelor;aparate de prevenire a exploziilor, incendiilor si autoaprinderii, etc.;mãsuri de îmbunãtãtire a conditiilor de muncã.

* . MÃSURI ORGANIZATORICE DE PROTECTIE A MUNCII (ansamblul mãsurilor de protectie referitoare la executant si sarcina de muncã)instruire, formare si perfectionare a personalului;

evaluarea riscurilor la locurile de muncã;certificare echipamente tehnice;optimizare proceduri si metode de lucru;elaborare instructiuni.;echipament individual de protectie si de lucru.

*. MÃSURI IGIENICO-SANITARE alimentatie specialã;materiale igienico-sanitare;unguente, alifii;statii de salvare fixe si mobile;instalatii de apã carbogazoasã.;canalizare , colectare;puncte sociale si de prim ajutorcamere speciale de decontaminare

4.3.2

ETAPELE REALIZÃRII PLANULUI DE MÃSURI ANUAL ELABORARE PLAN CU

CONSULTAREAFONDURI DESTINATE PROTECTIEI

MUNCII

Aprobare plan de mãsuri de cãtre consiliul de administratie

Prezentare plan de mãsuri de cãtre administrator în fata CSSM;

Aprobare plan de mãsuri de cãtre CSSM;

Realizare plan de mãsuri

Urmãrirea realizãrii planului cu raportãri periodice

Reactualizarea planului de cãtre administratie

1

2

1

A apãrut finantare

suplimentarã

2NU

DA

4.3.3

STABILIREA PRIORITÃTILOR

CÂT DE PERICULOS ESTE LOCUL DE MUNCÃ

- SE ACORDÃ PRIORITATE SÃNÃTÃTII PERSONALULUI

CÂT DE PERICULOS ESTE LOCUL DE MUNCÃ

- SE ACORDÃ PRIORITATE SÃNÃTÃTII PERSONALULUI CÂTE PERSOANE LUCREAZÃ ÎN ACEL MEDIU

- SE ACORDÃ PRIORITATE PROTECTIEI COLECTIVE

CÂTE PERSOANE LUCREAZÃ ÎN ACEL MEDIU

- SE ACORDÃ PRIORITATE PROTECTIEI COLECTIVE

POSIBILITATEA LUÃRII UNOR MÃSURIPOSIBILITATEA LUÃRII UNOR MÃSURI

4.3.4

LISTA CELOR 11 PRIORITÃTI

BOLI CANCEROASE

ACCIDENTE DE MUNCÃ MORTALE

AFECTIUNI CARDIOVASCULAR

E

ZGOMOT

AFECTIUNI CEREBRALE

BOLI PSIHOSOCIALE

AFECTIUNI RESPIRATORII

AFECTIUNI GENETICE

AFECTIUNI ALE PIELII

ERGONOMIE

ACCIDENTE GRAVE