Metode de stimulare a creativita t ii - files.vladac-uvab ...files.vladac-uvab.webnode.ro/200000173-22c2d24b0f/curs 8 CTeh.pdf · C.Teh. note de curs 8 2014-2015 semestrul 1 1 vladac-uvab.webnode.ro

C.Teh. note de curs 8 2014-2015 semestrul 1

1

vladac-uvab.webnode.ro

Metode de stimulare a creativita t ii

Metodele analitice ale creativităţii

Metodele listelor

Metoda matricilor

Metodele morfologice

Analiza valorii

Metodele imaginative ale creativităţii

Brainstorming-ul

Sinectica

Frisco

6 – 3 – 5

Delphi

Philips 6 – 6

Lotus

Jigsaw

Mind-mapping

1.2. Metoda matricilor

Aceasta tehnica consta in cercetarea interactiunilor sau a corelatiilor posibile intre

obiecte, procese, fenomene, activitati, etc. luate doua cate doua, luate din una sau doua

liste (multimi) de elemente omogene care se introduc in tabele de tip matrice.

Combinatiile dintre elementele unei liste (A, B, C, D) furnizeaza o matrice patratica, la

care numarul de linii si coloane este egal cu numarul elementelor listei:

A B C D A B C D

Combinatiile dintre elementele a doua liste diferite – (A, B, C, D) si (t, u, v, x, y, z) –

furnizeaza o matrice dreptunghiulara, la care numarul de linii este egal cu numarul de

elemente ale primei liste, iar numarul de coloane este egal cu numarul elementelor celei

de-a doua liste:

t u v x y z A B C D

Aplicaţii:

→ Conceperea de obiecte noi (produse, aparate, componente);

→ Rationalizari de procese, activitati, materiale;

→ Descoperirea sau evidentierea de legaturi intre fenomene sau caracteristici

diferite;


2


→ Rezolvarea de probleme diverse, caz in care matricea este utilizata ca procedeu

de ordonare a informatiilor.

Etape de aplicare:

Alcatuirea listei (listelor) de elemente si construirea matricei in functie de

obiectivul urmarit;

Analizarea matricei obtinute:

Identificarea combinatiilor deja existente (daca este cazul);

Identificarea combinatiilor incompatibile, nerealizabile, irationale;

Analiza combinatiilor compatibile inca nerealizate;

Identificarea combinatiilor (compatibile) semnificative in raport cu

obiectivul urmarit;

Evaluarea combinatiilor retinute sub aspect tehnic si economic.

- Exemplu de utilizare a metodei matricilor la care se fac combinatii intre elementele aceleiasi liste. Combinatiile compatibile sunt

marcate cu , iar combinatiile compatibile noi, cu posibilitati de realizare, sunt marcate cu . Combinatiile incompatibile sunt

marcate cu , iar cela care au fost realizate deja sau care sunt irationale au fost nemarcate. Matricea de mai jos reprezinta

conceperea de aparate electrocasnice noi prin combinarea a doua aparate existente:

APARATE Radio Televizor CD player DVD player DVD recorder Ceas Veioza Termometru Aeroterma

Radio

Televizor

CD player DVD player

DVD recorder Ceas

Veioza

Termometru

Aeroterma

- Exemplu de utilizare a metodei matricilor la care se fac combinatii intre elementele a doua liste. Marcajele sunt conform legendei

de la exemplul precedent. Matricea de mai jos reprezinta analiza colectivului unei companii producatoare de componente

electronice privind utilizarea deseurilor rezultate din productia curenta, pentru fabricarea unor produse.

Produse

Deseuri

Conductor pentru

cc HC2400

Conductor motoare HMPM

Conductor tuburi

florescente

Conductor startere HS7101

Conductor echipamente auto HS6500

Conductor impulsuri

HPI

Conductor protectie

diode redresor

Tranzistori cu Si

Margini hartie

condensator

Margini folie polipropilen

Margini folie aluminiu

Margine hartie

metalizata

Capete sarma AL φ0.45

Pulbere Zn Margine folie

poliester

Distantiere din

polipropilen

Tuburi de AL de diferite dimensiuni


3


1.3. Metode morfologice

1.3.1. Bazele combinatorice ale inventicii

Pentru elaborarea si utilizarea eficienta a metodelor si tehnicilor logice-deductive in

creatie este necesara cunoasterea unui minim de notiuni de combinatorica, in categoria

carora intra aranjamentele, combinarile, permutarile, grafurile si retelele finite.

Daca O1, O2, ... On reprezinta n obiecte ale gandirii, atribute ale obiectui creatiei, solutii

pentru realizarea unui anumit atribut sau solutii constructiv-functionale, etc. si se

doreste dispunerea acestora in p casute (p < n), fara repetitie, atunci avem de-a face cu

aranjamente de n obiecte luate cate p fara repetitie:

1 2 3 4 p

O2 O5 O1 O3 On

𝐴𝑛𝑝

= 𝑛(𝑛 − 1) … (𝑛 − 𝑝 + 1) =𝑛!

(𝑛 − 𝑝)!

Daca nu se tine seama de ordinea de dispunere a obiectelor in casute, se abtin atunci

combinari de n obiecte luate cate p, fara repetitie:

𝐶𝑛𝑝

=𝐴𝑛

𝑝

𝑝!=

𝑛!

(𝑛 − 𝑝)𝑝!

Un caz particular, mai rar intalnit in inventica, este reprezentat de permutari de n

obiecte sau altfel spus aranjamente de n obiecte luate cate n:

𝑃𝑛 = 𝐴𝑛𝑛 = 𝑛(𝑛 − 1)(𝑛 − 2)(𝑛 − 3) … (𝑛 − 𝑛 + 1) = 𝑛!

Intrucat in combinatorica inventiva exista, de regula, mai multe criterii, atribute, puncte

de vedere, legate de clasificarea solutiilor A ... X, se pune adesea problema combinarii a X

elemente cu cate unul din fiecare element din fiecare grupa de criterii:

𝐴 = [𝐴1, 𝐴2, … , 𝐴𝛼]; 𝐵 = [𝐵1, 𝐵2, … , 𝐵𝛽]; … 𝑋 = [𝑋1, 𝑋2, … , 𝑋𝜔]

numarul de combinatii posibile devenind:

𝑁 = 𝛼 ∙ 𝛽 ∙ 𝛾 ∙ … ∙ 𝜔

Daca se considera o structura Σ compusa din combinatii de componente Ai, Bi, ... , Xi ce

fac parte din anasambluri de elemente omogene A = [A1, A2, ... , Aα]; B = [B1, B2, ... , Bβ]; ... X

= [X1, X2, ... , Xω], atunci A, B, ... , X poarta denumirea de ansambluri formatoare, iar

structura Σ = [A, B, ... , X] poarta numele de morfologie.


4


Combinarile de cate un element din fiecare ansamblu formator, reprezentate prin

grupurile de atribute AB...X, in ordinea ansamblurilor formatoare, poarta numele de

produs morfologic, iar cercetarea acestuia este analiza morfologică.

1.3.2. Analiza morfologică prin matrici

O reprezentare globala sugestiva a produsului formator din doua, trei ansambluri

formatoare o poate constitui matricea (nu cu sensul matematic ci cu sens grafic) plana

sau spatiala a ansamblurilor.

In acest sens, pentru doua ansambluri formatoare:

𝐴 = [𝐴1, 𝐴2, 𝐴3]; 𝐵 = [𝐵1, 𝐵2, 𝐵3, 𝐵4, 𝐵5]

se poate construi urmatoarea matrice plana:

B1 B2 B3 B4 B5

A1 A1 B1 A1 B2 A1 B3 A1 B4 A1 B5

A2 A2 B1 A2 B2 A2 B3 A2 B4 A2 B5

A3 A3 B1 A3 B2 A3 B3 A3 B4 A3 B5

Fiecare compartiment din cele 5 x 3 = 15 combinatii posibile, reprezinta o combinatie de

doua litere nerepetabile ce reprezinta la randul lor diferite atribute ale obiectui creatiei,

solutii pentru realizarea unui anumit atribut sau solutii constructiv-functionale, etc.

In cazul a trei ansambluri formatoare:

𝐴 = [𝐴1, 𝐴2, 𝐴3, 𝐴4]; 𝐵 = [𝐵1, 𝐵2, 𝐵3, 𝐵4, 𝐵5]; 𝐶 = [𝐶1, 𝐶2, 𝐶3, 𝐶4]

se poate construi matricea spatiala de mai jos, sub forma unui paralelipiped, in care

fiecare solutie de combinare a celor trei litere este reprezintata de unul din cele 4 x 5 x 4

= 80 cuburi.

- Exemplu pentru elaborarea matricei morfologice spatiale a ideilor pentru o freza frontala armata. Astfel, trebuie precizate in

prealabil, principalele trei criterii de clasificare. Pentru o prima matrice spatiala se stabilesc urmatoarele criterii de clasificare:

→ Ansamblul formator B – dupa modul de restabilire a calitatilor aschietoare (dupa uzura):


5


B.1 Ascutirea dinte cu dinte;

B.2 Utilizarea placutelor schimbabile nerecuperabile;

B.3 Ascutirea continua (detalonarea dupa arce de cerc);

→ Ansamblul formator C – dupa modul de pozitionare-fixare a placutei

pe corpul frezei:

C.1 Brazarea directa pe corpul frezei;

C.2 Brazarea pe dinte demontabil fix;

C.3 Fixarea mecanica pe corpul frezei;

C.4 Fixarea mecanica pe dinte demontabil fix;

C.5 Brazarea pe dinte demontabil-orientabil;

C.6 Fixarea mecanica pe dinte demontabil-orientabil;

→ Ansamblul formator D – dupa modalitatea constructiv-functionala a

pozitionarii-fixarii placutei:

D.1 Brazarea in locas deschis;

D.2 Brazarea in locas seminchis;

D.3 Brazarea in locas inchis;

D.4 Prin pana radiala si surub normal;

D.5 Prin pana radiala si surub diferential;

D.6 Prin pana inversa si surub;

D.7 Prin pana U inversa, elastica si surub (Walter);

D.8 Prin brida si surub;

D.9 Prin pana cilindrica tesita si surub;

D.10 Prin surub-pana conica, monobloc;

D.11 Prin dinte randalinat posterior-simplu inclinat;

D.12 Prin dinte randalinat posterior-dublu inclinat;

D.13 Prin surub central-placuta gaurita;

D.14 Pe coada conica cu piulita-surub;

D.15 Pe coada conica cu locas elasticizat.

Matricea spatiala realizata cuprinde 3 x 6 x 15 = 270 combinatii posibile, dintre care, unele sunt deja cunoscute, iar altele

necunoscute. Dintre acestea din urma, unele sunt absurde din punct de vedere tehnic, dar unele pot fi concretizate cu avantaj e

substantiale in raport cu nivelul tehnic actual. Concretizarea constructiv-functionala a solutiilor viabile pot reprezenta noi inventii,

dintre care unele pot deveni deosebit de eficiente.

1.3.3. Analiza morfologică secvenţial-selectivă

Reducerea numarului de solutii retinute pentru creatie se poate realiza eficient nu

numai prin eliminarea finala a solutiilor incompatibile, ca in metoda precedenta, ci si

prin selectarea secventiala a solutiilor valoroase.

Intr-o morfologie constituita din ansamblurile formatoare A ... E se analizeaza mai intai

biasamblarile AB, dintre care se selectioneaza cateva (compatibile si interesante).

Acestea formeaza impreuna cu ansamblul formator C, un numar limitat de triasamblari,

din randul carora se selecteaza, de asemenea, un numar limitat de solutii. Impreuna cu

ansamblul formator D, solutiile obtinute anterior se asambleaza urmand logica deja

amintita. In final se vor retine doar cateva E-asamblari demne de aprofundat si

concretizat constructiv-functional.

Avem urmatoarea morfologie: Σ = [A, B, C, D, E] constituita din ansamblurile formatoare

de mai jos:

𝐴 = [𝐴1, 𝐴2, 𝐴3, 𝐴4];

𝐵 = [𝐵1, 𝐵2, 𝐵3, 𝐵4, 𝐵5];


6


𝐶 = [𝐶1, 𝐶2, 𝐶3, 𝐶4];

𝐷 = [𝐷1, 𝐷2, 𝐷3];

𝐸 = [𝐸1, 𝐸2, 𝐸3, 𝐸4]

Analizand biasamblarile din matricea AB, s-au retinut ca fiind valoroase, urmatoarele

produsele morfologice: A1B5, A2B3, A2B4, A3B1, A4B2. Avand aceste produse se poate forma

o a doua matrice cu ansamblul formator C.

B1 B2 B3 B4 B5

A1 x x x x A1B5 A2 x x A2B3 A2B4 x A3 A3B1 x x x x A4 x A4B2 x x x

C1 C2 C3 C4

A1B5 x x A1B5C3 x A2B3 x A2B3C2 x x A2B4 x x x A2B4C4 A3B1 A3B1C1 x x x A4B2 x x A4B2C3 x

Din matricea restransa ABC se extrag de asemenea solutiile interesante, reprezentate de

triasamblarile A1B5C3, A2B3C2, A2B4C4, A3B1C1, A4B2C3, cu care, impreuna cu ansamblul

formator D, se constituie o a treia matrice plana restransa.

Ansamblarile selectate in aceasta faza sunt: A1B5C3D1, A1B5C3D3, A2B3C2D2, A2B4C4D3,

A3B1C1D2, A4B2C3D1, A4B2C3D3. Impreuna cu ansamblul formator E, se constituie o a patra

(ultima) matrice plana restransa.

D1 D2 D3

A1B5C3 A1B5C3D1 x A1B5C3D3

A2B3C2 x A2B3C2D2 x A2B4C4 x x A2B4C4D3

A3B1C1 x A3B1C1D2 x A4B2C3 A4B2C3D1 x A4B2C3D3

E1 E2 E3 E4

A1B5C3D1 x x x A1B5C3D1E4

A1B5C3D3 x A1B5C3D3E2 A1B5C3D3E3 x A2B3C2D2 x x A2B3C2D2E3 x A2B4C4D3 x A2B4C4D3E2 A2B4C4D3E3 x A3B1C1D2 x x A3B1C1D2E3 x A4B2C3D1 x x x A4B2C3D1E4

A4B2C3D3 x A4B2C3D3E2 A4B2C3D3E3 x

Cele zece asamblari retinute vor constitui o baza de lansare si concretizare a unor noi

solutii constructiv-functionale viabile.

- Exemplu de utilizare a analizei morfologice secvential-selectiva corespunzatoare conceperii unei masini de incalzit prin inductie.

Astfel, trebuie precizate in prealabil, principalele componente cu atributele corespunzatoare pentru a se construi morfologia Σ = [A,

B, C, D, E, F, G, H]:

A → Conversia energiei electrice in energie termica:

A1 – inductor cu un singur post

A2 – inductor cu doua posturi

A3 – inductor cu trei posturi

A4 – inductor cu patru posturi

B → Sustinerea piesei in timpul incalzirii:

B1 – dispozitiv basculant

B2 – dispozitiv cu masa rotativa

C → Alimentarea masinii cu piese:

C1 – manual

C2 – automat, prin rulare pe jgheab

C3 – automat, cu mana mecanica

D → Transferul piesei la postul urmator:

D1 – automat, prin rulare pe jgheab

D2 – automat, cu mana mecanica

E → Racirea inductorului:

E1 – cu apa dedurizata

E2 – cu ulei de transformator

F → Introducerea si degajarea piesei din inductor:

F1 – inductor fix si piesa mobila

F2 – inductor mobil si piesa fixa

F3 – inductor mobil si piesa mobila

G → Actionarea piesei in inductor:

G1 – fara actionare (piesa fixa)

G2 – prin miscarea de rotatie


7


H → Actionarea cinematica a masinii:

H1 – mecanica

H2 – hidraulica

H3 – pneumatica

H4 – mecano-pneumatica

Numarul total de combinatii Nc = 4 x 2 x 3 x 2 x 2 x 3 x 2 x 4 = 2304

In prima faza sunt realizate combinatiile solutiilor de realizare ale componentelor A si B. Combinatiile A1B1,

A1B2 si A2B2 conduc la o productivitate prea mica, iar A3B1, A4B1 si A4B2 conduc la consum prea mare de

energie electrica. Se retin combinatiile marcate cu „x” care se vor combina mai departe cu atributele

componentei C.

Prin analiza tehnica se constata: combinatia A2B1C1 conduce la o manevrare dificila, iar A2B1C3 si A3B2C2 sunt

combinatii incompatibile. Se retin combinatiile A2B1C2, A3B2C1 si A3B2C3 care se vor combina cu solutiile

componentei D.

Se identifica faptul ca C2–D2, C1–D1 si C3–D1 sunt combinatii incompatibile, asadar se retin combinatiile

A2B1C2D1, A3B2C1D2 si A3B2C3D2 care se vor combina in continuare cu solutiile componentei E.

Se retin numai combinatiile cu E1, deoarece alimentarea cu apa dedurizata este cea

mai ieftina si rezolvata la alte utilaje. Combinatiile retinute se vor combina cu

atributele componentei F.

Prin analiza tehnica se constata: combinatiile A3B2C1D2E1F1, A3B2C3D2E1F1 si

combinatiile cu F3 sunt foarte dificil de realizat. Combinatiile retinute se vor combina cu atributele

din componenta G.

Combinatiile A2B1C2D1E1F1G2 si A2B1C2D2E1F2G2 sunt incompatibile din cauza lui B1 si G2. Combinatiile

retinute se vor combina cu solutiile date de componenta H. Casutele nemarcate reprezinta combinatii

foarte dificil de realizat tehnologic. De retin in final 16 combinatii care satisfac individual cerintele

temei de proiectare.

1.3.4. Analiza morfologică prin enumerare ordonată

Din multitudinea metodelor de enumerare ordonata a tuturor asamblurilor, fara omisii

sau repetitii, este recomandata metoda lexicografica, in conformitate cu care,

asamblarile se ordoneaza crescator in functie de suma indicilor elementelor

componente.

Astfel, se considera urmatoarele ansambluri formatoare:

𝐴 = [𝐴1, 𝐴2, 𝐴3]; 𝐵 = [𝐵1, 𝐵2, 𝐵3, 𝐵4]; 𝐶 = [𝐶1, 𝐶2]

Se formeaza in ordine crescatoare, triasamblarile cu suma minima 3 (corespunzatoare

valorilor minime a celor trei elemente – 1), pana la maximum 9 (corespunzatoare

valorilor maxime a celor trei elemente – 3, 4, 2). Ordinea triasamblarilor poate fi

reprezentata tabelar sau grafic, unde cele 3 x 4 x 2 = 24 solutii posibile se pot transpune

intr-o retea vectoriala.


8


nivel suma ansambluri formatoare

1 3 A1B1C1 2 4 A1B1C2 A1B2C1 A2B1C1 3 5 A1B2C2 A1B3C1 A2B1C2 A2B2C1 A3B1C1 4 6 A1B3C2 A1B4C1 A2B2C2 A2B3C1 A3B1C2 A3B2C1 5 7 A1B4C2 A2B3C2 A2B4C1 A3B2C2 A3B3C1 6 8 A2B4C2 A3B3C2 A3B4C1 7 9 A3B4C2

Aceasta metoda permite evidentierea si reprezentarea tuturor celor n asamblari ale

morfologiei Σ = [A, B, C, ... ], daca numarul de asambluri formatoare si de elemente in

cadrul asamblarilor este redus (<5). In caz contrar, chiar prin listarea pe calculator, lista

este greu de urmarit si – cu atat mai mult – de folosit ca potentiator in creatia tehnica.

- Exemplu de utilizare a analizei morfologice prin enumerare ordonata corespunzatoare conceperii unei lampi multifunctionale

pentru autovehicule. Astfel, trebuie precizate in prealabil, principalele componente cu atributele corespunzatoare pentru a se

construi morfologia Σ = [A, B, C, D]:

A → Dispersor:

A1 – din polimetacrilat de metil prin injectie

A2 – din policarbonat prin injectie

B → Corp:

B1 – din otel prin ambutisare

B2 – din ABS prin injectie

B3 – din policarbonat prin injectie

C → Garnitura de etansare:

C1 – din cauciuc

C2 – din PVC plastifiat

D → Dulie:

D1 – cartus din otel, contact cu lamela

D2 – cartus din ABS prin injectie

D3 – cartus din policarbonat prin injectie

Numarul total de combinatii Nc = 2 x 3 x 2 x 3 = 36

Se construieste un tabel de enumerare ordonata dupa suma indicilor componentelor. Suma indicilor este minim 4, corespunzatoare

valorilor minime din cele patru ansambluri formatoare., si maxim 10, corespunzatoare valorilor maxime din cele patru ansambluri

formatoare.

In urma analizei combinatiilor date de tabel s-au gasit:

6 variante existente, marcate prin incadrarea acestora intr-un dreptunghi;

8 variante incompatibile, continand B2D3 sau B3D2 (u se pot asocia componente din ABS si policarbonat). Aceste

combinatii au fost marcate prin taierea cu o linie inclinata;

5 variante noi retinute, marcate prin incercuirea intr-o elipsa.


9


1.3.5. Analiza morfologică prin secvente de submorfologii

In conditiile unor valori foarte mari ale numarului total de combinatii, se procedeaza la

simplificarea ansamblurilor morfologice prin formarea de submorfologii caracterizate

de principii mai importante sau guvernate de tehnici comune de fabricatie, etc. Astfel,

fiecare submorfologie este analizata printr-un procedeu descris anterior (analiza prin

enumerare ordonata, analiza secvential-selectiva, sau analiza prin matrici

plane/spatiale). In general, fiecare submorfologie are un numar mult mai mic de

combinatii comparativ cu morfologia generata initial.

- Exemplu de utilizare a analizei morfologice prin secvente de submorfologii corespunzatoare conceperii unui rulou compactor pe

pneuri. Astfel, trebuie precizate in prealabil, principalele componente cu atributele corespunzatoare pentru a se construi morfologia

Σ = [A, B, C, D, E, F, G]:

A → Sasiu asamblat

A1 – constructie chesonata, compartiment lest si

rezervor de apa central;

A2 – idem, fara rezervor de apa central;

A3 – constructie metalica, pereti din material

plastic;

A4 – idem, pereti din prefabricate;

A5 – idem, cadru din profile si platforma pentru

lest

B → Cinematica de deplasare

B1 – cuplaj elastic, as cardanic, cutie de viteze;

B2 – convertor cuplu, articulatie cardanica, cutie

de viteze;

B3 – cuplaj hidraulic, ax cardanic, cutie de viteze;

B4 – cuplaj electric, ax cardanic, cutie de viteze;

B5 – cuplaj pneumatic, ax cardanic, cutie de viteze;

B6 – pompa hidraulica cu debit variabil

C → Sistem umflare pneuri

C1 – compresor auto cu manometru dublu pe

pupitru;

C2 – compresor auto cu reglare de presiune;

D → Cabina compactor

D1 – metalica cu geamuri si usi;

D2 – schelet de rezistenta cu pereti din prelata

pliabila;

D3 – schelet de rezistenta cu pereti din panza

cauciucata;

E → Suspensie roti

E1 – oscilanta;

E2 – isostatica;

F → Mecanismul de directie

F1 – directie clasica;

F2 – directie prin soc telecomandat;

F3 – directie prin distribuitoare cu doua manete;

G → Instalatie stropire cu apa

G1 – rezervor central cu presurizare;

G2 – rezervoare exterioare si cadere libera;

Numarul total de combinatii: Nc = 5 x 6 x 2 x 3 x 2 x 3 x 2 = 2160


10


Se vor forma doua submorfologii:

→ Submorfologia care include componentele ce determina arhitectura utilajului si subansambluri de baza: A, B , D;

→ Submorfologia care contine subansambluri complementare: C, E, F, G

Se realizeaza separarea pe submorfologii:

Submorfologii Componente Nr.atribute Nr.combinatii Specificatie A Sasiu asamblat 5

90 Subansamblurile de baza care determina arhitectura generala si principalele functii ale acestuia: presiune pe sol, deplasare, comanda.

B Cinematica de

deplasare 6

D Cabina

compactor 3

C Sistem umflare

pneuri 2

24 Subansambluri complemantare admitand, in principiu, solutii independente de subansamblurile de baza.

E Suspensie roti 2

F Mecanismul de

directie 3

G Instalatie

stropire cu apa 2

Se procedeaza la analiza fiecarei submorfologii printr-un procedeu descris anterior – de exemplu, analiza prin enumerare ordonata.

Combinatiile retinute, dupa o analiza separata a fiecarei submorfologii, sunt:

A2B3D1

Submorfologia ABC A4B2D2 A4B5D2 A4B6D2

C1E1F1G2 Submorfologia CEFG

C1E2F1G2

Astfel, reiese faptul ca prin asociere, 4 x 2 = 8 combinatii complete ABCDEFG sunt retinute. Se observa ca este foarte mare diferenta

intre cele 2160 de combinatii initiale si cele 8 combinatii rezultate in urma analizei morfologice prin secvente de submorfologii.

1.4. Analiza valorii

Metoda il are ca autor pe americanul L.D.Miles si a aparut in perioada celui de al II-lea

razboi mondial, cand lipsa unor materiale strategice cerute in cantitati mari pentru

productia de armament, a facut ca tot mai multi producatori din SUA sa se preocupe de

gasirea unor inlocuitori. Pentru mentinerea conditiilor de functionare a fost necesar ca

producele, la care s-au utilizat inlocuitori, sa fie reproiectate.

Dupa terminarea razboiului cand dificultatile de aprovizionare cu materiale deficitare

au fost diminuate considerabil s-a constatat ca la unele produse, revenirea la proiectele

originale nu se justifica, deoarece noile produse functionau la fel de bine si, in plus, erau

si mai ieftine.

Astfel, s-a stabilit un model de analiza functionala si sistemica a produselor, in vederea

reducerii costurilor prin eliminarea cheltuielilor care nu contribuie la functionalitatea

produsului. Aceasta metoda s-a numit analiza valorii – atunci cand se aplica la un

produs existent, ingineria valorii – atunci cand se aplica in faza de conceptie a unui

produs nou.

Metoda analizei valorii permite reducerea costurilor inutile sau disproportionate ale

unor parti de produse fata de aporturile de calitate pe care partile respective il aduc.

Prin utilizarea acestei metode se determina cresterea calitatii produselor, optimizarea

marimii si importantei proprietatilor esentiale sau ale functiilor.


11


Aceasta metoda are ca obiectiv fundamental stabilirea unui raport maxim intre valoarea

de intrebuintare a unui produs si costurile de productie pe care le genereaza. Se

deosebeste fundamental de cele clasice folosite si in prezent la reducerea costurilor

pentru ca realizeaza o legatura directa intre:

Functiile unui produs si costurile necesare realizarii lui;

Nivelul acestor functii si al costurilor trebuie sa fie un raport direct proportional.

Spre deosebire de metodele clasice care imbunatatesc ceea ce exista, analiza valorii

concepe sau reconcepe produsul in functie de necesitati si urmeaza realizarea unei

functii ignorand solutia actuala.

Metoda analizei valorii are urmatoarele principii:

Analiza functionala;

Dubla dimensionare a functiilor;

Maximizarea raportului dintre valoarea de intrebuintare si cost;

Abordarea sistemica a valorii de intrebuintare.

Conform primului principiu, conceptia constructiva a unui produs este rezultatul

solutiilor adoptate pentru materializarea fiecareia dintre functiile sale, in parte. De

aceea, in gasirea solutiilor constructive ale produselor trebuie plecat de la

nomenclatorul de functii intocmit in prealabil.

Fiecare functie trebuie conceputa separat, obtinandu-se materializarea ei, apoi functiile

sunt asamblate prin insasi asamblarea corpurilor fizice respective, care le permite

materializarea ca atare.

Al doilea principiu sustine ca functiile unui produs au doua dimensiuni: o dimensiune

tehnica, exprimata printr-o anumita unitate de masura; o functie economica, exprimata

prin cost. Costul functiei nu se raporteaza la un corp fizic, ci la o anumita insusire a

produsului, care este masurabila. Costul total al produsului va fi dat de suma costurilor

functiilor.

Prin al treilea principiu realizarea competitivitatii maxime este necesar ca produsul sa

aiba o valoare de intrebuinatare cat mai mare si o valoare de schimb cat mai mica, deci

sa fie fabricat cu costuri reduse. De cele mai multe ori, costurile functiilor nu sunt

proportionale cu contributia acestora la valoarea de intrebuintare generala a

produsului.

Astfel apare necesitatea stabilirii unui raport optim intre functiile produsului si

costurile necesare realizarii lor, in sensul maximizarii acestuia.

Conform principiului patru, obiectul de studiu este constituit in primul rand de produs.

Deoarece analiza valorii nu se ocupa decat de valori de intrebuintare care corespund


12


nevoii sociale, rezulta ca parti din produs nu pot constitui obiect de studiu pentru

aceasta, reperul existand ca unitate numai in cadrul produsului, ca element componant

al lui, dar izolat, individualizat, el nu raspunde unei nevoi sociale.

Documents

Metode de stimulare a creativita t ii - files.vladac-uvab ...files.vladac-uvab.webnode.ro/200000173-22c2d24b0f/curs 8 CTeh.pdf · C.Teh. note de curs 8 2014-2015 semestrul 1 1 vladac-uvab.webnode.ro