Metodologia de elaborare si cadrul continut al documentatiilor de amenajare a teritoriului 9 11 2009

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OM nr. … /2009

METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CADRUL CONŢINUT

AL DOCUMENTAŢIILOR DE AMENAJARE A TERITORIULUI

1


CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………pag. 4

Structura şi obiectivele metodologiei ………………………………………pag. 5

Capitolul I ……………………………………………………….……..…...pag. 7Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului

Capitolul II …………………………………………………………………pag. 9Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Capitolul III ………………………………………………………………..pag. 10Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Capitolul IV ………………………………………………………………..pag. 12Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Capitolul V ………………………………………………………………...pag. 15Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare şi definitivare a documentaţiilor

Capitolul VI ………………………………………………………………..pag. 16Redactarea finală, însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor

Capitolul VII ……………………………………………………..pag. 16Proceduri de modificare şi/sau actualizare

Capitolul VIII ……………………………………………………………...pag. 17Relaţia cu documentaţiile de urbanism

Capitolul IX. ……………………………………………………………….pag. 18Conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Secţiunea 1. ………………………………………………………………...pag. 18Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN

Secţiunea a –2 –a..……………………………………………………….....pag. 20Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ

Secţiunea a 3-a ……………………………………………………………pag. 31Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ

2


Anexa nr. 1…………………………………………………………………pag. 42Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european

Anexa nr. 2 …………………………………………………………………pag. 46Conţinutul, caracterul şi principale etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului, pe categorii

Anexa nr. 3………………………………………………………………….pag. 49Indicatori de analiza si evaluare în documentaţiile de amenajare a teritoriului

Anexa nr. 4 …………………………………………………………………pag. 80Bilanţ teritorial

Anexa nr. 5 …………………………………………………………………pag. 81Semne convenţionale

Anexa nr. 6 …………………………………………………………………pag. 87Categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului

Anexa nr. 7 ……………………………………………………………… pag. 89Lista instituţiilor emitente de avize şi acorduri

Anexa nr. 8 ………………………………………………………………...pag. 100Lista principalelor acte normative în vigoare şi cu incidenţă în domeniul amenajării teritoriului

Anexa nr. 9 …………………………………………………………………pag. 108Relaţiile dintre documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism

Anexa nr. 10 ………………………………………………………………..pag. 109Definirea termenilor utilizaţi în metodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului

3


INTRODUCERE

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului denumită în continuare Metodologie face parte dintr-un set de reglementări menite să asigure înţelegerea şi aplicarea corectă a Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare.

Metodologia are ca obiectiv de bază formularea unui cadru metodologic unitar pentru conţinutul documentaţiilor de amenajare a teritoriului prevăzute prin Legea nr.350/2001 şi se adresează atât elaboratorilor şi beneficiarilor acestor documentaţii, cât şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în avizare sau aprobare.

Metodologia este întocmită în temeiul art. 56 alin.2 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare.

La structurarea prezentei Metodologii au fost avute în vedere următoarele principii de bază:

1. Principiul integrării ierarhice a planurilor de amenajare a teritoriului în planurile statutare elaborate la nivel naţional;

2. Principiul amenajării teritoriului orientat către rezolvarea unor probleme specifice, la diferitele niveluri teritoriale, în contextul eficienţei, echităţii, transparenţei şi implicării comunităţilor în luarea deciziilor.

Definirea conţinutului-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului, fundamentată pe prevederile Legii 350/2001, s-a realizat în conformitate cu practica internaţională şi cu documentele europene în domeniu elaborate de Consiliul Europei şi Comisia Europeană.

De asemenea, Metodologia valorifică experienţa dobândită de specialiştii români în elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Pentru ca acest instrument metodologic să-şi poată atinge în întregime obiectivul propus, sunt evidenţiate etapele principale care trebuie parcurse în procesul de elaborare a documentaţiilor, de la fazele pregătitoare, de iniţiere şi documentare, la cele de prezentare, avizare şi aprobare de către forurile competente.

In acest scop, Metodologia este structurată pe capitole şi secţiuni. Capitolele Metodologiei sunt susţinute de anexe, care contribuie la explicitarea şi

asigurarea cadrului unitar pentru elaborarea documentaţiilor şi facilitează operaţionalizarea acestuia.

Totodată, Metodologia conţine un set de indicatori pentru evaluarea stadiului actual de dezvoltare a teritoriilor şi evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor.

Unitatea cadrului metodologic necesar parcurgerii etapelor principale ale procesului de elaborare, avizare şi aprobare este asigurată şi prin:

Definirea conţinutului succint al fiecărei categorii de documentaţie în conformitate cu cerinţele precizate prin Lege;

Definirea domeniilor de referinţă, denumite domenii-ţintă şi a componentelor lor; Stabilirea tipurilor de planşe (planuri) obligatorii şi a conţinutului acestora; Stabilirea modului de prezentare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului; Includerea, ca părţi componente ale domeniilor ţintă, a tematicilor legate de cerinţele de

integrare a României în spaţiul Uniunii Europene, precum: peisajul, zone expuse la riscuri tehnologice, activitatea de cercetare-dezvoltare, calitatea resurselor umane, locuirea secundară, cooperarea transfrontalieră, cooperarea în cadrul zonelor metropolitane şi altele;

Includerea elementelor care să asigure integrarea teritoriilor analizate într-un context mai larg;

4


Prezentarea succintă a surselor de documentare, a regulilor generale pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor;

Stabilirea setului de indicatori de analiză şi evaluare, care să permită – după caz – agregarea informaţiilor la diferite nivele.

Prezenta Metodologie a fost aprobată prin Ordinul nr. …/2009 semnat de Ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei, Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, Ministrul administraţiei şi internelor, Ministrul mediului, Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional, Ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Notă: În cuprinsul prezentei Metodologii, Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare este menţionată ca Lege. Celelalte acte normative la care se fac referiri sunt specificate cu numărul şi titlul lor

STRUCTURA ŞI OBIECTIVELE METODOLOGIEI

Obiectivul de bază al prezentei metodologii este formularea unui cadru metodologic unitar de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului, la diferite nivele teritoriale, în concordanţă cu Legea şi cu principiile şi orientările documentelor europene în domeniu prezentate în Anexa nr. 1 - Documente europene pentru amenajarea teritoriului.

Metodologia se bazează pe conceptul dezvoltării durabile care implică: O viziune de perspectivă, pentru un orizont de cel puţin 10 ani; O viziune într-un teritoriu mai larg, situat în context naţional, regional şi european, după

caz; O abordare globală, care include dimensiunile economică, socială, culturală şi de mediu

ale dezvoltării; Abordarea dezagregată a acestor aspecte; Preocuparea de a dezvolta teritoriul, însoţită de grija de a conserva resursele existente şi

pentru generaţiile viitoare.Metodologia este structurată în două părţi, după cum urmează:

Partea I: Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului.Cap.I. Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului stabilite prin Legea 350/2001.Cap.II. Iniţierea şi finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriuluiCap.III. Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriuluiCap.IV. Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriuluiCap.V. Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare a documentaţiilorCap.VI. Redactarea finală, însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor Cap.VII. Proceduri de modificare şi/sau actualizareCap. VIII. Relaţia cu documentaţiile de urbanismCap.IX. Conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi modul de prezentare: Secţiunea 1-a Planul de amenajare a teritoriului naţional - PATNSecţiunea a 2-a Planul de amenajare a teritoriului judeţean - PATJSecţiunea a 3-a Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ, care cuprinde:Secţiunea 3.1. Planul de amenajare a teritoriului zonal regional - PATZRSecţiunea 3.2. Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean - PATZIJSecţiunea 3.3. Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc sau intercomunal – PATZIO, PATZIC

5


Partea a II-a: ANEXE :Anexa nr. 1 Documente europene pentru amenajarea teritoriuluiAnexa nr. 2 Conţinutul, caracterul şi principalele etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului, pe categoriiAnexa nr. 3 Indicatori de analiză şi evaluareAnexa nr. 4 Bilanţ teritorialAnexa nr. 5 Culori şi semne convenţionale pentru elaborarea planşelorAnexa nr. 6 Competenţe de avizare şi aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriuluiAnexa nr. 7 Lista instituţiilor emitente de avize şi acorduri necesare pentru aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriuluiAnexa nr. 8 Lista principalelor acte normative în vigoare în domeniul amenajării teritoriului Anexa nr. 9 Glosar de termeni

In cadrul metodologiei se face o prezentare completă a conţinutului-cadru al Planului de amenajare a teritoriului judeţean PATJ, ca unitate administrativ-teritorială de bază conform Constituţiei. Acesta constituie cadrul de referinţă pentru celelalte categorii de documentaţii de amenajare a teritoriilor zonale – regionale, interjudeţene, frontaliere, interorăşenesti, intercomunale, metropolitane şi periurbane.

In vederea evitării redundanţei, pentru acestea din urmă sunt prezentate numai aspectele care ţin de componenţa şi particularităţile lor teritoriale, precum şi de problematica specifică pentru care se elaborează.

6


Capitolul I.

Domeniul de activitate şi categorii de documentaţii de amenajare a teritoriului.

Art. 1 - Domeniul de activitate(1) In România cadrul legal de desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului îl

constituie Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare.

Legea stabileşte că activitatea de amenajare a teritoriului se adresează întregului teritoriu naţional, şi este o activitate obligatorie, continuă şi de perspectivă. Impreună cu activitatea de urbanism, contribuie, printr-un ansamblu de activităţi complexe, la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale (art.2 din Lege).

Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie globală, funcţională, prospectivă şi democratică şi se exercită pe întregul teritoriu al României , pe baza principiilor ierarhizării, coeziunii economico-sociale şi integrării spaţiale la nivel naţional, regional şi judeţean (art.3 şi 8 din Lege). Ea reprezintă o activitate operaţională, integratoare şi normativă.

Preocuparea majoră a tuturor acţiunilor de amenajare a teritoriului o constituie omul şi condiţiile sale de viaţă în interacţiune cu mediul înconjurător, realizarea unui cadru de viaţă care să asigure dezvoltarea personalităţii umane într-un mediu organizat la scară umană, în condiţiile dezvoltării durabile a teritoriului şi localităţilor.

Activitatea de amenajare a teritoriului are ca scop fundamental „armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale stabilite la nivel naţional şi local, pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea „ (art 7 din Lege).

(2) Activităţile principale în domeniul amenajării teritoriului constau în transpunerea în teritoriu a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă precum şi în urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate (art.14 din Lege). Sunt considerate activităţi conexe cercetările în domeniul amenajării teritoriului şi studiile de fundamentare, managementul bazei de date şi de documente, elaborarea de strategii şi politici în domeniu, avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului, elaborarea de acte cu caracter normativ, monitorizarea şi controlul transpunerii în fapt a prevederilor din strategii, politici, programe şi operaţiuni de amenajare a teritoriului (art. 15 din Lege)

(3) Realizarea obiectivelor principale ale amenajării teritoriului privind dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane, gestionarea responsabilă a teritoriului şi a resurselor naturale şi protecţia mediului fac obiectul documentaţiilor de amenajare a teritoriului care se concretizează prin planuri, programe şi proiecte.

(4) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diferite nivele de complexitate. Acestea sunt ulterior detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.

(5) Conceptul de amenajare a teritoriului în România şi obiectivele stabilite pentru etapa actuală, sunt racordate la principalele documente europene din acest domeniu şi anume :

7


a) Carta europeană a amenajării teritoriului – document al Consiliului Europei, adoptat la cea de a 6 – a Conferinţă Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului, (CEMAT), care a avut loc la Torremolinos – în 1983;

b) Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene – document al Uniunii Europene, adoptat la Consiliul Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ţările UE – Potsdam – 1999.

c) Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european – document al Consiliului Europei, adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT ) – Hanovra 2000.

d) Agenda Teritorială Europeană document al Uniunii Europene, adoptat la Reuniunea Informală al Miniştrilor Europeni, Responsabili cu Dezvoltarea urbană şi Coeziunea Teritorială – Leipzig – 2007.

Art. 2 - Categorii de documentaţii(1) Documentaţiile de amenajare a teritoriului, conform art.40 din Lege, sunt

următoarele : Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZToate aceste categorii de planuri au caracter director(2) Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN, reprezintă expresia spaţială a

programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi stabileşte liniile directoare ale organizării şi dezvoltării durabile pentru întreg teritoriul ţării.

PATN este compus din secţiuni specializate, care abordează principalele obiective ale dezvoltării economice naţionale în contextul integrării României în Uniunea Europeană cum ar fi protecţia patrimoniului natural şi construit, dezvoltarea spaţială echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor ţării, utilizarea raţională a resurselor de apă, dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi integrarea acesteia în coridoarele de transport europene ş.a.

Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.

(3) Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ, are rolul de a transpune spaţial programul de dezvoltare economico-socială a judeţului, elaborat de către autorităţile judeţene pentru teritoriul pe care îl gestionează.

Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu PATN şi PATZ, cu programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare. Prevederile PATJ devin obligatorii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.

Periodic, la 5 – 10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului, PATJ se actualizează.

(4) Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ are rolul de a realiza concretizarea strategiilor sectoriale şi regionale în teritoriu şi de a contribui la soluţionarea unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi : intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază, comune şi oraşe; interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi; regionale, compuse din mai multe judeţe care sunt asociate în regiuni de dezvoltare conform Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională.

Direcţiile de dezvoltare formulate în PATZ devin obligatorii pentru documentaţiile la nivelul teritorial inferior.

(5) Conţinutul detaliat al categoriilor de documentaţii enunţate este prezentat în Cap.IX, secţiunile 1,2 şi 3.

8

http://www.mdrl.ro/../_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/Agenda_teritoriala.pdf


Art. 3 – Caracterul documentaţiilor de amenajare a teritoriuluiPotrivit Legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter: obligatoriu , activitatea de monitorizare şi evaluare a implementării lor revenind în

sarcina instituţiilor cu atribuţii în domeniu, conform legii; ierarhic, prevederile din documentaţiile de nivel teritorial superior sunt obligatorii

pentru documentaţiile care le detaliază; de planificare strategică, prin integrarea şi corelarea strategiilor sectoriale şi judeţene;

planurile de amenajare a teritoriului trebuie să vizeze dezvoltarea , să formuleze direcţii de dezvoltare pentru perioade bine determinate, să beneficieze de suportul politic şi administrativ al autorităţilor cu rol decizional.

Capitolul II.

Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Art. 4 – Iniţierea documentaţiilor de amenajare a teritoriului(1) Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului aparţine, conform

Legii, colectivităţilor locale, prin autorităţile deliberative şi executive, sau Guvernului, după caz. (2) Iniţierea elaborării Secţiunilor care compun Planul de amenajare a teritoriului

naţional – PATN, revine autorităţii administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului, în colaborare cu alte ministere, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR, se iniţiază de către autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului în colaborare cu autorităţile administraţiei centrale şi locale. PATZR are ca obiect ariile geografice constituite în regiuni de dezvoltare, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România.

(4) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean sau frontalier se iniţiază de consiliile judeţene din două sau mai multe judeţe, prin asociere, interesate în realizarea unor investiţii în comun, precum şi cu unităţi administrativ-teritoriale similare din ţările vecine.

(5) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc sau intercomunal se iniţiază de consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază – municipii, oraşe şi comune – interesate în realizarea, prin asociere, a unor investiţii de interes comun pe teritoriile lor. PATZ interorăşenesc sau intercomunal poate cuprinde teritoriile unor unităţi de bază vecine, situate în acelaşi judeţ sau teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază din judeţe învecinate.

(6) Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan sau periurban se iniţiază de consiliul local al unităţilor administrativ-teritoriale urbane de rangul I sau rangul II după caz cu acceptul tuturor consiliilor locale cuprinse în limita teritoriului stabilit.

(7) Planul de amenajare a teritoriului judeţean - PATJ, se iniţiază de consiliul judeţean. PATJ-ul este documentaţie obligatorie pentru amenajarea şi dezvoltarea judeţului,

Art. 5 – Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului(1) In conformitate cu prevederile legale în vigoare, finanţarea elaborării sau actualizării

documentaţiilor de amenajare a teritoriului, inclusiv a studiilor de specialitate necesare pentru fundamentarea acestora, se face din fondurile prevăzute în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi din bugetul de stat şi din venituri proprii constituite la autoritatea administraţiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului, în baza art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, din prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

(2) Finanţarea elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu caracter deosebit – inclusiv a studiilor de fundamentare a acestora – în cazul unor zone care necesită studii şi

9


cercetări complexe, se poate face şi din fondurile destinate cercetării, dezvoltării regionale şi din alte surse legal constituite din ţară şi/sau străinătate.

(3) Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului, în scopul realizării unor obiective de interes general, consiliile judeţene se pot asocia sau, după caz, pot colabora cu persoane juridice din ţară sau din străinătate.

Capitolul III.

Procedura de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Art. 6. - Principale etape ce trebuie parcurse în procesul de elaborare a documentaţiilor

Procesul de elaborare a documentaţiilor, de la iniţiere până la aprobare, implică parcurgerea succesivă şi parţial concomitentă, a următoarelor etape:

(1) Etapa preliminară de pregătire a elaborării documentaţiilor:a) informarea populaţiei asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei, a scopului şi

obiectivelor acesteia se face prin grija iniţiatorului prin intermediul mass-mediei: publicare pe siteul propriu şi în presă, prezentări la posturi locale de radio şi TV, conferinţe, afişe, interviuri şi alte mijloace;

b) adjudecarea elaborării documentaţiilor se face conform prevederilor legale în vigoare; în cazul finanţării din fonduri publice, se face prin licitaţie publică, cerere de oferte sau negociere cu o singură sursă;

c) desemnarea elaboratorului documentaţiilor care se finanţează din fonduri publice se face, potrivit prevederilor legale în vigoare, de către comisia numită în acest scop de autoritatea administraţiei publice, în urma analizării ofertelor prezentate.

d) contractarea lucrărilor:(i) comanda pentru elaborarea documentaţiilor se emite de beneficiar şi se transmite

elaboratorului desemnat, în condiţiile legii;(ii) tema-program pentru elaborarea documentaţiei se întocmeşte de către beneficiar, sau

de către acesta împreună cu elaboratorul şi trebuie să evidenţieze principalele obiective, probleme şi prevederi pe care urmează să le conţină documentaţia, forma de prezentare, termene de predare, acestea urmând să se încadreze în conţinutul – cadru stabilit prin metodologia de faţă;

(iii) în lipsa temei-program, documentaţia se va elabora pe baza conţinutului-cadru al documentaţiei respective, potrivit capitolului IX, secţiunile 1, 2 sau 3 din prezenta Metodologie;

(iv) valoarea lucrării ce se finanţează din fonduri publice se stabileşte prin însumarea evaluării fizice şi financiare a operaţiunilor (exprimate în număr de ore medii convenţionale, transformate în lei pe baza tarifului orar al unităţii elaboratoare), pe baza de selecţie de oferte; valoarea lucrărilor finanţate din fonduri private se stabileşte prin negociere;

(v) contractul se întocmeşte de elaborator, pe baza comenzii beneficiarului şi conţine obligaţiile părţilor semnatare în elaborarea şi recepţionarea documentaţiei, evidenţiindu-se termenele şi valorile fazelor decontabile şi clauzele contractuale; după semnarea contractului, elaboratorul documentaţiei poate încheia subcontracte de elaborare cu alte unităţi de proiectare sau cu persoane fizice – specialişti în domeniu, cu respectarea condiţiilor din contractul de bază.

(vi) procedura de adjudecare şi contractare a documentaţiilor este precizată în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2005 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi Hotărârea Guvernului nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a acesteia.

10


(2) Etapa de documentare, de asigurare a bazei de date şi informaţii presupune consultarea a numeroase surse documentare, selectarea şi agregarea datelor din diferite domenii care se referă la teritoriul ce face obiectul studiului.

a) Sursele de documentare principale sunt următoarele:(i) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la diferite nivele teritoriale

(secţiuni ale PATN), planuri de amenajare a teritoriului zonal sau judeţean;(ii) strategia de dezvoltare la nivel naţional;(iii) strategii, planuri şi programe de dezvoltare regională;(iv) strategii sectoriale ale ministerelor şi ale altor organe centrale;(v) strategii şi programe de dezvoltare ale judeţelor;(vi) studii de fundamentare elaborate anterior cu condiţia ca informaţiile şi prevederile

cuprinse în acestea să nu fie depăşite ;(vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional, cum ar fi Raportul naţional al

dezvoltării umane;(viii) programe şi proiecte de dezvoltare cu impact major asupra teritoriului respectiv ;(ix) informaţii statistice cuprinse în sistemul statistic naţional şi care se pot obţine de la

Institutul Naţional de Statistică sau de la direcţiile judeţene de statistică, prin consultarea publicaţiilor acestora sau prin solicitarea de date suplimentare;

(x) informaţii statistice cuprinse în sistemul EUROSTAT, CANSTAT, CEE-ONU gestionate de INS şi organisme internaţionale;

(xi) informaţii gestionate de organisme centrale şi servicii descentralizare ale acestora, (inspectorate, direcţii judeţene)

(xii) informaţii furnizate de organisme neguvernamentale, agenţi economici etc.;(xiii) date şi informaţii aflate în gestiunea elaboratorului;(xiv) legislaţia specificăb) Obţinerea datelor şi informaţiilor necesare revine în sarcina elaboratorului, care va fi

sprijinit în acest sens de către beneficiar (MDRL, administraţia publică judeţeană sau locală). Potrivit Legii, ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor (art.24 alin. 2 din Lege). De asemenea, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţi economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului (art. 27 alin. 2 din Lege). Pentru obţinerea altor tipuri de date şi informaţii, elaboratorul poate încheia contracte cu persoane fizice sau juridice deţinătoare de astfel de informaţii.

(3) Studii de fundamentare a strategiilor şi prevederilor cuprinse în documentaţii;a) Pentru aprofundarea şi fundamentarea prevederilor anumitor domenii sunt necesare

studii de fundamentare care pot fi întocmite de instituţii specializate sau de către elaboratorul documentaţiei de amenajare a teritoriului, dacă are competenţa necesară.

b) Obiectul studiilor se stabileşte de elaborator împreună cu beneficiarul documentaţiei respective;

c) Numărul şi amploarea acestora depinde de mărimea şi complexitatea problemelor specifice, precum şi de existenţa unor studii de fundamentare anterioare.

d) Lista studiilor de fundamentare necesare se întocmeşte la primirea comenzii, astfel încât beneficiarul să poată cunoaşte, la definitivarea contractului, valoarea totală a acestora.

e) După specificul lor, studiile de fundamentare pot fi:(i) studii de fundamentare cu caracter analitic, care se referă la un domeniu al analizei,

ca de exemplu: studii geotehnice; studii de mediu, studii privind fondul forestier, studii privind evoluţia istorică, culturală; stabilirea şi delimitarea zonelor de risc; valorificarea potenţialului turistic, organizarea circulaţiei;

11


(ii) studii de fundamentare cu caracter consultativ, care să evidenţieze, pe bază de sondaje sau anchete socio-urbanistice, unele cerinţe şi opţiuni ale populaţiei;

f) Studii de fundamentare cu caracter prospectiv, care să reprezinte prognoze, scenarii sau alternative pentru diferite domenii sectoriale: evoluţia populaţiei; evoluţia funcţiunilor economice, a cerinţelor în domeniul forţei de muncă, a locuirii.

g) Conţinutul studiilor de fundamentare va fi structurat astfel: (i) definirea obiectivelor studiului;

(ii) analiza critică a situaţiei existente; (iii) evidenţierea disfuncţionalităţilor şi a priorităţilor; (iiii) propuneri, scenarii alternative.

(4) Etapa de elaborare propriu-zisă constă în:a) Elaborarea celor trei mari părţi, care sunt detaliate în Capitolul IX “Conţinutul-

cadru” şi anume :(i) identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea

problemelor şi disfuncţionalităţilor;(ii) diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi cea

anticipată şi dorită pentru orizontul de timp stabilit; (iii) strategia de dezvoltare teritorială şi programul de măsuri.b) Cele trei părţi pot fi constituite în volume separate şi cuprind piese scrise (memoriu)

şi desenate (planuri/planse). Documentaţiile pot fi predate în 2 sau 3 etape, în conformitate cu Tema – program, iar conţinutul acestora este detaliat în capitolul IX.

c) Pe parcursul elaborării documentaţiilor, între executant şi beneficiar pot avea loc consultări; de asemenea se vor avea în vedere cerinţele şi opiniile populaţiei exprimate în procesul de consultare.

f) După predarea fiecărei etape, beneficiarul îşi va exprima punctul de vedere asupra documentaţiei, prin formularea unor observaţii şi recomandări, care vor fi analizate şi introduse în documentaţie, după caz.

g) După elaborarea ultimei etape este necesară obţinerea de avize şi/sau acorduri de la MDRL şi alte organisme centrale şi teritoriale desemnate prin legislaţia în vigoare.

Capitolul IVAvizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Art. 7. Constituirea şi componenţa Comisiei de amenajare a teritoriului în vederea coordonării elaborării, şi avizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

(1) Autorităţile publice locale şi judeţene, fiecare în cadrul competenţelor sale oferite de lege, sub coordonarea organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, gestionează şi garantează activitatea de amenajare a teritoriului.

(2) În vederea fundamentării deciziilor privind activităţile de amenajarea teritoriului, precum şi pentru sprijinirea participării şi consultării populaţiei la aceste activităţi, în cadrul autorităţilor publice centrale şi judeţene, se constitue Comisia de Amenajare a Teritoriului, numită în continuare ,,Comisia” ca organ consultativ cu atribuţii de avizare, expertizare tehnică şi consultanţă după cum urmează:- Comisia Naţională de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, în cadrul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului în coordonarea ministrului; - Comisia Judeţeană de Amenajare a Teritoriului, în cadrul Consiliilor judeţene, în coordonarea preşedintelui consiliului judeţean;

12


(3). Constituirea Comisiei, componenţa precum şi modul de organizare şi funcţionare se fac la propunerea secretarului de stat/vicepreşedintelui consiliului judeţean, după caz şi se aprobă prin ordin al ministrului sau hotărâre a consiliului judeţean, după caz;

(4). Pentru constituirea Comisiei fiecare autoritate a administraţiei publice centrale şi judeţene menţionate la alin (3) va transmite solicitări scrise tuturor autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor centrale/locale după caz, pentru a-şi desemna delegaţi care vor face parte din aceasta.

(5). Persoanele desemnate să facă parte din Comisie vor avea mandatul instituţiilor pe care le reprezintă, de a exprima în cadrul şedinţelor, puncte de vedere în numele acestora.

(6). Preşedintele comisiei este ministrul /secretarul de stat, preşedintele consiliului judeţean/ vicepreşedintele consiliului judeţean, după caz.

(7). Pe lângă preşedinte, Comisia va cuprinde obligatoriu: directorul general, directorul, sefii de serviciu, coordonatori ai activităţii de amenajare a teritoriului si urbanism, la nivel central/judeţean, după caz; preşedintele comisiei de consilieri din cadrul consiliului judeţean, responsabil cu coordonarea activităţii de amenajarea teritoriului şi urbanismului; directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională, din regiunea pe teritoriul căreia se află judeţul respectiv. reprezentanţii delegaţi ai tuturor autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor centrale/judeţene, după caz, care avizează şi emit avize pentru planurile de amenajare a teritoriului, la nivelul administrativ respectiv; un reprezentant al Registrului Urbanismului din România; un reprezentant al Ordinului Arhitecţilor din România;

(8). Direcţia generală, direcţia, serviciul, desemnat cu coordonarea activităţii de amenajarea teritoriului şi urbanism la nivel central/judeţean, după caz, va asigura secretariatul Comisiei;

(9). La şedinţele Comisiei Naţionale/Comisiei Judeţene, vor fi invitaţi preşedinţii consiliilor judeţene/primarii unităţilor administrativ teritoriale care fac obiectul planului aflat în avizare;

Art. 8. - Avize/acorduri necesare aprobării documentaţiilor de amenajare a teritoriului

(1) Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului se face de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate, potrivit art.56 alin.1 şi Anexei nr.1. din Lege.

(2) Avizele/ acordurile au caracter obligatoriu, în sensul că cerinţele cuprinse în aceste avize vor fi introduse în documentaţie înainte de aprobarea acestora.

(3) Avizele/acordurile sunt necesare în vederea realizării concordanţei dintre propunerile de dezvoltare a teritoriului cu politicile de dezvoltare stabilite la nivel naţional, sectorial, judeţean şi local.

(4) Solicitarea avizelor/acordurilor asupra documentaţiilor elaborate se face în momentul în care intervine consensul între beneficiar, elaborator, şi organismele centrale şi teritoriale interesate reprezentate în Comisie, în ceea ce priveşte propunerile avansate.

(5) Consensul între beneficiar, elaborator, şi organismele centrale şi teritoriale interesate, se realizează în cadrul Comisiei, prin reprezentanţii lor care au mandat de a exprima puncte de vedere în numele acestora.

(6) Documentaţiile pentru obţinerea avizelor/ acordurilor se întocmesc de către elaborator, cu excepţia Raportului de mediu. Raportul de mediu se întocmeşte de către firma/ persoana fizică acreditată de către ministerul de resort ca să desfăşoare procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

13


(7) Pentru obţinerea avizelor beneficiarul va transmite cu adresă de înaintare, documentaţiile pentru obţinerea de avize/ acorduri, în format electronic, simulatan către emitenţii de avize/ acorduri, cu excepţia autorităţii centrale cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului.

(8) Avizul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului, se emite ultimul, pe baza documentaţiei prezentate integral şi după obţinerea avizelor celorlalte organisme centrale şi teritoriale interesate, ai căror reprezentanţi fac parte din Comisie.

(9) Organismele centrale şi teritoriale interesate vor transmite prin reprezentanţii lor în Comisie avizul sau acordul solicitat.

(10) Emiterea avizului/ acordului trebuie să se încadreze în termenul de 30 zile de la data solicitării, fără percepere de taxe, aşa cum prevede legea. Neemitarea avizului/ acordului în termenul de 30 zile se consideră acord tacit.

(11) La finalizarea documentaţiei, fiecare dintre membrii Comisiei, va facilita şi urgenta emiterea avizului.

(12) Conţinutul documentaţiilor care se supun avizării organismelor centrale conform art. 56 alin. 2 din Lege este prezentat în Capitolul IX - Secţiunile 1, 2 şi 3, al prezentei Metodologii.

(13) In Anexa nr. 7 sunt prezentate instituţiile centrale şi teritoriale emitente de avize şi acorduri.

Art. 9. - Soluţionarea divergenţelor în procesul de avizare(1) Divergenţele care pot apărea pe parcursul avizării se soluţionează pe cale amiabilă,

prin rezolvarea situaţiilor pe plan local, în cadrul Comisiilor judeţene sau de către Comisia naţională

(2) Principiul soluţionării divergenţelor constă în găsirea unei rezolvări legale, în favoarea propunerilor de dezvoltare durabilă.

Art. 10. - Aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului(1) Aprobarea documentaţiilor se face potrivit competenţelor stabilite prin Anexa nr.1 la

Lege, şi Anexa nr. 6 la prezenta Metodologie, ulterior obţinerii tuturor avizelor şi/sau acordurilor necesare şi după introducerea în documentaţie a condiţiilor din acestea, de către elaborator.

(2) Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional (PATN) se aprobă de către Parlament, pe baza avizării de către Guvern a acestora, ca urmare a avizelor favorabile emise de organismele centrale interesate şi cu participarea autorităţilor administraţiei locale.

(3) Planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) se aprobă, în funcţie de componenţa administrativă a unităţilor teritoriale, de către:

a) Consiliile judeşene interesate, pe baza avizelor favorabile ale organismelor centrale şi/sau teritoriale interesate, în cazul planului de amenajare a teritoriului zonal regional (PATZR), a planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean şi a planului de amenajare a teritoriului zonal frontalier.

b) Consiliile locale, în cazul planului de amenajare a teritoriului zonal, interorăşenesc sau intercomunal, precum şi al planului de amenajare a teritoriului zonal metropolitan al municipiilor de rangul1, periurban al principalelor municipii şi oraşe.

(4) Planul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ) se aprobă de către consiliul judeţean.

14


Capitolul V.Participarea populaţiei în desfăşurarea activităţii de elaborare şi

definitivare a documentaţiilor

Art. 11. – Informarea populaţiei asupra intenţiilor administraţiei publice centrale sau locale privind elaborarea unor documentaţii de amenajare a teritoriului

(1) Responsabilitatea pentru informarea şi consultarea publicului privind documentaţiile de amenajare a teritoriului revine autorităţilor publice judeţene şi locale, în conformitate cu prevederile legilor în vigoare.

(2) Excepţie de la aceste prevederi face Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, pentru care este responsabil organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului.

(3) Pentru îndeplinirea responsabilităţilor prevăzute la alin.1. Consiliile locale, judeţene, şi orgaul specializat al Guvernului în domeniul amenajării teritoriului, respectiv vor adopta un regulament propriu, cuprinzând reguli privind, modul în care se va face avizarea, respectiv aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de asemenea modul în care persoanele fizice şi juridice interesate de pe teritoriul lor administrativ, pot fi implicate în elaborarea sau revizuirea acestor planuri.

(4) Regulamentul trebuie să conţină ca minimum reguli privitoare la următoarele aspecte:

a) modul în care sunt făcute publice proiectele de planuri, în diferite faze de elaborare, pentru care se solicită participarea publicului.

b) modul în care persoanele fizice şi juridice interesate de pe teritoriul său lor administrativ vor avea posiblitatea să facă comentarii sau contestaţii cu privire la prevederile şi implementarea planului.

c) modul în care locuitorii şi persoanele fizice şi juridice interesate din teritoriul său lor administrativ vor avea posibilitatea să-şi exprime părerea, punctul de vedere, cu privire referitor la proiectele de planuri menţionate mai sus, şi să schimbe idei asupra acestora, cu elaboratorii şi autorităţile administraţiei publice.

Art. 12. - Organizarea dezbaterii publice cu privire la plannul de amenajare a teritoriului şi a raportului de mediu aferent.

(1) După finalizarea planului de amenajare a teritoriului supus dezbaterii publice autoritatea publică centrală/judeţeană după caz, care este titulara acestuia, anunţă în mass-media, inclusiv prin afişare pe propria pagină de Internet, disponibilizarea formei finale a planului, şi a raportului de mediu, locul şi orarul consultării acestuia şi faptul că publicul poate face contestaţii sau comentarii şi propuneri scrise, la sediul autorităţii publice respective în termen de -90 de zile de la data anunţului. (2) Publicul interesat îşi poate exprima opinia asupra planului de amenajare a teritoriului supus dezbaterii publice şi asupra raportului de mediu şi transmite aceste opinii autorităţii publice titulară a planului şi autorităţii de mediu competente.

(3) Pe baza observaţiilor justificate, primite din partea publicului, autoritatea publică titulară a planului, aduce cu ajutorul elaboratorilor, modificări planului şi/sau raportului de mediu.

(4) După expirarea termenului de depunere a comentariilor sau a contestaţiilor, autoritatea publică centrală/judeţeană după caz, titulară a planului are obligaţia de a anunţa în mass-media de două ori, la interval de 3 zile calendaristice, şi pe propria pagină de Internet

15


organizarea unei şedinţe de dezbatere publică a proiectului de plan sau de program propus, inclusiv a raportului de mediu, cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de data realizării acestei dezbateri, respectiv 60 de zile calendaristice, în cazul în care implementarea planului poate avea efecte semnificative transfrontiere.

(5) Pentru finalizarea planului şi a raportului de mediu autoritatea competentă pentru protecţia mediului, analizează şi rezultatele consultărilor cu publicul realizate până la această dată şi includerea acestora în raportul de mediu.

Capitolul VIRedactarea finală, însuşirea şi urmărirea aplicării documentaţiilor

Art. 13. – Redactarea finală a documentaţiilor de amenajare a teritoriului(1) Redactarea finală a documentaţiilor se face prin introducerea observaţiilor şi

recomandărilor din avize şi/sau acorduri şi a propunerilor populaţiei în măsura în care ele sunt acceptate de către titularul planului. Redactarea finală se face de către elaborator şi întreaga documentaţie se predă titularului planului – în două exemplare complete – conţinând piese scrise şi desenate conform conţinutului – cadru; un număr suplimentar de exemplare - solicitat de către titular – se asigură de către elaborator, contra cost, în limita cheltuielilor de multiplicare.

(2) Sarcina elaboratorului referitoare la elaborarea documentaţiei se consideră încheiată odată cu aprobarea acesteia, urmând ca prevederile cuprinse în documentaţii să fie aplicate de către beneficiar.

Art. 14. – Insuşirea documentaţiilor de amenajare a teritoriului(1) Insuşirea documentaţiei de către titularul planului are loc odată cu aprobarea

acesteia.

Art. 15. - Urmărirea aplicării documentaţiilor(1) Urmărirea aplicării documentaţiilor aprobate se face prin compartimentele de

specialitate din aparatul propriu al beneficiarilor, respectiv ale autorităţilor administraţiei publice centrale –şi alte organisme centrale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale – consilii judeţene, Consiliul General al municipiului Bucureşti şi consilii locale ale municipiilor, oraşelor, corespunzător atribuţiilor în domeniu conferite de lege.

(2) In scopul urmăririi modului de aplicare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului se impune ţinerea la zi a documentaţiilor. Aceasta implică consemnarea în piesele scrise şi desenate, a tuturor modificărilor intervenite în condiţiile legii, precum şi evidenţa propunerilor, studiilor şi analizelor efectuate pe parcursul aplicării acestora.

(3). Informatizarea documentaţiilor şi existenţa unor baze de date trebuie să asigure o corectă şi rapidă ţinere la zi a principalelor elemente constitutive.

Capitolul VII.Proceduri de modificare şi/sau actualizare

Art. 16. – Modificarea şi actualizarea documentaţiilor(1) In temeiul art.20 din Lege, MDRL poate solicita autorităţilor administraţiei publice

să modifice sau să actualizeze o documentaţie. In cazul PATJ-urilor, se prevede actualizarea periodică, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului (art.42 alin.3 din Lege).

16


(2) Modificarea documentaţiilor PATJ se face la cererea motivată a autorităţilor administraţiei publice centrale sau a consiliilor judeţene, pe baza avizului prealabil al organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul amenajării teritoriului.

(3) Actualizarea sau modificarea unei documentaţii de amenajare a teritoriului se poate face în cazurile în care:

a). expiră durata de valabilitate prevăzută de Lege sau cea stabilită prin hotărârea de aprobare a documentaţiei, inclusiv prelungirea duratei;

b) au apărut ulterior schimbări importante ale elementelor care au stat la baza elaborării PATJ: noi elemente cu caracter director, oportunitatea realizării unei/unor investiţii majore cu implicaţii asupra unor părţi determinante ale planurilor de amenajare a teritoriului;

c) se produc modificări importante în cadrul legislativ de specialitate şi/sau general, modificări care fac planul anterior inoperant:

(i) când administraţia publică centrală şi/sau judeţeană îşi modifică politicile ce vizează dezvoltarea teritoriului de aşa manieră încât este necesară revizuirea;

(ii) realizarea unei infrastructuri majore are implicaţii deosebite asupra teritoriului (exemplu – construirea unui nou pod peste Dunăre);

(iii) conjuncturi internaţionale impun noi abordări ale problemelor spaţiale, fiind necesară adaptarea aproape continuă la practica vest-europeană, adaptare legată de procesul de integare;

(iv) sunt lansate, de către administraţia centrală, programe de dezvoltare economică şi socială având impact deosebit asupra unor teritorii importante.

Capitolul VIII.Relaţia cu documentaţiile de urbanism

Art. 17. - Corelarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului cu cele de urbanism(1) Aşa cum precizează Legea, cele două categorii de documentaţii – de amenajare a

teritoriului şi de urbanism – sunt documentaţii cu atribuţii distincte, complementare. Documentaţiile de amenajare a teritoriului au caracter director, cele de urbanism au

caracter de reglementare operaţională. Direcţiile de evoluţie ale unui teritoriu, indiferent de nivel, stabilite într-o

documentaţie de amenajare a teritoriului sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor, prin documentaţiile de urbanism, după cum urmează:

a) Prevederile din documentaţiile de amenajare a teritoriului de toate categoriile (PATN, PATZ, PATJ), devin obligatorii pentru documentaţiile de urbanism (PUG, PUZ,).

b) In acelaşi timp pot exista şi corelaţii în sens invers, adică de la documentaţii de nivel inferior către cele de nivel teritorial superior.

c) In cazul în care se preconizează elaborarea unui PATZ intercomunal şi în zona vizată de documentaţie există PUG-uri ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază aprobate, prevederile acestora vor fi luate în consideraţie în documentaţiile de amenajare a teritoriului.

(2) Aceste corelări între documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt prezentate în Anexa nr.1.

17


Capitolul IX.Conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

SECŢIUNEA 1.Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN

Art. 18. - Cadru conţinut al documentaţiei(1) Elaborarea Secţiunilor PATN se face cu implicarea instituţiilor şi specialiştilor din

domeniul vizat, după caz, care să colaboreze sub coordonarea unui institut de cercetare din domeniu abilitat din punct de vedere profesional.

(2) Conţinutul-cadru pentru noi secţiuni se stabileşte de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în acord cu instituţiile administraţiei centrale de rang similar interesate de sectorul vizat.

Art. 19. – Elaborarea documentaţiei.(1) Elaborarea documentaţiei se înscrie, în general, în etapele prezentate la Capitolul III

privind procedura de elaborare, iar conţinutul documentaţiei se structurează în cele trei părţi - elemente care condiţionează dezvoltarea, diagnostic prospectiv şi general, strategia de dezvoltare spaţială – cu următoarele specificări:

a) Baza de date şi informaţii va fi constituită din:(i) studii de fundamentare elaborate pentru domeniul respectiv;(ii) strategii şi planuri de dezvoltare sectoriale la nivel naţional;(iii) strategii ale ministerelor interesate în promovarea secţiunii respective;(iv) strategiile de dezvoltare ale judeţelor;(v)programe şi proiecte din domeniul respectiv sau care au impact deosebit asupra unor

părţi ale teritoriului ţării;(vi) informaţii gestionate de Institutul Naţional de Statistică şi/sau de organisme

internaţionale – EUROSTAT, BIM, CEE-ONU, inclusiv informaţiile de mediu raportate la Agenţia Europeană de mediu şi la Comisia Europeană etc;

(vii) lucrări de sinteză elaborate la nivel naţional, cum ar fi Raportul naţional al dezvoltării umane şi Raportul privind starea mediului;

(viii) legislaţia din domeniu, inclusiv cea privind protecţia mediului, şi documentele europene relevante;

(ix) documentaţii de amenajare a teritoriului aprobate la nivel naţional, zonal sau judeţean;

(x) alte informaţii aflate în gestiunea coordonatorului şi a colaboratorilor acestuia;(xi) bibliografie specifică.b) Conţinutul documentaţiei şi graficul de elaborare se stabilesc prin tema-program,

cu acordul MDRL şi al coordonatorului;c) Lucrarea se va elabora în variante.d) După finalizarea variantei alese a propunerilor, documentaţia se transmite în anchetă

la consiliile judeţene şi la alte organisme şi instituţii interesate. e) Observaţiile şi propunerile pertinente primite din partea celor consultaţi se introduc în

documentaţie prin grija elaboratorului.

18


Art. 20. - Prezentarea documentaţiei Planului de amenajare a teritoriului naţional - PATN

(1) Documentaţia este constituită din piese scrise şi desenate cu caracter de sinteză.(2) Piesele desenate (planşe, cartograme, scheme) vor fi întocmite la scări convenabile

care să permită o bună ilustrare şi o bună percepere prin reducere, în vederea publicării în Monitorul Oficial.

(3) Documentaţia finală se prezintă sub forma necesară unui act legislativ, format dintr-un text concis şi clar, având în anexă materiale grafice, tabele şi glosar de termeni specifici.

(4) Forma finală a documentaţiei se înaintează ministerelor, cu excepţia MM spre avizare.

(5) Completările/modificările solicitate de ministere se introduc în documentaţie, iar documentul astfel modificat/completat, împreună cu raportul de mediu elaborat pentru acesta conform H.G. nr. 1076/2004, se înaintează Ministerul Mediului

(6) După avizarea de către Ministerul Mediului a documentaţiei, aceasta se transmite Guvernului spre avizare, conform Legii.

(7) După aprobarea de către Parlament şi promulgarea de către Preşedintele ţării, Secţiunea PATN devine lege.

Art. 21. – Secţiunile aprobate ale PATN(1) Până la data elaborării prezentei Metodologii au fost aprobate prin lege următoarele 5

secţiuni ale PATN: a) Secţiunea I-a - Căi de comunicaţie, aprobată prin Legea 71/1996. In cadrul acestei

secţiuni s-au prevăzut, într-o viziune globală, pluridisciplinară şi de parteneriat, lucrările de interes naţional necesar a fi realizate în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de căi rutiere, de căi feroviare, de căi navigabile şi aeriene; au fost identificate proiectele prioritare şi măsurile de armonizare pentru dezvoltarea reţelei pe termen scurt, mediu şi lung; s-a realizat racordarea reţelei naţionale majore de căi de comunicaţii la cele 3 coridoare prioritare de transport european şi pan-european: IV, VII şi IX.

b) Secţiunea a II – a – Apa, aprobată prin legea 171/1997.In secţiune sunt legiferate lucrări de interes naţional într-un domeniu strategic al economiei

care să asigure:(i) protecţia resurselor de apă împotriva epuizării, poluării şi degradării lor, printr-o

utilizare durabilă;(ii) corelarea resurselor cu cerinţele de apă pentru populaţie, industrie, irigaţii şi alte

folosinţe.Toate măsurile necesare în acest scop sunt integrate în amenajarea teritoriului pe termen scurt, mediu şi lung

c) Secţiunea a III – a Zone protejate aprobată prin Legea 5/2000. Prin această secţiune s-a creat cadrul legislativ pentru salvgardarea patrimoniului natural şi cultural al ţării, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, prin evidenţierea zonelor purtătoare de valori patrimoniale, în vederea reabilitării, conservării, protejării şi valorificării lor şi pentru stabilirea priorităţilor de susţinere financiară a acestor acţiuni.

d) Secţiunea a IV – a Reţeaua de localităţi aprobată prin Legea 351/2001.Secţiunea a fost elaborată în vederea creşterii nivelului general al vieţii economico-sociale

şi culturale, asigurarea de condiţii echivalente pentru toate zonele ţării şi evitarea accentuării disparităţilor existente şi apariţia altora noi. Localităţile sunt ierarhizate pe ranguri, se reglementează posibilitatea de promovare în ranguri superioare, se oferă cadrul legal de înfiinţare a zonelor metropolitane.

e) Secţiunea a V – a Zone de risc natural aprobată prin Legea 375/2001. In cadrul secţiunii sunt definite zonele de risc natural, se instituie obligativitatea delimitării de urgenţă a zonelor de risc natural, şi sunt prevăzute măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor pe care le pot produce cutremurele de pământ, inundaţiile şi alunecările de teren.

19


f) Secţiunea a VIII – a Zone cu resurse turistice, aprobată prin Legea nr.190/2009 pentru aprobarea OUG 142/2009 stabileşte că în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice cuprinse în anexele proiectului turismul este considerat ca activitate economică prioritară, iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre aceste zone. De asemenea legea stabileşte că proiectele de infrastructură specific turistică, tehnică şi de protecţia mediului pentru zonele cu resurse turistice, vor fi promovate cu prioritate, prin programele de dezvoltare naţionale, regionale şi judeţene.

SECŢIUNEA a-2-a.Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ

Art. 22. – Structura PATJPATJ este structurat în trei părţi, conform art. 6 pct. 4 din prezenta Metodologie:a) Partea I-a: Analiza situaţiei existente şi identificarea elementelor care condiţionează

dezvoltarea, cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor;b) Partea a II-a: Diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia

actuală şi cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit; c) Partea a III-a: Obiective şi directii de dezvoltare teritorială pe termen scurt, mediu şi

lung şi programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare.

Art. 23. – Modul de prezentare(1) Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ – este constituit din piese scrise şi

desenate, prevăzute în Anexa nr. 9.(2) Piesele scrise şi desenate se structurează conform celor trei părţi ale PATJ stipulate

în art. 22 din prezenta Metodologie.

Art. 24. – Conţinutul pieselor scrise(1) Piesele scrise se prezintă sub forma unor memorii, care pot fi grupate în trei volume

separate, pentru facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea problematicii şi în vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar.

(2) Memoriile se întocmesc pe capitole, subcapitole şi alineate, dispuse într-o succesiune logică, cu o tratare explicită, concisă şi sugestivă.

(3) In cuprinsul memoriilor pot fi folosite cartograme, grafice şi scheme, care ilustrează evoluţiile şi tendinţele fenomenelor analizate şi distibuţia teritorială a acestora.

Art. 25. – Conţinutul Părţii I-a: Analiza situaţiei existente şi identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea.

(1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă analiza situaţiei socio-economice, de mediu şi de gospodărire a apelor, prezente cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor, în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea.

a) Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe domenii-ţintă.

b) Analizele care se efectuează au la bază setul de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale.

(2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate:a) introducere: tema-program, programul elaborării lucrării, perioada vizată, relaţiile cu

alte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism planuri şi strategii de dezvoltare economico-socială, agenda consultării publicului;

20


b) notificarea autorităţii de mediu competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi obiectivele acesteia;

c) date generale; scopul şi necesitatea elaborării documentaţiei; baza documentară şi bibliografia; metodologia de lucru;

d) studiile de fundamentare efectuate, strategiile şi programele de dezvoltare care au stat la baza documentaţiei.

(3) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H.G. nr. 1076/2004.

(4) Analizele se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la prezenta Metodologie „Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe următoarele patru domenii-ţintă :

1. STRUCTURA TERITORIULUI:1.1. Localizare geografică 1.2. Cadrul natural/mediul:a) cadrul natural - relief, climă, faună, floră, biodiversitatea, reţeaua hidrografică,

resursele de apă de suprafaţă şi subterane, resursele solului (inclusiv vegetaţia forestieră), resursele subsolului.

b) analiză stării actuale a mediului şi aspectele teritoriale ale acestuia - obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, regional şi judeţean, zonele de risc natural (inundaţii, alunecări de teren, cutremure, avalanşe), zonele expuse la riscuri tehnologice sau altor tipuri de risc şi poluări, zone deficitare în resurse de apă, zone de depozitare necontrolată a deşeurilor, menajare şi industriale, calitatea factorilor de mediu (aer, apă, sol), aspecte ale biodiversităţii în zonă, factori climatici.

1.3. Zone protejate, peisajul cultural naţional:a) patrimoniul natural protejat: parcuri naturale naţionale şi regionale, rezervaţii ale biosferei, rezervaţii naturale, peisaje naturale, monumente ale naturii, arii protejate şi avifaunistice;b) patrimoniul construit protejat: monumente istorice; c) peisajul natural al zonei: valorile patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial.

Vor fi evidenţiate cu precădere zonele în care au loc: i) procese de degradare a mediului natural prin agresiune antropică; resurse naturale

valoroase care necesită protecţie; ii) procese naturale şi antropice de degradare a patrimoniului construit şi a peisajului,

obiective ale patrimoniului construit neprotejate, inclusiv peisajele culturale;Prezentul capitol se va redacta ţinând seama de legislaţia privind protecţia

mediului, în vigoare.1.4. Reţeaua de localităţi:

a) structura, categorii de mărime după numărul de locuitori; b) ierarhizarea şi funcţiunile localităţilor; satisfacerea indicatorilor minimali de definire,

pe categorii de localităţi, în ceea ce priveşte infrastructura socio-culturală, echiparea tehnico-edilitară şi locuirea, conform PATN – Secţiunea a IV-a; accesibilitatea cu evidenţierea,

Vor fi evidenţiate:i. zone lipsite de municipii şi oraşe;ii. zone rurale defavorizate;iii. zone /localităţi lipsite de dotări publice cu rol teritorial, de echipări tehnico-

edilitare, cu fond construit nevaloros, lipsite de legături telefonice şi alimentare cu energie electrică;

iv. zone/ localităţi greu accesibile sau lipsite de legături corespunzătoare în teritoriu;

21


v. localităţi în care sunt necesare renovări ale fondului de locuit, zone de extindere necontrolată şi fenomene de suburbanizare;

vi. unităţi administrativ-teritoriale de bază nefuncţionale/deficitare şi cele cu perspective de promovare în categorii superioare.

1.5. Infrastructurile tehnice majore:a) gospodărirea apelor: principale amenajări pentru asigurarea necesarului de apă,

amenajări hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor, prize de apă sau alte lucrări de amenajare din albia cursurilor de apă, baraje şi acumulări, alunecărilor de teren; amenajări hidroameliorative pentru agricultură (irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului); amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor, etc.;

b) reţeaua de căi de comunicaţie şi transport: căi rutiere, căi ferate, căi navigabile, căi aeriene (inclusiv puncte de trecere a frontierei, trasee pentru biciclişti); transport de produse prin conducte (conducte de ţiţei şi produse petroliere, de gaze naturale);

c) producţia şi transportul energiei electrice şi termice: d) reţele de telecomunicaţii: sisteme de telefonie, cabluri de fibră optică, gradul de

asigurare a localităţilor/populaţiei cu posturi telefonice;e) amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale.

Vor fi evidenţiate: i) zone deficitare în resurse de apă, surse de apă care necesită măsuri de protecţie (ape

de suprafaţă, ape subterane);ii) localităţi parţial echipate sau lipsite de echipări tehnico-edilitare; localităţi care nu

sunt echipate cu hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor;iii) localităţi care necesită reabilitarea echipării tehnico-edilitare, inclusiv a reţelei de

distribuţie a apei pe care sunt amplasaţi hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor;iv) zone amenajate în sistem pentru irigaţii şi desecări nefuncţionale din cauza

deteriorării;v) trasee/ sectoare critice de căi rutiere, feroviare şi navigabile: nemodernizate, în stare

necorespunzătoare de viabilitate, capacitate redusă de preluare a fluxurilor mari, puncte critice (pasaje de nivel, traversări de localităţi, poduri în stare necorespunzătoare);

vi) zone/ localităţi lipsite de legături telefonice;vii) zone cu resurse de energie neconvenţională nevalorificate;viii) zone /localităţi neracordate la sistemul energetic sau parţial electrificate.1.6. Zonificarea teritoriului:

a) utilizarea terenurilor, bilanţ teritorial conform Anexei nr. 4, inclusiv terenurile cu destinaţie specială;

b) evidenţierea profilului dominant al zonelor: agricol, silvic, turistic, mixt etc.;c) zone cu grad de utilizare redusă: agricultură, silvicultură, ponderea rezervaţiilor

naturale;d) zone cu folosire intensivă: intravilane, terenuri pentru locuire, industrie/depozite,

parcuri de activităţi;e) zone în care se manifestă presiune asupra spaţiului rural.

2. STRUCTURA SOCIO -DEMOGRAFICĂ2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic:a) volumul populaţiei şi structura acesteia pe sexe, medii, grupe de vârstă, naţionalităţi,

religii ;b) evoluţia populaţiei, rata medie de creştere a populaţiei;c) mişcarea naturală şi mişcarea migratorie.2.2. Resursele umane:a) starea de sănătate;b) accesibilitatea la asistenţă medicală;c) nivelul de instruire;d) structura şi dinamica resurselor de muncă ;

22


e) ocuparea resurselor de muncă;f) nivelul de trai, gradul de sărăcie.

Vor fi evidenţiate:i) zone/localităţi cu fenomene de depopulare datorită sporului natural şi migratoriu

negativ;ii) zone/ localităţi cu fenomene accentuate de îmbătrînire a populaţiei;iii) zone puternic ruralizate, cu accesibilitate redusă la reţelele de învăţământ, sănătate,

cultură;iv) zone/localităţi cu rate scăzute de ocupare a populaţiei şi a resurselor de muncăv) zone /localităţi cu rate ridicate de ocupare a populaţiei în agricultură;vi) zone monoindustriale;vii) zone cu densitate scăzută de populaţie;viii) zone/localităţi afectate de sărăcirea populaţieiix) zone /localităţi cu rate ridicate ale şomajului.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR (conform clasificării CAEN)3.1. Agricultura, silvicultura, piscicultura:a) structura terenurilor agricole, dinamica producţiei vegetale şi animale, potenţial

pedologic, zonarea producţiei agricole;b) îmbunătăţiri funciare: suprafeţe, starea lucrărilor;c) populaţia activă în agricultură, proprietatea funciară;d) mărimea medie a exploataţiilor agricole;e) resurse forestiere, funcţiuni ale pădurilor, starea pădurilor;f) volumul de masă lemnoasă exploatabilă şi produsele auxiliare;g) valorificarea producţiei silvice, valorificarea pădurii pentru turism şi recreere;h) exploataţii şi amenajări piscicole; valorificarea producţiei piscicole.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţiia) resurse locale valorificate de industrie;b) structura industriei: număr salariaţi, populaţie ocupată ;c) repartiţia în cadrul reţelei de localităţi, centre industriale, parcuri industriale, zone

libere;d) agenţi economici, inclusiv IMM; suprastructuri industriale – reţele de producţie;e) dinamica activităţii de construcţii.3.3. Turismula) potenţial, structură, domenii de excelenţă, dinamică ;b) forme de turism (balneare, agroturistice etc.);c) structuri de primire turistică, capacităţi, circulaţia turistică, capacitatea de cazare.3.4. Servicii economice: comerţ, transporturi şi telecomunicaţii, cercetare-dezvoltare,

informatică, servicii pentru dezvoltarea afacerilor, finanţe-bănci, asigurări şi tranzacţii imobiliare, burse de valori, burse de mărfuri:

a) structură, domenii de excelenţă;b) agenţi economici, inclusiv IMM;c) dotare tehnică şi materială.

Vor fi evidenţiate:i) Zone şi centre în care se înregistrează probleme legate de activitatea industrială:

declinul activităţilor prin sistarea activităţilor extractive sau prelucrătoare; trecerea în conservare a instalaţiilor industriale; prezenţa unor activităţi monoindustriale; nerestructurarea capacităţilor ineficiente, etc.

ii) Zone cu potenţial agricol ineficient valorificat: numeroase exploataţii mici şi risipite, slab dotate tehnic, slab echipate cu servicii, cu excedent de forţa de muncă fără posibilităţi de ocupare permanentă, soluri afectate de eroziune şi exces de umiditate etc;

iii) Zone/centre cu resurse turistice valoroase a căror valorificare este afectată de: gradul redus/lipsa de echipare cu structuri de primire turistică şi servicii conexe; circulaţia turistică,

23


care depăşeşte capacitatea de suport a factorilor turistici; alte funcţiuni care vin în conflict cu activităţile turistice; activităţi care degradează calitatea mediului etc.;

iv) Zone forestiere degradate prin lipsa lucrărilor de întreţinere şi prin defrişări necontrolate;

v) Zone de conflict în dezvoltarea funcţiunilor economice;vi) Zone defavorizate.4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEŢEAN, REGIONAL ŞI NAŢIONAL4.1. Coridoare de transport, oraşe-poartă4.2. Poli de atracţie externi/poli interni cu influenţe extrajudeţene.4.3. Zone de cooperare transfrontieră4.4. Regiunea de dezvoltare în care este cuprins judeţul şi regiunile de dezvoltare

vecine4.5. Zone metropolitane, periurbane

Art. 26. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general: (1). Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I, cât şi a tendinţelor

majore care se manifestă, se formulează diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriale la nivelul judeţului, pe domeniile-ţintă şi componentele acestora.

(2). Prin diagnosticul prospectiv se urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare de evoluţie a fenomnelor şi proceselor specifice domeniilor diagnosticate, pentru evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Problemele, respectiv oportunităţile, vor fi raportate la necesităţile şi obiectivele colectivităţilor.

(3). Pe baza diagnosticului prospectiv din alin. (1) şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul de timp stabilit, se formulează diagnosticul general al teritoriului judeţean.

(4). Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor fazei precedente, în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile, socio-economice ale teritoriului judeţean, precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care acesta beneficiază.

(5). Se vor stabili astfel relaţiile şi sinergiile dintre diferitele domenii, pentru a obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe în vederea stabilirii ierarhiei priorităţilor de soluţionare a cestor probleme , în funcţie de gravitatea lor.

(6). In formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general vor fi evidenţiate obiectivele de mediu, precum şi măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului, precum şi măsurile de monitorizare, ca parte integrantă a documentaţiei.

(7). Problemele identificate pot fi de diferite grade de complexitate şi amploare teritorială. Atât problemele, cât şi oportunităţile se pot referi la areale sau pot fi punctuale.

(8). Pe baza problemelor identificate şi a priorităţilor stabilite, conform alin. 2 şi 3, se identifică acţiunile şi măsurile pentru asigurarea cerinţelor prioritare în cadrul domeniilor-ţintă analizate.

Art. 27. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare teritorială şi programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare.

(1) Strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cuprinde obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen mediu şi lung. Obiectivele strategice generale sunt formulate ca principii majore, care să indice direcţiile de dezvoltare teritorială a judeţului, prin valorificarea potenţialului natural, material şi uman propriu şi să asigure eliminarea/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. Obiectivele strategice generale pot fi elaborate în alternative, acestea urmînd a fi discutate cu autorităţile administraţiei publice judeţene în vederea asumării politice a acestora de către acestea din urmă.

24


Obiectivele strategice generale se stabilesc în conformitate şi cu propunerile rezultate din documentaţiile de amenajare a teritoriului naţional şi regional, precum şi cu elementele rezultate din contextul teritorial - regional naţional şi european: coridoare europene de transport, zone de cooperare transfrontalieră ş.a.

(2) Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora trebuie să răspundă problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi să se încadreze în obiectivele strategice generale, precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind protecţia mediului, precum şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Art. 28. – Principalele obiective pe domenii-ţintă sunt următoarele :1. STRUCTURA TERITORIULUI

a) Cadrul natural/mediul(i) eliminarea/atenuarea consecinţelor factorilor de risc natural, tehnologic, de poluare a

aerului, apei şi solului, precum şi a celor rezultaţi din presiunea antropică;(i) protejarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;(ii) protejarea resurselor balneoturistice şi valorificarea durabilă a resurselor de

substanţe minerale utile;(iii) amenajări ecologice pentru depozitarea deşeurilor menajere şi industriale;(iv) protejarea patrimoniului natural, construit şi peisajului de interes naţional declarat şi

a celui de interes local ;(v) protejarea zonelor verzi, a pădurilor şi a zonelor umede ;(vi) asigurarea obiectivelor de calitate a aerului, a solului şi subsolului;(vii) conservarea florei, faunei şi a diversităţii biologice.

d) Reţeaua de localităţi:(i) structura localităţilor în raport cu rangul lor stabilit prin lege;(ii) promovarea unui model de dezvoltare policentrică la nivel judeţean în vederea

realizării unei coeziuni teritoriale: noduri de transport pe eurocoridoare; (iii) promovarea de localităţi urbane cu rol de echilibru faţă de reşedinţa de judeţ;

localităţi rurale principale care întrunesc condiţii de a deveni centre cu rol intercomunal;(iv) categorii de mărime a localităţilor după numărul de locuitori estimaţi în perspectivă;(v) măsuri pentru satisfacerea indicatorilor minimali de definire a categoriilor de

localităţi după rang; propuneri de reabilitare, completare şi implementare în localităţi a dotărilor cu unităţi publice cu rol teritorial şi a echipării tehnico-edilitare;

(vi) îmbunătăţirea accesibilităţii;(vii) asigurarea necesarului de locuinţe în localităţile urbane şi rurale ;(viii) propuneri de îmbunătăţire/modificare a organizării administrative a teritoriului

judeţean (declarări de oraşe, înfiinţare de comune, schimbări ale statutului de reşedinţă de comună, trecerea satelor de la o unitate administrativ-teritorială la alta).

c) Infrastructura tehnică(i) Gospodărirea apelor: lucrări pentru valorificarea resurselor de apă în vederea

acoperirii consumului diverşilor consumatori - lacuri de acumulare, derivaţii, aducţiuni; lucrări hidrotehnice: îndiguiri, regularizări cursuri de apă; lucrări hidroameliorative pentru reabilitarea şi extinderea irigaţiilor, desecărilor şi combaterii eroziunii solului; amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor.

(ii) Căi de comunicaţie şi transport rutiere : autostrăzi, modernizări şi reabilitări de drumuri, eliminarea punctelor critice, racordări între drumurile principale;

(iii) Căi de comunicaţie şi transport feroviare : dublări de trasee, electrificare, amenajări trasee pentru viteze mari, legături feroviare noi, eliminarea punctelor critice;

25


(iv) Căi de comunicaţie şi transport navigabile: amenajarea unor cursuri de apă pentru navigaţie; reabilitarea, modernizarea porturilor existente; porturi noi;

(v) Căi de comunicaţie şi transport aeriene: modernizări şi amenajări de noi aeroporturi ; (vi) Amenajarea unor noi puncte de trecere a frontierei rutiere şi/sau feroviare;(vii) Reţeaua de telecomunicaţii: reabilitarea, modernizarea şi extinderea instalaţiilor

existente;(viii) Reţeaua energetică: linii noi de transport a energiei electrice de înaltă şi medie

tensiune; staţii noi de transformare de mare capacitate, modernizarea şi dezvoltarea celor existente; alimentarea cu energie electrică a tuturor localităţilor;

(ix) Transport prin conducte: trasee noi;(x) Reţea de monitorizare a factorilor de mediu.

2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂa) Evoluţia populaţiei în următorii 5-10-15 ani pe total, medii şi unităţi administrativ-

teritoriale principale;b) Evoluţia resurselor de muncă, a populaţiei ocupate şi structura acestora;

îmbunătăţirea stării de sănătate, a nivelului de instruire şi a nivelului de trai al populaţiei; creşterea gradului de confort al populaţiei prin diminuarea nivelului de zgomot ambiental ;

c) Oferta locurilor de muncă din principalele centre urbane şi rurale;

3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICEa) Agricultura, piscicultura: potenţialul de dezvoltare în raport cu condiţiile

pedoclimatice şi de fertilitate; amenajări necesare pentru creşterea potenţialului productiv al solului şi valorificarea superioară a acestuia; susţinerea dezvoltării şi diversificării activităţilor agricole, valorificarea locală a resurselor agricole prin realizarea unor structuri moderne de exploatare, superior dotate şi echipate şi înfiinţarea de IMM-uri; reconversia gospodăriilor ţărăneşti de subsistenţă în ferme familiale comerciale; localităţi cu potenţial ridicat de dezvoltare ca principalele centre de producţie agricolă; amenajări piscicole potenţiale; dezvoltarea exploataţiilor agricole în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului ; încurajarea exploataţiilor ecologice;

b) Silvicultura: îmbunătăţirea zonificării fondului forestier; lucrări de împădurire în zonele defrişate sau puternic afectate de eroziunea solului; valorificarea masei lemnoase şi a produselor auxiliare, principale fonduri de vânătoare, limitarea defrişărilor ;

c) Industria, construcţiile: potenţialul de dezvoltare a industriei; restructurarea, reabilitarea şi reconversia capacităţilor/ramurilor existente în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului; principale centre cu activităţi industriale şi de construcţii; retehnologizarea capacităţilor poluatoare ;

d) Turismul: potenţialul de dezvoltare; promovarea unui turism de calitate şi durabil, inclusiv a turismului cultural, acesta reprezentând un potenţial economic important; dezvoltarea structurilor de cazare şi alte servicii; amenajări pentru sporturile de iarnă; amenajări pentru recreere şi agrement în apropierea aglomeraţiilor urbane;

e) Comerţ şi servicii: dezvoltări diferenţiate de activităţi în raport cu rolul şi funcţiile teritoriale ale localităţilor : mari unităţi comerciale de gross şi desfacere; servicii financiar-bancare, de asigurări; informatică, tranzacţii imobiliare; târguri, burse de mărfuri şi valori.

4. CONTEXTUL TERITORIAL, REGIONAL ŞI NAŢIONAL: a) propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport şi a infrastructurilor majore

regionale; zone de cooperare transfrontieră organizate şi preconizate; arii metropolitane, periurbane instituite sau preconizate.

b) Obiectivele detaliate în cadrul domeniilor-ţintă de la alin. (3) nu au caracter exhaustiv, acestea putând fi completate cu obiective specifice în raport cu categoria documentaţiei şi contextul teritorial.

26


c) Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde şi propuneri privind cadrul instituţional de implementare şi de monitorizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute, cât şi de evaluare a rezultatelor şi de completare/modificare a documentaţiei.

Art. 29 – Formularea programului de măsuri(1) Strategia de dezvoltare a judeţului va fi însoţită de un program de măsuri, alcătuit pe

domenii-ţintă şi componentele acestora. (2) Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de

dezvoltare/organizare a teritoriului, structurat pe etape şi responsabilităţi, în condiţiile legii, care va cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative asupra mediului, precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implamentării planului.

(3) Implementarea măsurilor pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative asupra mediului, precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implamentării planului este obligaatorie.

(4) Măsurile de amenajare a teritoriului, subordonate obiectivelor specifice amenajării teritoriului, au dimensiune spaţială şi caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate pe etape, cu durata determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung.

(5) Fiecare măsură sau set de măsuri va fi relaţionat cu un obiectiv specific, referindu-se la modul concret de influenţare a dezvoltării spaţiale a judeţului.

(6) Prin măsurile propuse se vor contura arii specifice de intervenţie în teritoriul judeţean şi se vor indica modalităţile de realizare a acţiunilor propuse.

Art. 30. – Conţinutul pieselor desenate(1) Piesele desenate sunt planşe – hărţi şi planuri – întocmite la scările 1:200.000 sau

1:100.000, scheme, cartograme, grafice.(2) Piesele desenate se reprezintă pe baza hărţilor/planurilor în sistem de referinţă

naţional – STEREO 1970, în format analogic sau digital, care să asigure precizia cartografică necesară pentru scările folosite, fiind necesar avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară competente, potrivit legii.

(3) Planşele se întocmesc în conformitate cu domeniile-ţintă stipulate in art. 25 al prezentei Metodologii şi componentele acestora. Pentru fiecare domeniu-ţintă sau componentă esenţială a acestora se elaborează, de regulă, două planşe: prima ilustrând problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a doua prezentând propuneri de dezvoltare/organizare.

(4) Planul de amenajare a teritoriului judeţean PATJ va cuprinde în mod obligatoriu următoarele10 planşe:

a) Planşa nr. 1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrând componentele 1.2 şi 1.3. din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului, cuprinde:

Cadrul natural/mediul(i) principalele trepte de relief şi reţeaua hidrografică ;(ii) zone/localităţi expuse sau afectate de riscuri naturale: inundaţii, alunecări de teren,

cutremure;(iii) zone/localităţi cu probleme privind resursele de apă: zone deficitare, zone

vulnerabile, zone cu resurse nepotabile, resurse de apă poluate, zone lipsite de amenajări pentru asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor;

(iv) zone/localităţi expuse la riscuri tehnologice;(v) zone/localităţi afectate de alte presiuni antropice: de urbanizare excesivă şi/sau

necontrolată, zone extractive de suprafaţă etc.;

27


(vi) zone/factori naturali care necesită măsuri de protecţie: zone de mare biodiversitate, zone umede, factori balneari, turistici, peisaje naturale etc;

(vii) zone/localităţi afectate de poluare;(viii) depozite necontrolate de deşeuri.Patrimoniul natural, construit şi peisajul:(ix) patrimoniul natural, neprotejat sau insuficient protejat;(x) patrimoniul construit, neprotejat sau afectat de degradare (monumente istorice de

valoare naţională şi universală şi monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul construit local).

(xi) zone cu peisaj degradatb) Planşa nr. 1.2 – Mediul – propuneri, ilustrând componentele 1.2 şi 1.3 din

domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului: Cadrul natural şi mediul(i) protejarea factorilor de mediu;(ii) reducerea/eliminarea presiunilor antropice;(iii) combaterea poluării;(iv) resurse balneo-turistice ce trebuie protejate;(v) valorificarea durabilă a unor resurse de substanţe utile;(vi) prevenirea/atenuarea efectelor riscurilor naturale şi tehnologice.Patrimoniul natural, construit şi peisajul.(vii) protejarea patrimoniului natural de interes naţional declarat;(viii) protejarea patrimoniului natural de interes local;(ix) protejarea patrimoniului construit de interes naţional declarat;(x) protejarea patrimoniului construit de interes local.

c) Planşa nr. 2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2. Structura socio-demografică:

Reţeaua de localităţi:(i) deficienţe privind structura şi repartiţia în teritoriu a categoriilor de localităţi; în

satisfacerea indicatorilor minimali de definire conform legii, şi asigurarea accesibilităţii;(ii) deficienţe în funcţionarea reţelei de localităţi: zone rurale lipsite de dotări şi servicii

cu rol teritorial, localităţi cu probleme de dotare şi de echipare tehnico-edilitară, inclusiv privind asigurarea cu hidranţi exteriori de incendiu; localităţi cu probleme de locuire.Harta de bază va cuprinde organizarea administrativ-teritorială.

Structura socio-demografică:(iii) zone/localităţi cu scăderi importante de populaţie;(iv) zone/localităţi cu probleme privind potenţialul demografic: spor natural negativ,

îmbătrânire a populaţiei, dezechilibre structurale;(v) zone/localităţi cu resurse de forţă de muncă excedentară; (vi) zone/localităţi cu

probleme privind calitatea resurselor de muncă;(vii) zone/localităţi cu grad ridicat de şomaj.

d) Planşa nr. 2.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri ilustrează componenta 1.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2 Structura socio-demografică:

Reţeaua de localităţi:(i) statutul şi funcţiunile localităţilor conform rangului stabilit prin lege şi mărimea

prognozată ;(ii) localităţi care întrunesc condiţii de dezvoltare ca noduri de transport pe euro-

coridoare;(iii) îmbunătăţirea structurii şi repartiţiei localităţilor ;(iv) îmbunătăţirea rolului şi funcţiunilor reţelei de localităţi ; centre şi arii de polarizare

28


(v) îmbunătăţirea serviciilor pentru populaţie: educaţie, asistenţă sanitară, cultură, comerţ, transport public;

(vi) necesarul de locuinţe în principalele centre urbane;(vii) îmbunătăţirea nivelului de echipare edilitară, inclusiv cu reţele de distribuţie a apei

echipate cu hidranţi exteriori de incendiu.Structura socio-demografică:(viii) atenuarea fenomenelor demografice negative;(ix) oferta necesară de locuri de muncă;(x) reducerea decalajului de calitate a vieţii între mediul urban şi mediul rural;(xi) diversificarea economică a gospodăriilor rurale prin pluriactivitate: meşteşuguri,

industrii artizanale, industrii casnice, agro-turism.

e) Planşa nr. 3.1 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrează componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1 -Structura teritoriului.Gospodărirea apelor:

(i) surse de alimentare cu apă subterane şi de suprafaţă, care necesită măsuri de protecţie;

(ii) zone care necesită lucrări hidrotehnice: îndiguire, regularizări de cursuri de apă etc ;(iii) probleme în funcţionarea amenajărilor hidroameliorative pentru agricultură: irigaţii,

îmbunătăţiri funciare etc.;(iv) terenuri agricole ce necesită amenajări specifice.Reţele de căi de comunicaţii:(v) trasee sau sectoare rutiere şi feroviare suprasolicitate şi/sau în stare

necorespunzătoare de viabilitate;(vi) puncte critice ale reţelei de transport: lipsa arterelor ocolitoare şi a podurilor,

intersecţii la nivel etc.;(vii) trasee intens solicitate deficitare în asigurarea transportului în comun interlocalităţi;(viii) aeroporturi, porturi, gări, puncte de control de trecere a frontierei nemoderniazte;(ix) trasee navigabile afectate de formarea unor praguri ;Reţele de telecomunicaţii:(x) zone/localităţi neacoperite de reţeaua de telecomunicaţii ;(xi) l ocalităţi cu dotare nesatisfăcătoare ;Reţele energetice:(xii) zone/localităţi lipsite de componente ale echipării energetice.f) Planşa nr. 3.2 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri ilustrează

componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1 - Structura teritoriului.Gospodărirea apelor:

(i) lucrări pentru asigurarea necesarului de apă pentru toate categoriile de consumatori ;(ii) completarea necesarului de lucrări hidroameliorative pentru agricultură;(iii) lucrări de combatere şi prevenire a inundaţiilor în zonele de risc, prin regularizări de

râuri, îndiguiri de maluri, acumulări temporare etc.;(iv) lucrări de combatere şi prevenire a alunecărilor de teren prin amenajarea versanţilor

şi refacerea stabilităţii acestora;(v) aplicarea măsurilor pedo-agro-ameliorative de combatere a eroziunii solului ;Reţele de căi de comunicaţii:(vi) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente;(vii) propuneri de conectare la reţeaua majoră naţională şi implicit la reţelele

transeuropene;(viii) lucrări de modernizare în aeroporturi, porturi, gări, puncte de trecere a frontierei;(ix) dezvoltarea şi modernizarea transportului public;Reţele de telecomunicaţii:(x) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente ;

29


Reţele energetice:(xi) dezvoltarea şi modernizarea reţelei existente.

g) Planşa nr. 4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi, care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1.6 din domeniul-ţintă 1-Structura teritoriului.Structura activităţilor economice:

(i) zone forestiere defrişate şi afectate de poluare;(ii) activităţi industriale în curs de restructurare, modernizare;(iii) localităţi dependente de o singură activitate economică;(iv) construcţii şi amenajări pentru producţie abandonate;(v) zone/localităţi cu potenţial turistic, dar lipsite de dotări adecvate;(vi) zone lipsite de servicii economice şi sociale de bază;(vii) resurse nevalorificate;Zonificarea teritoriului:(viii) bilanţ teritorial;(ix) zone cu folosire extensivă – agricultură, silvicultură, rezervaţii naturale; (x) zone cu probleme de utilizare a terenurilor legate de combaterea eroziunii, a

inundaţiilor şi excesului de umiditate;(xi) zone cu folosire intensivă – intravilane, industrie/depozite, parcuri de activităţi, care

ridică probleme de organizare şi folosire a spaţiului;(xii) zone în care există/pot apare conflicte între funcţiuni;(xii) zone defavorizate.

h) Planşa nr. 4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri, care ilustrează domeniul-ţintă 3 - Structura activităţilor şi componenta 1.6 din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului.

Structura activităţilor economice :(i) dezvoltări de noi funcţiuni economice pe baza potenţialului propriu, cu accent pe

turism, servicii, surse de energie neconvenţionale;(ii) propuneri de dezvoltare a agriculturii şi pisciculturii, prin amenajări

hidroameliorative, promovarea exploataţiilor mari, amenajări piscicole ;(iii) lucrări de împădurire în zonele defrişate sau puternic afectate de eroziune ;(iv) propuneri de valorificare a dotării tehnice şi materiale disponibile prin reabilitare,

modernizare, restructurare sau reconversie a capacităţilor existente.Zonificarea teritoriului (v) bilanţul teritorial ;(vi) zonarea producţiei agricole în raport cu condiţiile pedoclimatice, cu pretabilitatea

solului şi cu cerinţele pieţei ;(vii) zone cu activităţi neagricole ;(viii) zonarea fondului forestier ;(ix) zonarea turistică ;(x) propuneri pentru rezolvarea situaţiilor conflictuale între funcţiuni.

i) Planşa nr. 5.1 Contextul teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrând domeniul-ţintă 4 - Contextul teritorial:

(i) zone în care se manifestă/pot apare tensiuni de natură economică, socială sau ecologică;

(ii) zone declarate defavorizate din teritoriul regional, care influenţează negativ teritoriul judeţean;

(iii) funcţiuni similare în teritoriile învecinate sau în regiune;

30


j) Planşa nr. 5.2 Contextul teritorial – propuneri, ilustrând domeniul-ţintă 4. Contextul teritorial:

(i) arii metropolitane, periurbane instituite sau preconizate;(ii) propuneri de dezvoltare a coridoarelor de transport de importanţă europeană,

naţională şi a infrastructurilor majore regionale;(iii) zone de cooperare transfrontalieră, organizate/propuse(iv) lucrări majore de gospodărire a apelor cu influenţă asupra teritoriului judeţului;(v) parteneriate, colaborări în dezvoltarea de reţele, în diverse domenii;(vi) posibilităţi de cooperare în cadrul teritorial mai larg.

(4) In funcţie de complexitatea problemelor şi de cerinţele legate de conţinutul documentaţiilor necesare pentru obţinerea avizelor şi acordurilor, unele componente ale domeniilor-ţintă pot fi ilustrate în planşe separate, pentru o mai clară reprezentare.

(5) Planşele 5.1 şi 5.2, care nu necesită elemente de cartografie de detaliu, se pot întocmi la scara de 1:500.000.

SECŢIUNEA a 3-a :Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ

Art.31. - Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZFac obiectul PATZ următoarele teritorii:a) regionale, compuse din mai multe judeţe constituind regiuni de dezvoltare, conform

Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.; documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR;

b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi; documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ;

c) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază – comune, oraşe; documentaţia elaborată este Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC sau Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO, după caz.

Art. 32. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional - PATZR(1) Obiectul PATZR îl constituie regiunile de dezvoltare, delimitate în conformitate

cu Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile unor judeţe, respectiv al

Municipiului Bucureşti, asociate pe baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene respective şi, după caz, ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti. şi funcţionează în baza prevederilor prezentei legi.

Potrivit legii, regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

(2) Planul de amenajare a teritoriului zonal regional – PATZR - este un document cu caracter director, prin care se asigură transpunerea în teritoriu a strategiilor sectoriale, fundamentarea programelor de dezvoltare regională şi care contribuie la soluţionarea unor probleme specifice din cadrul regiunilor de dezvoltare.

(3) Prevederile PATZR se corelează cu prevederile PATN şi devin obligatorii pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului de nivel inferior.

(4) Responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului la nivel regional revine Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, ca organ central specializat al Guvernului şi investit cu atribuţii în acest domeniu.

Art. 33. – Structura şi modul de prezentare al documentaţiilor de tip PATZR

31


(1) Structura PATZR urmăreşte prevederile privind structura de elaborare a Planului de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ, prevăzută în art. 22 din prezenta Metodologie.

(2) Elaborarea PATZR are la bază Planurile de amenajare a teritoriului judeţean, aprobate şi actualizate, ale judeţelor care compun regiunea, precum şi politicile şi programele de dezvoltare ale regiunilor respective.

(3) Analizele care se efectuează in cadrul acestor documentaţii au ca scop identificarea oportunităţilor de cooperare între judeţele care sunt asociate în regiunea de dezvoltare, precum şi valorificarea efectelor sinergice ale acestora.

(4) PATZR este constituit din piese scrise şi desenate, structurate conform celor trei considerente stipulate în art. 6 alin. 4 din prezenta Metodologie.

Art. 34. – Conţinutul pieselor scrise ale PATZR(1) Piesele scrise se întocmesc, de regulă, conform conţinutului prezentat în art. 24 din

prezenta Metodologie, pentru elaborarea documentaţiilor de tip PATJ.(2) Se va pune accent pe evidenţierea elementelor care decurg şi/sau favorizează

cooperarea intraregională, precum şi pe posibilităţile de cooperare cu alte regiuni de dezvoltare din ţară şi/sau din alte ţări.

Art. 35. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea

(1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor, în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea.

a) Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-ţintă specificate în art. 26 al prezentei Metodologii. La acestea se adaugă un nou domeniu-ţintă: cooperarea intraregională.

(2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate:a) Introducere: tema-program, programul de elaborare a lucrării; orizontul de timp;

componenţa regiunii de dezvoltare; relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului; agenda consultării populaţiei;

b) Notificarea în scris a autorităţii competente pentru protecţia mediului asupra intenţiei de elaborare a documentaţiei şi a obiectivelor acesteia;

c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei; baza documentară şi bibliografică; studii de fundamentare; metodologia de lucru;

d) Studiile de fundamentare efectuate, politicile şi programele de dezvoltare ale regiunii;

Art. 36. – Analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea(1) Analizele au la bază setul de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la prezenta

Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale.

(2) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru alcătuit conform H.G. nr. 1076/2004

(3) Analiza de la alin. (1) se va efectua pe cele 4 domenii-ţintă:1. Structura teritoriului2. Structura socio-demografică3. Structura activităţilor4. Contextul teritorial regional şi naţional

La aceste 4 domenii se adaugă un nou domeniu-ţintă 5. Cooperarea intraregională.Conţinutul domeniilor-ţintă 1, 2, 3 şi 4 este cel prezentat în art. 26 din prezenta

Metodologie.(4) Domeniul-ţintă 5. Cooperarea intraregională va cuprinde următoarele analize:

32


a) Probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare:i mari proiecte de mediu, de infrastructură sau economice care se vor aborda;

localizarea acestora;ii gestionarea resurselor de apă, a energiei şi a deşeurilor urbane;iii gestionarea resurselor umane şi a pieţei muncii;iv extinderea reţelelor de IMM-uri:v crearea unor structuri teritoriale în reţea bazate pe tehnologia informaţiei (IT);vi orientarea urbanizării spre o structură reticulară, cu prezervarea spaţiului rural-

agricol valoros şi a zonelor naturale (păduri, zone umede, rezervaţii naturale, zone de protecţie peisagistică, arii de conservare şi avifaunistice);

vii dezvoltarea unui sistem urban policentric.b) Forme de cooperare existente şi propuse

Art. 37. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general(1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a, se formulează

diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriale a regiunii de dezvoltare, pe domeniile-ţintă şi pe componentele acestora.

(2) Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazelor precedente, în vederea evidenţierii principalelor probleme pe domenii-ţintă, respectiv punctele slabe, precum şi punctele tari şi oportunităţile de care beneficiază structurile teritoriale, sociale, economice şi de infrastructură tehnică.

Evidenţierea disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi, respectiv favorizanţi, ai dezvoltării, precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie.

(3) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. (1) şi (2), şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit, se formulează diagnosticul general al regiunii.

Diagnosticul general al regiunii cuprinde estimarea evoluţiei viitoare a structurii teritoriale majore; investigarea şi estimarea evoluţiei proceselor diagnosticate; evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora.

(4) In formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general vor fi evidenţiate obiectivele de mediu, precum şi măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului şi măsurile de monitorizare, ca parte integrantă a documentaţiei.

(5) Vor fi diagnosticate prin prizma evoluţiei viitoare: structura teritorială majoră, infrastructura tehnică, procesele demografice şi sociale, infrastructura socială, structura sectoarelor de activitate.

Art. 38. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare(1) Pe baza rezultatelor analizelor din Partea I-a şi a II-a, se formulează obiectivele

strategice ale PATZR, în concordanţă cu imaginea generală de perspectivă a regiunii corespunzătoare nivelului care se doreşte a fi atins pe termen lung.

Obiectivele strategice generale sunt corelate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior, cu prevederile altor documentaţii de amenajare a teritoriului cu caracter director aprobate, precum şi cu obiectivele principale ale politicilor şi programelor de dezvoltare regională pe termen lung.

(2) Obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZR se formulează în concordanţă cu obiectivele de bază ale politicilor de dezvoltare regională, potrivit art. 3 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, care vizează diminuarea dezechilibrelor regionale, stimularea iniţiativelor locale pentru valorificarea resurselor locale şi regionale, precum şi cooperarea interregională, internă şi internaţională, şi transfrontalieră.

(3) Obiectivele specifice vor oferi răspuns la principalele probleme relevate prin diagnostic, la oportunităţile identificate în context teritorial, precum şi la obiectivele de protecţie

33


a mediului stabilite în lkegislaţia privind protecţia mediului, şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Art. 39– Formularea programului de măsuri(1) Strategia de dezvoltare spaţială a regiunii va fi însoţită de un program de măsuri,

alcătuit pe domeniile-ţintă şi componentele acestora. Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare spaţială a teritoriului regiunii de dezvoltare, structurat pe etape şi responsabilităţi, în condiţiile legii, care se subordonează obiectivelor specifice amenajării teritoriului, constituind modalităţi de realizare a acestora şi conturând arii specifice de intervenţie în spaţiul regional.

(2) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director, din care decurg implicaţiile cu caracter economic, social şi de protecţia mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate pe etape cu o durată determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung.

(3) Fiecare măsură sau set de măsuri va fi relaţionat cu un obiectiv specific, referindu-se la modul concret de influenţare a dezvoltării regiunii.

(4) Măsurile vor cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului, precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implementării planului.

(5) Implementarea măsurilor necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului, precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie.

Art. 40. – Conţinutul pieselor desenate(1) Piesele desenate sunt planşe – hărţi şi planuri – întocmite la scara 1:500.000, însoţite

de scheme, cartograme, grafice.Planşele se întocmesc pentru cele 5 domenii-ţintă enunţate în art. 36 alin. 2. Pentru

fiecare domeniu-ţintă se elaborează, de regulă, câte 2 planşe: prima ilustrând problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a doua reprezentând propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare.

(2) PATZR cuprinde în mod obligatoriu următoarele planşe menţionate în art. 30 alin. 3 din prezenta Metodologie:

a. Planşa nr. 1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrând componentele 1.2 şi 1.3. din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului;

b. Planşa nr. 1.2. Mediul–propuneri, ilustrând componentele 1.2 şi 1.3 din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. Cooperarea intraregională;

c. Planşa nr. 2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1.4 din domeniu-ţintă 1. Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2. Structura socio-demografică;

d. Planşa nr. 2.2. Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri de dezvoltare şi cooperare ilustrează componenta 1.4 din domeniu-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniu-ţintă 2 Structura socio-demografică şi domeniul-ţintă 5. Cooperarea intraregională;

e. Planşa nr. 3.1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi ilustrează componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului;

f. Planşa nr. 3.2. Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri de dezvoltare şi cooperare ilustrează componenta 1.5 din domeniul-ţintă 1. Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. Cooperarea intraregională;

g. Planşa nr. 4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi, care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi componenta 1.6 din domeniul-ţintă 1 Structura teritoriului;

h. Planşa nr. 4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri de dezvoltare şi cooperare, care ilustrează domeniul-ţintă 3 Structura activităţilor şi

34


componenta 1.6 din domeniul-ţintă 1 Structura teritoriului şi domeniul-ţintă 5. Cooperarea intraregională;

i. Planşa nr. 5.1 Contextul teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi, ilustrând domeniul-ţintă 4 Contextul teritorial;

j. Planşa nr. 5.2 Contextul teritorial – propuneri de dezvoltare şi cooperare, ilustrând domeniul-ţintă 4 Contextul teritorial.

(3) Conţinutul planşelor 1.1, 2.1, 3.1, 4.1 şi 5.1 de la alin. (2), care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă, este cel prevăzut în art. 30 alin. 3 literele a), c), e), g) şi i) din prezenta Metodologie.

(4) Propunerile de dezvoltare şi cooperare sunt prezentate în planşele 1.2, 2.2, 3.2, 4.2 şi 5.2., al căror conţinut este cel prevăzut în art. 30 alin. (3), literele b, d, f, h şi j, la care se vor adăuga propunerile specifice privind noi posibilităţi de cooperare intraregională pe domenii-ţintă.

Art. 41. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ.

(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ – este o documentaţie cu caracter director, care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor probleme specifice din zone ce cuprind – în întregime sau parţial – teritoriul administrativ al mai multor judeţe.

(2) Prevederile PATZIJ se corelează cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional – PATN, ale Planului de amenajare a teritoriului zonal regional - PATZR şi ale Planului de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ. Prevederile PATZIJ devin obligatorii pentru documentaţiile de nivel inferior.

(3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor judeţene, conform competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit Legii, pe baza consensului manifestat în recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare pentru soluţionarea acestora.

(4) Sunt similare cu acest tip de documentaţie planurile de amenajare a teritoriilor zonale frontaliere, în cadrul cărora sunt vizate modalităţile complementare de dezvoltare economico-socială, pe baza cooperărilor specifice pentru teritoriile situate de-a lungul graniţelor.

(5) In situaţiile în care acţiunile de cooperare preconizate prezintă interes comun pentru ţări vecine, teritoriul care face obiectul studiului îl reprezintă zona transfrontieră. Acest tip de plan de amenajare a teritoriului trebuie elaborat concomitent şi “în oglindă” de către ţările vecine angajate în acest demers.

Art. 42. – Structura şi modul de prezentare a planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ

(1) Structura PATZIJ este conformă cu cea pentru Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ, prezentată în art. 22 din prezenta Metodologie.

(2) Elaborarea PATZIJ are la bază planurile de amenajare a teritoriilor judeţene, actualizate şi aprobate, precum şi analize suplimentare privind stadiul actual al cooperărilor şi oportunităţilor ce pot fi valorificate în perspectivă.

(3) PATZIJ este organizat în piese scrise şi piese desenate, structurate conform art. 6 alin.4 din prezenta Metodologie.

Art. 43. – Conţinutul pieselor scrise ale planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ.

Conţinutul pieselor scrise ale planului de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean – PATZIJ – este conform cu cel prezentat în art. 24 al prezentei Metodologii.

Art. 44. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea.

35


(1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor, în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea şi cooperarea.

Identificarea acestor elemente se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-ţintă specificate în art. 26 al prezentei Metodologii.

(2) In preambulul Părţii I-a vor fi prezentate:a) Introducere: tema-program, programul de elaborare a lucrării; orizontul de timp;

componenţa teritoriului interjudeţean, sau frontalier/transfrontalier, după caz; relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului; agenda consultării publicului;


c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei; baza documentară şi bibliografică; metodologia de lucru;

d) Studiile de fundamentare efectuate, politicile şi programele de dezvoltare ale judeţelor care compun teritoriul;

(3) Analizele se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe următoarele 5 domenii-ţintă:

1. Structura teritoriului2. Structura socio-demografică3. Structura activităţilor4. Contextul teritorial regional, naţional şi european5. Cooperarea interjudeţeană, respectiv frontieră/transfrontieră, după caz(4) Analiza se efectuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru

alcătuit conform H.G. nr. 1076/2004..(5) Conţinutul domeniilor-ţintă de la literele 1, 2, 3 şi 4 este cel prezentat în art. 26 din

prezenta Metodologie, respectiv: 1. Structura teritoriului; 2. Structura socio-demografică; 3. Structura activităţilor; 4. Contextul teritorial.

(6) Domeniul-ţintă 5 de la alin. 3 va cuprinde următoarele analize: a) probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare, cu

referire la: proiectele de mediu; îmbunătăţirea infrastructurii; amplificarea activităţilor economice, inclusiv în cadrul unor zone libere, depozite en-gros, parcuri industriale; gestionarea resurselor de apă, de energie şi a deşeurilor; modernizarea punctelor de trecere a frontierei, după caz; asigurarea transportului în comun interurban şi a legăturilor în cadrul ariilor de polarizare;

b) forme de cooperare existente şi propuse.

Art. 45. – Conţinutul Părţii a II-a: diagnostic prospectiv şi general(1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a se formulează

diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriului interjudeţean, pe domeniile-ţintă şi pe componentele acestora.

Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazei precedente, în vederea evidenţierii principalelor probleme pe domenii, precum şi pentru a releva punctele slabe şi punctele tari de care beneficiază structurile teritoriale, sociale, economice şi de infrastructură tehnică.

Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi, respectiv favorizanţi, ai dezvoltării, precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie.

(2) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. 1 şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul stabilit, se formulează dignosticul general al teritoriului interjudeţean. Diagnosticul general permite estimarea evoluţiei viitoare a

36


structurilor teritoriale, a proceselor diagnosticate şi a oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora.

Fac obiectul diagnosticului general structura teritorială majoră, infrastructura tehnică, procesele demografice şi sociale, structura sectoarelor de activitate, precum şi obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Art. 46. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a teritoriului zonal interjudeţean şi programul de măsuri

(1) Rezultatele etapelor anterioare se grupează şi se ierarhizează în funcţie de importanţa lor şi pe această bază se formulează obiectivele strategice generale ale PATZIJ. Acestea corespund imaginii previzibile a teritoriului în perspectiva considerată, conform nivelului de dezvoltare care se doreşte a fi atins pe termen mediu şi lung.

Obiectivele strategice generale corespund problemelor cu cel mai mare grad de generalitate şi sunt armonizate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior sau ale altor documentaţii cu caracter director.

(2) In vederea reducerii sau înlăturării disparităţilor constatate prin analiza domeniilor-ţintă, sunt enunţate obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZIJ. Obiectivele specifice trebuie să constituie răspunsul acţiunilor de amenajare a teritoriului la principalele probleme evidenţiate în diagnostic, precum şi la oportunităţile identificate în analiza contextului regional şi naţional.

(3) Obiectivele operaţionale se vor referi în mod obligatoriu la obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului, specifice teritoriului zonal interjudeţean şi, după caz, la îmbunătăţirea accesibilităţii, reutilizarea pentru activităţi terţiare a terenurilor din zonele industriale abandonate, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, reprofilarea unităţilor de învăţământ în raport cu evoluţia cerinţelor pe piaţa muncii, diversificarea ofertei turistice, conservarea şi reabilitarea patrimoniului natural şi construit.

Art. 47. – Formularea programului de măsuri(1) Strategia de dezvoltare spaţială a teritoriului interjudeţean va fi însoţită de un

program de măsuri, alcătuit pe domenii-ţintă şi componentele acestora. Programul de măsuri reprezintă un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare spaţială a teritoriului, structurat pe etape şi responsabilităţi, în condiţiile Legii.

(2) Programul de măsuri va cuprinde în mod obligatoriu şi măsurile de prevenire, reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi măsurile de monitorizare a efectelor implementării planului.

(3) Implementarea măsurilor de prevenire, reducere şi compensare a efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie.

(4) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director conform Legii, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi şi de protecţie a mediului, care trebuie susţinute cu propuneri organizatorice şi juridice şi etapizate, pe termen scurt, mediu şi lung.

(5) Măsurile, formulate în conformitate şi în directă legătură cu obiectivele specifice ale amenajării teritoriului, reprezintă modalităţile de realizare a acestora în cadrul unor arii specifice de intervenţie, conturate în teritoriul interjudeţean.

Art. 48. – Conţinutul pieselor desenate

37


(1) Piesele desenate sunt formate din planşe/hărţi şi planuri, întocmite de regulă la scara 1.500.000 şi pentru anumite aspecte ce trebuie evidenţiate la scările 1:200.000 sau 1:100.000; acestea vor fi însoţite de scheme, cartograme şi grafice.

(2) Piesele desenate se întocmesc în conformitate cu cele 5 domenii-ţintă stipulate în art. 44 alin. 3. Pentru fiecare domeniu-ţintă sau componentele acestora se elaborează, de regulă, câte 2 planşe: prima care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a doua în care sunt prezentate propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare.

(3) Se vor elabora în mod obligatoriu următoarele planşe:1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi1.2. Mediul – propuneri de cooperare2.1. Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi2.2. Reţeaua de localităţi şi populaţia - propuneri de dezvoltare şi cooperare3.1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi3.2. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi

(zonarea).4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare5.1. Contextul teritorial - probleme şi disfuncţionalităţi5.2. Contextul teritorial - propuneri de dezvoltare şi cooperare

(4) Conţinutul planşelor 1.1., 2.1., 3.1., 4.1. şi 5.1., care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă, este cel prevăzut în art. 30 alin. 3 din prezenta Metodologie literele a), c), e), g) şi i).

(5) Propunerile de dezvoltare şi cooperare sunt prezentate în planşele 1.2, 2.2, 3.2, 4.2 şi 5.2. Conţinutul lor este cel prevăzut în art. 30 alin. 3 literele b), d), f), h) şi j), la care se adaugă propuneri rezultate din posibilităţile de cooperare interjudeţeană, frontalieră sau transfrontalieră, după caz.

Art. 49. – Definirea Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC

(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc/intercomunal - PATZIO/PATZIC – este o documentaţie cu caracter director, care se întocmeşte în scopul soluţionării în comun a unor probleme specifice din zone ce cuprind teritoriile administrative ale unor municipii/oraşe/comune.

PATZIO sau PATZIC cuprinde teritorii ale unor unităţi administrativ-teritoriale de bază vecine, situate în acelaşi judeţ sau în judeţe vecine.

(2) Prevederile PATZIO/PATZIC se corelează cu prevederile din documentaţii de amenajare a teritoriului de nivel superior şi devin obligatorii pentru documentaţii de nivel inferior.

(3) Iniţierea documentaţiilor de acest tip revine consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale interesate, conform competenţelor şi răspunderilor ce le revin potrivit legii, pe baza consensului manifestat în recunoaşterea problemelor şi în voinţa de colaborare pentru soluţionarea acestora.

(4) Cazuri particulare ale acestor tipuri de planuri de amenajare a teritoriului le reprezintă Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan şi Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban. Aceste teritorii se caracterizează prin relaţii complexe de interdependenţă cu un pol urban puternic, în cazul zonei metropolitane, sau cu un municipiu/oraş, în cazul zonei periurbane. Delimitarea acestor teritorii necesită studii prealabile. In funcţie de mărimea polului urban, limitele teritoriilor zonale delimitate pot depăşi limita judeţului din care acestea face parte.

38


(5) In toate cazurile specificate în alin. 1 şi alin. 4, delimitarea teritoriilor cuprinse în planurile de amenajare se face prin includerea în întregime a teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale de bază, care fac obiectul documentaţiei - municipii, oraşe sau comune după caz.

Art. 50. – Structura şi modul de prezentare a Planului de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc – PATZIO şi a Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal – PATZIC

(1) Structura PATZIO/PATZIC este conformă cu structura planului de amenajare a teritoriului judeţean PATJ stipulată în art. 22 din prezenta Metodologie.

(2) Documentaţia se elaborează pe baza planurilor de amenajare a teritoriilor judeţene actualizate şi aprobate. Se vor efectua analize suplimentare privind posibilităţile de valorificare a efectelor sinergetice ale funcţionării în spaţiu a structurilor economice, sociale şi de mediu.

(3) Documentaţia se organizează în piese scrise şi desenate, structurate în conformitate cu cele trei părţi stipulate în art. 23 alin. 2 din prezenta Metodologie.

Art. 51. – Conţinutul pieselor scrise ale PATZIO/PATZICPiesele scrise au, de regulă, acelaşi conţinut cu cel prezentat în art. 24 din prezenta

Metodologia pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean PATJ.

Art. 52. – Conţinutul Părţii I-a: Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea

(1) Obiectivul de bază al Părţii I-a îl reprezintă evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor, în vederea identificării elementelor care condiţionează dezvoltarea.

Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe componente cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu grupate pe domeniile-ţintă specificate în art. 26 al prezentei Metodologii.

(2) In preambulul Părţii I vor fi prezentate:a) Introducere: tema-program, programul de elaborare a lucrării; orizontul de timp;

componenţa zonei de studiu; relaţia cu alte planuri de amenajare a teritoriului; agenda consultării populaţiei;


c) Date generale: scopul şi necesitatea documentaţiei; criteriile de delimitare a zonei ; baza documentară şi bibliografică; studii de fundamentare; metodologia de lucru;

d) Studiile de fundamentare efectuate, politicile şi programele de dezvoltare urbanistică a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în teritoriile PATZIO/PATZIC sau cele ale teritoriilor metropolitane sau periurbane, după caz.

(3) Analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea se efectuează pe baza setului de indicatori cuprinşi în Anexa nr. 3 la prezenta Metodologie “Indicatori de analiză şi evaluare” şi a componentelor cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale, grupate pe următoarele 5 domenii-ţintă:

1. Structura teritoriului2. Structura socio-demografică3. Structura activităţilor4. Contextul teritorial, regional şi naţional5. Cooperarea interorăşenească/intercomunală(4) Analiza se efetuează de către echipa pluridisciplinară împreună cu grupul de lucru

alcătuit conform H.GF. nr. 1076/2004.(5) Conţinutul domeniilor-ţintă 1, 2, 3 şi 4 este cel prezentat în art. 26 din prezenta

Metodologie, respectiv: 1. Structura teritoriului; 2. Structura socio-demografică; 3. Structura activităţilor; 4. Contextul teritorial.

Domeniul-ţintă 5 de la alin. 3 va cuprinde următoarele analize:

39


a) Probleme specifice de soluţionat şi efectele sinergetice obţinute prin cooperare:(i) proiecte de mediu, de infrastructură sau economice (parcuri industriale, depozite en-

gros, zone libere);(ii) gestionarea resurselor de apă şi a deşeurilor urbane;(iii) gestionarea resurselor umane şi a pieţei muncii;(iv) extinderea reţelelor de IMM-uri bazate pe tehnologia informaţiei:(v) crearea unor structuri teritoriale în reţea bazate pe tehnologia informaţiei (IT);(vi) dezvoltarea unui sistem urban policentric;(vii) dezvoltarea transportului public urban şi interurban; (viii) organizarea zonelor de agrement;(ix) asigurarea aprovizionării cu produse agroalimentare.b) Forme de cooperare existente şi propuseArt. 53. – Conţinutul Părţii a II-a: Diagnostic prospectiv şi general(1) Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate în Partea I-a, se formulează

diagnosticul prospectiv al dezvoltării teritoriului, pe domeniile ţintă şi pe componentele acestora.(2) Diagnosticul prospectiv integrează rezultatele fazelor precedente, în vederea

evidenţierii principalelor probleme pe domenii – puncte slabe, precum şi a punctelor tari şi oportunităţilor de care beneficiază structurile teritoriale, sociale, economice şi de infrastructură tehnică.

Evidenţierea disfuncţionalităţilor permite precizarea şi structurarea factorilor restrictivi, respectiv favorizanţi, ai dezvoltării, precum şi stabilirea priorităţilor de intervenţie.

(3) Pe baza diagnosticului prospectiv conform alin. (1) şi (2), şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit, se formulează diagnosticul general al teritoriului.

Diagnosticul general al teritoriului cuprinde: estimarea evoluţiei viitoare a structurii teritoriale majore; investigarea şi estimarea evoluţiei proceselor diagnosticate; evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora.

(4) Vor fi diagnosticate prin prizma evoluţiei viitoare: structura teritorială majoră, infrastructura tehnică, procesele demografice şi sociale, infrastructura socială, structura sectoarelor de activitate, şi vor fi evidenţiate obiectivele de mediu prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Art. 54. – Conţinutul Părţii a III-a: Strategia de dezvoltare a teritoriului interorăşenesc/intercomunal

(1) Pe baza rezultatelor analizelor din Partea I-a şi a II-a, se formulează obiectivele strategice ale PATZIO/PATZIC, în concordanţă cu imaginea generală de perspectivă a teritoriului corespunzătoare nivelului care se doreşte a fi atins pe termen lung.

Obiectivele strategice generale sunt corelate cu principiile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior, cu prevederile altor documentaţii de amenajare a teritoriului cu caracter director aprobate, precum şi cu obiectivele principale ale politicilor şi programelor de dezvoltare urbanistică a unităţilor administrativ-teritoriale în perspectivă.

(2) Obiectivele specifice sau operaţionale ale PATZIO/PATZIC se formulează în concordanţă cu obiectivele de bază ale politicilor de dezvoltare urbanistică care vizează diminuarea sau înlăturarea disparităţilor dintre diferitele domenii şi stimularea iniţiativelor locale pentru valorificarea resurselor locale, precum şi cu obiectivele de protecţie a mediului prevăzute în legislaţia privind protecţia mediului şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

(3) Obiectivele specifice sau operaţionale vor oferi răspuns la principalele probleme relevate prin diagnostic şi la oportunităţile identificate în context teritorial, precum: îmbunătăţirea accesibilităţii, utilizarea terenurilor din zonele industriale dezafectate pentru

40


activităţi din sectorul terţiar, amenajarea de baze de aprovizionare cu produse alimentare perisabile, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, reprofilarea unităţilor de învăţământ în raport cu cerinţele pieţei muncii, diversificarea ofertei turistice, conservarea şi reabilitarea patrimoniului natural şi construit, inclusiv a peisajelor naturale.

Art. 55. – Formularea programului de măsuri(1) Strategia de dezvoltare spaţială a teritoriul zonal interorăşenesc/intercomunal va fi

însoţită de un program de măsuri, alcătuit pe domeniile-ţintă şi componentele acestora. Programul de măsuri este un set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare spaţială, a teritoriului, structurat pe etape şi responsabilităţi, în condiţiile legii. Programul de măsuri va cuprinde în mod obligatoriu măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi măsuri de monitorizare a efectelor implementării planului.

(2) Implementarea măsurilor pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului, precum şi a măsurilor de monitorizare a efectelor implementării planului este obligatorie.

(3) Măsurile de amenajare a teritoriului au dimensiune spaţială şi caracter director, din care decurg implicaţiile cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate pe etape cu o durată determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung.

(4) Măsurile se subordonează obiectivelor specifice amenajării teritoriului, constituind modalităţi de realizare a acestora şi conturând arii specifice de intervenţie în spaţiul zonal.

Fiecare măsură sau set de măsuri, va fi relaţionată cu un obiectiv specific, referindu-se la modul concret de influenţare a dezvoltării spaţiale a teritoriului zonal.

Art. 56. – Conţinutul pieselor desenate(1) Piesele desenate sunt planşe/hărţi şi planuri întocmite la scările 1:200.000. 1:100.000

sau 1:50.000, în funcţie de mărimea teritoriului, însoţite de scheme, cartograme, grafice.(2) Planşele se întocmesc în conformitate cu cele 5 domenii-ţintă şi pentru fiecare

domeniu-ţintă se elaborează, de regulă, câte 2 planşe, astfel: prima care ilustrează problemele şi disfuncţionalităţile rezultate din analize, cea de a doua care prezintă propuneri de dezvoltare/organizare/cooperare.

(3) Vor fi elaborate în mod obligatoriu următoarele planşe:1.1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi1.2. Mediul – propuneri de cooperare2.1. Reţeaua de localităţi şi populaţia - probleme şi disfuncţionalităţi2.2. Reţeaua de localităţi şi populaţia - propuneri de dezvoltare şi cooperare3.1. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi3.2. Infrastructurile tehnice ale teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - propuneri de dezvoltare şi cooperare5.1. Contextul teritorial - probleme şi disfuncţionalităţi5.2. Contextul teritorial - propuneri de dezvoltare şi cooperare(4) Conţinutul planşelor 1.1., 2.1., 3.1., 4.1. şi 5.1., care ilustrează problemele şi

disfuncţionalităţile rezultate din analiza pe domenii-ţintă, este cel prevăzut în art. 30 alin. 3 din prezenta Metodologie literele a), c), e), g) şi i).

(5) Conţinutul planşelor 1.2., 2.2., 3.2., 4.2. şi 5.2. care cuprind propuneri de dezvoltare şi cooperare vor face referiri la domeniul-ţintă 5 privind posibilităţile de cooperare interorăşenească şi/sau intercomunală.

41


ANEXA nr. 1

A. Principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european

Adoptate la Conferinţa de la Hanovra a Miniştrilor Responsabili pentru amenajarea teritoriului din statele membre ale Consiliului Europei - CEMAT, Hanovra, septembrie 2000

Principiile unei politici de amenjare durabilă pentru Europa

1. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate şi de îmbunătăţire a competitivităţii

Deciziile şi investiţiile cu efecte teritoriale se orientează prin raportare la un model de dezvoltare policentrică, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional şi regional. Aceasta presupune ca atractivitatea, în materie de investiţii economice, a metropolelor europene şi a oraşelor-poartă să fie îmbunătăţită, iar cea a regiunilor structural slabe să fie întărită. Aceasta se referă în special la regiunile cu industrie veche, depăşită moral şi fizic, şi la regiunile rurale slab dezvoltate.

2. Promovarea încurajării unor dezvoltări generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre oraşe şi sate

Sistemele urbane şi funcţiunile urbane, inclusiv centrele urbane de mărime mică şi mijlocie din zonele rurale, trebuie să fie dezvoltate în aşa fel încât să fie înlesnit accesul regiunilor rurale la funcţiunile urbane. Constituirea şi întărirea reţelelor de oraşe ameliorează complementaritatea între oraşe, creşte sinergiile şi economiile de scară, favorizează specializarea şi determină beneficii prin intermediul competiţiei economice.

Parteneriatele oraş-sat au de jucat un rol important în crearea unei structuri echilibrate a reţelei de oraşe, în dezvoltarea reţelelor de transporturi publice, al revitalizării şi diversificării economei zonelor rurale, al dezvoltării spaţiilor de agrement, al protecţiei şi valorificării patrimoniului natural şi cultural. Condiţiile unui parteneriat eficient oraş-sat rezidă în buna colaborare a colectivităţilor teritoriale.

3. Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate

42


Realizarea rapidă a reţelei paneuropene de transport este condiţia indispensabilă pentru o bună accesibilitate macro-spaţială pe continentul european.

O politică de amenjare regională mai echillibrată trebuie să asigure o mai bună interconexiune a oraşelor mici şi mijlocii, precum şi a spaţiilor rurale şi regiunilor insulare, la principalele axe şi puncte nodale de transport (căi ferate, autostrăzi, porturi, aeroporturi, centre multimodale) şi eliminarea carenţelor în materie de legături intraregionale. Accesibilitatea regională trebuie să fie sporită prin eliminarea verigilor regionale care lipsesc. Trebuie dezvoltate strategii integrate, cu luarea în considerare a diferitelor moduri de transport şi a imperativelor amenajării. Trebuie luat în considerare impactul mai mic asupra mediului pe care îl au căile ferate, căile fluviale şi transportul maritim.

4. Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere

Apariţia societăţii informaţionale este fenomenul cel mai semnificativ în remodelarea societăţii globale şi a structurilor sale teritoriale. O atenţie deosebită trebuie acordată regiunilor, pentru ca accesul la informaţie să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură. In acest context, trebuie îmbunătăţite reţelele de telecomunicaţii, iar tarifele trebuie să fie mai accesibile. Trebuie promovate conexiunile la nivel naţional şi regional între furnizorii de informaţie şi utilizatorii potenţiali, cum ar fi: parcurile tehnologice, institutele de transfer de tehnologie, centrele de cercetare şi formare etc. Prin crearea de bănci de date regionale on-line se va stimula comunicarea externă a regiunilor, cât şi interconexiunile cu economia globală.

5. Reducerea degradării mediului

Problemele de mediu, care decurg dintr-o coordonare insuficientă a politicilor sectoriale sau a deciziilor locale, trebuie anticipate şi contracarate. Politica de amenajare trebuie să acorde o atenţie deosebită practicilor agricole şi silvice mai puţin dăunătoare, promovării sistemelor de transport şi energie mai prietenoase pentru mediu, regenerării zonelor urbane degradate şi reabilitării acestora, refacerii mediului în zonele afectate de activităţi industriale poluante şi din vechile zone militare.

6. Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural

Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, ci şi la sporirea atractivităţii regiunilor, a valorii lor de agrement şi la creşterea calităţii vieţii în ansamblu. Trebuie să se ţină seama de Convenţia pentru protecţia vieţii naturale (wild life) şi a mediului natural (1979) şi de Strategia paneuropeană a diversităţii biologice şi peisagere (1996), în cadrul unei politici de amenajare integrate.

Strategiile integrate pentru gestionarea resurselor de apă trebuie să includă protecţia apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, controlul activităţilor agricole în materie de fertilizare şi irigaţii, tratarea apelor uzate etc. Pentru protecţia apelor potabile din pânzele freatice, este esenţial să se stabilească corespondenţa dintre extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare (inclusiv staţiile de tratare).

Amenajarea teritoriului are sarcina de a contribui la reconstituirea reţelelor ecologice. In acest sens, o atenţie deosebită trebuie acordată spaţiilor şi suprafeţelor sensibile şi de mare valoare ecologică (zone umede etc.). Trebuie identificate diferitele elemente ecologice, precum zonele de proximitate naturală, resursele de apă, climatele terapeutice, zonele industriale dezafectate etc., a căror tratare necesită măsuri adecvate.

43


7. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare

Valorificarea patrimoniului cultural, care sporeşte atractivitatea regională şi locală pentru investitori, pentru turism şi pentru populaţie, este un factor important de dezvoltare economică şi contribuie în mod semnificativ la întărirea identităţii regionale. Amenajarea teritorului trebuie să contribuie la o gestiune integrată a patrimoniului cultural, înţeles ca un proces evolutiv, care protejează şi conservă patrimoniul, ţinând seama de nevoile societăţii moderne.

Identificarea şi elaborarea unor concepte comune în materie de conservare, de restaurare şi de utilizare, vor putea cuprinde itinerariile şi mărturiile culturale semnificative ale istoriei industriale şi sociale a Europei, conservându-le astfel pentru generaţiile viitoare.

8. Dezvoltarea resurselor energetice pentru menţinerea securităţii

Amenajarea teritoriului susţine promovarea resurselor energetice regenerabile, ca sisteme coerente în teritoriu şi prietenoase cu mediul, precum şi completarea reţelelor de transport al energiei la nivel paneuropean. Va trebui promovată organizarea reţelelor de transport al energiei (ţiţei şi gaz) din Regiunea Mării Nordului, de la Marea Caspică şi din Rusia orientală spre Europa.

Va trebui acordată prioritate utilizării mai eficiente a resurselor energetice şi a echipamentelor care sunt deja disponibile. Ar trebui ameliorată, în acest sens, eficienţa centralelor termice convenţionale şi redusă poluarea atmosferică. Această acţiune ar fi benefică şi pentru reducerea încălzirii globale.

Securitatea centralelor nucleare vechi va trebui întărită. Există numeroase centrale nucleare al căror ciclu de viaţă va expira în deceniile următoare şi ale căror amplasamente vor trebui asanate.

9. Promovarea unui turism de calitate şi durabil

Amenajarea teritoriului trebuie să aibă în vedere utilizarea oportunităţilor de dezvoltare care decurg din turism, îndeosebi în cazul regiunilor defavorizate, dar deţinătoare a unor resurse turistice nevalorificate. Vor trebui promovate, cu prioritate, forme de turism de calitate şi durabile. In accest context un rol deosebit revine politicilor de dezvoltare teritorială şi urbană. Este necesară o aprofundată cunoaştere a ecosistemelor şi a locurilor cu potenţial turistic, precum şi utilizarea unor noi instrumente şi proceduri de ghidare şi control public (verificarea compatibilităţii teritoriale). Pentru numeroase regiuni, formele de turism ecologic, adaptate la condiţiile regionale şi locale, reprezintă un potenţial economic important, care trebuie exploatat în viitor.

10. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale

Catastrofele naturale, precum cutremurele, uraganele, inundaţiile, avalanşele, alunecările de teren etc., cauzează în fiecare an în Europa pagube materiale şi umane considerabile. Vor trebui luate măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului, pentru a limita amploarea pagubelor şi a reduce vulnerabilitatea localităţilor. (De ex. amplasarea construcţiilor şi destinaţia terenurilor).

B. Perspectivele dezvoltării spaţiale europene

Modalităţile de cooperare la nivel european în domeniul dezvoltării spaţiale s-au concretizat în documentul Comisiei Europene Perspectivele Dezvoltării Spaţiale Europene (ESDP), adoptat

44


în 1999 la Potsdam. Documentul conţine orientările majore ale cooperării între statele europene în domeniile sectoriale cu dimensiune spaţială din cadrul statelor membre, între regiuni şi oraşe. ESDP indică scopurile şi opţiunile politice prin care se poate realiza dezvoltarea durabilă în Europa, înţelegând prin aceasta nu numai dezvoltarea economică în respectul mediului, ci şi dezvoltarea spaţială echilibrată, pe baza următoarelor trei concepte spaţiale de bază:

Dezvoltarea unui sistem urban policentric şi echilibrat şi întărirea legăturilor dintre zonele urbane şi rurale;

Promovarea şi integrarea conceptelor de transport şi comunicaţii în susţinerea dezvoltării policentrice;

Gestionarea prudentă şi inteligentă a patrimoniului natural şi cultural.

Impactul Uniunii Europene asupra amenajării teritoriuluiObiectivele ESDP presupun o colaborarea amplă la nivel european. Numeroase obiective cu caracter spaţial pot fi realizate numai prin cooperări transfrontaliere şi transnaţionale. Prin iniţiativa sa INTERREG IIIB, Comisia Europeană promovează cooperarea transfrontalieră şi transnaţională, în cadrul unor arii extinse, care cuprind şi noile state membre, cât şi ţările în curs de aderare în probleme care vizează dezvoltarea spaţială echilibrată.

Alte documente europene relevante pentru amenajarea teritoriului şi urbanism la nivelul continentului european sunt:

Carta Europeană a Amenajării Teritoriului, Consiliul Europei, Torremolinos, 1983 Europe 2000, Comisia Europeană, Europe 2000+, ComisiaEuropeană.

45


46

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 2

Conţinutul, caracterul şi principale etape de parcurs în elaborarea şi aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului, pe categorii

Planul de amenajare a teritoriului naţional PATN

Planul de amenajare a teritoriului zonal PATZ

Planul de amenajare a teritoriului Judeţean PATJ

Teritoriul de referinţă

Naţional - Regiuni de dezvoltare compuse din mai multe judeţe- Interjudeţean, inglobând părţi din mai multe judeţe sau judeţe întregi, inclusiv zone frontaliere- Intercomunal sau interorăşenesc compus din unităţi administrativ-teritoriale de bază, comune şi oraşe, inclusiv zone metropolitane sau periurbane.

Teritoriul administrativ al judeţului.

Conţinut Transpunerea în teritoriu a programelor de dezvoltare economico-socială elaborate la nivel naţionalPropuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie.

- Transpunerea în teritoriu a programelor de dezvoltare economico-socială elaborate la nivel regional şi zonal.- Propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie.

Transpunerea în teritoriu a programului de dezvoltare economico-socială a judeţului.Propuneri cu caracter director care stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie.

Caracter juridic Obligatoriu pentru toate autorităţile administraţiei publice

- Obligatoriu pentru toate autorităţile administraţiei publice

Obligatoriu pentru toate autorităţile administraţiei publice.

47


Iniţierea documentaţiilor

MTCT în colaborare cu celelalte ministere precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

- MTCT în colaborare cu autorităţile administraţieii publice centrale şi locale pentru PATZ Regional.- Consiliile judeţene, prin asociere, interesate în realizarea unor investiţii de interes comun pentru PATZ Interjudeţean şi PATZ frontalier- Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor, interesate în realizarea, prin asociere, a unor investiţii de interes comun, pe teritoriile lor pentru PATZ interorăşenesc sau intercomunal - Consiliul local al municipiului sau oraşului interesat, după caz, cu acceptul consiliilor locale cuprinse în limitele teritoriului delimitat, pentru PATZ metropolitan sau periurban

Consiliul judeţean

Procedura de elaborare

Etapa preliminară, de pregătire a elaborării documentaţiilor;

Etapa de documentare, de asigurare a bazei de date şi informaţii

Elaborarea de studii de fundamentare Etapa de elaborare propriu-zisă



Elaborarea de studii de fundamentare Etapa de elaborare propriu-zisă



Elaborarea de studii de fundamentare

Etapa de elaborare propriu-zisă

Forma de prezentare

Secţiuni specializate pe domenii ca de exemplu, zone protejate, apa, reţeaua de localităţi ş.a., elaborate la scara teritoriului naţional care reprezintă expresia spaţială a programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung.Sunt prezentate sub forma de piese scrise (memorii) şi piese desenate (planuri/planşe la diferite scări).Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul

Documentaţii elaborate la nivelul diferitelor zone studiate, pe domenii, conform conţinutului cadru şi constituite din piese scrise şi desenate (planuri şi planşe la diferite scări).

Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul de mediu elaborat conform Anexei 2 la HG nr. 1076/2004

Documentaţii elaborate la nivel judeţean, pe domenii, conform conţinutului cadru constituite din piese scrise şi desenate (planuri şi planşe la diferite scări.).

Documentaţiile vor fi însoţite şi de raportul de mediu elaborat conform Anexei 2 la HG nr. 1076/2004.

48


de mediu elaborat conform Anexei 2 la HG nr. 1076/2004

Procedura de finanţare

Bugetul de stat, prin MTCTFonduri destinate cercetării

Bugetul de stat prin MTCT Fonduri pentru dezvoltarea regională;Fonduri destinate cercetării;Bugetele locale ale unităţilor administrativ- teritoriale;

Bugetele locale ale judeţelor şi bugetul de stat prin MTCT

Competenţe de avizare

Guvernul MTCT Organisme centrale şi teritoriale interesate

MTCTOrganisme centrale şi teritoriale interesate

Competenţe de aprobare

Parlament Consilii judeţeneConsilii localeConsiliul general al Municipiului Bucureşti şi Consiliile locale ale celor şase sectoare pentru zone care înglobează şi Capitala

Consiliul judeţean

Procedura de participare a publicului

Informarea populaţiei (mas-media, afişe publicaţii, etc.)Dezbateri directe între iniţiatori şi cetăţeni;Consultarea populaţiei în scopul colectării de opinii şi opţiuni;



Durata de valabilitate

Până în momentul modificării acestora prin lege

Perioada necesară realizării obiectivelor propuse prin studiu, stabilită prin hotărârea de aprobare

Se stabileşte prin hotărârea de aprobare;5 – 10 ani, perioada după care urmează actualizarea;

Urmărirea aplicării prevederilor documentaţiilor

Compartimente de specialitate din MTCT, MMGA şi autorităţile administraţiei centrale

Compartimente de specialitate din MTCT, MMGA, consilii judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale

Compartimente de specialitate din MTCT, MMGA şi consilii judeţene.

49


ANEXA nr. 3

INDICATORI DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE1 în documentaţiile de amenajare a teritoriului

Indicatori la nivel de unitate administrativ-teritorială: judeţ, oraş, comună2

Dom

eniu

l

Su

b-

dom

eniu

Nr. crt

Denumire indicator

Definiţie U.M. Modul de calcul

Nivel derelevanţă

N R J L

1. C

arac

teri

stic

i nat

ural

e, r

esur

se m

iner

ale 1.1

Clim

ă

1 Radiaţia solară globală cal/cm2/ancantitatea de energie pe cm2 într-un an

calendaristic * * *

2 Temperatura aerului oCmedii anuale, maxime şi minime absolute, nr.

mediu al zilelor de îngheţ * * *

3 Precipitaţii mm/anmedii anuale şi sezoniere, cantităţi maxime în 24

de ore, stratul de zăpadă-grosime şi durata * * *4 Vântul %, m/s frecvenţă, viteza pe direcţii * * *5 Numărul de ore însorite pe zi h medie anuală * * *

1.2

Rel

ief

6Principalele trepte şi forme de

relief

Prezentarea principalelor trepte de relief; distribuţia

populaţiei şi a localităţilor pe principale trepte de relief

(munte, deal, podiş, câmpie).

nr., % * * *

1.3

Res

urse

na

tura

le

7Suprafaţa de teren şi mare

protejate prin măsuri legislative

Suprafaţa protejată pentru conservarea naturii, peisajului

şi moştenirii culturale.mp * * * *

1.4

Res

urse

m

iner

ale 8 Resurse energetice: cărbune,

petrol, gaze naturalemii t, m3 * * * *

50


9Resurse neenergetice: sare gemă, marmocalcare, nisip,

pietriş* * * *

10

Substanţe minerale şi roci utile: metalifere,

nemetalifere, roci utile (argile, gresii, gipsuri etc)

* * * *

11Resurse terapeutice: ape

minerale sărate, sulfuroase, iodate etc.

* * * *

1.5

Res

urs

e m

arin

e vi

i

12 Biomasa stocurilor şprot x t * * *13 Intensitatea reproducerii

abundenţa relativă estimată a icrelor de sprot, între 1995-2008, * * *

14 Structura populaţiei speciinr. specii

(nr. specii pentru pescuit comercial) * * *

15Starea celor mai importante

stocuri de peşte pe specii * * *

16Starea celor mai importante

stocuri de peşte pe aria marină * * *

17 Mortalitatea peştilor pe specii * * *

1.6

Star

ea e

cosi

stem

elor

Indicatori fizico-chimici

18 Temperatura grade Cdeviaţii pozitive: ianuarie x C, august x C;

media anuala: x C > media multianuala 1961-2008

* * *

19 Oxigenul O2 dizolvat µmspectru larg al concentraţiilor: x µm;

oxigenarea apelor costiere, dovedită de valorile de saturaţie ale O2

* * *

20 Salinitatea g/lmaxim: x g/l în aprilie

minim: x g/l în mai, iulie, septembrie * * * *

51


2. B

iod

iver

sita

te, z

one

nat

ura

le p

rote

jate 2.1

Bio

div

ersi

tate

şi h

abit

ate

21Macrofite, Nevertebrate, Peşti,

Mamifere,specii

lista rosie - macrofite, nevertebrate, peşti, mamifere * * * *

22

Specii amenintate si vulnerabile :

Nr. specii ameninţate/ nr. total specii

Nr. specii dispărute / nr.total specii

Nr. specii protejate / nr. total specii

Nr. arii protejate / lungime totală a coastei

număr total

specii

• nr. specii ameninţate / nr. total specii• nr. specii dispărute / nr.total specii• nr. specii protejate / nr. total specii• nr. arii protejate / lungime totală a coastei

* * * *

23Suprafaţa totală a ariilor

protejate ha

ha de importanta ştiinţificăha de importanta ştiinţifică şi zoologică

ha de importanta zoologicaha de importanta botanica si zoologica

* * *

2.2

Zon

e n

atu

rale

pro

teja

te 24Rezervaţii ale biosferei,

parcuri, naţionale sau naturale

Tipul rezervaţiei, localizarea, suprafaţa, categoria

(patrimoniu natural mondial, zonă umedă de importanţă internaţională, de interes

naţional etc.).

ha nr, ha, localizare * * * *

25Rezervaţii şi monumente ale

naturii de interes naţional

Tipul rezervaţiei, localizarea, suprafaţa, gruparea geografică a zonelor naturale protejate de

interes naţional.

ha nr, ha, localizare * * *

26 Rezervaţii ştiinţificeTipul rezervaţiei, localizarea,

suprafaţa, gruparea geografică.ha nr, ha, localizare * * *

27Situri de importanţă

comunitarăLocalizarea, suprafaţa, gruparea geografică.

ha nr, ha, localizare * * *

52

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009 3.

Res

urse

um

ane

3.1

Stru

ctur

a po

pula

ţiei

28 Populaţia totală

Valoarea absolută a numărului unei populaţii sau

subpopulaţii, determinată prin înregistrare, cu prilejul

recensământului, al unor anchete speciale sau prin

estimare într-un teritoriu dat (localitate, judeţ, regiune, ţară, continent sau glob).

persoane

Pe = P1 + ( N - M ) + ( I - E )sau

Pe = P1 + Δn + ΔmUnde:

Pe = numărul estimat al populaţieiP1= numărul populaţiei la începutul perioadei

(anului)N = numărul născuţilor vii

M = numărul deceselorI, E = numărul persoanelor imigrante, emigrante

Δn,Δm = sporul natural şi migratoriu

* * * *

29 Densitatea populaţieiNumărul de locuitori ce revin

la o unitate de suprafaţă de teren (hectar sau km2).

loc./km2 populaţia totală / suprafaţa totală * * * *

30 Structura populaţiei pe sexeDistribuţia populaţiei pe sexe

ca procent din populaţia totală. %ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine

în totalul populaţiei

31 Populaţia pe mediiDistribuţia populaţiei pe medii

(urban/rural) ca procent din populaţia totală.

%ponderea populaţiei urbane şi rurale în totalul

populaţiei * * *

32Populaţia pe naţionalităţi-

număr,

Distribuţia populaţiei după naţionalităţi, ca procent din

populaţia totală.%

se determină ca raport între numărul populaţiei unei naţionalităţi (Px) şi numărul total al

populaţiei, exprimat în procente* * *

33Populaţia dupa religie – număr,

%

Distribuţia populaţiei după religie, ca procent din

populaţia totală.%

se determină ca raport între numărul populaţiei unei religii (Px) şi numărul total al populaţiei,

exprimat în procente.* * *

34 Structura pe vârste a populaţiei

Componenţa unei populaţii determinată de numărul sau

proporţia bărbaţilor şi femeilor la fiecare categorie de vârstă.

%ponderea subpopulaţiilor rezultate din repartiţia

după vârstă * * *

35 Vârsta medie a populaţiei ani se determinã ca medie aritmeticã ponderatã a vârstelor exprimate în ani.[(x + 0,5) * Px] / Px

Unde:Px = numãrul populaţiei de vârsta x

0,5 = jumãtate din an considerat drept echivalent mediu al abaterii vârstei faţã de data exactã a

împlinirii unei vârste oarecare.

* * *

53


36Evoluţia populaţiei în ultimii

20-30 ani

Valori absolute şi procente.Rata anuală de creştere a

populaţiei.% * * *

37Raportul de dependenţă după

vârstă

Raportul dintre numãrul persoanelor de vârstã

„dependentã” (persoane de sub 15 ani şi de peste 65 ani) şi

populaţia în vârstã de muncã (15-64 ani) exprimat la 100 de

persoane.

%

[(P0-14 ani + P 65 ani si peste) / P15-64 ani] * 100(1000)Unde:

P0-14 ani - numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14 ani)

P 65 ani si peste - numărul populaţiei vârstnice (peste 65 ani)

P15-64 ani - numărul populaţiei de vârstă adultă (15-64 ani)

* * * *

38Indicele de îmbătrânire a

populaţiei

Raportul dintre populaţia de 65 ani şi peste şi cea de 0-14

ani% * * *

3.2

Evo

luţi

a po

pula

ţiei 39

Rata medie anuală a creşterii populaţiei

Reprezintă raportul dintre sporul absolut de creştere a populaţiei şi numărul anilor

întregi ai perioadei de referinţă

%

(Pt+1 - Pt) / nunde:

Pt+1 – numărul populaţiei la momentul t+1Pt – numărul populaţiei la momentul t

n – numărul anilor întregi între momentele t şi t+1

* * * *

38Rata medie anuală a creşterii

populaţiei urbane

Reprezintă raportul dintre sporul absolut de creştere a

populaţiei urbane şi numărul anilor întregi ai perioadei de

referinţă

%

(Purbt+1 - Purbt) / n unde:Purbt+1 – numărul populaţiei urbane la momentul

t+1Purbt – numărul populaţiei urbane la momentul t

n – numărul anilor întregi între momentele t şi t+1

* * *

3.3

Miş

care

a na

tură

la ş

i m

igra

tori

e

39 Rata brută de natalitate

Reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un

an calendaristic)

‰(născuţi vii / populaţia totală) * 1000

* * * *

40 Speranţa de viaţă la naştere (masculin şi feminin)

Numărul mediu de ani pe care i-ar trai un nou născut, dacă ar trăi tot restul vieţii in condiţiile

mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă.

ani e00 = ∑ L(x) / I0, unde:

L(x) – numărul mediu al supravieţuitorilor în intervalul de vârsta (x) la (x+1), calculat ca

(Ix + Ix+1) / 2Ix – numărul supravieţuitorilor de vârstă (x) dintr-

o cohortă ipotetică de 100.000 născuţi vii.

* * *

54


41 Rata totală de fertilitate

Exprimã numãrul mediu de copii pe care o femeie de

vârstã fertilã i-ar naşte într-un an calendaristic, dacã ratele de fertilitate pe grupe de vârstã ar

rãmâne neschimbate peparcursul vieţii sale fertile.

‰

se determinã ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupã vârstã (frecvenţa născuţilor-vii in

populaţia feminină de o anumită vârstă) la un moment dat

* * *

42 Rata brută de mortalitate

Reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori

într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

* * * *

43 Mortalitatea infantilăNumăr decese sub 1 an la

1000 născuţi vii * * * *

44 Rata netă a migraţiei

Arată efectul net al imigraţiei şi emigraţiei asupra populaţiei zonei de studiu, exprimat ca o

creştere sau descreştere a populaţiei la 1000 de locuitori

într-un an de referinţă (sunt incluse aici atât migraţia

internă cât şi cea externă).

‰[(nr. stabiliri – nr. plecări) / populaţia totală] *

1000 * * * *

3.4

Edu

caţi

a

45Gradul de cuprindere în

învatamânt

Numarul total al elevilor de o anumita grupa de varstă, indiferent de nivelul de

educaţie în care sunt cuprinşi, ca raport procentual din totalul populaţiei din aceeaşi grupă de

varstă.

%(numărul elevix / numărul total de copiix ) * 100

Unde :X – grupa de varstă

* * * *

46 Populaţia preşcolară, şcolară, liceală

Totalitatea copiilor, elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul

de instruire şi educare la începutul anului

scolar/universitar indiferent de formele de învăţământ pe care

le frecventează (zi, seral, frecvenţă redusă, deschis la

distanţă) şi de vârsta.

nr # * * * *

55


47Personalul didactic (total şi

structura pe nivel de calificare)

Persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de

învăţământ şi predau în cadrul procesului educaţional şi de

instruire (cu normă întreagă şi cu normă parţială).

nr. # * * * *

48 Persoane cu studii superioare %ponderea persoanelor cu studii superioare din

totalul populaţiei * * *49

Persoane cu studii liceale, postliceale şi profesionale

%ponderea persoanelor cu studii liceale, postliceale

şi profesionale din totalul populaţiei * * *50

Persoane cu studii elementare (gimnaziale şi primare)

%ponderea persoanelor cu studii elementare din

totalul populaţiei * * *51 Durata medie a şcolarizarii ani # * * *

3.5

For

ţa d

e m

uncă

52Structura populaţiei active pe ramuri de activitate (CAEN)

%

raport între numărul populaţiei active dintr-un anumit sector economic (primar, secundar sau

terţiar) (Pa.x.) şi numărul total al populaţiei active (Pa) Px = (Pa.x / Pa) * 100

* * *

53Structura populaţiei ocupate pe

ramuri de activitate%

raport între numărul populaţiei ocupate dintr-un anumit sector economic (primar, secundar sau

terţiar) (Po.x.) şi numărul total al populaţiei ocupate (Po)

Px = (Po.x / Po) * 100

* * *

54Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi activităţi ale

economiei naţionale% * * *

55Structura populaţiei ocupate pe

nivel de instruire

Ponderea populaţiei ocupate în funcţie de nivelul de

instruire: primar, gimnazial liceal, superior

nr., % * * *

56 Rata ocupării efective

Procentul din populaţie care, la un moment dat, desfăşoară o

activitate economică şi socială aducătoare de venit.

% (populaţia ocupată / populaţia totală) * 100 * * *

57 Rata de ocupare a resurselor de muncă

Reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de

muncă.

% (populaţia ocupată / resursele de muncă) * 100 * * *

56


58Înnoirea forţei de muncă

Indicele de înnoire a forţei de muncă ca raport între

populaţia de 15-29 ani şi cea de 30-44 ani.

Indicele de înnoire ca raport între populaţia de sub 15 ani şi o treime din populaţia de

15-59 ani.

* * *

59 Rata de ocupare pe sexePondere populaţie ocupată

feminină/masculină din total populaţie feminină/masculină

% * * *

60 Rata totală a somajului

Rata somajului înregistrat reprezintă raportul dintre

numărul şomerilor (înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia

activă civilă (şomeri + populaţie ocupată civilă,

definită conform metodologiei balanţei forţei de muncă).

% (şom_total inreg./pop.activa civ.)*100 * * *

61 Rata şomajului pe sexe %pondere populaţie neocupată feminină/masculină

din total populaţie activă feminină/masculină * * *

62 Navetismul - număr centre de atracţie şi de domiciliu * * * *

4. C

ţmun

ităţ

i (re

teau

a de

loca

liăţi

)

4.1

Stru

ctur

a go

spod

ăriil

or

63 Numărul total de gospodăriiGospodăria este alcătuita din una sau mai multe persoane

care locuiesc împreunã.nr * * * *

64Dimensiunea medie a

gospodăriilorNumărul mediu de persoane pe

gospodăriepers./gosp.

numărul de persoane ce locuiesc în gospodării / totalul gospodăriilor * * * *

65Rata creşterii numărului de

gospodării%

raportul dintre numărul de gospodării la două momente succesive * * * *

66Ponderea gospodăriilor formate

dintr-un singur membru%

(nr. gospod. cu un membru / nr total gospodării) * 100 * * * *

67Ponderea gospodăriilor cu un

părinte singur (monoparentale)%

(nr. gospod. monoparentale/ nr total gospodării) * 100 * * * *

68Ponderea gospodăriilor formate

dintr-un pensionar% * * * *

69 Ponderea gospodariilor conduse de femei

% (nr. gospod. conduse de femei/ nr total gospodării) * 100

* * * *

57


4.2

Reţ

eaua

de

loca

lităţ

i

70Statutul administrativ al

localităţilor

Nr. localităţi urbane – municipii, oraşe

Nr. localităţi rurale – comune, sate

nr. * * *

71 Densitatea oraşelorlocalit./

km2 # * * *

72 Denistatea comunelorlocalit./

km3 # * *

73 Densitatea satelorlocalit./

km4 # * *74 Număr sate făra locuitori nr. # * *75 Număr aşezări speciale nr. statiuni balneo-climaterice, turistice, ştiinţifice * *76

Suprafaţa fiecărei unităţi componente

km2 municipii, oraşe, comune * * * *

77Suprafaţa totală a teritoriilor

urbanekm3 # * * *

78Suprafaţa totală a teritoriilor

ruralekm4 # * *

79Mărime medie a oraşelor

(număr locuitori )- media aritmetică a numărului populaţiei oraşelor * * *

80Mărime medie a comunelor

(număr locuitori )-

media aritmetică a numărului populaţiei comunelor * *

81Mărime medie a satelor (număr

locuitori )-

media aritmetică a numărului populaţiei comunelor * *

82 Distanţa medie între 2 oraşe km media distanţelor dintre oraşe * * *83 Distanţa medie între 2 sate km media distanţelor dintre sate * *

4.3

Stoc

ul d

e lo

cuin

ţe

84 Numărul de locuinţe număr numărul total de locuinţe * * * *85

Fondul de locuinţe după tipul de locuire

% individuală, colectivă * * * *

86Structura locuinţelor după

forma de proprietate% ponderea locuinţelor proprietate privată/publică * * * *

87 Stoc de locuinţe sociale % ponderea locuinţelor sociale * * *88 Stoc de locuinţe libere % ponderea locuinţelor libere * * *

58


89 Structura de vârstă a clădirilor % # * * *

4.4

Dez

volt

area

se

ctor

ului

de

locu

inte

90Investiţii în construcţia de

locuinţemii lei # * * * *

91Suprafaţa zonelor construite la

nivel localkm2 total suprafeţe zone construite * *

92 Locuinţe construite anual ‰, % la 1000 de locuitori, pe medii, % etc. ) * * * *

4.5

Con

diti

i de

locu

it

93Ponderea gospodăriilor

racordate la reţeaua de apă;%

(nr. gospodariilor racordate la reteaua de apa / nr. total gospodării) * 100 * * * *

94Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de

canalizare;%

(nr. gospodariilor racordate la reţeaua de canalizare / nr. total gospodării) * 100 * * * *

95Ponderea gospodăriilor racordate la reţeaua de

electricitate;%

(nr. gospodariilor racordate la reţeaua de electricitate / nr. total gospodării) * 100 * * * *


racordate la reţeaua telefonică;%

(nr. gospodariilor racordate la reţeaua telefonică / nr. total gospodării) * 100 * * * *


racordate la reţeaua de gaze.%

(nr. gospodăriilor racordate la reţeaua de gaze / nr. total gospodării) * 100 * * * *

98Locuinţe cu WC (cu apă

curenta) în locuinţănr. # * * * *

99 Locuinţe cu baie în locuinţă nr. # * * * *100 Locuinţe cu încalzire centrală - # * * * *101

Consumul de apă pentru uz casnic

m3 # * * * *102

Consumul casnic de energie electrică

kW # * * * *103

Consumul de gaze naturale pentru uz casnic

m3 # * * * *104 Număr persone / locuinţă - # * * * *105 Număr persone / cameră - # * * * *106

Număr mediu camere / locuinţă

- # * * * *107

Suprafaţa medie locuibilă ce revine pe o cameră

m2 # * * * *108

Suprafaţa medie locuibilă ce revine pe un locuitor

m2/loc. # * * * *59


109 Cheltuieli pentru locuire %cheltuieli pentru locuire/venitul lunar al unei

gospodării * * *

110Locuinţe nesigure (afectate de cutremure, vibraţii, inundaţii,

alunecări)% locuinţe nesigure/ total locuinţe * * * *

4.6

Infr

astr

uct

ura

soc

io-c

ult

ura

lă

Dotări învăţământ111 Grădiniţe nr. # * * * *112 Şcoli învăţămânr primar nr. # * * * *113 Sali de clasa nr. # * * * *

114 Licee - total

Din care:- licee noi,- licee renovate- licee cu extinderea capacităţii

nr. # * * *

115Şcoli profesionale,

complementare sau de ucenicinr. # * * *

116 Şcoli postliceale nr. # * * *117

Instituţii de învăţământ superior

nr. # * * *118 Cămine studenţeşti nr # * * *119

Centre de formare profesională

nr. # * * *Dotări sănătate

120 Unităţi de ocrotire a sănătăţii

- Spitale.- Dispensare,- Farmacii- policlinici

nr. # * * *

121 Paturi în spitaleNumăr de paturi în spitale la

1000 locuitori.‰ (număr paturi în spitale / populaţia totală) *1000 * * *

122Medici şi personal medical

mediuNumăr de medici / personal

medical mediu la 1000 locuitori.‰

(număr medici sau personal mediu / populaţia totală) * 1000. * * *

123 StomatologiNumăr de stomatologi la 1000

locuitori.‰ (număr stomatologi / populaţia totală) *1000 * * *

124 Durata medie de spitalizare zile media aritmetica a duratei spitalizărilor * * *125

Ponderea cheltuielilor pentru sănătate

% ponderea cheltuielilor pentru sănătate în total PIB * * *126

Stabilimente pentru persoane dependente

nr. # * * *60


Dotări cultură

127 Insituţii de cultură- teatre,- filarmonici,- case de cultură

nr. # * * *

128Cinematografe şi locuri în

cinemanr. # * * *

129Numărul de concerte şi

audienţa anuală pe cap de locuitor

‰ numărul total al spectatorilor la 1000 locuitori * * *

130Numărul de teatre şi audienţa

anuală pe cap de locuitor‰ numărul total al spectatorilor la 1000 locuitori * * *

131Numărul de muzee şi numărul anual de vizitatori pe cap de

locuitor‰ numărul total al vizitatorilor la 1000 locuitori * * * *

132Numărul de biblioteci şi totalul cărţilor împrumutate pe cap de

locuitor‰ numărul volumelor împrumutate la 1000 locuitori * * *

Dotări sport şi recreere133 Săli sportive şi stadioane nr. # * * *

134Bazine de înot si amenajări

anexe (saune, săli de gimnastică etc. )

nr. # * * *

135 Patinoare nr. # * * *136 Grădini botanice şi zoologice -

nr. vizita-tori

număr şi vizitatori * * *

61

Metodologia de elaborare şi cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009 5.

Zon

e co

nstr

uite

pro

teja

te

5

Con

cen

trar

ea în

ter

itor

iu a

mon

um

ente

lor

isto

rice

137

Monumnte, ansambluri și situri:

• arheologice,• de arhitectura,• de for public• memoriale

-.

Clasificare in 4 categorii tipologioce:• I - Monumente, ansambluri și situri

arheologice• II - Monumente, ansambluri și situri

de arhitectura• III - Monumente, ansambluri și situri

de for public• IV. - Monumente, ansambluri și situri

memorialeClasificare in 2 categorii valorice

• Categoria A (valoare nationala, universala)

• categoria B (valoare locala).

* * * *

138

Monumente istorice (monumente, ansambluri, situri de valoare naţională

şi/sau universală)

Localizare şi principale elemente de caracterizare: vechime, suprafaţă, stare;

factori de risc şi degradare; acţiuni de protecţie, cercetare, monitorizare şi/sau restaurare

Nr. # * * *

139 Monumente reprezentative pentru patrimoniul construit

local

Nr. # * * *

62


140

Unităţi administrativ-teritoriale cu mare concentrare de obiective ale patrimoniului construit cu valoare de interes

naţional

Delimitarea şi nominalizarea unităţilor administrativ-

teritorialeCaracterizarea zonelor respective: diversitatea obiectivelor, gradul de

concentrare, numărul de vizitatori.

Caracterul turistic al localităţilor respective:

raportul dintre capacitatea de cazare turistică (locuri de

cazare în hoteluri şi alte unităţi de cazare) şi numărul total de

locuinţe/gospodării din unitatea administrativ-teritorială respectivă

* * *

6. A

gric

ultu

ră

Sil

vicu

ltu

ră

Pes

cuit

6.1

Agr

icul

tură

141 Unităţi agricole de producţie nr. Număr unităţi * * * *142 Suprafaţa agricolă totală ha # * * * *

143Suprafaţa agricolă pe categorii

de folosinta (arabil, pasuni, fânete, vii, livezi)

ha, %Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă

totală * * * *

144Suprafaţa agricolă pe categorii

de deţinătoriha, %

Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă totală * * * *

145Suprafaţa totală amenajată

pentru irigatha, %

Suprafaţa totală si ponderea în suprafaţa agricolă totală * * * *

146 Suprafeţe degradate ha, % * * * *147

Suprafaţa cultivată pe principalele culturi

ha # * * * *

148Număr tractoare şi maşini

agricole / suprafaţa agricolăbucăţi # * * * *

149Producţia agricolă totală-

producţia vegetală-producţia animală

- # * * * *

150 Numărul animalelor capete # * * * *63


151Animale ce revin la 100 ha

teren

nr. animale/ 100 ha

# * * * *

152 Populaţia ocupată în agricultură - număr persoane ocupate în agricultură * * * *

153Balanţa îngrăşămintelor în

agriculturămii tone

cantitatea de îngrăsăminte chimice şi naturale folosite * * * *

154Investiţii private în total investiţii în agricultură

% # * * * *

Sil

vicu

ltu

ră

155 Structura fondului forestier: ha # * * * *

156 pe grupe de specii ha # * * * *157 pe deţinători ha # * * * *158 pe grupe funcţionale ha # * * * *

159 Structura pădurilor cu funcţii speciale de protecţie

# * * * *

160 Potenţialul forestierha / nr.

locuitori # * * * *

161 Posibilitatea anuală de masă lemnoasă.

m3 * * * *

162 Masa lemnoasă pusă în circuitul economic.

m3 * * * *

163 Clasele de vârstă. - * * * *

164

Fondul de producţie (volumul brut al arborilor pe picior şi

volumul mediu de masă lemnoasă pe hectar).

m3 * * * *

165Accesibilitatea pădurilor

(lungimea totală de drumuri şi căi ferate forestiere).

km * * * *

64


166 Suprafaţa pădurilor afectate de defoliere.

ha * * * *

167 Suprafaţa pădurilor afectată prin poluare.

ha * * * *

6.3

Pes

cuit

- P

isci

cult

ură

168 Stocul de peşte t * * * *169 Ferme piscicole Nr. * * * *

170 Efortul de pescuit Nr.

nr. ohanenr. setci pentru calcannr. setci pentru chefal

nr. talienenr. năvoade de plaja

nr. paragatenr. setci pentru scrumbie

activ / nr. traulere costiere operaţionale

* * * *

171Captura totala admisibila (TAC) si pe specii de apa

dulce si apa saratat t, % * * * *

7. I

nd

ust

rie,

ser

vici

i

7.1

Ind

ust

rie

şi c

onst

rucţ

ii 172

Structura activităţilor industriale pe subramuri ale

industriei (industria extractivă, industria

prelucrătoare, industria energiei electrice şi termice,

gaze şi apă)

%Ponderea ramurilor industriale în total activitate industrială (calculată în funcţie de numărul de

salariaţi)* * * *

173

Structura agenţilor economici pe forme de

proprietate (sector public, privat, mixt, alte forme)

nr.%

numărul unităţilor locale active;dinamică;

ponderea unităţilor locale active faţă de cele la nivel judeţean/regional/naţional

* * * *

174 Structura populaţiei ocupate şi a numărului de salariaţi pe

ramuri ale industriei şi în construcţii

nr.%

nr. salariaţi;nr. populaţie ocupată;

ponderea în total salariaţi/populaţie ocupată;dinamică,

* * * *

65


175

Agenţi economici locali, pe clase de mărime :

- Întreprindei mari (peste 250 salariaţi)

- IMM (microîntreprinderi=0-9 salariaţi, întreprinderi mici=10-49 salariaţi şi

întreprinderi mijlocii=50-249 salariaţi)

nr.%

nr. unităţi pe clase de mărime;dinamica unităţilor;

ponderea unităţilor economice active din total unităţi;

* * *

176

Performanţe economice şi rezultate înregistrate de

agenţii economici zonali (ex. PIB, VAB, cifra de afaceri,

profit, export, import, investiţii)

mil. lei%

valori absolute (preţuri curente) şi valori reale (%);

dinamica indicatorilor economici şi macroeconomici;

* * *

177

Prezenţa pe plan local a centrelor industriale importante, parcuri

industriale, zone libere, clustere şi incubatoare de

afaceri

nr.prezentarea acestor structuri industriale şi a

activităţilor ce se pot desfăşura în cadrul acestora

* * *

178Utilizarea surselor

regenerabile de energie- - * * *

179Categorii de mărime a centrelor industriale

nr.ierarhizarea centrelor industriale după numărul

de salariţi * * *

180 Locuinţe terminatenr.%

nr. locuinţe;dinamică; * * *

7.2

Serv

icii

181 Gruparea activităţilor de servicii pe tipuri de servicii

conf. CAEN (comerţ; hoteluri şi restaurant;

transport, depozitare şi comunicaţii; poştă şi

telecomunicaţii; intermedieri financiare; tranzacţii

imobiliare; administraţie publică şi apărare;

dezvoltarea afacerilor; alte tipuri de servicii.

nr.%

nr. unităţi;ponderea unităţilor economice active din total

unităţi;ponderea unităţilor locale active faţă de cele la

nivel judeţean/regional/naţional;

* * *

66


182Structura unităţilor locale active, pe clase de mărime (întreprinderi mari şi IMM)

nr.%

nr. unităţi;dinamică; * * *

183Structura numărului de

salariaţi şi a populaţiei ocupate pe tipuri de servicii

nr. nr. salariaţi;dinamică; * * *

184

Structura agenţilor economici pe forme de

proprietate (sector public, privat, mixt, alte forme)

nr.%

numărul unităţilor locale active;dinamică; * * *

185Performanţe economice şi

rezultate înregistrate de agenţii economici

mil. lei%

valori absolute (preţuri curente) şi valori reale (%);

dinamica indicatorilor economici şi macroeconomici;

* * *

8. T

rans

port

, Act

ivit

ăţi p

ortu

are

8.1

Tra

nspo

rt

186Indice al volumului

transporturilor de mărfuri relativ la PIB (tkm) (index)

* * *

187Indicele volumului de

transport de pasageri, relativ la PIB

* * *

188Volumul transportului de

mărfuri

Volumul transportului de mărfuri/zi între perechi

origine-destinaţietone/zi

pe baza de studii de cercetare: fluxurile de traffic multiplicate cu ponderea autovehiculelor grele/

drum şi tonajul mediu naţional/vehicul* * * *

189 Trafic pe calea ferata - persoane / km cale ferata * * *

190Numărul de pasageri ce

călătoresc cu avionul (air passengers)

- număr persoane pe an * * *

191Număr de automobile înregistrate într-o arie

determinată, la 1000 locuitorinr. numar automobile la 1000 locuitori * * * *

192Cuantumul transportului de

masini din totalul transporturilor de pasageri

% # * * * *

193 Cuantumul transportului aerian din totalul transportului

de pasageri

% # * *

67


194Timpul de călătorie pe moduri

de transport

Timpul total de călătorie (inclusive intârzieri), între

punctele de origine şi destinaţie (capitala NUTS III) pe mod de transport (drum,

CF)

ore

timpul de călătorie:t = s / v+d,

unde:s - distanţa minimă dintre oricare punct de origine

şi toate destinaţiile pe reţeaua principală rutieră/feroviară

v - viteza medie actuală pe principalele drumuri/cai ferate , conform estimărilor naţionale

* *

195 Siguranţa transportului - număr accidente / 1000 locuitori * * * *196 Parcul de vehicule nr. număr autobuze, microbuze etc. * * *

197Accesibilitatea zilnică pe

moduri de transport

Populaţia totală accesibilă dintr-un loc dat (oraşul

reşedinţă NUTS III), intr-un timp dat (1 oră călătorie distanţă scurtă şi 3 ore

călătorie distanţă lungă) pentru deplasari pentru muncă zilnice,

pe drum sau CF

mii locuitori * * * *

198Numărul de călători

transportaţimii pers. număr călători transportaţi într-un an * * * *

8.2

Act

ivit

ăti

port

uare 199 Volumul traficului portuar

Numărul de veniri și plecări ale pasagerilor pe port * * *

201Numrrul de bunuri manipulate pe port * * *

9. T

uris

m, r

ecre

ere

9202

Unităţi de cazare turistică – total –număr- din care: sector

privat% # * * * *

203Număr hoteluri -din care

hoteluri cu baze de tratament- # * * *

204 Număr moteluri, hanuri - # * * *205 Număr vile şi cabane - # * * * *206

Număr camping-uri şi sate de vacanţă

- # * * * *207 Număr tabere şcolare,

studenţeşti etc.- # * * * *

68


208 Capacitatea de cazare turisticăReprezinta numărul de paturi care sunt instalate în camerele

existente

numărul de paturi

total număr de paturi din structurile de cazare turistică * * * *

209 Număr turiştiRata staţionărilor / numărul

rezidenţilormii

persoane# * * * *

210 Turismul durabilNumărul de dotări turistice

care deţin eticheta europeană * * * *

211 Staţiuni turistice atestate-de interes naţional,-de interes local

nr.,% în

funcţiune* * * *

212 Grad de atractivitate turisticăInventarierea principalelor

resurse turisticenr. * * *

213 Case de vacanţă Numărul caselor de vacanţă * * * *

10. D

ezvo

ltar

e ur

bană

şi a

infr

astr

uctu

rilo

r

10.1

Dez

volt

are

urba

nă

214Suprafaţa rezidenţială –

utilizată cu scop de locuire;km3 # * * * *

215Suprafeţe utilizate pentru

comerţ şi industrie;km3 # * * *

216Suprafeţe agricole - terenuri

utilizate sau prevăzute pt agricultură;

km3 # * * *

217

Suprafete utilizate pentru sediile administratiilor

publice, scoli, spitale, instalatii electrice si alte servicii publice

cu exceptia transporturilor;

km3 # * * *

218Suprafeţe ocupate cu reţeaua

rutieră, căi ferate, gări, aeroporturi etc.;

km3 # * * *

219Terenuri vacante (virane) -

terenuri fără o utilizare anume şi inaccesibile publicului;

km3 # * * *

220Alte suprafeţe -arii de

petrecere a timpului liber, ape;km3 # * * *

221 Suprafeţe de patrimoniu - arii clasificate ca patrimoniu

istoric sau natural

km3 # * * *

69


222 Ponderea terenurilor publice; % # * * * *223 Ponderea terenurilor private ; % # * * * *224 Ponderea altor terenuri. % # * * * *

225Procent de creştere a suprafeţei teritoriului

intravilan (ha)% # * * * *

226Suprafaţa ocupată de construcţii din total

km3 # * * * *227 Terenuri degradate km3 # * * *

10.2

Dez

vola

trea

infr

astr

uctu

rilo

r

Căi de comunicaţii

Reţele rutiere

228 Lungimea reţelei de drumuriLungimea totala a drumurilor nationale (inclusiv autostrazi)

în kmkm

lungimea totala de segmente care reprezintă reţeaua de drumuri per poligon reprezentând

nivelul NUTS 2* * * *

229Lungimea reţelei de drumuri

modernizate (total şi % )% # * * * *

230 Densitatea reţelei de drumuri (1)

Densitatea reţelei de drumuri reprezintă lungimea totală a

drumurilor (inclusiv autostrăzi) pe suprafaţa

studiată (poligon)

km per km2


nivelul NUTS 2 (regiune de dezvoltare) şi NUTS 3 (judeţ) divizat la aria fiecărui poligon

* * *

231Densitatea reţelei de drumuri

(2)

Lungimea totală a drumurilor (inclusiv autostrăzi) la numărul

de locuitori pe suprafaţa studiată (poligon)

km per 1000

locuitori


nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat la numărul de locuitori din fiecare poligon

* * *

232Mărimea anuală a reţelei rutiere noi pe locuitor (căi

principale urbane)# * * *

233 Reţele rutiere în construcţii km # * * *234

Reţeaua de Drumuri Europene (E)

km # *235 Drumuri naţionale km # * *

Reţele de căi ferate

70


236Lungimea reţelei de căi ferate

(total şi la 1000 km2)

Lungimea totală a căilor ferate (inclusiv linii modernizate)

km/1000km2

lungimea totală de segmente care reprezintă reţeaua de căi ferate per poligon reprezentând

nivelul NUTS 2 (regiune de dezvoltare)* * *

237Lungimea reţelei de căi ferate

electrificate (total şi %)% # * * *

238Densitatea reţelei de căi ferate

(1)

Lungimea totală a căilor ferate (inclusiv linii modernizate) pe suprafaţa studiată (poligon)

km per km2


nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat pe aria fiecărui poligon

* * *

239Densitatea retelei de cai ferate

(2)

Lungimea totala a cailor ferate (inclusiv linii modernizate) la

numarul de locuitori

Km la 1000

locuitori


nivelul NUTS 2 şi NUTS 3 divizat la numărul de locuitori din aria fiecărui poligon

* * *

240

Căi ferate, noduri de cale ferată, număr de staţii şi număr de legături cu alte

centre urbane

- * * *

241 Căi navigabile km # * * *242 Căi navigabile amenajate * * *243

Lungimea cheiurilor de acostare (m)

m # * * *244

Lungimea danelor de aşteptare (m)

m # * * *

245

Dotări majore ale transportului public (gări, autogări, porturi

fluviale şi / sau maritime, aeroporturi )

numărnumăr gări, autogări, porturi fluviale şi/sau

maritime, aeroporturi * * *

Gospodarirea apelor

246Lungimea reţelei de apă

potabilăkm # * * *

247 Lungimea reţelei de canalizare km # * * *248

Extinderea reţelei de canalizare

km # * * *

249

Staţii de epurare, număr şi elemente caracteristice

(capacitate, trepte de epurare, eficienţă )

- # * * *

250 Staţii de captare şi tratare (numar, debite etc )

m3/an * * *

71


251 Lungimea malurilor îndiguite km # * * *252

Lungimea aducţiunilor, canalelor de fuga etc.

km # * * *

253Volum de apa distribuita, din care pentru populatie si pentru

unitati publicemii m3 # * * *

254Regimul de livrare a apei

potabileore/zi # * * *

255 Pretul mediu al apei lei/m3 # * * *256 Ape uzate epurate mii m3/an # * * *257 Pierderi în reţea % # * * *258

Consumul de apă pe categorii de consumatori

mii m3/an # * * *259

Cantitatea anuală de ape uzate neepurate

mii m3/an # * * *Echipare energetica

260Lungimea reţelei de gaz

metankm # * * *

261

Lungimea reţelei de termoficare sau numărul de

apartamente care au instalaţii de termoficare

km # * * *

262

Lungimea reţelei de distribuire a energiei electrice

sau număr de reşedinţe conectate

km # * * *

263Reţeaua electrică industrială sau număr de consumatori de

peste 4000hz consumkm # * * *

264Staţii de distribuire şi

transmitere a energiei electrice- # * * *

265Numarul si tipul centralelor

electrice: hidro, termo, atomo- # * * *

266Volumul de gaze distribuite

pentru populatiemii m3/an # * * *

267 Productia anuala de energie electrica

GWh/an # * * *

72


268

Totalul energiei utilizate după tipul de combustibil (cărbune,

petrol, electricitate, gaze naturale, benzină)

# * * *

269Totalul energiei utilizate după

sectorul de activitateMWh

transport, industrie, consumul domestic, comerţ (servicii) * * *

270

Promovarea conservării energiei prin lucrări de izolare,

recuperarea căldurii din procesele industriale etc.

mii lei total cheltuieli * * *

Telecomunicaţii271 Lungimea traseelor magistrale km # * * *272

Numarul si tipul centralelor telefonice

nr. #(automate, manuale, numar linii ) * * *273

Abonati la serviciul telefonic cu plata

nr. # * * *274

Legături interurbane / internaţionale

- număr linii legături interurbane / internaţionale * * *275

Posturi de comunicaţii (fax, e-mail)

- număr centre * * *276 Fibră optică km lungimea reţelei de fibră optică * * *277

Procentul populaţiei care are acces la Internet la domiciliu

% # * * *278

Procent din întreprinderi ce au acces la Internet

% # * * *279 Numar receptoare radio şi TV - # * * *280 Abonamente radio şi TV ‰ număr abonamente la 1000 locuitori * * *

281Raza de acoperire a

teritoriului de diferitele posturi de radio- TV

km2 * * *

11. P

olua

re

11.1

Pol

uare

a ae

rulu

i

282Cantitatea poluanţilor emişi în

aermg # * * * *

283 Numărul noxelor eliberate # * * * *284 Aria de împrăştiere a

poluanţilor de depăşesc CMA (concentraţii maxime admise)

km2 # * * * *

73


285

Populaţia expusă la poluare atmosferică (oxid de carbon, sulfuri, hidrocarburi, fluoruri,

pulberi sedimentare etc.)

% # * * * *

286Cheltuieli pentru combaterea

poluării aeruluimii lei # * * * *

11.2

Pol

uare

a so

nora

287

Suprafeţe construite (rezidenţiale) în care sunt

depăşite limitele de zgomot admisibile

km2 # * * * *

11.3

Pol

uare

a ap

elor

sub

tera

ne ş

i de

supr

afaţ

ă

288Cantitatea şi tipul poluanţilor deversaţi în emisari, pânza

freatică% # * * *

289Frecvenţa probelor

necorespunzătoare chimic şi biologic la apa potabilă

% # * * *

290Volumul apelor menajere şi

industriale netratatem3 # * * *

291Volumul pierderilor în reţeaua

de canalizarem4 # * * *

292 Întinderea zonei cu ploi acide sau alcaline ce afectează PH-

ul pânzei freaticekm2 # * * *

293Suprafeţe lacustre afectate de

procese de eutrofizarekm3 # * * *

294Volumul apei tratate mecanic, chimic, biologic in statiile de

epurarem3 # * * *

295Lungimea cursurilor de apa

degradate (categoria a IV a) si poluate ( categoria aIIIa)

km # * * *

296Calitatea apei de coastă (de

scaldat)

Procentul apei de scăldat care corespunde valorilor

Directivei Europene Apa de scăldat

* * *

297 Cantitatea de nutrienţi în apele de coastă

Concentratia de nitraţi şi fosfaţi în apele de coastă

* * *

74


298 Gradul de poluare cu petrol

Volumul scurgerilor accidentale de petrol

Numarul petelor de petrol observabile prin supraveghere

aeriana

* * * *

11.4

Pol

uare

a so

luri

lor 299

Suprafeţe afectate de ploi acide sau alcaline

km3 # * * * *300

Suprafaţa zonelor poluate cu substanţe ce depăşesc CMA

km4 # * * * *301

Ponderea suprafeţelor neproductive şi degradate

% # * * * *302

Suprafete afectate de substante toxice solubile si metale grele

km3 # * * * *

11.5

Cal

itat

ea v

eget

aţie

i şi

vieţ

ii an

imal

e

303Gradul de acoperire a

teritoriului cu păduri – ha şi % din total suprafaţă

% # * * *

304Suprafaţa ecosistemelor vegetale nerecuperabile

m4 # * * *305 Specii ameninţate faţă de total m5 # * * *306

Suprafaţa împădurită protejată faţă de total

m7 # * * *

11.6

Des

euri

307 Cantităţi de deşeuri colectate t / zi #(menajere, industriale, periculoase ) * * *308

Deşeuri incinerate (kg/persoana/ an) (total)

kg/pers/ an # * * *309

Platforme de gunoi (număr şi suprafaţă)

nr, ha # * * *310

Staţii de incinerare (număr, capacităţi )

nr. # * * *

311Vehicule de colectare a

deşeurilor (autogunoiere, vidanje, etc. )

nr. # * * *

312Procentul de deşeuri sortate la

sursă% # * * *

313 Procentul de deşeuri reciclate % # * * *314

Suprafaţa de teren contaminată de deşeuri solide

m6 # * * *315

Generarea de deşeuri radioactive

% # * * *

75


12. R

iscu

ri te

hnol

ogic

e

12 Ris

cra

dioa

ctiv

316Suprafeţe afectate de radiaţii

radioactivekm2 # * * * *

317 Risc chimic

Unităţi economice care desfăşoară activităţi cu risc de

producere a unor accidente majore în care sunt implicate substanţe chimice periculoase

Nr. * * * *

13. U

rban

izar

e ne

cont

rola

ta, p

resi

une

turi

sm

13

Cap

acit

atea

de

supo

rtab

ilita

te tu

rist

ica

a un

ei z

one

Indicatori spaţiali – ecologici

318 Suprafata plajelor mp * * *319 Calitatea apei marii * * *320 Calitatea apei potabile * * *321

Cantitatea de deseuri solide colectate si tratate

t * * *322 Calitatea aerului * * *323 Spatii verzi si parcuri mp * * *

Indicatori ai infrastructurilor

324 Capacităţi de cazare * * *325

Grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune

% # * * *

326Cantitatea de apă potabilă

distribuită * * *327 Valorei de trafic rutier * * *328 Spatii de parcare mp * * *329 Volumul traficului feroviar * * *330 Volumul traficului pe apa * * *331 Volumul traficului aerian * * *332 Sporturi de agrement * * *

76


333 Depozite ecologice pt deşeuri ha * * *Indicatori social- psihologici

334Gradul de satisfacţie al

populaţiei locale relativ la turism

* * *

335Gradul de satisfacţie al

turiştilor * * *Intensitatea turismului

336Numărul de staţionări în

dotările turisticenr. * * *

337 Rata ocupării pe locuri de pat % * * *

14. E

rozi

uni,

alun

ecar

i, in

unda

tii

14.2

Alu

neca

ri 338

Suprafaţă afectată de alunecari de teren

ha * * * *

14.3

Ero

ziun

e

339 Suprafaţă afectată de eroziune hagrupare statistică (clasificare) în cinci clase de

intensitate şi tendinţa de evoluţie: Em – eroziune medie, Es – eroziune slaba

* * * *

14.4

Inun

daţi

i

340 Suprafaţă afectată de inundatii ha * * * *

14.5

Deş

erti

fica

re

341Suprafaţă afectată de

deşertificarem/an (viteza de înaintare a zonelor lipsite de păduri) * * * *

14.6

Seis

me

342 Intensitate seismicitate MSK * * * *

77


14.7

Pro

cese

le

cost

iere

343Lungimea liniei de coastă

afectată de eroziunea costieră şi acreţiunea

mlungimea liniei de coastă protejată şi apărată;

lungimea dinamicii liniei de coastă;suprafaţa şi volumul nisipului;

* * *

14.8

Ob

iect

ive

nat

ura

le, u

man

e şi

eco

nom

ice

sup

use

ri

scu

lui

344Număr locuitori care trăiesc în

zona de risc. * * * *

345Suprafaţa de arii protejate din

zona de risc * * * *

346Valoarea obiectivelor

economice din zona de risc * * *

15.

Sch

imb

ari

clim

atic

e

15 347 Condiţii de mediu extreme Numărul zilelor cu furtună nr * * *

16. T

ran

spor

t se

dim

ente

, nu

trie

nti

, pol

uan

ti

16.1

Ind

icat

ori d

e co

nta

min

are 348

Concentraţiile medii anuale ale metalelor grele în apele de tranziţie şi costiere (Cu, Cd,

Pb, Ni, Cr)

Valori medii anuale in apa / sediment

μg/l * * *

349

Încărcarea microbiologică:coliform totali (CT), coliformi fecali (CF) si streptococi fecali

(SF),%

concentraţii de Enterobacteria Zone sub influenta directa a descărcărilor de ape menajere

evidenţiaza valorile indicatorilor bacterieni;frecvenţa depăşirii concentraţiilor admisibile sau

recomandate în zonele de îmbăiere releva nerespectarea de către turişti a normelor

igienico-sanitare şi creşterea debitului râurilor în anumite condiţii hidro-meteorologice;

* * *

16.2 350 nutrienţii µm N - anorganic totalP - nivelul mediu anual, Si

* * *

78


Ind

icat

ori d

e eu

trof

izar

e

352 Clorofilă aµg/l

indicator al abundentei şi biomasei fitoplanctonice în apele marine

De ex. Constanta : ţărm 0,10 – 25,96 µg/Medii lunare 1,06-8,87 µg/l

media lunara maxima şi minima în august

353Fitoplancton taxoni

algali

178 specii / 7 grupe taxonomicemarine + marin-salmastricole - %

dulcicole + dulcicol-salmastricole -%densitate si biomasa fata de valoarea medie

multianuala pentru perioada 1983-1990

354 Înfloriri fitoplanctonice

cel/lnumeric cât şi ca număr de specii de masa (nr.

înfloriri la nr. millioane cel/l)

355Biomasa zooplanctonului

mg /m3

• specii / grupe taxonomice• zooplancton trofic

densitate maximă x ind./m3biomasa x mg/m3 (localitate / luna)

356Zoobentos (Specii macrozoobentale) nr specii

nr. specii la adâncimi între 5-20 m;creşterea densităţii medii;

dominanta midiilor de talie mica si mijlocieapariţia indivizilor de talie mare

17.

Rid

icar

ea

niv

elu

lui

mar

ii

357Creşterea nivelului mării faţă

de ţărmcm

exemplu - valoarea medie anuala x cm = media anuala maxima pentru toată perioada de referinţă 1933-2004 (100% mai mare decât media 1933-

2004)

2) Valorile indicatorilor de referinţă rezultate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de bază – oraş, comună – sau al unor zone vor fi comparate cu mediile judeţene, iar vaalorile indicatorilor de referinţă la nivelul judeţului sau al regiunilor de dezvoltare cu cele naţionale.

Not ă explicativă

Lista indicatorilor nu are caracter exhaustiv, ea putând fi completată şi cu alţi indicatori, în funcţie de categoria de documentaţie de amenajare a teritoriului şi de cerinţele impuse prin Tema-program.

79


Totodată, nu este obligatorie determinarea şi utilizarea tuturor indicatorilor din Anexa nr. 3, în selectarea acestora determinant va fi gradul de reprezentatitivitate al indicatorilor respectivi în raort cu obiectivele şi particularităţile planului.

Sursele documentare pentru majoritatea indicatorilor le reprezintă publicaţiile Institutului Naţional de Statistică- INS, fie cele cu caracter global (Anuarul Statistic, Buletinul Statistic CANSTAT), fie recensămintele populaţiei şi locuinţelor, precum şi publicaţiile periodice (lunare, trimestriale, anuale), elaborate pe domenii (ca de exemplu: demografie, industrie, mediu, construcţii, comerţ, locuinţe, servicii de utilitate publică, investiţii etc.).

Datele statistice necesare la nivel de municipiu, oraş, comună, după caz, sunt cuprinse în Fişa statistică a localităţii, pe următoarele domenii: suprafaţă, populaţie, forţă de muncă, învăţământ, sănătate, locuinţe, agricultură, echipare edilitară.

Pentru informaţii suplimentare va fi consultat „Catalogul publicaţiilor şi principalelor servicii statistice” editat de INS.In completarea setului de informaţii se recomandă apelarea la organismele specializate existente la nivel judeţean şi local, după caz, cum sunt:

oficiile judeţene de statistică, inspectoratele şcolare, direcţiile sanitare, direcţiile agricole, inspectoratele silvice, inspectoratele de mediu, agenţiile de dezvoltare regională, direcţiile de muncă şi protecţie socială, prefecturi, consilii judeţene, primării etc.

Alte surse de date sunt: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, elaborat anual de Guvernul României cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD, Strategia naţională de dezvoltare economică a României, strategiile sectoriale elaborate de ministere, politicile şi programele de dezvoltare regională, publicaţiile CEE-ONU, BIM (Biroul internaţional al Muncii – ILO) etc.

Ca reguli generale pentru colectarea de date, se subliniază:

datele care provin din surse şi domenii diferite trebuie să fie aproximativ la acelaşi nivel de dezagregare/detaliere; datele care intră în ciclul de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului vor fi prezentate în rezultatele finale ale acestora, ca informaţii

independente sau agregate; datele trebuie să ilustreze aspectele specifice ale potenţialului de dezvoltare şi ale problemelor acestuia şi să asigure posibilitatea

comparabilităţii la nivel naţional şi european; nivele proiectate pentru etapele de perspectivă vor fi verificate prin consultarea autorităţilor competente şi a colectivităţilor locale; colectarea datelor se va face în colaborare cu instituţiile locale şi naţionale de profil, precum şi, în unele cazuri, cu reprezentanţii locali ai

instituţiilor de învăţământ şi de cercetare; partea descriptivă se va limita la minimum, accentul punându-se pe analiză.

Tipurile de indicatori uzuali în documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt: indicatori de stare – aferenţi unei date cât mai apropiate de desfăşurarea studiului; indicatori de dinamică, în serii cronologice; şi indicatori de previziune sau repere ale obiectivelor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.

80


Integrarea României în Uniunea Euroepană presupune şi o extindere a raportărilor statistice referitoare la problemele dezvoltării durabile, componentă esenţială a amenajării teritoriului. La nivelul organismelor Naţiunilor Unite a fost elaborată o listă de indicatori ai dezvoltării durabile. Este necesară introducerea şi în România a unor măsuri pentru operaţionalizarea conceptului dezvoltării durabile, cum ar fi stabilirea unui set de indicatori specifici şi a unor nivele de performanţă corespunzătoare.

In elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului se resimte lipsa unor indicatori îndeosebi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de bază – judeţ, oraş, commună, care să corespundă cerinţelor de implementare a politicilor de dezvoltare durabilă şi să includă următoarele aspecte:

Produsul Intern Brut/locuitor ponderea populaţiei care trăieşte sub pragul de sărăcie venitul mediu pe categorii socio-profesionale număr persoane fără locuinţă numărul de solicitanţi de locuinţe sociale situaţia ocupării locuinţelor (inclusiv locuinţe neocupate) cifra de afaceri a unităţilor locale active, pe activităţi şi clase de mărime, după numărul de salariaţi suprafaţa împădurită gestionată suprafaţa împădurită protejată depozitarea deşeurilor deşeuri menajere depozitate/ locuito

81

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA nr. 4

BILANŢ TERITORIAL*)

UTILIZAREA TERENURILORSuprafaţa (ha) %

Existent Propus Existent Propus1. TERENURI AGRICOLE, din care:

Arabil Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole

2. PĂDURI ŞI ALTE TERENURI CU VEGETAŢIE FORESTIERĂ

3. APE ŞI BĂLŢI

4. DRUMURI ŞI CĂI FERATE

5. TERENURI INTRAVILANE

6. ALTE TERENURI

TOTAL

*) Notă: Bilanţul teritorial va fi avizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

82


ANEXA nr. 5

Semne convenţionale

Localizare geografică

Cadrul natural / mediu:

Câmpie

Deal

Munte

Curs de apă

Lac

Pădure

Resurse ale subsolului

Riscuri naturale:

inundaţii

alunecări

cutremure

depozite de deşeuri

presiuni antropice: urbanizare excesivă

turism neorganizat

Factori naturali de protejat:

zone umede

resurse balneare

obiective turistice

peisaj natural

Patrimoniul natural şi construit:

Patrimoniul natural: rezervaţie a biosferei

parc naţional

rezervaţie naturală

monument al naturii

peisaj natural

83


Patrimoniul construit:

Monumente şi ansambluri de arhitectură:

Fortificaţii

Curţi domneşti

Biserici fortificate

Castele

Palate

Locuinţe fortificate (cule)

Construcţii civile

Ansambluri urbahne

Biserici de lemn

Muzee etnografice

Biserici săpate în roci

Biserici şi ansambluri mănăstireşti

Arhitectură industrială

Arhitectură populară

Monumente şi situri arheologice

Reţeaua de localităţi

Infrastructurile tehnice majore:

Gospodărirea apelor:

Surse de apă

Resurse de apă

Calitatea apelor

Lucrări hidrotehnice:

Lacuri de acumulare

Aducţiuni

Canale

Amenajări hidroameliorative pentru agricultură:

Irigaţii

Desecări

Lucrări de combatere a eroziunii solului

Căi de comunicaţii

84


Rutiere

Autostradă

Drum expres

Drum naţional

Drum judeţean

Drum comunal

Pod

Punct de trecere a frontierei

Feroviare:

Linie simplă

Linie dublă

Linie electrificată

Linie pentru viteză mărită

Linie de mare viteză

Pod

Punct de trecere a frontierei

Navigabile

Maritim

Fluvio-maritim

Fluvial

Port

Trecere cu bacul

Ferry-boat

Ro-Ro

Aeriene:

Aeroport intern

Aeroport internaţional

Linie aeriană

Transporturi prin conducte:

Ţişei şi produse petroliere

Gaze

Gaze lichefiate

Transport energie electrică:

Linii de înaltă tensiune

Staţii de transformare

Transport energie termică:

85


Reţea de termoficare

Reţea de telecomunicaţii

Fibră optică

Gestionarea deşeurilor industriale şi menajere

Halde

Depozite deşeuri industriale

Depozite deşeuri menajere

Zonificarea teritoriului

Zonarea funcţională – profil dominant:

Agricol Silvic

Turistic

Mixt

Zone cu folosire intensivă

Zone cu presiune asupra spaţiului rural

Zone cu utilizare redusă

Structura socio-demografică

Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

Zone cu scădere de populaţie

Zone cu fenomene de depopulare

Zone cu potenţial demografic scăzut (îmbătrânire)

Zone cu excedent de forţă de muncă

Zone cu şomaj ridicat

Zone cu sărăcie accentuată

Zone cu porbleme de calitate a resurselor de muncă

Structura activităţilor

Agricuktură, silvicultură, piscicultură

Structura terenului agricole:

Arabil

Păşuni

Fâneţe

Vii

Livezi

Centre de producţie agricolă

86


Centre de prelucrare a produselor agricole

Păduri:

Păduri cu funcţie de producţie

Păduri cu funcţie de protecţie

Păduri cu funcţie de agrement

Centre de exploatare a masei lemnoase

Centre de prelucrare a lemnului

Amenajări piscicole

Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

Centru industrial

Parc industrial

CET

CTE

UHE

Centre monoindustriale

Surse de energie neconvenţională

Turismul:

Obiective turistice:

Naturale

Construite

Zone cu valoare peisagistică

Drum cu valoare peisagistică

Localităţi cu funcţiuni turistice:

Staţiuni turistice

Staţiuni balneare

Sate turistice (agroturism)

Structuri de cazare şi servire:

Hotel

Motel

Han

Cabană

Vilă turistică

Pensiune agroturistică

Instalaţii şi dotări pentru turism:

Telecabină

87


Telescaun

Teleschi

Pârtie de schi

Teren de golf

Acvaparc

Teren de sport

Servicii economice

Comerţ: Depozit engros Pieţe engros

Finanţe- bănci:

Bancă

Bursă de mărfuri

Bursă de valori

Transporturi:

Staţii PECO

Autogări

Gară c.f.

Gară fluvială

Aerogară

Vamă

Alimentaţie publică:

Asigurări:

88


ANEXA nr. 6

Anexa nr. 1 la Legea nr. 350/2001 şi art. 95 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală)

CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI - Competenţe de avizare şi aprobare a acestora -

Nr.crt.

CATEGORII DE

DOCUMENTAŢII

AVIZEAZĂ APROBĂGuvernul Ministerul

Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi

Locuinţelor

Organisme centrale şi teritoriale interesate

Consilii locale ale

sectoarelor Mun.

Bucureşti

Parla-mentul

Consiliul judeţene

Consiliul General al

Mun. Bucureşti

Consiliile locale ale

sectoarelor Mun.

Bucureşti

Consiliile locale ale

municipiilor şi oraşelor

0 1 2 3 4 6 7 9 10 11 12

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI

1. NAŢIONAL

2. ZONAL

Regional Interjudeţean Interorăşenesc sau intercomunal

Frontier Metropolitan

89


Periurban al principalelor municipii şi oraşe

3. JUDEŢEAN 1

ANEXA nr. 7

1 Pentru PATJ Ilfov

90


LISTA INSTITUŢIILOR EMITENTE DE AVIZE ŞI ACORDURI2 necesare în vederea aprobării documentaţiilor de amenajare a teritoriului

AVIZE/ACORDURI DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI

Instituţia emitentă Temeiul legal Denumire şi obiectAviz/acord

PATN PATZ3 PATJ

0 1 2 3 4 5 6

I - ORGANISME CENTRALE1 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei

Direcţia generală de dezvoltare teritorială.Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1

Iniţiator al Planului de amenajare a teritoriului naţional – PATNEmiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului

-

-

OM nr.1430/2005Legea nr.413/2002OG nr.5/2002Legea nr.315/2004

Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului

-

OUG 202/2002 Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie

2 Lista cuprinde avize şi acorduri care pot fi cerute în procesul avizării, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pentru care se întocmeşte documentaţia3 In categoria PATZ sunt cuprinse planurile de amenajare a teritoriului zonal regional, interjudeţean, frontalier, interorăşenesc, intercomunal, precum şi metropolitan sau periurban al principalelor municipii şi oraşe

91


0 1 2 3 4 5 62 Ministerul Apărării Naţionale

Statul Major GeneralOrdin MAPN – M.30/1995 (ordin comun cu MAI, SRI, MDRL)

Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului

Legea nr.477/2003OG nr.74/2002 de modificare a Legii nr.45/1994

Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare

3 Ministerul Administraţiei şi Internelor OUG nr.30/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.477/2003

Emiterea AVIZULUI pentru probleme privind organizarea administrativă a teritoriului

Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare

4 Serviciul Român de Informaţii Ordin nr.4221/1995 (Ordin comun cu MAPN, SRI, MDRL)


Legea nr.477/2003 Stabilirea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare

5 Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale - OCSPS

Legea nr.477/2003 Aviz privind pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărare

6 Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului NaţionalComisia Naţională a Monumentelor Istorice

Legea nr.422/2001Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1Legea nr.564/2001


7 Ministerul Turismului HG nr31/1996Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie

92


OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru aprobarea normelor de calitate a apelor şi de igienă

0 1 2 3 4 5 68 Ministerul Sănătăţii Legea nr.95/2006 art.27,

art.38,art.45(3)OM nr.117/2002Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr1H.G. nr.1718/2008


9 Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr1Legea nr.107/1998Legea nr.462/2001OG nr.91/2002HG nr.408/2004HG nr.1076/2004


OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI PREALABIL pentru autorizaţii de construcţie

OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru introducerea de specii exotice

OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru utilizarea zonelor umede ca zone de ancorare

OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru normele de protecţie a mediului pentru activităţi militare

10 Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1HG nr.1125/2004


93


OUG nr. 202/2002 Emiterea AVIZULUI pentru planul de urgenţă pentru înlăturarea riscurilor epidemiilor

11 Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Legea nr.48/1998Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


12 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


13 Ministerul Economiei Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


14 Ministerul Finanţelor Publice Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1HG nr.34/2009


15 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1


16 Ministerul Tineretului şi Sportului Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1


17 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1


18 Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională Legea nr.350/2001 cu modificările şi

Emiterea AVIZULUI pentru planurile de amenajare a teritoriului zonal

-

94


completările ulterioareLegea nr.315/2004

19 Societatea Naţională a Căilor Ferate Române - SNCFR - RA

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1Legea nr.235/2002


20 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - CNADNR

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1Legea nr.413/2002


21 R.A. „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1


22 Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa – S.A.

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr1


23 Administraţia Canalelor Navigabile – ACN Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr.1


24 Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime – S.A.



25 Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale – S.A.



26 Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare


95


Anexa nr.127 Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta

Dunării”Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1OUG nr.112/2000


28 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


29 Societatea Naţională de Transport Gaze naturale „TRANSGAZ” - SA

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1OG nr.60/2000Legea nr.351/2004


30 Academia Română Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1

Emiterea AVIZULUI pentru areale naturale protejate

31 Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


ORGANISME TERITORIALE

32 Consiliul judeţeanComisia tehnică pentru urbanism şi amenajarea teritoriului

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1Legea nr.215/2001 republicat

Emiterea AVIZULUI pentru toate categoriile de planuri de amenajare a teritoriului

96


Direcţia lucrări publice, investiţii, administrare şi exploatare a drumurilor judeţene

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1OG nr.43/1997 republicat

Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru planuri de amenajare a teritoriului

33 Consiliul general al Municipiului BucureştiComisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului


Legea nr.215/2001

Emiterea AVIZULUI pentru Planul de amenajare a teritoriului naţionalEmiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului în relaţie cu Municipiul Bucureşti

-

-

-

34 Consiliul local al sectoarelor Municipiului BucureştiComisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului


Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului în relaţie cu Municipiul Bucureşti

-

35 Consiliul local al municipiuluiComisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului


Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care unitatea administrativ teritorială este interesatăEmiterea AVIZULUI pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean la care unitatea administrativ teritorială este interesată

-

-

-

-

36 Consiliul local al oraşuluiComisia tehnică de urbanism şi amenajare a teritoriului

Legea nr.350/ cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1Legea nr.215/2001 republicat

Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care unitatea administrativ teritorială este interesatăEmiterea AVIZULUI pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean la care unitatea administrativ teritorială este interesată

-

-

-

-

37 Consiliul local al comunei Legea nr.350/2001 cu modificările şi

Emiterea AVIZULUI pentru planuri de amenajare a teritoriului zonal la care

- -

97


completările ulterioare - Anexa nr.1Legea nr.215/2001 republicat

unitatea administrativ teritorială este interesată

38 Direcţia de Administraţie a Drumurilor şi Podurilor Judeţene

OG nr.43/1997Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


39 Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală



-

40 Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

41 Direcţia Judeţeană de Statistică Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa - nr.1


-

42 Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa - nr.1


-

43 Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare



44 Direcţia Monumentelor Istorice Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

45 Inspectoratul Teritorial în Construcţii Legea nr.350/2001 cu modificările şi


-

98


completările ulterioare - Anexa nr.1

46 Inspectoratul Şcolar Judeţean Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

47 Inspectoratul Judeţean pentru Protecţia Mediului Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1HG nr.1076/2004


-

48 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


49 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

50 Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

51 Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

52 Administraţia naţională „Apele Române” Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

53 Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

99


54 Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1

Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru căi de comunicaţie rutiere

55 Regionala de Căi Ferate Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr1

Emiterea ACORDULUI PREALABIL pentru căi de comunicaţii feroviare

56 Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice



-

57 Direcţia Silvică Judeţeană Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

58 Inspectoratul Judeţean pentru Sănătate Publică Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

59 S.C. Electrica S.A. Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

60 Direcţia Poliţiei de Frontieră Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

61 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Legea nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare - Anexa nr.1


-

100


ANEXA nr. 8

LISTA

101


principalelor acte normative în vigoare şi cu incidenţă în domeniul amenajării teritoriului

Nr. crt.

Categoria actului normativ – număr

Titlul actului normativ Monitorul Oficial – nr/data

0 1 2 3

A. AMENAJAREA TERITORIULUI1 Legea nr. 71/1996 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I-a „Căi de

communicaţie”M.O. nr. 166/29.07.1996

2 Legea nr. 171/1997 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a II-a „Apa” M.O. nr. 325/24.11.19973 Legea nr. 5/2000 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a „Zone

protejate”M.O. nr. 152/12.04.2000

4 Legea nr. 351/2000 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a „Reţeaua de localităţi”

M.O. nr. 408/ 24.07.2001

5 Legea nr. 350/2001 Privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, completată cu OG nr. 69/2004 M.O. nr. 373/ 10.07.20016 Legea nr. 575/2001 Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea V „Zone de risc

natural”M.O. nr. 576/14.11.2001

7 Legea nr. 451/2002 Pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa, 20 octombrie 2002

M.O. nr. 536/23.07.2002

8 Legea nr. 315/2004 Privind dezvoltarea regională în România M.O. nr. 577/29.06.20049 H.G. nr. 31/1996 Privind metodologia de avizare a documentaţiilor de urbanism şi a documentaţiilor tehnice

privind construcţiile din domeniul turismuluiM.O. nr. 22/30.01.1996

10 H.G. nr. 525/1996 Privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism M.O. nr. 856/200211 H.G. nr. 1052/2000 Privind aprobarea Protocolului între MLPAT România şi Ministerul Mediului şi

Amenajării teritoriului din R. Moldova privind cooperarea în domeniul lucrărilor publice, amenajării teritoriului şi gospodăriei comunale

12 H.G. nr. 631/2001 Pentru aprobarea acordului între MLPTL din România şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale din R. Ungaria privind cooperarea în domeniul amenajării teritoriului semnat la Gyula la 2.11.1997

102


13 O.G. – H.G. nr. 378/1998 şi H.G. 728/2001

Privind regimul zonelor defavorizate, completată cu norme metodologice

14 H.G. nr. 203/2003 Pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementări în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, precum şi a normelor metodologice privind criteriile şi modul de alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public

M.O. nr. 139/4.03.2003

15 H.G. nr. 382/2003 Pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale

M.O. nr. 263/16.04.2003

16 H.G. nr. 447/2003 Pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii

M.O. nr. 305/7.05.2003

17 H.G. nr. 1519/2004 Pentru elaborarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România

18 Ordinul comun al MLPAT nr. 3N – MapN nr. M30 – MAI nr. 3422 – SRI nr. 4221

Pentru aprobarea precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor

M.O. nr. 283/1995

19 Ordinul comun al MLPAT nr. 16/1999 – MAPPM nr. 214/1999

Privind aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului

20 OM nr. 201/2000 MLPAT Pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de urbanism – indicativ Gmoo8-2000

B. IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR21 Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată cu modificările şi completările

ulterioare prin Legea nr. 453/2001M.O. nr. 431/1.07.2001

22 Legea nr. 10/1995 Privind calitatea în construcţii M.O. nr. 12/24.01.199523 Legea nr. 114/1996 Locuinţei, republicată în 1997 cu modificările şi completările ulterioare M.O. nr. 393/31.12.199624 Legea nr. 184/2001 Privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, modificată şi completată prin Legea

nr. 413/2001M.O. nr. 195/18.04.2001

25 O.G. nr. 43/1997 Privind regimul juridic al drumurilor, republicată în 1998 şi modificată prin Legea nr. 413/2002

M.O. nr. 221/1997

103


26 H.G. nr. 62/1996 Privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii de dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General - anexa

M.O. nr. 32/15.02.1996

27 O.G. nr. 16/1999 Pentru aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România, modificată, completată şi aprobată prin Legea nr. 1/2002

28 HG nr. 540/2000 Pentru aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publlice de utilitate privată deschise circulaţiei publlice

M.O. nr. 338/20.07.2000

29 Ordin comun:MLPTL nr. 7358/1996MC nr. 1442/1996

Privind instituirea Comisiei zonelor protejate construite

30 Ordin MLPTL nr. 1943/2001

Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare

M.O. nr. 231/18.08.2002

31 Ordin MT nr. 43/1998 Pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale - anexa M.O. nr. 138 bis/6.04.199832 Ordin MT nr. 44/1998 Pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu

înconjurător - anexaM.O. nr. 138 bis/6.04.1998

33 Ordin MT nr. 45/1998 Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor – anexa

M.O. nr. 138 bis/6.04.1998

34 Ordin MT nr. 46/1998 Pentru aprobarea Normelor privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice – anexa M.O. nr. 138 bis/6.04.199835 Ordin MT nr. 47/1998 Pentru aprobarea Normelor privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru

instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale - anexaM.O. nr. 138 bis/6.04.1998

36 Ordin MT nr. 48/1998 Pentru aprobarea Normelor de amplasare şi exploatare a balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor – anexa

M.O. nr. 138 bis/6.04.1998

37 Ordin MT nr. 49/1998 Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea şi reabilitarea străzilor în localităţile urbane – anexa

M.O. nr. 138 bis/6.04.1998

38 Ordin MT nr. 50/1998 Pentru aprobarea Normelor privind proiectarea şi reabilitarea străzilor în localităţile rurale – anexa

M.O. nr. 138 bis/6.04.1998

39 Ordin MT nr. 571/1998 Pentru aprobarea Normelor Tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere, modificat prin Ordin MLPTL nr. 118/2002

M.O. nr. 123/15.02.2002

C. IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI ŞI AL SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI40 Legea nr. 137/1995 Privind protecţia mediului, modificată prin O.U. nr. 91/2002 M.O. nr. 304/30.12.1995

M.O. nr. 465/28.06.200241 Legea nr. 107/1995 Apelor M.O. nr. 224/8.10.1996

104


42 Legea nr. 597/2001 Privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre

M.O. nr. 711/8.11.1995

43 OU nr. 236/2000 Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin legea nr. 462/2001

M.O. nr. 433/2.08.2001

44 O.U. nr. 112/2000 Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

45 HG nr. 1050/2000 Pentru aprobarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul R. Ungare privind cooperarea în domeniul mediului

M.O. nr.

46 H.G. nr. 101/1997 Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară - anexa

M.O. nr. 62/10.04.1997

47 H.G. nr. 276/2000 Privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă M.O. nr. 272/15.06.200048 H.G. nr. 162/2002 Privind depozitarea deşeurilor M.O. nr. 164/7.03.200249 H.G. nr. 188/2002 Pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor

uzateM.O. nr. 187/20.03.2002

50 H.G. nr. 918/2002 Privind stabilirea procedurilor-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiecteloe publice sau private supuse acestei proceduri

51 H.G. nr. 749/2004 Pentru stabilirea responsabilităţilor, criteriilor şi modului de delimitare a fâşiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul conservării condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în apropierea ţărmului

M.O. nr. 455/20.05.2004

52 H.G. nr. 731/2004 Pentru aprobarea strategiei naţionale privind protecţia mediului M.O. nr. 496/2.06.200453 H.G. nr. 1076/2004 Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi pprograme M.O. nr. 707/5.08.200454 Ordin MAPPM nr.699/1997 Pentru aprobarea procedurii şi competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de

gospodărire a apelor55 Ordin MS nr. 536/1997 Pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al

populaţiei, completat prin Ordinul MSF nr. 862/2001M.O. nr. 46/23.01.2002

56 Ordinul comun al:MLPTAT nr. 62/NDAPL nr. 19,0/288MAPPM nr.1955

Privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale M.O. nr. 354/16.09.1998

57 Ordin MS nr. 311/1999 Pentru aprobarea Normelor de avizare sanitară a proiectelor obiectivelor şi de autoruzare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii populaţiei - anexă

M.O. nr. 276/16.06.1999

58 Ordin MAPM nr. 1141/2002 Pentru aprobarea procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor

M.O. nr. 21/16.01.2003

59 Ordin MAPM nr. 863/2002 Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

M.O. nr. 52/30.01.2003

105


60 Ordinul nr. 210/2004 Privind aplicarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

61 Ordinul nr. 246/2004 MAM Pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri ca arii protejate

D. IN DOMENIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE62 Legea nr. 2/1968 Privind organizarea administrativă a României, cu modificările ulterioare M.O. nr. 54-55/27.07.198163 Legea nr. 56/1992 Privind frontiera de stat a României, modificată cu O.U. nr. 105/200164 Legea nr. 33/1994 Privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică M.O. nr. 139/2.06.199465 Legea nr. 199/1997 Pentru ratificarea Cartei europene a autonimiei locale, adoptată la Strasburg la 15 oct. 1985 M.O. nr. 331/26.11.199766 Legea nr. 219/1998 Privind regimul concesiunilor M.O. nr. 459/30.11.199867 Legea nr.215/2001 Privind administraţia publică locală, modificată prin Legea nr. 141/2004 M.O. nr. 204/23.04.200168 Legea nr. 326/2001 Privind serviciile publice de gospodărie comunală, modificată prin OU nr. 9/2002 M.O. nr. 359/4.07.200169 Legea nr. 431/2001 Privind trecerea unităţilor militare de protecţie civilă de la MAN la MAI, precum şi

modificarea şi completarea Legii nr. 106/1996, a OG nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezasttrelor şi a OU a Guvernului nr. 14/2000 privind înfiinţarea formaţiilor de protecţie civilă pentru intervenţia de urgenţă în caz de dezastru

M.O. nr. 403/20.07.2001

70 Legea nr. 52/2003 Privind transparenţa decizională în administraţia publică M.O. nr. 70/2.02.200371 Legea nr. 340/2004 Privind instituţia prefectului M.O. nr. 658/21.07.200472 O.G. nr. 88/2001 Privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare73 H.G. nr. 1489/2004 Privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă74 H.G. nr. 1490/2004 Pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă75 H.G. nr. 1491/2004 Pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile,

funcţionarea şi dotarea comitetetlor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă76 H.G. nr. 1492/2004 Privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă

profesioniste77 Ordinul nr. 328/321/2004

MAPDR şi MAIPentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană

E. IN DOMENIUL PROPRIETĂŢII FUNCIARE 78 Legea nr. 18/1991 Privind fondul funciar, modificată şi completată cu Legea nr. 169/1997, republicată în

1998 şi Legea nr. 545/2001M.O. nr. 299/4.11.1997M.O. nr. 1/5.01.1998

106


M.O. nr. 659/19.10.200179 Legea nr. 7/1996 Privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, modificată prin OU nr. 70/2001 M.O. nr. 61/26.03.1996

M.O. nr. 266/23.05.200180 Legea nr. 84/1996 Privind îmbunătăţirile funciare81 Legea nr. 213/1998 Privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, modificată prin Legea nr.

713/2001M.O. nr. 448/24.11.1998

82 Legea nr. 138/2004 Privind îmbunătăţirile funciare M.O. nr. 369/28.04.200483 Legea nr. 1/2000 Privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor

forestiere, modificată şi completată cu O.U. nr. 102/2001M.O. nr. 8/12.01.2000M.O. nr. 350/29.06.2001

84 H.G. Nr. 611/1997 Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 84/199685 Ordinul MAAP nr. 441/2001 Pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor referitoare la

scoaterea terenurilor din circuitul agricol, necesare amplasării obiectivelor de investiţii şi a Regulamentului privind conţinutul documentaţiilor pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor agricole (5120/2001 Ministerul Administraţiei Publice)

86 O.M. nr 534/2001 MadP Privind aprobarea normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general87 O.M. nr 539/2001 MadP Pentru aprobarea Regulamentului de avizare a lucrărilor de cadastru, geodezie,

cartografiere, fotogrametrie şi teledetecţie88 O.M. nr 536/2001 MadP Pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de cadastru, geodezie,

cartografiere, fotogrametrie şi teledetecţie

F. IN ALTE DOMENII89 Legea nr. 41/1995 Pentru aprobarea O.U. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional,

modificată prin Legea nr. 545/2001M.O. nr. 105/30.05.1995M.O. nr. 107/9.03.1998

90 Legea nr. 106/1996 Privind protecţia civilă M.O. nr. 241/13.10.199691 OG nr. 47/1994 Privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995 M.O. nr. 242/29.08.199492 O.G. nr. 58/1998 Privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România93 O.G. nr. 47/2001 Privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista

patrimoniului mondial, modificată, completată şi aprobată prin Legea nr. 564/2001M.O. nr. 45/31.01.2000M.O. nr. 695/1.11.2001

94 O.G. nr. 43/2000 Privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 378/2001

M.O. nr. 45/31.01.2000M.O. nr. 394/18.07.2001

95 OG nr. 65/2001 Privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, modifictaă prin legea nr. 490/2002 M.O. nr. 536/1.09.2001M.O. nr. 533/22.07.2002

96 Legea nr. 422/2001 Privind protejarea monumentelor istorice M.O. nr. 407/24.07.200197 Legea nr. 10/2001 Privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 M.O. nr. 75/2001

107


decembrie 198998 Legea nr. 139/2002 Pentru aprobarea O.G. nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor99 Legea nr. 477/2003 Privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare100 Legea nr. 239/2004 Pentru completarea OU a Guvernului nr. 2/1998 privind regimul zonelor defavorizate M.O. nr. 514/8.06.2004101 Legea nr. 351/2004 Legea gazelor M.O. nr. 679/28.07.2004102 H.G. nr. nr. 31/1996 Pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi

staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile în domeniul turismului - METODOLOGIA

M.O. nr. 22/30.01.1996

103 H.G. nr. 19/1996 Pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a pieţelor, târgurilor şi oboarelor - ANEXA

M.O. nr. 213/1996

104 H.G. nr. 723/2002 Pentru înfiinţarea Comisiei interministeriale pentru zonele construite protejate105 H.G. nr. 1122/2002 Pentru aprobarea condiţiilor şi a procedurilor de atestare a staţiunilor turistice, precum şi

pentru declararea unor localităţi ca staţiuni turistice de interes naţionale, respectiv localM.O. nr. 770/32.10.2002

106 H.G. nr. 372/2004 Pentru aprobarea Programului Naţional de Management al riscului seismic M.O.nr. 281/31.03.2004107 H.G. nr. 615/2004 Pentru aprobarea Strategiei industriei miniere M.O. nr. 411/7.05.2004108 H.G. nr. 1075/2004 Pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de

seisme şi/sau alunecări de terenM.O. nr. 702/4.08.2004

109 H.G. nr. 1154/2004 Pentru aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentaţiilor complexe de atestare a funcţionării staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimaterice şi de organizare a întregii activităţi de utilizare a factorilor naturali

M.O. nr. 752/18.08.2004

110 H.G. nr. 1286/2004 Pentru aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor

M.O. nr. 783/26.08.2004

111 H.G. nr. 1280/2004 Pentru aprobarea strategiei guvernamentale pentru susţinerea IMM-urilor, 2004-2008 M.O. nr. 790/27.08.2004112 O.G. nr. 82/2004 Privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri

forestiereM.O. nr. 796/27.08.2004

113 O.U.G. nr. 62/2004 Privind regimul de organizare şi funcţionare a parcurilor industriale M.O. nr. 815/3.09.2004114 Ordinul nr.

130/589/1991/1992 MLPAT şi MCC

Privind unele măsuri ce se impun în vederea împiedicării, degradării, distrugerii, precum şi protejării bunurilor mobile cu valoare de patrimoniu

M.O. nr. 8/28.01.1992

115 Ordinul nr. 2314/2004 MCC

Privind aprobarea Listei monumentelor istorice dispărute M.O. nr. 646/16.07.2004

116 Ordinul nr. 1587/1997 Pentru aprobarea listei privind construcţiile şi instalaţiile cu riscuri tehnologice industriale M.O. nr. 239/1997117 O.G. nr. 95/1999 Privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice indutriale,

modificată şi apribată prin Legea nr. 440/2002

108


118 Ordinul nr. 173/160/93-2004 al MAPDR, MAI, MIE

Privind definirea şi caracterizarea noţiunii de spaţiu rural

119 Ordinul nr. 149/2004 MIE Pentru modificarea Procedurilor de implementare, monitorizare şi evaluare a subprogramului „Dezvoltarea oraşelor prin stimularea activităţilor IMM-urilor”, aprobate prin Ordinul nr. 101/2003 al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei

M.O. nr. 685/30.07.2004

109


ANEXA nr. 9

RELAŢIILE DINTRE DOCUMENTAŢIILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI DE URBANISMNivel Tipul documentaţiei Teritoriul de referinţă Forma

Teritoriul României Documentaţie strategică de sinteză pesecţiuni specializate

Naţional

Zonal Regiune de dezvoltareDocumentaţie care are ca scop organizarea teritoriului unei regiuni în concordanţă cu programul de dezvoltare regională

Mai multe unităţi administrativ-teritoriale

Documentaţie strategică pentru rezolvarea, prin cooperare, a unor probleme specifice de interes comun

Zonal

Documentaţie care reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare economico-socială a judeţului

Judeţean Un judeţ

O unitate administrativ-teritorială (municipiu, oraş,

comună)

Documentaţie care constituie baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare economico-socială

Unitate administrativ-teritorială

O parte a unităţii administrativ-teritoriale

Documentaţie care detaliază reglementarea utilizării terenului şi amplasarea construcţiilor într-o zonă delimitată



Una sau mai multe parcele Documentaţie care reglementează amplasarea în teren a unui obiectiv

Plan urbanistic zonal - PUZ

Plan urbanistic general - PUG

Plan urbanistic de detaliu - PUD

Plan de amenajare a teritoriului zonal regional PATZR

Plan de amenajare a teritoriului zonal regional PATZR

Plan de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean,

interorăşenesc, intercomunal

Plan de amenajare a teritoriului zonal interjudeţean,

interorăşenesc, intercomunal

Plan de amenajare a teritoriului judeţean - PATJ

Plan de amenajare a teritoriului judeţean - PATJ

Plan de amenajare a teritoriului naţional PATN

Plan de amenajare a teritoriului naţional PATN

Metodologia de elaborare şi cadru conţinut al documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Anexă la OMDRL nr. … /2009

ANEXA 10

Definirea termenilor utilizaţi înMetodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului

Administraţii publice (cf. Dicţionar economic şi social, Ed. Expert, 1995) – Unităţi instituţionale rezidente, care produc servicii comerciale cu scop lucrativ. Statul, în sens larg, include administraţiile centrale, administraţiile publice locale (colectivităţi locale), precum şi administraţiile securităţii sociale

Amenajarea teritoriului (cf. Legii nr. 350/2001) – Ansamblu de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, prin intermediul cărora se realizează gestionarea spaţială a teritoriului.Cf. Cartei europene a amenajării teritoriului, Torremolinos 1983, expresia spaţiallă a politicilor economice, sociale, culturale şi ecollogice ale societăţii; în acelaşi timp disciplină ştiinţifică, o tehnică administrativă şi o politică, ce se prezintă ca o abordare interdisciplinară şi cuprinzătoare, urmărind o dezvoltare regională echilibrată şi organizarea fizică a spaţiului conform unei concepţii directoare, pentru a oferi omului un cadru şi o calitate a vieţii, care să-i asiguredezvoltarea personalităţii.

Aprobare – opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.

Avizare – procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administraţiei publice locale sau a altor organnisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiecct analiza soluţiilor funcţionale, a inidicatorilor tehnico-economici şi socialli sau a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajjare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu.

Autorităţile administraţiei publice locale (cf. Legii nr. 215/2001 privind administraţia publlică locală) – consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii ca autorităţi executive.

Buletin Statistic CANSTAT – publicaţie a Institutului Naţional de Statistică, care asigură prezentarea periodică a principalilor indicatori socio-economici din 11 state: Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Polonia, Lituania, Estonia, Cipru, Letonia, Slovenia şi România.

Caracter director – însuşirea unei documentaţii aprobate, care stabileşte cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin coordonarea şi armonizarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului, cf. Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.



Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate, care impune anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterulde reglementare este specific documentaţiilor de urbanism, cf. Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare- cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Competenţa de avizare/aprobare – abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea tehnică a acesteia de a emite avize/aprobări.

Dezvoltarea durabilă – satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare.

Dezvoltare regională – ansamblul politicilor şi programelor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, elaborate în scpul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare sectoriale pe arii geografice constituite în „regiuni de dezvoltare” conform legii.

Dezvoltare spaţială – în accepţiunea documentelor europene contemporane, echivalentul anglo-saxon al termenului „ amenajare teritorială”; reprezintă activitatea complexă, care reflectă distribuţia în teritoriu a activităţilor, prin care problemele de amplasare fizică şi de utilizare a terenurilor este extinsă la domeniile politic, economic, sociale şi de mediu.

Disfuncţionalităţi – funcţionare defectuoasă, neadecvată, în afara unor parametri (indici, indicatori) a relaţiilor la nivelul şi sub nivelul sistemelor urbane, economice, sociale, instituţionale şi legislative; ele sunt o rezultantă cumulativă a unor probleme la nivelul elementelor sistemului.

Diagnostic pe domenii-ţintă – formmulare care ţine seama de în special de probleme (la nivelul elementelor sistemului), precum şi de disfuncţionalităţi (la nivelul fiecărui sistem) şi de evoluţia acestora.

Diagnostic prospectiv – formulare care ţine seama de tendinţele majore/evoluţiile în perspectivă şi de evoluţiile posibile/dorite ale sistemelor.

Diagnostic general - formulare care ţine seama de disfuncţionallităţi intercorelate şi de impactul tendinţelor majore/ evoluţiilor în perspectivă şi a evoluţiei posibile/dorite a sistemelor.

Direcţii de dezvoltare/schimbare – idee-cheie în orientarea dezvoltării/schimbării, care ţine seama de diagnosticul general şi cel prospectiv, pe de o parte, şi de obiectivul şi politicile asumate.

Documentaţie de amenajare a teritoriului – ansamblu de piese scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă, se identifică disfuncţionalităţile şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului.

EUROSTAT – Biroul Statistic al Comunităţii Europene.

Instrumentele politicilor spaţiale – documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, respectiv planuri de de amenajare a teritoriului şi de urbanism, Regulamentul gneral de



urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate cf. Legii nr. 315/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Măsuri (prevederi) – set coerent şi corelat de principii de dezvoltare/schimbare spaţială a teritoriului, urmărind atingerea obiectivelor pe domenii-ţintă; ele pot fundamenta programele de dezvoltare/schimbare pe domenii-ţintă.

Monitorizare – activitate de urmărire pas cu pas a realizării plaanurilor de acţiune şi a impactului acestora, prin intermediul unor indicatori/indici referitori la probleme/disfuncţionalităţi, precum şi la obiectivele din strategia de dezvoltare7schimbare.

Obiective pe domenii-ţintă – rezultate/efecte dorite; trebuie să fie specifice, măsurabile, fezabile, controlabile, coerente şi corelate, eficiente, ierarhizate, flexibile, acceptate; se constituie, pe de o parte, ca răspuns direct la problemele şi resursele identificate, iar pe de altă parte, ca rezultat al unei acţiuni, prin aplicarea strategiei care vizează atingerea scopului asumat prin politica de dezvoltare/schimbare.

Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organozatorice şi financiare, utilizate în scopul reaalizării unei strategii.

Politica de integrare (cf. Dezvoltarea durabilă în România, vol. II, 1999) – Integrarea pe orizontală se realizează între sectoare, în scpul stimulării efectelor dinergetice ale tuturordimensiunilor durabile; integrarea pe verticală între nivele, asigură coerenţa politică şi de acţiune, în scpul evitării unor politici contradictorii la diferitele nivele.

Politici spaţiale – politicile de dezvoltare având ca obiectiv dezvoltarea activităţilor economice, infrastructurilor, protecţia mediului şi a patrimoniului, precum şi a ansamblului social, sub aspectele teritoriale ale acestor sisteme.

Potenţial – elemente sau relaţii, care într-o structură, pot deveni resurse.

Probleme – absenţa sau caracteristici diferite faţă de standarde, a unor elemente ale sistemelor urbane, social-economice, instituţionale şi legislative; ele trebuie definite clar, concis şi complet.

Produsul Intern Brut - PIB (cf. Raportului naţional al dezvoltării umane) – principalul indicator sintetic al Sistemului Conturilor Naţionale ce comensurează rezultatele finale ale activităţii desfăşurate în unităţile rezidente producătoare de bunuri şi servicii; se calculează pe baza metodologiei Sistemului European de Conturi 1979 (SEC 79).

PIB pe locuitor – calculat la paritatea puterii de cumpărare (cf. Raportului naţional al dezvoltării umane) – considerând că, folosirea ratelor oficiale de schimb pentru convertirea monedei naţionale în dolari SUA, nupoate măsura puterea de cumpărare internă relativă a monedelor; de aceea, PIB pe locuitor în dolari este calculat folosind ca factor de conversie paritatea puterii de cumpărare, rezultată din lucrări de comparaţii multilaterale din cadrul „Programului de cumpărare europeană”.

Prag de sărăcie – 60% din media cheltuielilor considerate ca absolut necesare pentru o persoană.



Programe – set de măsuri, coerent şi unitar, prin care se urmăreşte implementarea prevederilor şi reallizarea obiectivelor strategice generale/domenii-ţintă pentru atingerea scopului.

Programe de dezvoltare – ansamblu de obieective concrete, propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.

Protecţia mediului – ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi construit în locakkităţi şi în teritoriu.

Regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea şi exploatarea terenurilor.

Regiuni de dezvoltare – unităţi teritoriale constituite prin convenţia comună a consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care reprezintă cadrul de implementare şi de evaluare a politicilor de dezvoltare regională; sunt unităţi teritoriale statistice, comparabile cu cele din ţările Uniunii Europene; nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Regiune transfrontalieră – regiune care include arii situate la frontieră, delimitată în scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi alta a frontierelor şi pentru realizarea în cooperare a unor programe, proiecte şi acţiuni.

Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zonă funcţională etc.) a căror existenţă şi dezvoltarea este caracterizată printr-un ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, socio-demografice, de seervicii, politico-administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi rurale.

Sistem urban – sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare economică, socială şi culturală, de amenajare a teritoriului şi de protecţie a mediului, de echipare tehnico-edilitară, fiecare localitate păstrându-şi autonomia administrativă.

Strategie de dezvoltare teritorială – direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea teritorială.

Teritoriu administrativ – suprafaţă delimitată prin lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: naţional, judeţean, oraş, comună.

Teeritoriu intravilan – totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unităţile administrativ-teritoriale de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza executarea de construcţii şi amenajări; de regulă, intravilanul poate fi format din mai multe trupuri – sate sau localităţi componente.

Teritoriu extravilan – suprafaţ cuprinsă între limita unităţii administrativ-teritoriale de bază – municipiu, oraş, commună – şi limita teritoriului intravilan.

Teritoriu metropolitan – teritoriu situat în jurul marilor aglomerări urbane, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căruia se crează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie, al economiei, al activităţilor economice, sociale şi culturale, precum şi al infrastructurii edilitare; de regulă, limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita



teritoriului administrativ al localităţii şi poate depăşi chiar limita judeţului din care aceasta face parte.

Teritoriu periurban – teritoriul din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitat prin studii de specialitate, în cadrul căruia se crează relaţii de interdependenţă în domeniul economic, al infrastructurii, al deplasărilor pentru muncă, al asigurării cu spaţii verzi şi de agrement, precum şi al asigurăă cu produse agro-alimentare etc.

Zonă defavorizată – arii geografice strict delimitate, care îndeplinesc cel puţin una din rumătoarele condiţii:

a) au structuri productive monoindustriale, care mobilizează peste 50% din populaţia salariată a zonei;

b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicării programelor de restructurare;

c) în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor unităţi economice apar concedieri colectice, care afectează peste 25% din numărul de angajaţi cu domiciliul stabil în zona respectivă;

d) rata şomajului depăşeşte cu 25% rata medie a şomajului la nivel naţional;e) zone lipsite de accese şi cu infrastructura slab dezvoltată.

Zonă funcţională – parte din teritoriu în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului, se determină funcţiunea dominantă existentă şi/sau viitoare; zona funcţională poate fi un teritoriu continuu sau poate fi formată din mai multe porţiuni de teritoriu cu aceeaşi funcţiune dominantă; acţiunea de împărţire a treitoriului în zone funcţionale este zonificare funcţională.

Zonă de protecţie – suprafaţa delimitată în jurul sau în preajma unei surse de poluare, în scopul protejării zonelor învecinate.

Zonă protejată – suptafaţa delimitată în jurul unro bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, în lungul sau în jurul unor resurse de apă (de suprafaţă sau subterane) etc. şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive, de protecţie a acestora, prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie.

Documents

Metodologia de elaborare si cadrul continut al documentatiilor de amenajare a teritoriului 9 11 2009