CUPRINS

CAPITOLUL I DATE GEOGRAFICE 3CAPITOLUL II DATE ISTORICE 9CAPITOLUL III POPULAŢIA MUNICIPIULUI 12CAPITOLUL IV AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE 23

Secţiunea 1 Consiliul Local al Municipiului Satu Mare 23Secţiunea 2 Primarul Municipiului Satu Mare 24

CAPITOLUL V CĂI DE COMUNICAŢIE 25Secţiunea 1 Rutiere, feroviare, aeriene 25Secţiunea 2 Transportul în comun 27

CAPITOLUL VI REŢELE TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVICII PUBLICE 29Secţiunea 1 Apă, canal 29Secţiunea 2 Reţele electrice 34Secţiunea 3 Reţele de gaze naturale 35Secţiunea 4 Salubrizare 35Secţiunea 5 Administrarea domeniului public 36

CAPITOLUL VII SPAŢII VERZI ŞI ZONE DE AGREMENT 38Secţiunea 1 Spaţii verzi 38Secţiunea 2 Zone de agrement 40

CAPITOLUL VIII PATRIMONIUL MUNICIPIULUI SATU MARE 42Secţiunea 1 Componenţă, administrare 42Secţiunea 2 Atribuirea de denumiri 43

CAPITOLUL IX ECONOMIE ŞI BUGET 45Secţiunea 1 Date economice 45Secţiunea 2 Bugetul municipiului 58

CAPITOLUL X COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 60Secţiunea 1 Cooperare internă 60Secţiunea 2 Cooperare internaţională 60

CAPITOLUL XI PROTECŢIE SOCIALĂ 63CAPITOLUL XII ARTĂ ŞI CULTURĂ 67

Secţiunea 1 Monumente de arhitectură, turism cultural 67Secţiunea 2 Instituţii de cultură, evenimente 69

CAPITOLUL XIII ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SPORT 73Secţiunea 1 Învăţământ 73Secţiunea 2 Sport 74

CAPITOLUL XIV TITLURI ONORIFICE 76Secţiunea 1 Cetăţeni de onoare 76Secţiunea 2 Premii şi distincţii conferite municipiului 76

CAPITOLUL XV CONSULTAREA CETĂŢENILOR 78Secţiunea 1 Comunicare publică 78Secţiunea 2 Consultare publică 78

CAPITOLUL XVI STEMA MUNICIPIULUI SATU MARE 79CAPITOLUL XVII PARTIDE POLITICE, SINDICATE ŞI ORGANIZAŢII

NEGUVERNAMENTALE 80Secţiunea 1 Partide politice 80Secţiunea 2 Sindicate 80Secţiunea 3 Organizaţii neguvernamentale 80

CAPITOLUL XVIII MASS MEDIA 81

1

Anexa nr. 1 la Statut Componenţa autorităţii executive şi a autorităţii deliberative în urma alegerilor din 10 iunie 2012 şi a constituirii consiliului local la 22 iunie 2012

Anexa nr. 2 la Statut Componenţa autorităţii executive şi a autorităţii deliberative la data adoptării Statutului

Anexa nr. 3 la Statut Reţeaua şcolară a municipiului Satu Mare în anul şcolar 2015-2016

2

CAPITOLUL I

DATE GEOGRAFICE

1. AŞEZARE GEOGRAFICÁ

Municipiul Satu Mare este aşezat la intersecţia paralelei de 47o47'30" latitudine nordică, cu meridianul de 22o52'30" longitudine estică, aflându-se, ca poziţie matematică, în emisfera nordică, la distanţe aproape egale de polul nord şi de ecuator şi în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale. Este capitala judeţului cu acelaşi nume delimitat de graniţa României cu Ungaria în zona de vest şi de cea cu Ucraina în regiunea de nord, pe celelalte laturi având ca vecini judeţele Bihor şi Sălaj la sud şi judeţul Maramureş la est.

Municipiul Satu Mare este situat în partea de nord-vest a judeţului la aproximativ 10 km de graniţa cu Ungaria şi 35 de km de graniţa cu Ucraina, la o distanţă medie de aproximativ 600 km faţă de capitala României - Bucureşti şi cca. 880 km faţă de Kiev şi 340 km faţă de Budapesta,

capitalele celor două ţări învecinate.Prin Legea 151/1998 s-au stabilit cadrul insituţional, obiectivele şi competenţele pentru implementarea politicii de dezvoltare a României prin împărţirea pe regiuni pe baza asocierilor voluntare ale administraţiilor publice locale. Ulterior, aceasta a fost abrogată de intrarea în vigoare a Legii 315/2004prin care au fost introduse denumirile şi componenţa regiunilor. Judeţul Satu Mare a fost încadrat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest alături de judeţele Bihor, Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Cluj, însumând o suprafaţă de 34.159 km2 (14, 32% din

suprafaţa ţării) şi o populaţie de 2.744.914.

Judeţul Satu Mare are o întindere de 4.418 km2 şi este constituit în cea mai mare parte din terenuri agricole (72%), păduri şi vegetaţie forestieră (18%), ape, bălţi (3%) şi alte suprafeţe (7%).

3

2. SUPRAFAŢA

Suprafaţa municipiului Satu Mare constituie 3,40% din cea a judeţului şi este de 150,3 km2.Bilanţul teritorial în teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare potrivit PUG existent

este următorul:

Destinaţie Tipul de utilizare

SpecificţieExtravilan Intravilan Total

Agricol Arabil 7.544,39 0 7.544,39Păşuni, fâneţe 1060,98 30,42 1091,40Vii 0,78 0 0,78Livezi 9,18 206,76 215,94

Neagricol Păduri 1.674,76 0 1.674,76Ape 213,46 62,15 275,61Drumuri 290,54 574,46 865,00Curţi, construcţii

0 3.284,01 3.284,01

Neproductiv 63,59 0 63,59Total 10.857,68 4.157,80 15.015,48

Din suprafaţa totală de 1091,40 ha a păşunilor de pe raza municipiului Satu Mare, 307,99 ha reprezentând 28% sunt în proprietatea minicipiului, diferenţa aflându-se în proprietatea gospodăriilor individuale şi în administrarea unor instituţii.

Suprafaţa de 307,99 ha păşune se întinde în trei zone ale municipiului, acestea fiind: zona Balta Blondă (19,5 ha), zona Sătmărel (280,49 ha) şi zona Râtul Mare (8 ha).

3. RELIEFUL

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, cîmpia aluvionară în prelugirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu microdepresiuni, albii părăsite etc.).

Având la bază un material aluvionar cu o stratificaţie haotică câmpia Someşului prezintă un relief monoton, caracteristic regiunilor de acumulare.

Forma de relief pe întreg teritoriul administrativ al oraşului este de câmpie – Câmpia Someşului, înclinată uşor de la sud-est la nord-vest – având o altitudine între 124 m la Grădina Romei, 128 m pe Dâmbul Bixadului şi 130 m la Aeroportul vechi.

Terenul este slab înclinat de la sud-est la nord-vest, aspect care a determinat caracterul divagant al râurilor, de care trebuie să se ţină seama la efectuarea lucrărilor hidrotehnice, inclusiv a canalizării. Denivelările de teren sunt foarte reduse (max. 5-6 m), iar albiile actuale sunt abia schiţate (0,5 – 2 m) necesitând îndiguiri pentru a preveni revărsările.

În ultimul secol s-a produs o antropizare a peisajului datorată activităţii economice. Puţine locuri mai amintesc de înfăţişarea de odinioară a peisajului, locuri care ar trebui conservate şi protejate. Ca urmare a vastelor lucrări de hidroamelioraţii au dispărut considerabile terenuri înmlăştinate cu vegetaţia lor caracteristică, s-a redus excesul de umiditate din sol şi s-au limitat suprafeţele inundabile.

În general, municipiul Satu Mare nu este delimitat de forme de relief conturate. Predomină formele de relief minore, aproape uniformizate prin extinderea zonei construite.

Se poate concluziona că în teritoriul oraşului nu se găsesc “accidente geomorfologice” care să provoace procese active de pantă, ca: alunecări, torenţi sau eroziune deosebită. În schimb teritoriul municipiului este traversat de foste albii ale râului Someş (umplute), foste canale de desecare şi foste cariere de argilă. Acestea totalizează cca. 85 ha din care 76,3 ha în intravilan şi

4

prezintă riscuri din punct de vedere a stabilităţii terenului de fundare.Analiza multianuală a seismicităţii relevă faptul că în municipiul Satu Mare au loc

cutremure cu o frecvenţă neregulată, de intensitate mică şi numai cu totul excepţional de intensitate mijlocie. Nu au fost semnalate cutremure care să depăşească 4° pe scara Richter şi în general acestea abia au fost resimţite de oameni.

Cutremurele din această zonă sunt de origine tectonică. Municipiul Satu Mare se află între două zone epicentrale de putere redusă: prima şi cea mai activă este situată pe culoarul tectonic al Văii Ierului, la 50 km, iar a doua de intensitate mai redusă pe aliniamentul Halmeu-Livada, la o depărtare de 20 km.

4. CLIMA

Zona municipiului Satu Mare se încadrează în sectorul cu climă continental moderată ce are ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare şi precipitaţii atmosferice bogate.

Perioadele de iarnă, datorită aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (Oradea sau Timişoara).

Media anuală a temperaturii este de 9,6°C, având la bază următoarele valori termice: primăvara 10,2°C, vara 19,6°C, toamna 10,8°C iarna -1,7°C, luna cea mai caldă fiind iulie, cu 20.3°C, iar luna cea mai rece fiind ianuarie, cu -3.3°C.

Alimentată în permanenţă de către masele de aer oceanic încărcate cu vapori de apă, umiditatea atmosferică este destul de ridicată tot timpul anului (vara 64%, iarna 83%, iar media anuală de 71%), asigurând în general o activitate vegetativă normală pentru toate plantele cultivate şi spontane.

Nebulozitatea relativ redusă (5,5) condiţionează un număr însemnat de zile însorite (70-75), însumând cca. 2000 ore pe an.

Cantitatea anuală a precipitaţiilor variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate cade la sfârşitul primăverii şi vara.Precipitaţiile pot oscila între 400 mm în anii secetoşi şi peste 1000 mm în cei cu precipiţii abundente.Cantitatea anuală maximă de precipitaţii înregistrate a fost de 1045 mm, iar cea minimă de 378,2 mm.

Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.

Circulaţia maselor de aer dinspre vest şi nord constituie o caracteristică pentru această zonă. Circulaţia aerului din vest are o frecvenţă de cca. 20%, iar a celei din nord de 11%. Vitezele medii anuale se menţin la valori între 3 şi 3,8 m/s. Dată fiind altitudinea mică, presiunea atmosferică înregistrează valori ridicate, în jur de 1000 mbar, cu mici oscilaţii de la un anotimp la altul.

Observaţiile meteorologice din ultimii ani arată variaţii mari, de la an la an, în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii şi frecvenţa şi intensitatea vânturilor.

5. HIDROGRAFIA

Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, în vest la limita teritoriului administrativ (spre Vetiş) pârâul Balcaia, iar la sud pârâul Homorod.Râul Someş traversează judeţul şi municipiul Satu Mare de la est la vest şi îşi colectează apele de pe o suprafaţă de peste 14.500 km2 din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş. Acest fapt determină o mare variabilitate a nivelelor, mai ales prin suprapunerea undelor de viitură ale diferiţilor afluenţi ai săi. Râul Someş străbate oraşul pe direcţia est-vest având o curgere lină datorită pantei cu

5

înclinaţie redusă specifică zonei de câmpie. Acesta a avut o influenţă semnificativă în constituirea şi dezvoltarea oraşului încă din Evul Mediu timpuriu, favorizând legăturile comerciale cu zone din apropiere, dar şi practicarea morăritului şi a pescuitului. Astfel, sectorul nordic al oraşului de astăzi s-a format în jurul vechii cetăţi existente, pe când sectorul sudic s-a dezvoltat în ultimii 50-60 ani

Someşul se formează din confluenţa Someşului Mare şi Someşului Mic în apropierea localităţii Dej (judeţul Cluj), adunându-şi afluenţii pe o suprafaţă de 14.500 km2 de pe teritoriul a încă patru din cele şase judeţe ce formează regiunea nord-vest: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş. Teritoriul judeţului Satu Mare este străbătut de râu pe o lungime de 61 de km până la graniţă,acesta continuându-şi cursul pe teritoriul Ungariei unde se varsă în Tisa.

Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legată de râul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului, etc.

Datorită pantelor cu înclinaţie redusă ale reliefului din zona oraşului, Someşul a creat numeroase braţe şi meandre, (înainte de 1777, în perimetrul oraşului existau 25 de meandre în aval şi 14 în amonte. După lucrările de regularizare efectuate în 1777, în zona oraşului Satu Mare numărul de meandre s-a redus la 5 în amonte şi 9 în aval, lungimea cursului Someşului în hotarul oraşului având 36,5 km lungime. În secolele XVI-XVII, Someşul înconjura prin braţele sale cetatea şi oraşul Satu Mare, despărţindu-le, în partea nordică, de oraşul medieval Mintiu. Datorită acţiunilor de sistematizare, care au decurs până la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a reuşit a se configura albia de astăzi a Someşului, construindu-se diguri lungi de 17,3 km pe malul drept şi de 11 km pe malul stâng. În 1970 digurile au fost înălţate cu 2-3 m, ferind de furia apelor 52000 ha în hotarele oraşului şi întroducând în circuitul agricol aproape 800 ha din zona inundabilă.

Panta relativ redusă (0,2-0,5 la mie) favorizează un curs liniştit (0,4-0,9 m/s).Debitul mediu anual este de 119 m3/s asigură scurgerea într-un an a cca. 3750 milioane de

m3 de apă, dar debitele sunt foarte fluctuante, de la mai puţin de 5 m3/s la peste 3342 m3/s (în mai 1970 cu ocazia inundaţiilor) corespunzător unei variaţii de nivel de 816 cm. Din această cauză digurile de apărare au o înălţime de 6 m peste cota terenului oraşului.

Scurgerea solidă atinge o valoare de 135,64 kg/s.Temperatura medie a apei este de obicei cu 3-4°C mai ridicată decât a aerului. astfel în

timpul iernii nu coboară sub 0°C. Fenomenele de îngheţ ce apar pe Someş la Satu Mare pot forma un pod de gheaţă cu durata maximă de 28 zile.

Datorită varietăţii formaţiunilor geologice pe care le străbat, apele Someşului au un caracter chimic complex, având un grad de mineralizare relativ ridicat (514 mg/l), tipul hidrochimic fiind carbonatat cu mineralizare mijlocie, imprimându-i o duritate de 9,8 grade germane.

Apele subteranePrincipalele sisteme acvifere existente în subsolul regiunii sunt următoarele: acviferul

holocen, acviferul pleistocen, acviferul pliocenului superior, acviferul ponţianului inferior şi acviferul triasicului; primele două sisteme au ape reci în timp ce ultimele trei, ape hipertermale.

În ceea ce priveşte acviferul ponţianului inferior şi acviferul triasicului acestea sunt plasate la adâncimi de cca. 2000 m şi sunt ape geotermale. Cu tendinţe ascensionale şi chiar arteziene, având temperaturi la gura sondei de 55-65°C şi debite de peste 100 mc/zi. Sunt patru foraje valorificate pentru tratament şi turism balnear.

6. VEGETAŢIA

Din punct de vedere geobotanic, teritoriul municipiului Satu Mare aparţine zonei de silvostepă a Câmpiei de Vest, dar, datorită transformărilor antropice din cursul existenţei oraşului, pădurile de odinioară s-au retras. Drept consecinţă, în prezent, pe teritoriul administrativ al municipiului au rămas doar două zone de pădure restrânse: pădurea Noroieni şi pădurea Mare.

Pădurile şi pajiştile, principalele asociaţii de silvostepă ale peisajului geografic local au dispărut ca urmare a defrişărilor şi desţelenirilor pentru obţinerea de terenuri agricole şi pentru necesităţi edilitar-gospodăreşti. Nici măcar vegetaţia din lunca Someşului nu şi-a păstrat regimul

6

natural odată cu sistematizarea râului şi lucrările de îndiguire mai ales de după 1970.În prezent extravilanul municipiului Satu Mare se află în plină zonă de culturi agricole care

ocupă locul vegetaţiei forestiere şi a celei de luncă, iar intravilanul cuprinde doar ecosisteme antropizate (spaţii verzi, grădini de legume, lunca Someşului “amenajată”, etc.). Antropizarea ecosistemelor din zona oraşului are efecte negative din punct de vedere ecologic, cu o mare labilitate anuală, fiind total dependente de om. În ecosistemele antropice pot apare înmulţiri bruşte, explozive ale unor dăunători vegetali sau animali. În cazul în care acţiunea de îngrijire a acestor ecosisteme încetează, vegetaţia sălbatică recâştigă teritoriul pierdut.

Terenurile arabile, care domină în proporţie de 98% extravilanul municipiului, sunt ocupate de culturi agricole (cereale, plante tehnice, fâneţe şi pajişti cultivate).

Dintre zonele cu vegetaţie forestieră cea mai importantă este Pădurea Noroieni cu o suprafaţă de 1198,5 ha, situată în nord-estul municipiului Satu Mare, la cca. 7 km de oraş. Terenul acesteia este plan, practic fără înclinare, fiind traversată de două pârâuri cu debit permanent: Canalul Noroios şi Canalul Aninului. Datorită terenului plan locul este cu exces de umezeală, fiindu-i caracteristice formaţiunile de plopişuri şi aninişuri, precum şi asociaţiile de stejereto-plopişuri.

Pe teritoriul municipiului, lunca Someşului este presărată de pâlcuri de arbori de esenţă slabă: sălcii, anini, plopi, etc. Aceste pâlcuri sunt rămăşiţele unor păduri întinse de luncă, care au fost tăiate.

Pe teritoriul municipiului Satu Mare, mai exact pe malul drept al Someşului (Bd. Transilvania, în apropierea Palatului administrativ) este un monument al naturii, şi anume un Salcâm Japonez.

7. FAUNA

Fauna dominantă pe teritoriul municipiului este legată de forma de relief cea mai răspândită şi anume de biotopul de câmpie, fiind foarte larg răspândite speciile de rozătoare (popândăul, căţelul pământului, şoareci de câmp), mai rar câteva alte specii de mamifere mici (iepuri, vulpi) şi câteva specii de păsări caracteristice (prepeliţa, dumbrăveanca, graurii, uliul, etc.). La nivelul solului sunt o serie de şopârle, lăcuste, coroşi, greieri şi alte insecte. Această faună a rezistat expansiunii antropice.

Pădurea Noroieni se constituie ca un areal deosebit ce găzduieşte o faună bogată, reprezentate fiind atât mamiferele mari: cerb, căprioară, mistreţ, specii de păsări pentru vânat (fazani), cât şi alte grupe de animale. Prezintă un interes deosebit privind entomofauna deosebit de variată, din care se remarcă specii rare de fluturi ca: endromis versicolora, plusia caureum, cathephia alchimista; speciile de Catocala, precum şi o specie rară de microlepidopter fluture: Deuterogonia pudorina – care nu se regăseşte nicăieri în altă parte, în bazinul Carpatin. Din reptile, se remarcă prezenţa viperelor.

Mamiferele sunt mai puţin reprezentative, în schimb avifauna este caracteristică. Majoritatea păsărilor din zonă aparţin familiei corvidelor (cioara, stăncuţa, coţofana), dar mai apare grangurele, privighetoarea, pupăza, sitarul, potârnichea.

În lunca Someşului se găsesc o serie de animale: scoici (de ex.: scoica de râu), gasteropode, păianjeni, insecte (rusalia, căluşul, etc.), precum şi o serie de peşti, păsări şi mamifere.

În sectorul Satu Mare al râului Someş au fost identificate cca. 35 specii de peşti osoşi, dintre care se pot menţiona: ştiuca, cleanul, porcuşorul, mreana, somnul, bibanul, şalăul.

Ca avifaună, sunt prezente specii de raţe, gâşte, egrete în timpul pasajelor sistematice şi al peregrinărilor ocazionale.

8. SOLURILE

Rocile de solificare de pe câmpia şi lunca Someşului, care ocupă partea centrală a teritoriului, sunt depozite fluviatile, iar câmpiile limitrofe luncii Someşului sunt argile, luturi şi nisipuri pe malul drept şi argile şi luturi pe malul stâng.

7

Solurile în zona Satu Mare sunt foarte diversificate fiind reprezentate de lăcoviştile din zona câmpiei joase dintre Satu Mare şi Carei, cele gleice şi amfigleice, cu potenţial de producţie bun dar cu influenţe negative datorită stagnărilor temporare de ape şi caracterului lor argilos care face ca pământul să se lucreze greu, cu un mare efort energetic.

Predominant se găsesc solurile silvestre brune şi solurile brune-gălbui. În Câmpia Eriului se află soluri nisipoase. În lunca Someşului întâlnim soluri aluviale cu protosoluri – sunt soluri tinere, cu profil slab dezvoltat, cu textură variabilă atât pe orizontală cât şi pe verticală şi cu conţinut mic de humus, având însuşiri fizice variabile în funcţie de textura şi variaţia acesteia pe profil, iar reacţia lor este de la alcalină la neutră. În zona  de margine a luncii Someşului, pe maluri, se găsesc vertisolurile. Acestea sunt soluri tinere provenite din soluri aluviale. Vertisolurile amfigleice cu colorit negricios si salinizate se găsesc in adâncime, fiind evoluate din luturi argiloase şi argile gonflante, cu textură lut argilos sau argilă. Acestea au permeabilitate foarte mică.

Solurile destinate agriculturii de pe teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare se încadrează în clasa de mijloc de fertilitate.

9. RESURSELE DE SUBSOL

Ca urmare a structurii geologice complexe, în subsolul municipiului Satu Mare şi-a împrejurimilor acestuia se găsesc numeroase resurse de substanţe minerale utile dezvoltării economiei.

Pe albia Someşului se găsesc pietrişuri, nisipuri şi argile.

Sursa de alimentare cu apă a municipiului Satu Mare este subterană prin frontul de captare Mărtineşti-Micula prin 46 de foraje de medie adâncime (120 m) Romei, asigurând alimentarea cu apă a unui procent de 96% din populaţia municipiului.

Apele geotermale sunt plasate la adâncimi de cca. 2000 m, acestea sunt cu tendinţe ascensionale şi chiar arteziene, având temperaturi la gura sondei de 55-65°C şi debite de peste 100 mc/zi. Sunt patru foraje valorificate pentru tratament şi turism balnear.

8

CAPITOLUL II

DATE ISTORICE

1006 – după tradiţie, anul fondării oraşului Mintiu de către oaspeţii germani sec. al XII-lea – menţionarea scrisă a fortificaţiei din Satu Mare, în forma Castrum Zothmar1241-42 – în timpul invaziei mongole, cetatea de pământ din Satu Mare este distrusăsf. sec. XIII - în timpul lui Ştefan al V-lea, Satu Mare este un sediu important al prinţului1291 – regele Andrei al III-lea reînnoieşte privilegiul oraşului: ziua de luni devine zi de târgsec. XIV – cele două oraşe stau sub jurisdicţia episcopului de Alba 1310 – privilegiul lui Ludovic cel Mare pentru ordinul călugărilor augustini din Dej, referitor la vânzarea liberă a sării în târgul din Satu Mare1332 – ţăranii primesc dreptul de a se stabili pe teritoriul oraşului Satu Mare1406 – Regele Sigismund interzice palatinului să judece cetăţenii oraşului Satu Mare, sub pretextul că aceştia stau sub jurisdicţia vistierului reginei1411 – înţelegere între regele Sigismund şi Brankovics György, prin care, în schimbul cetăţii de la Belgrad, acesta din urmă primeşte oraşele Mintiu, Satu Mare şi satele aparţinătoare Tătăreşti şi Sostelek1430 – hotărnicire între oraşul Satu Mare şi moşia familiei Dragffy1452 – conflict între oraşul Satu Mare şi familia Dragffy, după ce aceştia ocupă o parte a pământurilor oraşului1452 – regele confiscă moşiile lui Brankovics György, acuzat de infidelitate; moşiile sunt donate lui Ioan de Hunedoara1460 – în timpul lui regelui Mathia, oraşele aparţin domeniului regal; este menţionată construirea unui palat la Satu Mare1491 – Vladislav al II-lea oferă ţăranilor dreptul de a se stabili în oraş; documentul a contribuit la repopularea oraşelor după diferite incendii1526 – regele Ioan de Sigismund donează oraşele Satu Mare şi Mintiu familiei Báthory1543 – fraţii Báthory construiesc o cetate din piatră la Satu Mare sec. XVI – râul Someş este deviat; oraşul Satu Mare devine o insulă înconjurată de Someş1562 – armata turcească asaltează cetatea Satu Mare; după incendierea celor două oraşe, turcii se retrag1564 – înţelegerea dintre Ioan Sigismund Zapolya, principele Transilvaniei şi Ferdinand de Habsburg, în urma căreia Satu Mare devine proprietatea Habsburgilor; principele Transilvaniei distrusese cetatea anterior înţelegerii1608 – biserica reformată primeşte teren pentru construirea unei şcoli (locul actualei clădiri a Colegiului Kölcsey)1610 – şcoala reformată a fost transformată în gimnaziu1611 – în timpul războaielor dintre Gabriel Bethlen şi Habsburgi, cetatea Satu Mare devine centrul militar al acţiunilor austriece1614 – se stabileşte în scris, pentru prima dată, obligativitatea întreţinerii preotului reformat din Satu Mare; în aceeaşi perioadă, reformaţii susţin financiar o şcoală şi un spital1645 – Gheorghe Rákóczi I ocupă cetatea de la Satu Maremijlocul sec. XVII – cea mai înfloritoare perioadă a bisericii reformate din cele două oraşe; există în total cinci parohii: două la Satu Mare şi câte una la Mintiu, în cetate şi la Hostancz1657 – în timpul campaniei lui Gheorghe Rákóczi al II-lea în Polonia, o armată poloneză intră în Ungaria; cetatea Satu Mare s-a predat armatei condusă de Ioan Sobieski, iar Mintiul a fost incendiat1660 – pe baza înţelegeri din 1647, văduva lui Gheorghe Rákóczi I a cedat cetatea şi oraşul Satu Mare habsburgilor; cetatea a fost una dintre primele locuri unde au fost cantonate trupe germane; până în secolul al XIX-lea, între oraş şi trupele germane din cetate au izbucnit mai multe conflicte, din cauza pagubelor făcute de soldaţi1661 – în urma alegerii lui Ioan Kemény ca principe al Transilvaniei, turcii au intrat în ţară, incendiind şi oraşul Satu Mare; trupele din cetate nu au opus rezistenţă

9

1661 – după ocuparea cetăţii de la Oradea, o parte a comercianţilor greci se mută la Satu Mare1667 – grecii primesc dreptul de a se stabili liber în Satu Mare, Mintiu şi Nagykálló şi dreptul la comerţ liber cu marfă turcească; obligaţia constă în plata a 200 de florini la Cămara din Spis1670 – armata lui Francisc Rákóczi I este masacrată de trupele germane din cetatea Satu Mare1672 – armata curuţilor, condusă de Teleki Mihály, alături de studenţi din oraşul Satu Mare sunt masacraţi la Botiz1681 – prima menţionare scrisă a preotului grecilor, numit Mihai1685 – în urma prăbuşirii mişcării conduse de Thököly Imre, armata curuţilor cedează cetatea Satu Mare Habsburgilor1685 – menţionarea lui Demetrius Monasterli, preotul grecilor din Mintiu şi protopop1690 – sfinţirea bisericii grecilor din Mintiu, cu hramul „Sf. Nicolae”1696 – domeniul cetăţii Satu Mare cuprindea 47 de sate, total sau parţial1703 – în urma atacului nereuşit al lui Francisc Rákóczi al II-lea, armata sa incendiază Mintiul, iar trupele germane cetatea Satu Mare1705 – după un asalt de 12 luni, cetatea este ocupată de armata lui Rákóczi; o parte a cetăţii este distrusă1710 – epidemie de ciumă în oraş, 200 de locuitori îşi pierd viaţa1711 – semnarea Păcii de la Satu Mare: sfârşitul răscoalei conduse de Francisc Rákóczi al II-lea1711 – statistică privind populaţia oraşului Satu Mare: 101 proprietari de casă, 42 jeleri, 150 mici meseriaşi, 39 văduve, 169 case nelocuite1712 –Consiliul Orăşenesc proclamă unirea Mintiului cu Satu Mare1715 -Dieta recunoaşte unirea celor două oraşe sub denumirea de Satu Mare (Szatmarnemeti); noua localitate primeşte titlul de „oraş liber regal”1715 – are loc un proces de vrăjitorie la Satu Mare1719 – epidemie de ciumă în oraş1740 – începutul construcţiei noii biserici a grecilor din Mintiu, cu preot susţinut de Consiliul Orăşenesc; construcţia este încheiată în 17571742 – epidemie de ciumă în oraş, în care îşi pierd viaţa 1798 de oameni, dintre care 261 proprietari, 232 soţii, 573 băieţi, 526 fete, 82 slugi, 124 jeleri1768 – construirea primului sediu al primăriei oraşului: „Casa cu Turn”(Tornyos Ház)1768 – recensământ în Satu Mare; numărul locuitorilor este de 50681771 – construirea primului han în oraş: „Arborele Verde” (Zöldfa)1780 – şanţul cetăţii este parcelat şi vândut locuitorilor oraşului1788 – începutul construirii bisericii reformate „cu Lanţuri”; edificiul a fost terminat în 18071799 – construirea bisericii greco-catolice (pe locul actualei catedrale greco-catolice)1803 – formarea parohiei greco-catolice pentru credincioşii români; preotul este susţinut de către Consiliul Orăşenesc1815 –recensământ la Satu Mare; rezultate: totalul populaţiei este de 9928 persoane, dintre care 55 funcţionari, 660 burghezi şi meseriaşi, 68 slugi, 193 mici proprietari viticoli, 1778 jeleri; structura confesională: 3494 reformaţi, 1240 greco- şi romanocatolici, 23 luterani, 21 ortodocşi; după altă statistică, numărul total al locuitorilor oraşului era de 12 000 de oameni.1816 – inundaţiile provoacă foamete în oraş1823 – debutează activităţi de aranjare şi pavare a străzilor1833 – construirea spitalul ordinului Misericordian (azi, Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal); construcţia a fost încheiată în 1838.1833 – se deschide cazinoul în oraşul Satu Mare (Polgári Társaskör); sediul acestuia a fost construit în 1881 (azi, restaurantul Mioriţa)1837 – sfârşitul renovării catedralei romano-catolice, în urma căreia aceasta primeşte forma actuală1842 – începutul construcţiei casei Vécsey, azi Secţia de Artă a Muzeului Judeţean1886 – construirea sediului Băncii Sătmărene (Szatmari Takarékpénztár), azi Biblioteca Judeţeană1887 – Someşul inundă oraşul1889 – începutul construirii clădirii fostei primării (centrul vechi)1889 – construirea primului pod din fier peste Someş1889 – construirea teatrului actual

10

1889 – construirea sinagogii „Status-quo”1892 – străzile oraşului sunt iluminate cu curent electric1896 – construirea Palatul Tribunalului1899 – construirea clădirii gării actuale1902 – începutul construirii Hotelului Dacia (Pannónia)1903 – construirea Turnului Pompierilor1903 – construirea bisericii ordinului franciscan (azi Hildegárda)1905 – construirea internatului Şcolii de Căi Ferate, (azi Liceul I. C. Brăteanu)1906 – fondarea fabricii de maşini „Fraţii Princz”1907 – construirea clădirii Liceului Forestier1908 – reconstruirea bisericii Calvaria1911 - începutul construirii Casei Albe1912 – construirea clădirii Gimnaziului Romano-Catolic Regal (azi, Colegiul Mihai Eminescu)1919 – intrarea armatei române în Satu Mare;1919 – înfiinţarea Liceului „Mihai Eminescu”1920 – după Tratatul de la Trianon, Satu Mare devine parte a României1923 – înfiinţarea Şcolii Secundare de Fete (azi, Colegiul Naţional „Doamna Stanca”)1926 – legea reformei administrative; Satu Mare devine reşedinţă de judeţ1932 – începutul construirii catedralei ortodoxe; construcţia a fost încheiată în anul 19371936 – construirea clădirii prefecturii (azi sediul Muzeului Judeţean)1937 – construirea catedralei greco-catolice actuale1937 – inaugurarea aeroportului din Satu Mare1940 – Satu Mare este cedat, împreună cu Transilvania de Nord-Vest, Ungariei1944 – înfiinţarea ghetoului din Satu Mare; deportarea evreilor din judeţ; din oraşul Satu Mare au fost deportaţi aproximativ 12900 evrei1944 – bombardarea oraşului; majoritatea clădirilor importante au fost afectate1945 – Satu Mare devine din nou parte a României1950 – legea reformei administrative: se formează regiunea Baia Mare, care include raionul cu centrul la Satu Mare1951 – în cadrul primului plan cincinal, fabricile UNIO şi Mondiala au fost lărgite1960 – ca urmare a industrializării forţate, numărul locuitorilor Sătmarului creşte semnificativ; în această perioadă începe construirea primelor cartiere de blocuri: Micro 14, Micro 151968 - legea reformei administrative: se formează judeţul actual Satu Mare, cu centrul la municipiul Satu Mare1970 – inundaţii catastrofale pe râul Someş; după inundaţii, digul este întărit; pentru familiile sinistrate au fost ridicate două cartiere: Soarelui şi Carpaţi I, precum şi locuiţele din zona Pieţei 14 Mai şi din Cartierul Solidaritatea1974 – începutul construcţiei Palatului Administrativ1980 – construirea a alte trei cartiere: Micro 16, Micro 17 şi Carpaţi II1984 – finalizarea Palatului Administrativ – edificiu emblemă a Municipiului Satu Mare – aici avându-şi sediul Primăria Municipiului Satu Mare, Instituţia Prefectului-Judeţul Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare. Construcţia iese în evidenţă prin arhitectura şi înalţimea sa. Are suprafaţa de 12.000 m.p. şi o înalţime de 97 m. Clădirea are un turn principal şi trei mari mici – turnurile secundare reprezintă cele trei grupuri etnice din Satu Mare (românii, maghiarii şi germanii), în timp ce turnul principal este un simbol al legăturii dintre acestea.

11

CAPITOLUL III

POPULAŢIA MUNICIPIULUI1

Populaţia stabilă a municipiului Satu Mare, la recensământul din anul 2011, a fost de 102.411 locuitori.

Densitatea populaţiei este de 681,6 locuitori/kmp.

1. Populaţia stabilă pe sexe şi stare civilăPopulaţia stabilă pe sexe şi stare civilă în municipiul Satu Mare se prezintă astfel: din

totalul de 102.411 persoane 48.182 sunt de sex masculin şi 54.299 de sex feminin. Din cele 102.411 persoane, 34.428 persoane sunt necăsătorite (18.773 de sex masculin şi 15.655 de sex feminin), 52.570 persoane căsătorite (25.878 de sex masculin şi 26.692 de sex feminin), 9.366 persoane văduv(e) (1397 de sex masculin şi 7.969 de sex feminin), 6.025 divorţaţi (2.119 de sex masculin şi 3.906 de sex feminin), 22 nedeclaraţi (15 de sex masculin şi 7 de sex feminin), 2576 starea civilă de fapt persoane (1.288 de sex masculin şi 1.288 de sex feminin).

Structura pe sexe evidenţiază o repartizare aproape egală a populaţiei în Municipiul Satu Mare 47,04% din populaţie fiind de sex masculine, respective 52,95% de sex feminin.

JUDETULMUNICIPII SI

ORASECOMUNE

POPULATIA

STABILA

TOTAL

S T A R E A C I V I L A L E G A L A STAREA CIVILA

DE FAPTPersoane

care traiesc in uniune

consensuala

Necasatorit(a)

Casatorit(a)

Vaduv(a)

Divortat(a)

Informatie

nedisponibila

A 1 2 3 4 5 6 7

MUNICIPIUL SATU MAREAmbele sexe 102411 34428 52570 9366 6025 22 2576

Masculin 48182 18773 25878 1397 2119 15 1288Feminin 54229 15655 26692 7969 3906 7 1288

1 Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare.12

2. Repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă

În cazul împărţirii pe grupe de vârstă la nivelul municipiului Satu Mare, se poate observa că din numărul total de 102.411 în proporţie de 72,99% se încadrează în grupa de vârstă 15-64 ani, procentul aferent grupei de vârstă 0-14 ani se situează în jurul valorii de 14,42%, respecti procentul aferent grupei de vârstă 65-85 ani şi peste se situează în jurul valorii de 12,57% .

13

POPULATIASTABILA

TOTAL

Sub 5 5 - 9 10 -

1415 - 19

20 - 24

25 - 29

30 - 34

35 - 39

40 - 44

45 - 49

50 - 54

55 - 59

60 - 64

65 - 69

70 - 74

75-79

80-84

85 ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19Total 102411 5103 4972 4698 4679 6090 6995 8489 8695 9276 6970 8455 8519 6590 4532 3641 2390 1512 805

Masculin 48182 2613 2548 2422 2394 3169 3464 4170 4287 4407 3238 3839 3793 2970 1918 1416 818 493 223

Feminin 54229 2490 2424 2276 2285 2921 3531 4319 4408 4869 3732 4616 4726 3620 2614 2225 1572 1019 582

5103

4972

4698

4679

6090

6995

8489

86959276

6970

8455

8519

6590

45323641 2390

1512805

Sub 5

5 - 9

10 - 14

15 - 19

20 - 24

25 - 29

30 - 34

35 - 39

40 - 44

45 - 49

50 - 54

55 - 59

60 - 64

65 - 69

70 - 74

75-79

80-84

85 ani

14

3. Evoluţia naşterilor căsătoriilor şi deceselor

În municipiul Satu Mare se pune un accent deosebit pe instituţia căsătoriei, motivat şi de faptul că într-o societate aflată în permanentă transformare, aceasta a dăinuit de-a lungul timpului păstrându-şi menirea de a fi piatra de temelie a societăţii civile.

În acest sens încă din anul 1996, periodic s-au premiat cuplurile care au împlinit cel puţin 50 de ani de la încheierea căsătoriei şi au domiciliul pe raza municipiului Satu Mare.

15

4. Populaţia stabilă de 10 ani şi peste pe sexe, după nivelul de educaţie

Populaţia stabilă de 10 ani şi peste pe sexe, după nivelul de educaţie, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011, se prezintă astfel:

-persoane-

MUNICIPIUL SATU MARE

POPULA-TIA

STABILADE 10 ANI

SI PESTE

TOTAL

N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E

Superior  

Post-liceal si de

maistri

Secundar

Primar

Fara scoala absolvita

Total1

din care:

Total

SuperiorInferior (gimna-

zial)Total

din care:

Univer-sitar de licenta

Liceal

Profesio-nal si

de ucenici

Persoane analfa-bete2

MUNICIPIUL SATU MARE 92336 18688 15885 4472 62009 31588 12392 18029 5685 1482 278

Masculin 43021 8779 7538 1916 29155 14689 7509 6957 2423 748 146Feminin 49315 9909 8347 2556 32854 16899 4883 11072 3262 734 132

16

5. Structura populaţiei după gradul de ocupare a forţei de muncii şi statutul profesionalPopulaţia activă reprezintă 49,0% din populaţia stabilă. Din totalul populaţiei active, 88,7% o reprezintă populaţia ocupată şi 7% sunt şomeri.Populaţia inactivă reprezintă 51,0 % din populaţia stabilă. Din totalul populaţiei inactive, 25,4% sunt elevi/studenţi; 49,8% pensionari; 24,8% se află în

alte situaţii.Statutul profesional :- Salariaţi: 93,5%;- Patroni: 3,2 %;- Lucrători pe cont propriu: 3,1%;- Lucrători familiali în gospodărie proprie: 0,1% ;- Alte situaţii: 0,03%.

17

6. Mişcarea migratorie internă a populaţiei

Mişcarea migratorie internă a populaţiei se transpune în doi indicatori statistici şi anume: soldul schimbărilor de domiciliu şi soldul schimbărilor de reşedinţă, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

-persoane-

MUNICIPIUL SATU MARE / anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Stabiliri de reşedinţă 560 477 468 550 646 792 716Plecări cu reşedinţă 1307 828 1430 1411 1466 1476 1285Soldul schimbului de reşedinţă -747 -351 -962 -861 -820 -684 -569Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migraţia externă) 649 973 1290 1070 1034 … …Plecari cu domiciliul (inclusiv migratia externă) 1462 1441 2113 1858 1664 … …Soldul schimbului de domiciliu -813 -468 -823 -788 -630 … …

18

7. Religia cetăţenilor cu domiciliul pe raza municipiului Satu Mare

Religia: ortodoxă 45.643 persoane, romano-catolică 18.483 persoane, reformată 17.955 persoane, penticostală 1.417 persoane, greco-catolică 7.468 persoane, baptistă 539 persoane, adventistă de ziua a şaptea 303 persoane, musulmană 27 persoane, unitariană 70 persoane, martorii lui Iehova 761 persoane, creştină după Evanghelie 119 persoane, creştină de rit vechi 14 persoane, evanghelică lutherană 54 persoane, evanghelică 12 persoane, evanghelică de confesiune augustana 3 persoane, mozaică 30 persoane, alte religii 138 persoane, fără religie 115 persoane, atei 115 persoane, nedeclarată 9.144 persoane.

POPU

LATI

AST

AB

ILA

R E L I G I A

Orto

doxă

Rom

ano-

cato

lică

Ref

orm

ată

Pent

icos

tală

Gre

co-

cato

lică

Bap

tistă

Adv

entis

tăde

ziu

a a

Mus

ulm

ană

Uni

taria

nă

Mar

torii

lui

Cre

ştin

ădu

păC

reşt

ină

de ri

tEv

angh

elic

ălu

ther

ană

Evan

ghel

ică

Evan

ghel

ică

de

conf

esiu

ne

Moz

aică

Altă

relig

ie

Fără

relig

ie

Ate

i

Info

rmaţ

ie

nedi

spon

ibil

ă

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 16 17 18 20 21 22 23

MU

NIC

IPIU

L SA

TU

102411

45643

18483

17955 1417 7468 53

9303

27 70 761 119 14 54 12 3 30 138 11

5 115 9144

19

8. Populaţia stabilă după limba maternă

Populaţia stabilă după limba maternă se prezintă astfel: 55.311 persoane au limba matermă română, 37.611 maghiară, romani 244 persoane, ucraineni 118 persoane, germani 286 persoane, turci 6 persoane, ruşi 13 persoane, sârbă 6 persoane, slovacă 6 persoane, italiană 20 persoane, poloneză 3 persoane, chineză 8 persoane, altă limbă maternă 36 persoane, nu şi-au declarat limba maternă 8.739 persoane.

POPU

LAT

IAST

AB

ILA

L I M B A M A T E R N AR

oman

a

Mag

hia

ra

Rom

ani

Ucr

aine

ana

Ger

man

aTu

rca

Rus

a

Tata

ra

Sarb

a

Slov

aca

Bul

gara

Cro

ata

Italia

na

Gre

aca

Polo

nez

aC

hine

za

Arm

ean

aM

aced

one

ana

Idis

Alta

lim

ba

Info

rma

tie

nedi

spo

nibi

la

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 17 18 19 20 21 22 23MUNICIPIUL SATU

MARE

102411

55311 37611 244 11

8286 6 13 0 6 6 0 0 20 0 3 8 0 0 0 36 8739

20

9. Populaţia stabilă după etnie

Populaţia stabilă după etnie se prezintă astfel: 55.509 sunt români, 35.441 sunt maghiari, romi sunt 1272, ucraineni sunt 156, germani 1044, turci 6, ruşi lipoveni 4, sârbi 8, slovaci 12, italieni 23, evrei 28, polonezi 4, chinezi 8, ciangăi 7, altă etnie 55, nedeclaraţi 8.829.

POPU

LATI

AST

AB

ILA

TOTA

L

E T N I AR

oman

i

Mag

hiar

i

Rom

i

Ucr

aine

ni

Ger

man

i

Turc

i

Rus

i-Li

pove

ni

Tata

ri

Sarb

i

Slov

aci

Bul

gari

Cro

ati

Gre

ci

Italie

ni

Evre

i

Ceh

i

Polo

nezi

Chi

nezi

Arm

eni

Cea

ngai

Mac

edon

eni

Alta

etni

e

Info

rmat

ie

nedi

spon

ibi

la

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

102411 55509 35441 1272 156 1044 6 4 - 8 12 - - - 23 28 - 4 8 - 7 - 55 8829

Având în vedere că ponderea cetăţenilor de etnie maghiară depăşeşte 20% din numărul de locuitori, în temeiul dispoziţiilor legale, autorităţile locale asigură respectarea dreptului acestora la folosirea limbii materne în relaţiile cu administraţia publică locală.

21

10. Străzi din municipiul Satu Mare cu peste 1000 de locuitori2

Străzi cu peste 1000 locuitori

Am

budu

lui

Bot

izul

ui

Clo

şca

Gan

ea

Ost

rovu

lui

Păul

eşti

Ipot

eşti

Hum

uleş

ti

Clă

buce

t

Post

ăvar

u

Târn

avei

Nea

jlov

Mur

eşul

ui

Jiul

ui

Prah

ova

Oitu

z

Milc

ov

Aur

ora

Ast

rona

uţilo

r

Bra

nduş

a

Mun

cii

Sănă

tăţii

Zeni

t

Sătm

ărel

Bob

ocul

ui

Jocu

lui

Inde

pend

enţe

i

Făgă

raşu

lui

Dar

iu P

op

L. B

laga

Car

eiul

ui

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 311017 2428 1433 1517 1754 1008 1565 1701 1519 1397 1485 2079 1842 1008 1940 1462 1112 1064 1055 2194 2027 1627 1798 1311 1082 1168 2537 1624 1605 3471 5178

2 Sursa: Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Satu Mare.

22

CAPITOLUL IV

AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Municipiul Satu Mare este localitate urbană de rangul II, reşedinţă de judeţ, în conformitate cu clasificarea făcută în Legea nr. 351/2001, actualizată, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, întrunite fiind elementele şi nivelul de dotare al unei asemenea localităţi, astfel cum sunt enumerate şi descrise la punctul 4 al acestui act normativ. Acelea dintre ele care sunt cuprinse şi în Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobat prin O.G. nr. 53/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se regăsesc în capitolele prezentului statut.

Administraţia publică în Municipiul Satu Mare se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţii administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. În cadrul politicii economice naţionale, Municipiul Satu Mare are dreptul la resurse financiare proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează şi le utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii. În scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele locale, în condiţiile legii. Autorităţile administraţiei publice locale administrează şi dispun de resurse financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale Municipiului Satu Mare, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, ca autoritate deliberativă, şi Primarul Municipiului Satu Mare, ca autoritate executivă. Consiliul local şi primarul se aleg în condiţiile prevăzute de Constituţia României şi Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Mandatul primarului şi al Consiliului local al Municipiului Satu Mare este de patru ani şi se exercită în condiţiile legii. În relaţiile dintre Consiliul Local al Municipiului Satu Mare şi Primarul Municipiului Satu Mare nu există raporturi de subordonare. Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din municipiu, în condiţiile legii. Primarul, viceprimarul, secretarul şi aparatul de specialitate constituie structura funcţională cu activitate permanentă denumită primăria municipiului, care funcţionează, împreună cu autoritatea deliberativă, consiliul local, într-o aripă a Palatului Administrativ, situat în Piaţa 25 Octombrie, intrarea M, având nr. de telefon: 0261-807500, fax: 0261-710760, email: primaria@satu-mare.ro.

Secţiunea 1 Consiliul Local al Municipiului Satu Mare

Consiliul local este compus din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Numărul membrilor Consiliului Local al Municipiului Satu Mare se stabileşte în condiţiile legii prin Ordin al Prefectului judeţului Satu Mare.În prezent Consiliului Local al Municipiului Satu Mare este constituit din 23 de consilieri. Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

23

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului. Având în vedere specificul local şi nevoile activităţii sale, Consiliul local al municipiului Satu Mare are organizate următoarele comisii pe domenii specifice;Comisia I – Studii, prognoze economico – sociale, buget, administrarea bunurilor,Comisia II – Organizare şi dezvoltare urbanistică, lucrări publice, protecţia mediului înconjurător, monumente istorice şi de arhitectură,Comisia III –Servicii publice şi comerţ,Comisia IV – Sănătate, protecţie socială, sport şi tineret, Comisia V – Juridică, disciplină şi integrare europeană,Comisia VI – Învăţământ, activităţi stiinţifice, cultură, culte.

La data constituirii consiliului local, 22 iunie 2012, structura sa politică a fost cea evidenţiată în Anexa nr. 1 la prezentul Statut, iar în prezent este cea cuprinsă în Anexa nr. 2 la Statut.

Secţiunea 2 Primarul Municipiului Satu Mare

Primarul Municipiului Satu Mare este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al acesteia, pe care îl conduce şi îl coordonează.

Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale şi reprezintă municipiului Satu Mare în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoane fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

Primarul îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de Consiliul local, respectiv: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii; b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; c) atribuţii referitoare la bugetul local; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e) alte atribuţii stabilite prin lege.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale primarul este ajutat de 2 (doi) viceprimari, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului .

Viceprimarii Municipiului Satu Mare sunt aleşi cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia, pe o durată egală cu cea a mandatului consiliului. Viceprimarii sunt subordonaţi primarului şi înlocuitorii de drept al acestuia, cărora le poate delega atribuţiile sale în condiţiile legii.

Primarul, viceprimarii, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie Primăria Municipiului Satu Mare, structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Componenţa autorităţii executive în urma alegerilor din 10 iunie 2012 şi a constituirii consiliului local la şedinţa din 22.06.2012 este evidenţiată în Anexa nr. 1 la prezentul Statut, iar în prezent este cea cuprinsă în Anexa nr. 2 la Statut.

24

CAPITOLUL V

CĂI DE COMUNICAŢIE

Secţiunea 1 Rutiere, feroviare, aeriene

1. CĂI RUTIERETeritoriul administrativ al municipiului Satu Mare posedă o reţea rutieră construită densă,

formată din drumuri europene, naţionale, judeţene şi comunale, după cum urmează:a) DRUMUL EUROPEAN E 81, care intră în municipiu dinspre Zalău şi face legătura, prin Satu

Mare, cu Baia Mare – drum modernizat.b) DRUMUL EUROPEAN E 671, care străbate vestul ţării, de la sud la nord, intră în municipiu prin

vestul acestuia, trece prin Satu Mare şi se continuă spre nord-est spre Baia Mare – drum modernizat.

c) DRUMUL NAŢIONAL DN 19 A, limita de judeţ – Supuru de Jos, Ardud, frontiera Ungariei, străbate teritoriul zonei la sud la nord, pe un tronson de 9,76 km., suprapunere cu E 81 pe un tronson de 6,713 km. (intrarea în oraş, b-dul Lucian Blaga, p-ţa Soarelui, b-dul Octavian Goga, intersecţia Burdea) – drum modernizat.

d) DRUMUL NAŢIONAL DN 19, limita de judeţ – Carei, Doba, traversează municipiul Satu Mare, ieşire din oraş spre Baia Mare, străbate teritoriul studiat la vest la nord-est, pe un tronson de 7,750 km., suprapunere cu E 671 pe un tronson de 3,412 km. (intrare în oraş, drum Carei, intersecţia Burdea) şi suprapunere cu E 81 pe un tronson de 4,338 km. (intersecţia Burdea, Pod Decebal, b-dul Henri Coandă, Drum Botiz, ieşire din oraş) – drum modernizat.

e) DRUMUL NAŢIONAL DN 19 F intersecţie cu drum Botiz (E 671 - DN 19), stăbate teritoriul studiat de la vest la est pe un tronson de 1,76 km., ieşirea din municipiu spre Odoreu, Apa, Baia Mare – drum modernizat.

f) DRUMUL JUDEŢEAN DJ 194, intrare în municipiul Satu Mare dinspre Lazuri, se află la estul teritoriului, pe un tronson de 0,533 km., suprapunere peste străzile din municipiul Satu Mare, ieşire din municipiul Satu Mare spre Sătmărel spre vest pe un tronson de 6,40 km. – drum modernizat.

g) DRUMUL JUDEŢEAN DJ 194 A, intrare în municipiul Satu Mare dinspre Micula, străbate teritoriul studiat de la nord-est la vest, pe un tronson de 2,94 km., suprapunere peste str. Gorunului – drum modernizat.

h) h) DRUMUL JUDEŢEAN DJ 193, intersecţie cu b-dul Lucian Blaga (E 81 - DN 19 A), suprapunere peste str. Păuleşti din teritoriul studiat spre est, pe un tronson de 1,30 km., ieşire din municipiu spre Păuleşi, Valea Vinului, limita de judeţ – drum modernizat.

i) i) DRUMUL JUDEŢEAN DJ 193 A, intersecţie cu str. Păuleşti (DJ 193), suprapunere peste str. Amaţiului din teritoriul studiat spre sud, pe un tronson de 1,85 km., ieşire din municipiu spre Amaţi, Ruşeni, Solduba, Socond, Răteşti (E 81 - DN 19 A) – drum modernizat.

j) DRUMUL COMUNAL DC 60, intersecţie cu DJ 194 din Sătmărel, străbate teritoriul studiat spre nord, pe un tronson de 3,00 km., intersecţie cu E 671 - DN 19 – drum de pământ.

În Satu Mare lungimea totală a străzilor este de 233,751 km., din care:a) Străzi modernizate:

- cu îmbrăcăminte de asfalt – 151,816 km.;- cu îmbrăcăminte de beton – 12,073 km.; - cu îmbrăcăminte de beton şi asfalt – 6,014 km.;- cu îmbrăcăminte de pavaj – 0,555 km.

b) Străzi nemodernizate:- din pământ – 63,293 km.Suprafaţa totală a căilor de comunicaţiirutiere este de 168,74 ha.În municipiul Satu Mare se remarcă existenţa unei concepţii flexibile în domeniul

infrastructurii de circulaţie, cu o vechime mai mare de 100 ani, structura existentă a reţelei stradale majore fiind inelar radială, cuprinzind artere de penetrare spre zona centrală şi 2 inele majore de

25

circulaţie.Circulaţia în afara municipiului se desfăşoară prin arterele de penetraţie, care au asigurată

continuitatea cu reţele radiale majore urbane. Legăturile rutiere afectează foarte puţin teritoriul înconjurător oraşului, ele fiind în general radiale şi de penetraţie, dar încarcă în mod excesiv circulaţia internă a oraşului, aducând-o la limita funcţionalităţii.

Inexistenţa unui Plan Urbanistic General Periurban, instrument necesar pentru asigurarea unei dezvoltări urbane armonioase a zonei, a determinat necorelarea între reţelele rutiere municipale şi periurbane, ceea ce determină discontinuităţi în trafic.

Datorită faptului că centura ocolitoare a oraşului nu este finalizată, porţiunile existente sunt scurte şi discontinue (drumuri de ocolire), este dificilă descărcarea circulaţiei oraşului de cea de tranzit. Traficul de transport şi penetraţie se desfăşoară prin trama stradală majoră a municipiului Satu Mare, folosind trasee de străzi ce intră în componenţa inelelor de circulaţie, producând vibraţii, poluare fonică şi poluare cu noxe şi degradarea infrastructurii căilor de circulaţie şi a clădirilor. De aceea se încearcă pe cât posibil dirijarea traficului greu pe artere de circulaţie majore, în acest sens elaborându-se o Hotărâre a Consiliului Local nr. 77/30.04.2015.

2. CĂI FERATEJudeţul Satu Mare deţine 200,484 km de cale ferată pe întreg teritoriul, din care: 196,00 km

linie simplă, 1,484 km linie largă şi 3,00 km linii încălecate la legătura cu Ucraina.Prin liniile feroviare care străbat municipiul Satu Mare, se asigură legătura României cu

Ucraina pentru transportul de marfă.Traficul feroviar de persoane în Satu Mare este deservit de staţia Satu Mare, iar cel de

mărfuri de staţia Satu Mare Sud. Pentru activitatea de trafic feroviar de marfă, principalele noduri sunt staţiile Satu Mare Sud şi Halmeu unde se compun şi se descompun trenurile de marfă.

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători are în principal, ca obiect de activitate:- efectuarea transportului feroviar public de călători de lung parcurs în trafic intern şi internaţional;- efectuarea transportului feroviar în trafic regional şi interregional;- efectuarea transportului în vagoane specializate;- activitate de metrologie şi de transport  rutier;- alte activităţi conexe sau adiacente transportului feroviar public de călători, cum ar fi: producţie industrială, consultanţă, turism intern şi internaţional, prestări de servicii, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviară, publicitate, reclamă, editare, tipărire şi difuzare, închirieri de mijloace de transport, exploatare comercială a patrimoniului propriu, comerţ, operaţiuni în valută,  declararea, depozitarea şi vămuirea expediţiilor de bagaje şi mesagerii în  calitate de comisionar în vamă, orice alte servicii executate pe bază de contracte sau convenţii în numele terţilor legate direct sau indirect de activitatea C.F.R. Călători.

Prin amplasarea în Nord - Vestul României, liniile de cale ferată care tranzitează oraşul fac legătura cu Ucraina prin staţia Halmeu pentru transport de marfă, respectiv Ungaria prin staţia Carei pentru transport persoane.

Accesul pentru transportul de marfă la alte reţele de transport se realizează: prin linii publice din staţiile Satu Mare Sud şi Halmeu inclusiv prin trecere pe linie

C.F. largă (Ucraina); prin trecerea la liniile C.F. private (industriale); traficul de călători, face legătura între vestul României (Timişoara, Oradea, Satu

Mare) şi Baia Mare şi Ungaria (prin Valea lui Mihai).

3. CĂI AERIENESituat în imediata apropiere a municipiului, la aproximativ 800 m de la Drumul European E 81

respectiv DN 19 A, Aeroportul Satu Mare este un aeroport destul de important din România, fiind aeroport alternativ ce deserveşte atât traficul de persoane cât şi traficul medical (când este cazul).

Pista de aterizare şi decolare a fost modernizată având o lungime de 2.500 m, o lăţime de 45 m, greutate maximă pe roată izolată 21 t şi permite accesul navelor utilizate de companii aeriene locale, inclusiv a celor de tip AIRBUS 300. Aeroportul asigură legături rapide pentru pasageri, având curse regulate spre Bucureşti.

26

Datorită poziţiei sale favorabile, beneficiind totodată de condiţii naturale deosebite, aeroportul are un potenţial ridicat de dezvoltare competitivă pe plan european, acesta având posibilitatea să devină, în viitor, aeroport de rezervă pentru aeroporturile din Budapesta, Debrecen, etc.

Secţiunea 2 Transportul în comun

În municipiul Satu Mare transportul în comun este asigurat de societatea Transurban S.A, care s-a constituit în baza H.C.L. Satu Mare Nr. 194/13.10.2005. Din 1 ianuarie 2006 a preluat activitatea de transport local de la Regia Autonomă Comunala Satu Mare, conform H.C.L. Satu Mare Nr. 208/27.10.2005, actionarul majoritar devenind Municipiul Satu Mare. Activitatea se desfăşoară în baza Contractului de delegare a gestiunii nr.43357/08.12.2011 aprobat prin H C L nr. 240/29.11.2011.

Transportul public de călători cu autobuze în municipiul Satu Mare funcţionează de 58 ani, prima cursă datând din anul 1957, când îşi desfăşura activitatea sub coordonarea autorităţii locale, cu mult înaintea altor servicii similare din oraşe mult mai mari ale tării. În anul 1968 numele intreprinderii devine Intreprinderea Comunală Satu Mare, secţia transport având şi autobaze exterioare în oraşele Carei, Negreşti Oaş şi Tăşnad. În 1973 s-a dat în folosinţă noul sediu al secţiei de transport pe str. Gara Ferăstrău nr. 9, cu pavilion administrativ şi bază de întreţinere. În 1980 transportul local s-a desprins de Intreprinderea Comunală şi s-a transformat în Intreprinderea Judeţeană de Transport Local. În 1990 s-a transformat în Regia Autonomă Transurban, renunţându-se la autobazele exterioare, transportul de marfă şi taximetrie. În 1995 R.A. Transurban s-a desfiinţat devenind o secţie în cadrul Regiei Autonomă Comunală, urmand ca in anul 2005 sa devina societate comerciala in subordinea Consiliului Local Satu Mare.

Societatea deţine pe bază de contract de delegare a gestiunii patrimoniul public format din clădiri, terenuri, mijloace de transport auto în valoare de 17.704.610,82 lei. Societatea deţine drept de proprietate asupra unor mijloace de transport auto, AMC - tehnică de calcul, mobilier şi birotică în valoare 2.631.071,92 de lei.

Obiectul principal de activitate conform statutului societăţii este: transportul de persoane cu autobuze şi midibuze prin curse regulate în municipiul Satu Mare; transportul de persoane cu autobuze şi midibuze prin curse regulate speciale în municipiul Satu Mare; transporturi ocazionale judeţene; executarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii auto, inspecţii tehnice periodice (ITP) pentru parcul propriu şi terţi, montări de tahografe, spălătorie auto, activităţi de autogară, parcare cu plată.

Transurban S.A. Satu Mare deţine în dotare ca proprietar sau concesionar mijloace de transport, aparatură de măsură şi control specifică activităţii, mobilier şi o reţea de telefonie, internet şi de calculatoare.

Societatea efectueaza 18 trasee pentru curse regulate în municipiul Satu Mare, care asigură legături între toate cartierele municipiului, deservite cu 43 autobuze/midibuze cu capacitate de transport cuprinsă între 45 şi 140 de locuri si capacitatea totala de transport de 3888 locuri. Mijloacele de transport în comun sunt următoarele: 5 autobuze Ikarus 260; 6 autobuze articulate Ikarus 280; 2 autobuze UD; 3 autobuze Karosa; 10 midibuze Mitsubishi Prestij; 15 autobuze Iveco Irisbus; 2 autobuze Mecedes; 3 autoutilitare; 1 autospecială pentru intervenţii, tractări Roman-Lugomet; 1 tractor cu remorcă UTB 650/IPA Sibiu, 2 autoturisme. Întregul sistem de organizare, corespunde structural unui model clasic bazat pe secţii, ateliere, formaţii de lucru orientate pe linii şi procese de lucru. Activităţile de menţinere în stare de funcţionare, întreţinere şi reparaţie a capacităţilor sunt organizate în cadrul atelierului de întreţinere. Anual Transurban S.A. Satu Mare transportă în medie aproape 6 milioane de călători, mijloacele de transport ale societăţii parcurgînd peste 2 milioane de kilometri.

În domeniul activităţilor indirecte organizarea actuală cuprinde birouri, cu activităţi tehnice, economice, comerciale şi administrative ce îndeplinesc funcţiunile generale ale societăţii.

O caracteristică a întregului sistem de organizare o reprezintă faptul că în prezent, după o serie de restructurări, structura organizatorică este dimensionată la un nivel corelat strict cu volumul actual de activitate al societăţii. Organizarea producţiei este definită de caracterul şi specificul activităţii societăţii. O parte a staţiilor de autobuz din municipiu au fost amenajate în ultima perioadă, încercând să li se asigure călătorilor condiţii bune, indiferent de starea vremii de afară.

27

Prin grija Consiliului Local şi a executivului Primărei municipiului Satu Mare beneficiază de transport în comun gratuit, pensionarii cu vârsta peste 70 de ani şi pensionarii la limită de vârstă cu pensie mai mică de 500 lei, precum şi copiii cu vârsta de până la 5 ani. De asemenea, se oferă 50% din preţul unui bilet sau abonament sub formă de subvenţii pentru toţi pensionarii la limită de vârstă cu domiciliul în Satu Mare, precum şi pentru elevii înscrişi la unităţile de învăţământ din municipiu.

Odată cu înfiinţarea Zonei Metropolitane Satu Mare s-au propus proiecte care au legătură directă cu societatea Transurban S.A. Satu Mare şi anume: Modernizare staţii de autobuz, cumpărare autobuze ecologice dotate cu sistem GPS, achizitia de automate vandut bilete.

Strategia modernizării si dezvoltării serviciilor de transport local de persoane va avea la bază următoarele obiective fundamentale:

- descentralizarea serviciilor si cresterea responsabilitătii autoritătilor locale cu privire la calitatea lor;

- coordonarea activitătii de sistematizare teritorială cu cea de planificare a transportului local de persoane;

- restructurarea mecanismelor de protectie socială a segmentelor defavorizate ale populatiei si reconsiderarea raportului cost/calitate;

- promovarea principiilor economiei de piată si reducerea gradului de monopol;- promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă prin promovarea tehnologiilor de vârf din

domeniu, la nivel european si mondial;- promovarea parteneriatului social si pregătirea continuă a resurselor umane calificate.Prevederile standardului ISO 9001/2008 aşează clientul în centrul oricărei activităţi, iar

nivelul calitativ al acestei activităţi trebuie să primeze. Furnizarea serviciului de transport local de persoane oricărui cetăţean, indiferent de vârstă, origine socială, sex, etnie, etc., de o manieră performantă şi nediscriminatorie, reprezintă o condiţie necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Strategia de dezvoltare a serviciului de transport public actuală este parte componentă a dezvoltării durabile a Municipiului Satu Mare prin oferirea de servicii economice şi sociale tuturor locuitorilor comunităţii fără compromiterea viabilităţii sistemelor naturale, sociale şi economice.

28

CAPITOLUL VI

REŢELE TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVICII PUBLICE

Secţiunea 1 Apă-canal

Serviciul de apă - canal este asigurat de „SC APASERV SATU MARE S.A”- instituţie care îşi desfăşoară activitatea atât pe raza municipiului Satu Mare cât şi în judeţul Satu Mare.

Numar bransamente apa si racorduri la canalizare

Numarul bransamentelor la reteaua publica de alimentare cu apa este de 16751 reprezentand 46443 utilizatori ( contracte).Numarul racordurilor la reteaua publica de canalizare este de 13284 reprezentand 44786 utilizatori .

Categorieutilizatori

Utilizatori (contracte)serviciu apa

Utilizatori (contracte)serviciu canal

numar Procent din total utilizatori%

numar Procent din total utilizatori%

populatie 44113 94,99 42663 95,26

institutii 427 0,91 405 0,90

operatori economici

1903 4,10 1718 3,84

TOTAL 46443 100 44786 100

99,1 % din populatia municipiului este bransata la reteaua publica de alimentare cu apa si 97 % din populatia municipiului este racordata la reteaua publica de canalizare .

Alte informatii

Grad de contorizare :Categorie utilizatori Grad de contorizare

populatie 99,32

institutii 96,49

operatori economici 95,90

Cantitate apa vanduta si apa uzata canalizata in municipiul Satu Mare in anul 2014 :Categorie utilizatori

Apa vanduta - mc -

Apa uzata canalizata -mc-

populatie 3811246 3682425

institutii 363976 1184707

operatori economici

818308 1491798

TOTAL 4993530 6358930

A. Sistemul de alimentare cu apă a municipiului Satu Mare Sursa

In prezent cerinta de apa potabila a municipiului Satu Mare este asigurata de panza freatica cantonata in conul aluvionar al raului Somes prin intermediul captarilor existente.

Captarea apelor subterane se realizeaza prin pompare din Frontul de captare Martinesti –29

Noroieni –Micula compus din 60 foraje (P2 –P65) de medie adancime , avand adancimi intre 100 si 125 m , amplasate la o distanta de 250 – 300 m unul de altul. La ora actuala sunt utilizabile 46 de foraje.

Frontul de captare a fost realizat in urmatoarele etape:- 7 foraje - 1971 (P2 –P8)- 3 forje - 1973 (P9 – P11)- 10 foraje - 1974 - 1977 (P12 – P 21)- 16 foraje - 1978 – 1982 (P22 – P 37)- 16 foraje - 1983 – 1988 (P38 – P53)- 3 foraje - 1991 (P54 – P56)- 4 foraje - 1994 (P57 – P60)- 5 foraje - 1994 – 1995 (P61 – P65)

Prin măsura ISPA s-au reforat şi reabilitat următoarele foraje: foraje reforate:

1 reforat in anii 2006-2007 (P24)

9 reforate in anul 2007 (P7, P8, P9, P10, P12, P15, P23 )

5 reforate in anul 2008 ( P2, P19, P20, P27, P32, P39, P40).

foraje reabilitate:

1 reabilitat in anii 2006-2007 (P22)

30 reabilitate in anii 2007-2008: P3, P4, P5, P6, P11, P13, P14, P16, P17, P18, P26, P28, P31, P34, P36, P37, P38, P41, P42, P43, P44, P45, P48, P50, P51, P54, P55, P56, P62, P63).

In anul 2014 au fost in functiune un numar de 35 foraje .Capacitatea maximă de captare a frontului Mărtineşti-Micula în urma lucrărilor executate prin

măsura ISPA este de cca. 850-900 l/s.Conductele de aducţiuni in lungime totala de 21023 m , de la foraje la statia de tratare ,sunt

din otel, fonta ductilă, polietilenă, premo sau azbociment, dupa cum urmeaza :Nr. Diametre Material Lungime crt. –mm- - ml - 1. 200 – 1.000 otel 593 2. 250 – 400 fonta 1440 abandonata(*) 3. 300 fontă ductilă 424. 500 fontă ductilă 3305. 600 fontă ductilă 58506. 800 fontă ductilă 4477. 100 polietilenă 3058. 300 polietilenă 4169. 150 – 500 azbociment 1895 (*)10. 500 – 800 premo 11145 (**)TOTAL : 21023 Notă: *Conducta veche dintre P13-P21, de cca.4235 m este abandonată.** Conducta veche dintre P7- aprox. P26, de cca. 5700m momentan este scoasă din uz. Ea este dublata de noua conductă din fontă ductilă de diametru ø 600, montată prin măsura ISPA. Instalaţiile de tratare si pompare sunt amplasate în Staţia de tratare Mărtineşti având o capacitate proiectată de 600 l/s.

Statia de tratare este amplasată pe drumul Satu Mare – Odoreu, imediat după iesirea din oraş, pe partea dreaptă a drumului.

Operaţiunile tehnologice : aerare, filtrare pentru demanganizare si deferizare , clorinare .Apa potabilă furnizată corespunde cerinţelor impuse de Legea nr. 458 / 2002 cu

30

modificarile si completarile ulterioare , privind calitatea apei potabile.

Staţii de pompare Staţia de pompare SP1, este amplasată în subsolul pavilionului tehnologic. Staţia de pompare SP 2, este amplasată într-o construcţie separată, paralelă cu filtrele tr. a II –

a etapa nouă. ( rezerva )Staţia de pompare Tip pompă / suflantă Buc. Q

(m3/h)H ( m)

Pn( KW)

Staţia de pompare SP1

1.Electropompă Salmson Tip:150–400V H 31–75–42.Electropompă Tip: ASP 200B-90/4-400V (WILO)3.Electropompă Tip: NPG 350/350-55/4-12 (WILO)4.Suflantă Tip: GM 50L (Aerzen)5.Suflantă Tip: GM 25S (Aerzen)

1

4

2

2

2

500

612

1100

2200

995

40

40

11

0,5bar

0,4bar

75

90

55

55

18,5

Staţia de pompare SP 2 – rezerva

1.Electropompă Salmson Tip:150–400V H31–75–4

1 500 40 75

Rezervoarele de inmagazinare si compensare au o capacitate totala de 41.000 mc

Nr.crt. Capacitate - mc -

tip amplasare

1 2.000 ingropat Statia de tratare Martinesti2 5.500 ingropat Statia de tratare Martinesti3 1.100 ingropat Statia de tratare Martinesti4 1.600 ingropat Statia de tratare Martinesti5 800 ingropat Statia de tratare Martinesti6 10.000 semiingropat Statia de tratare Martinesti7 10.000 semiingropat Statia de tratare Martinesti8 5.000 suprateran Retea distributie

Satu Mare , str. Fagului nr. 119 5.000 suprateran Retea distributie

Satu Mare , str. Fagului nr. 11

Retele de distributie apa potabila Distributia apei potabile se realizeaza printr-o retea in lungime de peste 226 km realizata

din conducte de azbociment in proportie de 59,20 % , polietilena 28,52 % , fonta 4,76 % , otel 3,54 % , alte materiale ( PVC , beton etc.) 3,98 % .

B. Sistemul de canalizare a municipiului Satu MareTipul de sistem de canalizare : sistem unitar care colecteaza si transporta apele uzate menajere , industriale si apele meteorice spre statia de epurare si deserveste 97 % din populatia municipiului Satu Mare .

Retele de canalizare Lungimea retelei de canalizare ( inclusiv colectoarele de 31,393 km ) , in municipiul Satu

Mare este de 228,7 km si este realizata din conducte de beton in proportie de 78,45 %, PVC in proportie de 11,15 % si polietilena in proportie de 10,40 % .

31

Statii de pompare in reteaua de canalizare Totalitatea apelor uzate ajung prin intermediul a 15 statii de pompare ape uzate la

statia de epurare .Elementele tehnice ale statiilor de pompare pentru ape uzate :

NR.CRT.

TIPPOMPA

BUC. Q(mc/h)

H(m)

P(kW)

I. S.P.STRAND1. Flygt NP 3202 LT 610 3 900,00 9,57 30,002. Flygt NP 3127 181 MT

code 4373 200,00 7,21 5,90

II. S.P. BEBEL1. Flygt NP 3202 180

LT 6101 900,00 11,0 37,00

2. Flygt NP 3356 665-610

2 1800,00 11,0 75,00

3. Flygt NT 3151 181 code 435

4 200,00 7,8 7,50

III. S.P. FABRICII1. Flygt NP 3202 180

LT 2 900,00 11,32 37,00

2. Flygt NP 3356 665.53-610

1 900,00 11,32 90,00

3. Flygt NT 3127.181 MT code 437

3 200,00 7,67 5,90

IV. S.P. MICRO 171. Flygt NT 3202 LT

code 6123 900,00 9,80 30,00

2. Flygt NP 3153 LT code 412

3 300,00 8,00 9,00

V. S.P. CARPATI II1. Flygt NP 3153.181

MT code 4322 200,00 13,72 13,50

2. Flygt NP 3171 MT code 433

2 280,00 13,72 15,00

VI. S.P. VULTURULUI1. FLYGT HT 462/3300 3 396 35 542. FLYGT MT

630/32011 400 15 22

VII. S.P. SOARELUI1. Flygt NP 3153.181

MT code 4342 200,00 8,35 9,00

2. Flygt NP 3171.181 MT code 412

2 280,00 8,35 13,50

VIII. S.P. SUD1. DVR 2 (6000 V) 2 2100 9 3202. Flygt CT 3231 665 3 750,00 28,97 85,003. Flygt CT 3231 605 2 575,00 28,97 70,004. Flygt PL 7081.765 1 5000,00 10,00 200,0IX. S.P. CAPRIOAREI1. FLYGT NP 3171.181

SM1 120 40 22

2. FLYGT NP 3202.180 HT

3 183 41 37

32

X. S.P. DOROBANTILOR

1. FLYGT NP 3301.180 HT

1 300 40 55

2. FLYGT CP 3301.665 -53

3 580 40 85

XI. S.P. UNIRII1. FLYGT NP 3153.181

MT4 200 15 13

XII. S.P. PARC INDUSTRIAL1. WILO TC 80 M

200/1903 140 30 19

XIII. S.P. SATMAREL1. MTC 32 F 39.16/30/3

WILO2 12 35 5,5

XIV. S.P. BALTA BLONDA1. WILO FA 08.43-

13TE2 50 17 3,7

XV. S.P. GRADINA ROMEI1. WILO FA 08.43-

13TE1 50 10 3,7

Statia de epurare a municipiului Satu MareStatia de epurare mecano – biologica are capacitatea de 900 l/s , 180.000 locuitori

echivalenti.Anul punerii in functiune - 1972 . Statia de epurare a fost reabilitata in perioada 2008-2010 .Instalatiile principale ale Statiei de epurare a apei uzate Satu Mare sunt următoarele:

- Camera deversoare - Gratare pentru apa uzată - Gratare pentru apa pluviala - Statia de pompare a apei uzate si a apei pluviale - Desnisipator - Canal de masurare debit la intrare - Separator de grasimi - Camera de distributie la decantorul primar - Decantoare primare - Putul colector de grasimi de la separatorul de grasimi si de spuma de la decantoarele primare - Putul colector de spuma de la decantoarele primare - Statia de pompare pentru namolul primar - Camera de distributie de la bazinele de aerare - Bazinele de aerare - Decantoarele secundare - Statia de pompare pentru namolul recirculat si in exces - Camera de distributie a apei tratate - Canal de masurat debit la iesire - Canal de dezinfectie - Bazin tampon pentru namol amestecat - Bazin tampon pentru namol fermentat - Statia de pompare pentru namolul amestecat si fermentat- Centrala termica- Statia de pompare ape uzate interne - Rezevoare de fermentare a namolului (metantancuri)- Gazometru

33

- Arzator de gaz - Unitate de cogenerare energie electrica si termica CHP- Cladire de ingrosare si deshidratare a namolului - Platforma de uscare a namolului deshidratat

C. Apărarea împotriva inundaţiilor Teritoriul municipiului Satu Mare este străbătut de râul Someş. Apărarea oraşului împotriva

inundaţiilor se realizează prin intermediul unui sistem de diguri de apărare care sunt capabile să reţină debitul în exces a râului Someş în caz de ploi abundente în bazinul hidrografic al râului.

Secţiunea 2 Reţele electrice

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului Satu Mare este asigurat de Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice (SDFEE) Satu Mare, o sucursală de gradul III de organizare fiind înfiinţată conform prevederilor HGR nr. 1342/ 2001. Este în subordinea Filialei de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ,,Transilvania Nord” cu sediul în Cluj - Napoca, aparţinând SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI.

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului are următoarele componente:- staţii de transformare : 5;- puncte de alimentare: 7 de distribuţie SDEE, + 7 terţi;

- posturi de transformare: 341

- reţele aeriene: 171 km la 0.4 kV; + 1.4 km la 6 kV; + 26 km la 20 kV

- stâlpi de reţele aeriene: 0,4 kV – 3420 buc; 6 kV – 22 buc; 20 kV – 435 buc;

- reţele subterane: 215 km medie tensiune;

- branşamente mari consumatori : 2958;

- număr de consumatori casnici: 48620.

Consumul mediu pe cap de locuitori 688.4 kwh/an;Puncte de stingere centralizate a iluminatului public : 100 puncte de aprindere, din care 84

puncte acţionate prin bucla de aprindere cu fir pilot iar la 6 buc. Cu acţionare prin programator local;Modernizarea sau optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului: 15 posturi noi cu trecere

de la 6 kV la 20 kV.

A. Reţele de iluminat stradalServiciul de iluminat public al municipiului Satu Mare este administrat de către SC Interconect

SRL. În prezent funcţionează în Satu Mare 6.707 de corpuri de iluminat. 30% din corpuri conţin lămpi cu vapori de mercur, 65% conţin lămpi cu vapori de sodiu şi 5% din corpuri conţin tuburi fluorescente. Puterea medie a unui corp de iluminat este de circa 200 W. Corpurile de iluminat, în proporţie de 70%, au o vechime de 25 – 30 de ani. Reţeaua de iluminat public a municipiului Satu Mare se întinde pe o lungime de 230 km corespunzător la 490 de străzi şi parcuri. Puterea instalată a sistemului de iluminat este de circa 1350 MW. Se doreşte o modernizare a iluminatului public stradal prin înlocuirea corpurilor de iluminat clasice cu corpuri de iluminat pe LED – uri. Prin aceasta se estimează economii de energie electrică la iluminatul public de minim 50%.B. Reţele de iluminat arhitectural

În Municipiul Satu Mare 19 obiective beneficiază de iluminat arhitectural cărora le corespund 140 m de linii electrice aeriene (LEA) cu TYIR şi 4900 m linii electrice subterane însumând în total 5100 m linii electrice.

34

Secţiunea 3 Reţele de gaze naturale

Sistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din:- două staţii de predare – primire racordate la magistrala de transport de înaltă presiune Baia

Mare – Satu Mare – Pişcolt, amplasate în nordul municipiului;

- mai multe staţii publice de sector şi o serie de staţii industriale care asigură reducerea presiunii, de la presiune medie la redusă.

Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor în municipiul Satu Mare este de 369 km fără branşamente, acestea având în total 82.475 m. Din totalul reţelei 91,9 % este alcătuită din oţel iar restul de 8,1% din PVC.

Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 43.957 buc., iar 2.239 buc. reprezintă numărul de branşamente de la operatorii economici.

Consumul mediu de gaze naturale la nivelul municipiului Satu Mare este de 55 mc/lună pentru consumatorii de tip casnic.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului este asigurată de către EON GAZ ROMÂNIA S.A, Satu Mare prin Centrul Operaţional din REGIUNEA DE NORD CLUJ.

Unul din obiectivele Eon Gaz este modernizarea şi optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului, prin proiecte de înlocuire a conductelor, branşamentelor şi a posturilor de reglare - măsurare. Modernizarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale în ultimii 2 ani (înlocuiri conducte şi branşamente în 2013 şi 2014): înlocuiri conducte şi branşamente – 17 km.

Secţiunea 4 Salubrizare

Salubrizarea Municipiului Satu Mare este asigurată de SC FLORISAL SA.Serviciul public de salubrizare a minicipiului Satu Mare cuprinde:

- salubrizarea menajeră- salubrizarea stradală- deratizarea, dezinsecţia, dezinfecţia şi tratamente fito-sanitare- deszăpezire

Salubrizarea menajerăGradul de acoperire a populaţiei/agenţilor economici/instituţiilor cu servicii de salubritate, în

municipiul Satu Mare este de 100 %.SC FLORISAL SA a încheiat contracte de salubrizare pentru ridicarea deşeurilor, astfel:

- 3319 cu agenţii economici;- 34758 cu populaţia municipiului;- 180 cu instituţii publice;

Natura deşeurilor ce sunt colectate:- deşeuri menajere provenite din sectorul casnic;- deşeuri asimilabile celor menajere, provenite de la agenţi economici.

Compoziţia deşeurilor municipale este următoarea:a) hârtie, cartonb) sticlăc) metaled) plasticee) textilef) materiale organiceg) alteleCantitatea de deşeuri menajere transportate de către operatorul de salubrizare în 2014 la

depozitul ecologic este de 26735,07 tone.

35

Salubrizarea stradalăÎn prezent se salubrizează în municipiul Satu Mare un număr de 361 străzi, din care:

- 361 străzi se salubrizează manual- 223 străzi se salubrizează manual şi mecanizat- 85 străzi se stropesc pe perioada de vară, când temperatura depăşeşte 30 grade Celsius.

Cantitatea de deşeuri stradale transportate de către operatorul de salubrizare în 2014 este de 16305 m³.

Deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie şi tratament fito-sanitarRealizarea lucrărilor de deratizare, dezinsecţie şi tratamentele fito-sanitare la arbori de pe raza

municipiului Satu Mare:- deratizarea în parcuri, spaţii verzi întreţinute, cimitire, maluri de ape - în suprafaţa de 284,69 ha;- dezinsecţie în parcuri, scuaruri, cimitire, maluri de ape şi în aliniamente stradale - în suprafaţa de 88,4 ha;- taratamente fito sanitare la arbori – 4479 buc..

Secţiunea 5 Administrarea domeniului public

Administraţia Domeniului Public (A.D.P.) este serviciu public cu personalitate juridică, înfiinţat în baza H.C.L nr.182/29.09.2005, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu un Regulament de Organizare şi Funcţionare, sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, având ca obiect de activitate administrarea bunurilor aparţinând domeniului public al municipiului Satu Mare.

Sediul instituţiei este în Satu Mare, str. Martirilor Deportati, nr. 25 Satu Mare.Obiectul de activitate principal, acela de administrare şi gestionare a domeniului public al

municipiului Satu Mare se realizează în baza mandatului acordat de consiliul local.Bunuri din domeniul public al municipiului aflate în administrarea A.D.P.:

- terenuri reprezentând parcuri, zone verzi, locuri de joacă pentru copii, alei ; - Stadionul Olimpia; - cimitirul uman situat pe str. Amaţului din municipiul Satu Mare ; - pieţe ; - parcări ; - imobile şi spaţii cu diverse destinaţii ; - alte bunuri pentru realizarea obiectului de activitate ;

În activitatea de gestionare şi administrare a bunurilor, A.D.P. percepe chirii, taxe şi tarife aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local Satu Mare.

Principalele activităţi edilitar-gospodăreşti, specifice Administraţiei Domeniului Public sunt : - administrarea pieţelor ;

- administrarea şi gestionarea parcărilor publice ;- rezervarea la reşedinţă a locurilor de parcare;

- ridicarea autovehiculelor abandonate de pe teritoriul municipiului Satu Mare ; - administrarea cimitirului uman situat pe str. Amaţului din municipiul Satu Mare  - constatarea şi sancţionarea abaterilor/contravenţiilor pentru parcarea fără tichet, abonament, pentru parcarea abuzivă pe locurile rezervate, pe trotuare, pe spaţii verzi, în staţii taxi ; - dezvoltarea şi amenajarea spaţiilor publice în strânsă concordanţă cu necesităţile comunităţii locale şi a documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii ;

- amenajarea şi întretinerea arenelor sportive şi a terenurilor de joacă pentru copii si a trenuleţului de agrement ;

- administrarea toaletelor publice ; - pază, lucrări de intervenţii şi reparaţii la obiectivele domeniului public ;

Pe raza municipiului Satu Mare funcţioneaza 6 pieţe, după cum urmează :1. Piaţa de alimente nr. 1, situată în Satu Mare pe str. Martirilor Deportaţi nr. 25,

36

2. Piaţa de alimente SOMEŞ, situată în Satu Mare pe str. Prahovei nr. 18,3. Piaţa de alimente nr. 2, situată în Satu Mare pe str. Paris nr. 35,4. Piaţa de alimente Micro 17, situată în Satu Mare pe str. Jocului,5. Piaţa Carpaţi I, situată în Satu Mare pe str. Al. Clăbucet..Toate cele cinci sunt pieţe agroalimentare, conform art. 7 din H.G. nr. 348/2004 privind

exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice, în care se comercializează: legume, fructe, lapte şi produse locale, cărne şi produse din carne, ouă, miere şi produse apicole, produse conservate, peşte, flori, inclusiv artificiale, seminţe, cereale, articole de uz gospodăresc, realizate de mica industrie sau de micii meşteşugari, articole nealimentare de cerere curentă precum şi produse industriale.

6. Piaţa agroalimentară, produse industriale şi vechituri este situată în Satu Mare pe str. Lacrimioarei 1, fiind o piaţă de alimente şi de talcioc şi produse industriale, conform art. 7 din H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice.

Aceasta este destinată comercializării produselor agroalimentare, articolelor de uz gospodăresc, realizate de mica industrie sau de micii meşteşugari, ca şi a unor articole nealimentare de cerere curentă, a produselor industriale, mărfurilor second hand.

CAPITOLUL VII

37

SPAŢII VERZI ŞI ZONE DE AGREMENT

Secţiunea 1 Spaţii verzi

Spaţiile verzi din cadrul oraşelor şi municipiilor, definite ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al căror specific este determinat de vegetaţie(lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee.) Spatiile verzi din oraş au faţă de mediul înconjurător un rol multiplu şi foarte variat şi anume – rol social, rol educativ, rol sanitar şi igienic, rol tehnico-economic, rol de protecţie şi rol estetic şi decorativ. Din această categorie fac parte parcurile, grădini, scuaruri, perdele de protecţie, fâşii de străzi. Mai există spatii verzi din teritoriul delimitat al dotărilor (curţi, şcoli, grădiniţe, instituţii).

Grădinile particulare în cadrul gospodăriilor individuale constituie o categorie aparte, reprezentând o importanţă deosebită în viaţa urbană.

Municipiul Satu Mare este un oraş de câmpie sau, am putea spune, oraş de luncă care s-a dezvoltat de-o parte şi de alta a râului Someş, râu ce traversează oraşul pe o porţiune de 36,5 km. Acest oraş care pe vremuri era un târg s-a dezvoltat şi-a înflorit pe ambele maluri ale râului ce-l traversează.

În anul 1936 populaţia oraşului era de 54.264 locuitori. În anul 1990 s-a ajuns la peste 130.000 locuitori iar suprafaţa oraşului la 12.660 ha.

După anii 70, mai bine zis, după inundaţiile catastrofale din luna mai 1970 care au distrus multe clădiri şi spaţii verzi, oraşul a cunoscut o dezvoltare deosebită construindu-se zece cartiere de locuit (Cartierul micro 14, 15,16,17, Soarelui, Carpaţi I şi II, Cartier Solidarităţii, cartier 14 Mai şi cartier Botizului), în toate aceste cartiere s-a impus realizarea de spaţii verzi şi locuri de joaca pentru copii .S-a pus accent pe construirea unui număr mare de blocuri în cartiere, iar spaţiile verzi nu au fost realizate la standarde corespunzătoare, limitându-se la fâşii de străzi plantate cu arbori, arbuşti, conifere şi benzi înierbate. Locuitorii acestor cartiere au început construirea a tot felul de garaje neautorizate, grădinuţe de legume amestecate cu flori care au diminuat mult suprafaţa spaţiilor verzi. Astfel cartierele au devenit foarte aglomerate şi greu de întreţinut.

Cartierele au început să fie mai bine reorganizate şi întreţinute după anii 90. Ele continuă să fie modernizate în permanenţă prin amenajări de scuaruri, terenuri de joacă pentru copii şi plantări de arbori şi arbuşti, la ora actuală amenajându-se parcări şi spaţii de joacă pentru copii.

Municipiul Satu Mare are în prezent 279,073 ha reprezentând 24,68 mp pe locuitor, foarte aproape de norma impusă de 26mp/ locuitor pentru oraşele de câmpie cu o populaţie de peste100.000 locuitori, conform O.U.G. nr.195/2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului

Municipiul Satu Mare are următoarele categorii de spaţii verzi:

Suprafaţă (mp) Mp./ locuitor

PARCURI si GRADINA ROMEI 159.557 1,9121SCUARURI 56.656FÂŞII DE STRĂZI 573.086 5,0682CURŢI DE INSTITUŢII 188.194 1,6644CARTIERE 414.950 3,6697TERENURI NEAMENAJATE ŞI ALBIA MAJORĂ A SOMEŞULUI

1.398.287 12,3659

TOTAL 2.790.730 24,68

Parcurile, scuarurile si singura grădină din oraş sunt cele mai importante şi necesare locuitorilor, ca suprafaţă sunt în deficit faţă de norma recomandată de 8mp/locuitar.

38

Din punct de vedere al repartizării în teritoru se observă o concentrare în zona nordică a oraşului, centrul vechi şi zonele apropiate acestuia. Cele mai vechi parcuri care au o istorie, o tradiţie şi un renume sunt : Parcul Libertăţii , Parcul Vasile Lucaciu, Parc Turnul Pompierilor, Grădina Romei, Parc Eroii Revoluţiei, Parc Titulescu, Parc Viitorului, Parc Mic, Scuar George Coşbuc, Scuar Bălcescu, Scuar Piaţa Păcii. Parcuri şi scuaruri mai recente amenajate după anii 90 sunt: Scuar Aurel Vlaicu, Scuar Odobescu, Scuar Wolfenbuttel, Scuar Botizului, Scuar Piaţa Romana, Scuar Piaţa 25 Octombrie, Scuar Insule Pod Golescu şi Pod Decebal, Scuar Parcare Retezatului, Scuar Mioriţei, Scuar Bulevardul Transilvania, Scuar Rodnei, Scuar Mini Rozar .

Cel mai frumos şi cel mai vechi parc din municipiul Satu Mare este Parcul Libertăţii situat in centru vechi al municipiului. Este amenajat in stil geometric simetric ce încânta prin armonie şi culoare.

In partea sudica a oraşului, numită de sătmăreni „dincolo de Someş”, sunt parcuri si scuaruri care au fost amenajate după construirea cartierelor. Parcuri şi scuaruri mai vechi sunt: Parc Cloşca,(lângă cartier Micro 14), Parc George Boitor,Cimitirul Eroilor, apoi s-au amenajat Parc UFO (cartier micro 17), Parc Liniştii, Parc Brânduşa ( cartier micro 16), Scuar ANL(lângă blocurile ANL), Scuar Prahova, Scuar Arinului (cartier micro 15),Scuar Milcov, Scuar Spitalul Judeţean, Scuar Soarelui (cartier Soarelui).

În unele cazurilor se simte lipsa unor studii de specialitate de amenajare arhitectural – peisagistică, în care cadrul arhitectural să fie pus în valoare prin compoziţia peisagistică, sau estimat prin astfel de compoziţii, atunci când cadrul construit nu este valoros sau prezintă aspecte inestetice, (calcane, faţade posterioare sau funduri de loturi construite). Este necesar deci ca reabilitarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea spaţiilor verzi noi să se facă pe baza unor proiecte de specialitate, avizate la nivelul Primăriei .

Rolul apei în compoziţia peisagistică trebuie amplificat atât în zona albiei râului Someş, cât şi a altor spaţii verzi prin creşterea oglinzii de apă şi eventual prin efecte hidrodinamice, contribuind la îmbunătăţirea microclimatului.

De asemenea sunt suprafeţe mari de tern neamenajat in albia majora a Someşului. In acest sens exista un proiect de reamenajare a ştrandului Vechi in partea nordica a oraşului si un proiect pentru amenajare spaţiu pentru picnic in partea sudica a oraşului (lângă cartierul micro 16, in zona inundabila)

Fâşiile plantate, ca tip de spaţiu verde amenajat, se regăsesc decât sporadic în compoziţia unor artere principale de circulaţie precum: Bulevardul Vasile Lucaciu, Drum Carei, Bulevardul Unirii. Datorită creşterii numărului de maşini în decursul anilor, necesităţile de creştere a fluenţei circulaţiei rutiere şi de amenajare a staţiilor de aşteptare pentru transportul în comun, au condus la lărgirea carosabilului şi a staţiilor în detrimentul fâşiilor plantate. Exemple în acest sens sunt: Strada Aurel Vlaicu, Drum Botizului, Bulevardul Lucian Blaga, Strada 1 Decembrie, Strada Avram Iancu, Strada Rodnei, Strada Lăcrămioarei, Calea Traian, Strada Păuleşti ,unde au fost sacrificate fâşiile plantate cu arbori în aliniament. Se constată de asemenea, o practică a betonării şi asfaltării fâşiilor plantate cu gazon din axul străzilor, mai ales în zona benzilor de viraj, diminuând estetica străzilor.

Spaţiile verzi din cartiere, cu referinţă la ansamblurile de blocuri, de locuinţe, au fost amenajate cu sprijinul primăriei de către asociaţiile de locatari cu plantaţii de arbori (tei, bignonia, arţar, salcâm, oţetar chiar şi pomi fructiferi), arbuşti (tufe de gard viu, trandafir, liliac, etc.), flori şi gazon, concepţia de amenajare variind în raport cu posibilităţile imaginative şi materiale ale respectivelor asociaţii. În multe cazuri aceste spaţii verzi ameliorează ansamblurile arhitecturale, îmbunătăţind microclimatul local prin umbrire, adsorbţia zgomotului, a prafului, şi a gazelor urbane. Semnalăm calitatea unor astfel de spaţii verzi în Cartierele mai vechi şi la casele construite în asociaţie.

Luate în ansamblu pe total municipiul Satu Mare, structura spatiilor verzi pe categorii de folosinţa este destul de bine echilibrată.

De asemenea, imperativ este ca spaţiile verzi existente să fie protejate şi conservate strict ca suprafaţă de orice intervenţii cu alte scopuri (implantări de construcţii care nu servesc scopului recreativ şi de odihnă). În momentul de faţă, spaţiile verzi din municipiul Satu Mare, prezintă un avansat grad de deteriorare şi declin biologic. În condiţiile creşterii gradului de poluare atmosferică, se constată degradarea accentuată a peluzelor, plantelor lemnoase, foioase şi răşinoase, arbuşti,

39

trandafiri, liane, prin diminuarea aspectului decorativ - estetic, reducerea creşterilor, îmbătrânirea prematură şi deci, reducerea longevităţii, diminuarea rezistenţei la agenţii patogeni.

Zonele verzi de interes public, sunt distribuite neuniform şi dispersat pe teritoriul oraşului. Există un deficit de spaţii verzi, îndeosebi de parcuri şi grădini în zonele în care sunt situate unele ansambluri de locuinţe noi ca: Ansamblul de locuinţe Bârgăului nr.2, Ansamblul de locuinţe Matei Corvin, Ansamblul de locuinţe Gellert Sandor, Ansamblul de locuinţe Nicolae Golescu.

În perioada 1990 - 2013, în ceea ce priveşte spaţiile verzi, s-au remarcat următoarele tendinţe :

- reducerea şi desfiinţarea continuă a spaţiilor verzi publice;- în etapa actuală, continuă deteriorarea şi dispariţia spaţiilor verzi publice din cauza

amplasării pe suprafaţa acestora a unor noi activităţi de construcţii, comerţ, parcaje, buticuri, etc., precum şi din lipsa unor fonduri necesare pentru întreţinerea lor.

Faţă de cele analizate, rezultă că în municipiul Satu Mare există zone de deficit şi chiar lipsesc total spaţiile verzi publice şi există zone cu potenţial natural şi peisagistic favorabil dar insuficient valorificat. Principalele cauze ale apariţiei acestui fenomen sunt : necesitatea, acţiunea, lipsa reacţiei.

1. Necesitatea- spaţiului de extindere decurge din necesitatea satisfacerii nevoilor fireşti de dezvoltare într-un teritoriu urban insuficient sau prost gestionat. După o perioadă în care aceste nevoi au fost controlate prin reprimare sau negarea lor şi nu prin acţiuni concrete de prevedere şi rezolvare a acestora, odată cu schimbarea de după anul 1990 apar ca normale presiunile exercitate asupra teritoriului.

2. Acţiunea - de construire în spaţiile verzi a fost concretizată printr-o arie largă de procedee, de la construirea ilegală până la construcţii autorizate (între aceste două extreme, existând o mare diversitate de procedee, care diferă din punct de vedere al intrării în legalitate).

O enumerare a agresiunilor celor mai frecvente, poate oferi o imagine a globală a acestei practici:

- ocuparea spaţiilor din jurul ansamblurilor de locuit cu garaje sau spaţii de parcare (betonate, cu dale sau, pur şi simplu, prin distrugerea plantaţiilor din cauza parcării vehiculelor);

- ocuparea spaţiilor verzi cu chioşcuri, construcţii mai mult sau mai puţin provizorii;- ocuparea spaţiilor de tip scuar de construcţii de cult;- diverse alte tipuri de construcţii care ocupă spaţiile verzi, micşorează sau anulează aceste

spaţii ale oraşului.3. Lipsa reacţiei - sau neputinţa de a reacţiona datorită învocării lacunelor

legislative, cumulate cu indiferenţa societăţii civile într-un cadru general dedescurajare.

Problema pe care o ridică această practică nu pune în discuţie legitimitatea demersului de a construi (fiindcă orice construcţie este reflectarea unei necesităţi), ci locul ales pentru aceasta şi - în special - faptul că intervenţiile urbane se practică prin rudimentara metodă a îndesirii şi nu prin cea a reorganizării spaţiului urban.

Secţiunea 2 Zone de agrement

Situat în zonă de câmpie, municipiul Satu Mare nu dispune de un cadru natural variat, cu puncte de atracţie variate mai ales prin relief, astfel încât, potenţialul recreativ este relativ limitat şi slab amenajat.

Expansiunea fenomenului de “agrement” are numeroase implicaţii sociale, a căror evaluare corectă necesită o atentă analiză. De la bun început, trebuie semnalat faptul că nu întotdeauna investiţiile în acest domeniu au amortizarea rapidă, fiind importantă aplicarea unei strategii protecţioniste şi, implicit, de subvenţionare a acestui gen de activităţi.

Spaţiile necesare desfăşurării activităţilor specifice agrementului trebuie să beneficieze de un cadru natural adecvat, să se integreze după criterii riguros controlate acestuia sau, după caz, să se creeze acest cadru ambiental necesar. Marea diversitate a acţiunilor ce decurg din acest domeniu de activitate, faptul că ele se adresează tuturor categoriilor de vârstă şi, ca principiu, nu trebuie să fie

40

discriminatorii sub raport social, impune colaborarea administraţiilor şi instituţiilor interesate, pentru patronarea acestei forme de organizare în favoarea individului, indiferent de vârsta sau apartenenţa socială.

In cuprinsul oraşului Satu Mare zonele de agrement sunt reprezentate de doua ştranduri: 1. Zona de agrement Someş situat pe strada Ştrandului inaugurat în 2012 sub denumirea

NORD VEST TERMAL PARK având o suprafaţa de 119.812 mp identificată prin : zona de tratament şi agrement 50.102mp,zona inundabilă (vechiul ştrand) 33.818mp, zona expoziţională şi parcări 35.892mp. Zona de tratament şi agrement are în dotare 6 bazine: un bazin cu apa termală cu o adâncime

maximă de 1,3m, 2 bazine pentru copii de 30 cm respectiv 60 cm, 2 bazine pentru înot: unul cu o adâncime de 1.6 m şi o piscină semiolimpică de 1,8 m şi 1 bazin de agrement cu o adâncime maximă de 1,6m.

Apa termală din Satu Mare s-a dovedit de-a lungul timpului avea proprietăţi curative deosebite. Este o zona cu multă vegetaţie, ideala pentru petrecerea timpului liber vara, pentru toate vârstele.

2. Complexul AQUA STAR - AQUA PARK este situat pe strada Gorunului Satu Mare, este primul şi unicul aquapark de 4* din zona respectivă, una din atracţiile turistice de mare anvergură ale regiunii Sătmarului, destinată să răspundă cerinţelor populaţiei locale, precum şi din judeţele învecinate, respectiv regiunile transfrontaliere.Realizat de SC Solarex SRL Satu Mare prin cofinanţare din fonduri europene, obiectivul a

fost dat în folosinţă la data de 1 iunie 2013. Aquastar este atracţia principală a viitorului Complex Turistic- Balnear în curs de dezvoltare, proiectat pe un perimetru de 20 Ha. AQUA STAR se află la 3 km de centrul istoric al municipiului Satu Mare, la 10 km de graniţa cu Ungaria şi la 25 km de graniţa cu Ucraina.

În teritoriul periurban, agrementul este constituit de zonele împădurite.Inventarul punctelor de atracţie pentru recreere–agrement în jurul Sătmarului, până la

distanţe de 30 km cuprinde următoarele păduri proprietate a Municipiului Satu Mare: Pădurea Mare(spre Petea) cu o suprafaţa de 285,14 Ha, Pădurea Noroieni cu o suprafaţă de 474,43 Ha, Pădurea Viile Satu Mare cu o suprafaţă de 389,07Ha, Pădurea Negreşti cu o suprafaţă de 1451,38 Ha şi Pădurea Certeze cu o suprafaţă de 151,28Ha.

CAPITOLUL VIII41

PATRIMONIUL MUNICIPIULUI SATU MARE

Secţiunea 1 Componenţă, administrare

Patrimoniul municipiului Satu Mare este alcătuit din bunuri imobile şi mobile care aparţin domeniului public şi privat, precum şi din drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. În calitate de persoană juridică de drept public şi titular al dreptului de proprietate publică şi privată, municipiul Satu Mare exercită, prin autorităţile sale, deliberativă şi executivă, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat, în limitele şi în condiţiile legii.Regimul juridic al bunurilor proprietate publică este reglementat de Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, modificată şi completată şi de Noul Cod Civil, Legea nr. 287/2009, republicată, în Titlul VI la art. 861-865. Bunurile din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Lista bunurilor aparţinând domeniului public al municipiului Satu Mare a fost aprobată prin H.G. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare, modificată ulterior prin H.G. nr. 2198/30.11.2004 şi H.G. nr. 69/26.01.2011. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, extinderea reţelelor stradale şi de utilităţi, modificarea limitelor intravilanului, pe de o parte, retrocedări ale unor imobile în urma procedurilor administrative sau judecătoreşti, pe de altă parte, sunt cauze care conduc la modificări periodice ale listei.

Domeniul public al municipiului Satu Mare cuprinde următoarele categorii de bunuri:- drumuri de interes local, străzi, poduri, podeţe, pasaje, pieţe publice, târguri şi pieţe publice,

stadion, terenuri de sport şi zone de agrement;- sistemele de alimentare cu energie termică, de alimentare cu apă şi de canalizare;- sistemul de transport public local;- cimitirele orăşeneşti, statuile şi monumentele (dacă nu sunt declarate de interes naţional)- locuinţele sociale;- terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ şi instituţiile

publice de interes local;- adăposturile de apărare civilă;- alte bunuri de utilitate publică de interes local declarate ca atare de către consiliul local

Bunurile din domeniul public sunt, conform legii, inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, ceea ce înseamnă că: nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii; nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale; nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună credinţă asupra bunurilor mobile;Dobândirea bunurilor în domeniul public al municipiului poate fi făcută astfel:- prin achiziţie publică, efectuată în condiţiile legii- prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii- prin donaţie sau legat, acceptat în condiţiile legii, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dispunătorului, devine de uz ori de interes public-prin convenţie cu titlu oneros, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dobânditorului, devine de uz ori de interes public-prin transferul unui bun din domeniul privat al municipiului, în cel public al acestuia, în condiţiile legii-prin alte moduri stabilite de lege

Dreptul de proprietate publică încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, în condiţiile încetării uzului sau interesului public, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Domeniul privat al municipiului Satu Mare este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât cele din domeniul public, intrate în proprietate prin modalităţi prevăzute de lege. Atât bunurile din domeniul public, cât şi cele din domeniul privat sunt supuse inventarierii anuale, operaţiune realizată de către membrii comisiei numite anual de către primar în acest scop, rezultatul consemnându-se în procesul-verbal anual de inventariere a bunurilor aparţinând domeniului public

42

şi privat al municipiului Satu Mare. Consiliul local are ca atribuţie prevăzută de lege aceea de a administra domeniul public şi

privat al municipiului Satu Mare.Bunurile ce aparţin domeniului public pot fi utilizate de către toţi membrii societăţii, în

temeiul legii, în mod direct sau indirect prin intermediul unor instituţii publice care le au în administrare.

Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome şi altor instituţii publice de interes local şi, totodată, pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice, prin hotărâre a consiliului local, singurul în măsură să aprecieze asupra necesităţii şi oportunităţii dării bunurilor în administrare sau folosinţă. Tot consiliul local hotărăşte asupra cumpărării de bunuri, cu respectarea principiilor eficienţei cheltuirii banului public, economicităţii, oportunităţii.

Unele bunuri din domeniul privat al municipiului, aflate în administrarea consiliului local în stare de funcţionare şi care nu mai sunt necesare desfăşurării activităţii proprii, cu excepţia clădirilor şi terenurilor, se pot transmite, fără plată, altor instituţii publice la solicitarea ordonatorilor de credite a acestor instituţii şi cu aprobarea primarului municipiului în calitate de ordonator principal de credite.

Concesiunea sau închirierea bunurilor din domeniul public, precum şi vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al municipiului se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001, ale art.15 din O.G. nr. 53/2002, ale O.U.G. nr. 54/2006, ale H.G. nr. 168/2007. De asemenea, există acte normative cu caracter special care reglementează sau cuprind prevederi referitoare la vânzarea, concesionarea sau închirierea de bunuri cum ar fi: Legea nr. 550/2002, Legea nr. 50/1991, care reglementează o situaţie de excepţie, conform căreia terenurile destinate construirii se pot concesiona, fără licitaţie publică, pentru realizarea de obiective de utilitate publică şi pentru extinderea unor construcţii pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului construcţiilor, legislaţia în domeniul locuinţelor, etc. La toate aceste acte normative sunt avute în vedere formele modificate şi completate.

Contractele de concesionare şi închiriere vor cuprinde, cu obligativitate, clauze privind exploatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitatea subconcesionării sau subînchirierii, drepturile şi obligaţiile părţilor, termenele de plată a redevenţei ori chiriei, condiţiile de încetare a contractelor şi răspunderea contractuală. Forma şi conţinutul–cadru al contractelor de concesiune trebuie să respecte prevederile aliniatului (3) al art. 44 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 54/2006, aprobate prin H.G. nr. 168/2007, conţinut care se regăseşte în Anexa nr. 6 a acestui act normativ. Prin H.C.L. nr. 82/30.04.2015 s-a stabilit modalitatea de constituire a garanţiei, respectiv a cotei părţi din suma obligaţiei de plată datorată către concedent pentru primul an de exploatare în cazul contractelor de concesiune. Secţiunea 2 Atribuirea de denumiri

Atribuirea şi schimbarea denumirilor străzilor, pieţelor şi a obiectivelor de interes public local, este aprobată de către Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, conform prevederilor O.G. nr. 63/2002 (art. 2 lit d) privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea Nr. 48/2003, precum şi cu avizul Comisiei Judeţene de Atribuire de Denumiri şi conform art.36 alin.5 lit.d şi art. 45, alin 2 lit e din Legea 215/2001/R/A privind administraţia publică locală.

În ultimii ani a avut loc o semnificativă dezvoltare a zonelor de locuit din municipiul nostru, printr-o importantă creştere a construcţiilor de locuinţe şi a extinderii reţelei stradale. Au fost aprobate Planuri Urbanistice Zonale şi Planuri Urbanistice de detaliu prin hotărâri ale Consiliului Local Satu Mare cu reglementări specifice detaliate, ce asigură desfăşurarea unui trafic urban pe străzi nou înfiinţate. Având în vedere faptul că la nivelul instituţiilor de interes local, instituţii bancare, agenţi economici, nu exista un nomenclator stradal unitar, pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii socio-economice a locuitorilor municipiului Satu Mare şi pentru deservirea acestora în condiţii de operativitate şi eficienţă se impunea aprobarea unui Nomenclator stradal cu

43

toate modificările şi completările survenite începând cu anul 1990 până în prezent. În anii 2009-2010 s-a elaborat Nomenclatorul stradal al municipiului Satu Mare, aprobat prin

mai multe hotărâri ale consiliului local, pe 8 zone de lucru. Nomenclatorul stradal se completează periodic cu hotărâri ale consilului local, în vederea

atribuirii de denumiri străzilor nou deschise.

44

CAPITOLUL IX

ECONOMIE ŞI BUGET

Secţiunea 1 Date economice

STRUCTURA ECONOMIEI JUDEŢULUI ŞI A MUNICIPIULUI SATU MARE

Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupă o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului şi a municipiului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.

Astfel, atât Produsul Intern Brut (PIB) cât şi PIB/locuitor au înregistrat creşteri, atingând, în anul 2008, valori de 6.075,6 milioane lei pentru PIB, respectiv 16.601 lei pentru PIB/locuitor. Raportat la celelalte judeţe din regiunea Nord-Vest, PIB-ul judeţului Satu Mare se situează la aproximativ acelaşi nivel cu PIB-ul judeţelor Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, însă sub media regională. Într-o ierarhie în funcţie de PIB, judeţul Satu Mare se situează pe locul patru, urmat de judeţele Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, în timp ce din punctul de vedere al PIB/locuitor, Satu Mare ocupă penultimul loc în cadrul regiunii, fiind urmat doar de judeţul Maramureş.

Nivelul scăzut al PIB/locuitor denotă faptul că activitatea economică la nivelul judeţului Satu Mare are o valoare adăugată relativ redusă, bazată în special pe industria prelucrătoare, care angajează peste 40% din forţa de muncă a judeţului. În comparaţie cu valoarea regională a PIB/locuitor, se observă o scădere cu 10% a valorii acestui indicator, între anii 2000 şi 2008, ajungându-se ca valoarea PIB/locuitor a judeţului Satu Mare să reprezinte 78% din valoarea regională.

În anul 2008, contribuţia judeţului Satu Mare la PIB-ul regional se situează la nivelul valorii de 10%, reprezentând aproximativ o treime din contribuţia judeţului Cluj şi mai puţin de jumătate din contribuţia judeţului Bihor. Între anii 2000 şi 2008, judeţul Satu Mare a înregistrat creşteri ale principalilor indicatori macroeconomici, creşteri care se regăsesc în gradul de dezvoltare economică a judeţului. Raportat la celelalte judeţe din regiune, Satu Mare nu a reuşit să ţină pasul cu judeţele mai dezvoltate, care în aceeaşi perioadă au înregistrat o rată de creştere accelerată. Din acest punct de vedere se poate spune ca decalajul dintre judeţele mai dezvoltate şi Satu Mare au crescut, acesta din urmă situându-se sub media regională. Potrivit Eurostat, produsul intern brut la nivelul judeţului Satu Mare a înregistrat o creştere constantă, raportat la media Uniunii Europene. Dacă în anul 2000 aceasta reprezenta 21% din media UE, în anul 2008 a ajuns să atingă valoarea de 32%. Totuşi, urmărind evoluţia acestui indicator la nivelul Regiunii Nord-Vest, se observă că s-a înregistrat o creştere mai consistentă, de la 24% în anul 2000, la 41% în 2008.

Economia judeţului Satu Mare se bazează în special pe servicii şi industrie, care contribuiau cu 48,19%, respectiv 31,06% la valoarea adăugată brută (VAB) judeţeană în 2008. Totuşi, dacă în cazul industriei în judeţul Satu Mare se înregistrează cea mai mare contribuţie la VAB total din întreaga regiune, atunci când vorbim de servicii, judeţul se clasează pe ultimul loc comparativ cu contribuţia acestui sector la VAB înregistrate de celelate judeţe ale regiunii. Agricultura, deţine o pondere de doar 11,23% în valoarea adăugată brută a judeţului, clasându-se pe locul doi, după Sălaj, în ierarhia regională.

Dacă analizăm comparativ contribuţia sectoarelor economice la VAB şi structura populaţiei ocupate în aceste sectoare se poate observa că agricultura, care are o pondere redusă în VAB judeţeană, deţine peste 36% din populaţia ocupată, acest fapt subliniind importanţa pe care acest sector îl joacă la nivelul judeţului Satu Mare. Sectorul agricol este relativ dezvoltat, contribuind cu 14% la producţia agricolă regională, în condiţiile în care dispune de 13% din fondul agricol al regiunii, producţia vegetală reprezentând circa 70% din total, iar producţia animală 30%. Industria şi serviciile ocupă ponderi importante ale populaţiei, dar şi contribuţia acestor sectoare la valoarea adăugată brută e ridicată, iar construcţiile, deşi deţin o pondere mică din populaţia ocupată (6,34%), aveau o contribuţie importantă la formarea valorii adăugate brute (9,5%). În perioada 2000-2008 se poate observa o modificare în structura valorii adăugate brute, în sensul scăderii ponderii agriculturii şi creşterii contribuţiei ramurilor din sectorul industrie şi consturcţii. În ceea ce priveşte sectorul

45

serviciilor, acesta nu a cunoscut modificări importante în ultimii ani, acesta contribuind, cu valori cuprinse între 47% şi 50% la valoarea adăugată judeţeană.

Astfel, economia judeţului Satu Mare, poate fi caracterizată drept o economie industrial-agrară, specializată în construcţii de maşini, industrie alimentară, producţia de mobilier, industria textilă, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terţiar în ascensiune.

46

47

INDUSTRIA

SITUAŢIA STATISTICĂ A îNMATRICULĂRILOR LA 30 iunie 2013

Legenda domenii

Cod Denumire domeniudomeniu

1 Industria extractiva a produselor primare(produse chimice, materiale de constructii, metalurgie,apa) si energetica2 Constructia de masini, utilaje si echipamente.3 Industrie usoara4 Industria lemnului, celulozei si hartiei5 Industrie alimentara6 Agricultura si silvicultura7 Constructii8 Comert9 Turism10 Transporturi11 Servicii profesionale (Cercetare si proiectare, Comunicatii, Informatica, Contabilitate, Consultanta, Expertize Massmedia ).12 Servicii sociale si generale ( Activitati medicale, Servicii mobiliare si imobiliare, Reparatii, Intretinere ,

Salubritate,Recuperare deseuri,Divertisment)

48

total (lei) din care: aport USD Investitor 1 Aport USD Investitor 2 Aport USD1 365 82.205.870 12.848.727 GERMANIA 7.170.711 ELVETIA 3.467.6332 284 129.663.302 21.712.826 GERMANIA 18.858.218 SUEDIA 1.334.3583 392 44.314.434 8.237.635 GERMANIA 5.283.650 ITALIA 1.073.6744 285 67.931.807 14.950.390 FRANTA 10.211.316 MAREA BRITANIE3.044.7695 280 87.248.045 1.408.024 GERMANIA 207.129 LIECHTENSTEIN53.4006 647 67.366.601 159.042 AUSTRIA 33.312 ITALIA 3.0527 2.368 36.913.712 218.658 BELGIA 40.147 GERMANIA 18.0138 3.425 62.793.081 2.165.473 GERMANIA 988.024 UNGARIA 136.4969 894 8.665.615 84.919 TURCIA 64.737 GERMANIA 18.36410 965 19.517.075 242.883 AUSTRIA 59.508 TURCIA 33.43311 810 4.406.225 40.343 UNGARIA 18.264 GERMANIA 6.03512 1.794 80.990.115 6.964.235 UNGARIA 962.642 ELVETIA 631.768

TOTAL 12.509 692.015.882 69.033.155

Capital social Principalii investitori (tara)Cod domeniu

Număr societăţi

Nr.soc Capital (lei) Nr.soc Capital (lei) Nr.soc Capital (lei) Nr.soc Capital (lei) Nr.soc Capital (lei) Nr.soc Capital (lei) Nr.soc Capital (lei)1 163 30.001.181 36 14.280.590 26 4.212.007 5 20.593.600 2 400 20 132.500 113 12.985.5922 159 96.594.041 27 9.457.464 16 1.528.675 6 10.231.809 4 8.444.466 2 1.351.760 70 2.055.0873 253 27.775.542 29 6.715.502 25 121.310 4 4.140 5 6.242.020 2 400 74 3.455.5204 134 52.194.039 15 557.122 11 5.997.683 8 3.316.803 5 1.110 1 200 111 5.864.8505 121 26.957.252 33 22.552.903 12 27.450 10 336.260 0 0 2 9.300.300 102 28.073.8806 204 26.829.504 36 2.325.850 27 4.383.480 13 4.379.389 11 5.204.470 9 403.800 347 23.840.1087 774 17.390.673 73 1.341.602 343 10.996.240 18 9.100 14 9.470 22 537.170 1.124 6.629.4578 2.000 43.013.697 315 8.071.164 196 1.141.440 54 53.010 27 11.920 33 16.380 800 10.485.4709 472 6.799.174 87 106.280 37 20.130 29 957.710 8 2.420 9 1.800 252 778.101

10 559 15.664.695 68 1.165.620 25 111.680 11 6.460 10 59.950 7 1.400 285 2.507.27011 619 3.814.450 45 69.042 48 237.112 5 37.400 2 700 3 600 88 246.92112 1.228 54.976.383 163 6.978.603 66 80.540 24 65.330 12 2.440 11 4.000 290 18.882.819

TOTAL 6.686 402.010.631 927 73.621.742 832 28.857.747 187 39.991.011 100 19.979.366 121 11.750.310 3.656 115.805.075

Livada RuralArdudCod domeniu Satu Mare Carei Negreşti-Oaş Tăşnad

Distribuţia capitalului social în lei şi USD pe pricipalele domenii de activitate, după obiectul de activitate declarat la Registrul Comerţului – firme neradiate

Se poate constata că cele mai multe societăţi înregistrate la nivelul municipiului Satu Mare au ca obiect de activitate comerţul, urmat de construcţii şi de serviciile sociale şi generale.

În ceea ce priveşte capitalul social evaluat în lei, cel mai mare aport este în construcţia de maşini, utilaje şi echipamente. În industria extractivă a produselor primare, industria alimentară şi serviciile sociale şi generale aportul este aproximativ similar, urmate fiind de industria lemnului, celulozei şi hârtiei, agricultură şi silvicultură şi comerţ.

Atât din punct de vedere al numărului de investitori cât şi din punct de vedere al capitalului social investit, Germania ocupă locul fruntaş în ierarhia ţărilor care au investit în oraşul nostru. Din

punct de vedere al capitalului investit, pe locul doi se situează Franţa, urmată fiind de Elveţia şi de Marea Britanie.

Distribuţia capitalului social pe oraşe/mediu rural în funcţie de domeniu de activitate declarat la Registrul Comerţului

49

La nivel de judeţ, municipiul Satu Mare se situează pe primul loc atât din punct de vedere al numărului de societăţi comerciale înregistrate cât şi din punct de vedere al capitalului social investit. Numărul societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare depăşeşte numărul societăţilor înregistrate la nivelul întregului judeţ (6.686 faţă de 5.823). De asemenea capitalul social al societăţilor comerciale din oraşul nostru (402.010.631 lei) este net superior aportului la capitalul social al societăţilor din judeţ (290.005.251 lei). Ca pondere, societăţile comerciale înregistrate în municipiu reprezintă 53,45% din totalul societăţilor din judeţul Satu Mare, iar capitalul social al societăţilor din oraş reprezintă 58,09% din totalul capitalului social al societăţilor comerciale din întregul judeţ. Municipiul Satu Mare este urmat de municipiul Carei atât în ceea ce priveşte numărul societăţilor comerciale cât şi din punct de vedere al capitalului social. Ca număr de societăţi, pe locul al treilea se situează oraşul Negreşti Oaş, iar ca şi aport la capitalul social, oraşul Tăşnad.

Grafic, situaţia se prezintă în felul următor:

50

Valoare%↓

% Valoare

%↓

% Valoare

%↓

% Valoare

%↓

% Valoare

%↓

% Valoare

%↓

% Valoare

%↓

%

1 1.654.939 3,4 12,9 3.007.393 59,1 23,4 3.170.130 90,0 24,7 4.639.062 54,5 36,1 0 0,0 0,0 46.878 7,1 0,4 330.325 11,4 2,62 21.097.501 43,6 97,2 49.888 1,0 0,2 0 0,0 0,0 25.185 0,3 0,1 0 0,0 0,0 392.774 59,7 1,8 147.478 5,1 0,73 6.789.308 14,0 82,4 910.855 17,9 11,1 157.692 4,5 1,9 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 379.780 13,1 4,64 10.497.193 21,7 70,2 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 3.824.623 45,0 25,6 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 628.574 21,7 4,25 95.956 0,2 6,8 10.000 0,2 0,7 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 202.519 30,8 14,4 1.099.549 38,0 78,16 21.891 0,0 13,8 455 0,0 0,3 24.055 0,7 15,1 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 112.641 3,9 70,87 36.423 0,1 16,7 0 0,0 0,0 103.408 2,9 47,3 5.000 0,1 2,3 325 100,0 0,1 15.587 2,4 7,1 57.915 2,0 26,58 2.008.170 4,2 92,7 129.524 2,5 6,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 27.779 1,0 1,39 65.802 0,1 77,5 500 0,0 0,6 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 18.617 0,6 21,9

10 113.657 0,2 46,8 144 0,0 0,1 65.419 1,9 26,9 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 63.663 2,2 26,211 10.046 0,0 24,9 18.279 0,4 45,3 0 0,0 0,0 12.018 0,1 29,8 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,012 5.973.556 12,4 85,8 963.544 18,9 13,8 2.600 0,1 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 0 0,0 0,0 24.535 0,8 0,4

TOTAL 48.364.442 100 70,1 5.090.582 100 7,4 3.523.304 100 5,1 8.505.888 100 12,3 325 100 0,0 657.758 100 1,0 2.890.856 100 4,2

Livada Mediu ruralCod domeniu

Satu Mare Carei Negreşti-Oaş Tăşnad Ardud

Distribuţia participării în USD pe oraşe/mediu rural în funcţie de domeniu de activitate şi sediu firmă declarat la Registrul Comerţului

Municipiul Satu Mare este singurul oraş din judeţ în care investiţia într-un domeniu de activitate depăşeşte 5.000.000 USD. Astfel, în industria construcţiilor de maşini, utilaje şi echipamente capitalul social investit se ridică la 21.097.501 USD; în industria lemnului, celulozei şi hârtiei, aportul la capitalul social este de 10.497.193 USD; în industria uşoară este de 6.789.308 USD; iar în serviciile sociale şi generale este de 5.973.556 USD.

Din punct de vedere al procentului pe care un anumit domeniu de activitate desfăşurat în municipiul Satu Mare îl deţine la nivel de judeţ, se poate constata că industria construcţiilor de maşini, utilaje şi echipamente are o pondere de 97,2% din totalul acestui domeniu la nivel de judeţ. De asemenea în procent de 92,7% comerţul se desfăşoară în municipiul Satu Mare. Ponderi însemnate le deţin şi domeniile: servicii sociale şi generale şi industrie uşoară.

51

Grafic, situaţia se prezintă în felul următor:

52

Distribuţia capitalului lei / USD , pe zone, cf. clasifcării localităţilor de către D.J.Statistică Satu Mare

Satu Mare 12.988 514.250.519 51.211.485Carei 2.935 85.743.997 5.285.568Oas 3.607 43.777.732 3.899.797Tasnad 647 46.722.678 8.610.600Codru 930 2.924.040 146.192TOTAL 21.107 693.418.966 69.153.642

ZonaTotal

societatiCapital social

total leidin care

aport USD

Din punct de vedere al formei juridice de organizare cele mai multe firme din municipiul Satu Mare sunt organizate ca societăţi comerciale cu răspundere limitată (66,56%), urmate de PFA-uri (21,93%) şi de intreprinderi individuale (7,2%).

Cea mai mare pondere a capitalului social în lei o deţine zona Satu Mare - 74,16%, urmată de zona Carei – 13,37%, zona Tăşnad – 6,74%, zona Oaş – 6,31% şi zona Codru – 0,42%.

Reprezentarea grafică a participării străine la capital (USD)

În ceea ce priveşte participarea străină la capitalul social al societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare ponderea cea mai mare o are Germania – 55,64%, urmată de Franţa, Elveţia şi Marea Britanie. Dintre ţările membre UE cele mai mari investiţii s-au realizat de către Germania- 60,84%, Franţa şi Marea Britanie. De asemenea participări considerabile la capitalul social îl au şi Italia, Ungaria, Suedia şi Austria.

53

total %1 GERMANIA 32.943.016 60,835 129.188 48.256.3192 FRANTA 10.221.300 18,876 208.598 676.8983 MAREA BRITANIE 3.045.389 5,624 304.539 24.6954 ITALIA 2.540.335 4,691 12.961 11.905.4715 UNGARIA 1.551.057 2,864 3.616 6.839.5736 SUEDIA 1.334.358 2,464 266.872 43.235.7177 AUSTRIA 1.093.255 2,019 12.147 12.775.6058 CIPRU 588.262 1,086 58.826 10.942.6959 BELGIA 434.306 0,802 19.741 8.657.654

10 SPANIA 327.650 0,605 5.041 1.251.50011 OLANDA 48.200 0,089 2.008 1.368.68012 DANEMARCA 23.921 0,044 2.392 5.962.31413 PORTUGALIA 65 0,000 4 31.18014 SLOVACIA 0 0,000 0 8.43015 SLOVENIA 0 0,000 0 43016 LUXEMBURG 0 0,000 0 146.82017 LITUANIA 0 0,000 0 6.21018 IRLANDA 0 0,000 0 20.47019 GRECIA 0 0,000 0 100.47020 ESTONIA 0 0,000 0 10021 CEHIA 0 0,000 0 71022 BULGARIA 0 0,000 0 45.700

T O T A L 54.151.114 100 152.257.641

Lei reinvestiţi/dobândiţi

Poz. Denumirea ţăriiParticipare USD Media USD

pe firmă

Participarea la capital a ţărilor membre UE

Din punct de vedere al mărimii capitalului social ca medie pe firmă pe primul loc se situează Marea Britanie, urmată fiind de Suedia şi Franţa. Cele mai mari sume au fost reinvestite de către societăţile cu capital german şi cele cu capital suedez.

54

total %1 GERMANIA 32.943.016 55,635 129.188 48.256.3192 FRANTA 10.221.300 17,262 208.598 676.8983 ELVETIA 4.880.134 8,242 488.013 880.5804 MAREA BRITANIE 3.045.389 5,143 304.539 24.6955 ITALIA 2.540.335 4,290 12.961 11.905.4716 UNGARIA 1.551.057 2,620 3.616 6.839.5737 SUEDIA 1.334.358 2,254 266.872 43.235.7178 AUSTRIA 1.093.255 1,846 12.147 12.775.6059 CIPRU 588.262 0,994 58.826 10.942.695

10 BELGIA 434.306 0,734 19.741 8.657.65411 SPANIA 327.650 0,553 5.041 1.251.50012 TURCIA 100.860 0,170 10.086 226.36413 LIECHTENSTEIN 53.400 0,090 26.700 15.39014 OLANDA 48.200 0,081 2.008 1.368.68015 DANEMARCA 23.921 0,040 2.392 5.962.31416 AUSTRALIA 14.540 0,025 1.212 8.58017 IRAK 10.010 0,017 10.010 018 S.U.A. 1.068 0,002 43 41.66219 UCRAINA 616 0,001 77 132.81020 IUGOSLAVIA 342 0,001 114 696.09021 SERBIA 186 0,000 62 190.35022 IORDANIA 120 0,000 60 8023 PORTUGALIA 65 0,000 4 31.18024 ISRAEL 60 0,000 5 293.75025 SERBIA-MUNTENEGRU 0 0,000 0 30.65026 RUSIA 0 0,000 0 89027 EMIRATELE ARABE UNITE 0 0,000 0 149.95728 R. ARABA SIRIA 0 0,000 0 10029 SLOVACIA 0 0,000 0 8.43030 SLOVENIA 0 0,000 0 43031 SEYCHELLES 0 0,000 0 11.99032 ANQUILLA 0 0,000 0 17.12033 NORVEGIA 0 0,000 0 20034 NIGERIA 0 0,000 0 25035 MOLDOVA 0 0,000 0 1.19036 LUXEMBURG 0 0,000 0 146.82037 LITUANIA 0 0,000 0 6.21038 JAPONIA 0 0,000 0 30039 IRLANDA 0 0,000 0 20.47040 INDIA 0 0,000 0 3.60041 GUATEMALA 0 0,000 0 5042 GRECIA 0 0,000 0 100.47043 ESTONIA 0 0,000 0 10044 R.DOMINICANA 0 0,000 0 70045 CEHIA 0 0,000 0 71046 CROATIA 0 0,000 0 6047 CHINA 0 0,000 0 3.829.30048 CANADA 0 0,000 0 2.40049 BELARUS 0 0,000 0 30050 BULGARIA 0 0,000 0 45.700

T O T A L 59.212.450 100,000 158.792.354

Poz. Denumirea ţării Lei reinvestiţi /dobândiţi

Participare USD Media USD pe firma

total %1 UNGARIA 429 30,842 GERMANIA 255 18,333 ITALIA 196 14,094 AUSTRIA 90 6,475 SPANIA 65 4,676 TRANSNATIONALA 62 4,467 FRANTA 49 3,528 S.U.A. 25 1,809 OLANDA 24 1,73

10 BELGIA 22 1,5811 PORTUGALIA 15 1,0812 AUSTRALIA 12 0,8613 ISRAEL 11 0,7914 MAREA BRITANIE 10 0,7215 TURCIA 10 0,7216 ELVETIA 10 0,7217 DANEMARCA 10 0,7218 CIPRU 10 0,7219 UCRAINA 8 0,5820 SLOVACIA 8 0,5821 CHINA 8 0,5822 CANADA 8 0,5823 MOLDOVA 6 0,4324 SUEDIA 5 0,3625 IRLANDA 4 0,2926 SERBIA 3 0,2227 IUGOSLAVIA 3 0,2228 LUXEMBURG 3 0,2229 CEHIA 3 0,2230 RUSIA 2 0,1431 SLOVENIA 2 0,1432 SEYCHELLES 2 0,1433 LITUANIA 2 0,1434 LIECHTENSTEIN 2 0,1435 IORDANIA 2 0,1436 JAPONIA 2 0,1437 GRECIA 2 0,1438 SERBIA-MUNTENEGRU1 0,0739 EMIRATELE ARABE UNITE1 0,0740 R. ARABA SIRIA 1 0,0741 ANQUILLA 1 0,0742 NORVEGIA 1 0,0743 IRAK 1 0,0744 INDIA 1 0,0745 GUATEMALA 1 0,0746 R.DOMINICANA 1 0,0747 BELARUS 1 0,0748 BULGARIA 1 0,07

T O T A L 1391 100,00

Poz. Denumirea ţării Numar firme

Clasamentul ţărilor după participarea USD la capital / după numărul de firme

Ţările care au contribuit la capitalul social al celor mai multe firme sunt: Ungaria, Germania, Italia, Austria şi Spania. Din totalul firmelor cu capital străin, Ungaria are aport la 30,84% dintre ele.

55

Poz. Denumire societate Localitatea Principal investitorTotal aport

USDDomeniul de activitate principal

1DRM DRAXLMAIER ROMANIA SISTEME ELECTRICE SRL

SATU MARE GERMANIA 18.548.140Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule

2 FIROC INVEST SRL SATU MARE FRANTA 10.211.316 Fabricarea de mobilă n.c.a.3 AMOCHIM INTERNATIONAL S.R.L. TĂŞNAD ELVETIA 4.639.062 Fabricarea altor produse chimice n.c.a.4 ARDELEANA HOME TEXTILES SRL SATU MARE GERMANIA 4.164.105 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii n.c.a.

5 VICTORIA MOB SA TĂŞNAD

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI AL IRLANDEI DE NORD

3.804.623 Fabricarea de mobilă n.c.a.

6 PROIMOB SRL SATU MARE

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI AL IRLANDEI DE NORD

3.287.716 Dezvoltare (promovare) imobiliară

7 INTERNATIONAL POLYSACKS ROMANIA SA NEGREŞTI-OAŞ GERMANIA 3.170.130 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic8 CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL CAREI GERMANIA 3.007.393 Fabricarea altor produse din cauciuc9 ELECTROLUX ROMANIA SA SATU MARE SUEDIA 1.334.358 Fabricarea de aparate electrocasnice

10 SAM MILLS SRL BOTIZ SUEDIA 1.099.430 Fabricarea produselor de morărit

Top 10 – capital străin

Dacă analizăm topul primelor 10 firme cu capital străin din judeţul Satu Mare, constatăm că în acest top, cinci firme sunt din municipiul Satu Mare. Firmele din Satu Mare deţin locurile 1, 2, 4, 6 şi 9. Cele două firme de pe locurile fruntaşe au un capital social sensibil mai mare decât următoarele opt la un loc. Din punct de vedere al domeniilor de activitate remarcăm o diversitate a activităţilor.

Zona industrială Satu Mare-Sud este organizată în 20 parcele, cu suprafeţe cuprinse între 1,25 şi 6,9 ha, totalizând 69,54 ha, majoritatea fiind concesionate sau vândute, şi dispune de toate utilităţile necesare (electricitate, apă, canalizare, legături telefonice prin fibră optică etc.). Astfel, complexul dispune de o staţie de transformare a energiei electrice de 110/20 kV, o reţea de distribuţie a gazelor naturale cu o lungime de 3,2 km, sistem de reciclare a apei uzate cu o capacitate de reciclare de 1000 m3/zi şi o reţea de apă potabilă cu un debit de 2x72 m3/oră. Activităţile pentru care au fost concesionate sau vândute terenuri sunt diverse: realizare componente electronice, fabricare echipamente de protecţie şi articole sportive, debitare poliuretan, comerţ, logistică, fabricarea de mobilier.

La momentul actual sunt 11 parcele concesionate, 6 parcele vândute şi 3 parcele libere.

56

AGRICULTURA ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

În cadrul UAT-ului Satu Mare suprafaţa de teren este de 14.885 ha din care:- Suprafaţa arabilă este de 8446,54 ha- Paşuni : 307,99 ha- Fâneţe : 104,25 ha- Vii : 0,86 ha- Livezi : 8,00 ha- Păduri : 1681,19 ha- Teren neagricol : 377,97 ha- Teren intravilan : 2720,85 ha

Pe raza municipiului Satu Mare işi desfăşoară activitatea 58 de societăţi comerciale cu profil agricol, dintre care 40 de societăţii cu profil agricol au sediul în municipiul Satu Mare iar 18 societăţi cu profil agricol cu sediul în altă localitate.Consiliul local al municipiului Satu Mare are în administrare o suprafaţă de 307,9 ha paşune, care este folosită pentru paşunatul animalelor din gospodariile populaţiei.

Efectivele de animale existente pe raza municipiului Satu Mare sunt cuprinse în gospodăriile populaţiei şi la societăţile comerciale cu profil agricol.

În gospodăriile populaţiei se regăsesc:

Bovine : 856 capete din care 655 vaciCabaline : 144 capete din care 48 iepeOvine : 3534 capete din care 3000 oi+mioare, 125 berbeci, 409 tineretCapre : 264 capetePorci : 725 capete din care 60 scroafePăsări: 4350 bucăţi din care 3450 găini ouătoare, 460 gâşte, 325 raţe, 115 buc. alte specii.

În cadrul societăţilor comerciale : Bovine: 628 capete din care 508 vaci pentru lapte.

Obiectivele generale stabilite în ultimii ani în agricultură, au fost următoarele:- Absorbţia de fonduri europene;- Dezvoltarea în continuare a sistemelor (proiectelor) de modernizare a fermelor şi a

sistemelor de agricultură;- Continuarea procesului de organizare a structurilor asociative (organizaţii

interprofesionale, grupuri şi organizaţii de producători), cu scopul eficientizării valorificării în piaţă a produselor proprii ale membrilor;

- Asigurarea securităţii alimentare pentru toate categoriile de cetăţeni;- Reducerea evaziunii fiscale în agricultură;

- Urmărirea ţintei de a produce produse agroalimentare pentru export;- Continuarea susţinerii activităţilor crescătorilor de animale pe baza programelor speciale

pe specii şi a producătorilor agricoli pe diferite sectoare vegetale.În ultimii ani, în deplină corelaţie cu conservarea şi protecţia mediului, s-a acordat o atenţie sporită sistemului de agricultură ecologică. Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia. Conform Hotărârii Guvernului nr. 759/2010, se acordă un ajutor specific, sub formă de plăţi anuale suplimentare exploataţiilor din producţia vegetală şi animalieră, (pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică) care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică şi se află în perioada de trecere de la agricultura convenţională la agricultura ecologică.

57

În municipiul Satu Mare au fost înfiinţate unităţi de procesare a materiei prime din agricultură în vederea obţinerii de produse agroalimentare. Astfel există o unitate de abatorizare pentru păsări: S.C. AVE IMPEX S.R.L, unitate autorizată în baza Legii nr.276/2007.Totodată există unităţi de procesare carne:

1. S.C. AVE IMPEX S.R.L.2. S.C. ARCA S.R.L. 3. S.C. ADIACOS S.R.L.4. S.C. ROSACOM S.R.L.5. S.C. A.D. S.R.L.

Unitaţile de procesare lapte din municipiul Satu Mare sunt:1 .S.C. BUENOLACT S.R.L.2. S.C. PRIMALACT S.R.L.Alături de produsele agroalimentare obţinute în sistem industrial, pe piaţa sătmăreană se valorifică şi produse obţinute în mod tradiţional, atestate de către M.A.D.R. şi înregistrate în Registrul Naţional al produselor tradiţionale.Până în prezent s-au înregistrat 315 produse tradiţionale atestate, dintre care amintim: -pâine-patiserie-morărit;

- carne şi produse din carne ;- lactate;- legume;- băuturi alcoolice .

În vederea eficientizării exploataţiilor agricole şi pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene, s-au înfiinţat forme asociative ale producătorilor agricoli.În Satu Mare producătorii agricoli s-au organizat şi în cooperative. La nivelul municipiului acestea sunt:- AGRAR SATU MARE COOPERATIVA AGRICOLA- AGROPROD CRASNA COOPERATIVA AGRICOLA- SOMAGREEN COOPERATIVA AGRICOLA- AGROTINERII COOPERATIVA AGRICOLA-SATU MARE- PRODUCTIVA NORD VEST COOPERATIVA AGRICOLA.Există organizate şi asociaţii profesionale în sectorul zootehnic:- ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ALBINE SATU MARE- ASOCIAŢII ALE CRESCĂTORILOR DE BOVINE, PORCINE ŞI PĂSĂRI. În pomicultură s-a urmărit creşterea suprafeţelor cu plantaţii tinere, cu specii şi soiuri de mare valoare, care în final să ducă la creşterea producţiei pomicole şi refacerea patrimoniului pomicol (începută prin extinderea plantaţiilor de nuci, arbuşti fructiferi şi alte specii pomicole: măr, prun, păr, cireş, cais,, etc.) pe suprafeţe mai restrânse care cu siguranţă va creşte odată cu începerea programului de reconversie în pomicultură. Probleme existente în agricultura sătmăreană sunt:

1. Fragmentarea excesivă a proprietăţii fondului funciar,2. Lipsa spaţiilor de depozitare pentru legume şi fructe şi insuficienţa unităţilor de procesare,3. Implementarea greoaie a formelor asociative în agricultură,4. Lipsa contractelor de vânzare a producţiei agricole,5. Dotarea slabă cu maşini şi utilaje la unii fermieri,6. Folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor,7. Reducerea dramatică a suprafeţelor irrigate,8. Plantaţii pomicole îmbătrânite cu potenţial de producţie slab,9. Lipsa unităţilor de procesare a produselor animaliere din mediul rural,10. Existenţa unor suprafeţe de păşuni neîntreţinute,11. Existenţa unor suprafeţe de teren agricol necultivat,12. Degradarea solului prin procese de eroziune, alunecări de teren şi exploatări iraţionale,13. Diminuarea efectivelor de animale şi dispariţia unor nuclee de material biologic valoros,14. Existenţa unui număr mare de gospodării agricole de subzistenţă şi semi-subzistenţă.

58

COMERŢUL

Comerţul contribuie cel mai mult la economia locală, cu 39% din cifra de afaceri a judeţului Satu Mare, însă raportat la celelalte judeţe ale regiunii, activităţile comerciale din judeţ au cunoscut o evoluţie mult mai temperată decât a judeţelor mai dezvoltate, Cluj şi Bihor. În anul 2009, pe fondul crizei globale şi a scăderii puterii de cumpărare locale, volumul de activitate din domeniu a scăzut semnificativ, aspect concretizat în scăderea numărului de firme respectiv a numărului de angajaţi. Societăţile care activează în comerţ reprezintă 30,9% din totalul societăţilor comerciale active în judeţul Satu Mare. Două dintre aceste întreprinderi sunt încadrate în categoria celor mari şi foarte mari, una activând în Satu Mare şi una în Carei, restul fiind IMM-uri. Potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din judeţul Satu Mare, ponderea comerţului în totalul societăţilor comerciale active în municipiul Satu Mare este de 32,3%.

Analizând furnizorii de materii prime, observăm că 71% din aprovizionările realizate de către firmele din Satu Mare sunt de la producători autohtoni, 21% sunt achiziţii din străinătate prin intermediul unui importator/distribuitor şi doar 8% dintre achiziţiile de materii prime sunt realizate prin importuri directe. În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, există 28 de unităţi ale comerţului modern în municipiul Satu Mare. Printre reţelele comerciale internaţionale prezente se numără: Auchan, Billa, Kaufland, Lidl, Penny Market, la care se adaugă reţele locale de supermarketuri (Unicarm, Barta Ati, Santec).

Secţiunea 2 Bugetul municipiului

Bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului local se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Satu Mare. Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, pe o perioadă de un an calendaristic, care corespunde exerciţiului bugetar şi se înscriu pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora. Veniturile proprii sunt formate, în principal, din impozite şi taxe locale, cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete, precum şi din donaţii şi sponsorizări. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Cheltuielile bugetare au o destinaţie precisă şi limitată şi nu pot fi înscrise în buget şi nu pot fi angajate şi efectuate din buget, dacă nu există bază legală pentru cheltuielile respective. Totodată, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare. Pe parcursul exerciţiului bugetar, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare poate aproba rectificarea bugetului propriu şi a bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea sa, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale primarului în calitate de ordonator principal de credite. Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 41,75% la bugetul local pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, (Bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Satu Mare), 11,25% la bugetul propriu al judeţului şi 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului.

Consiliul Local al Municipiului Satu Mare poate aproba colaborarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale, cu persoane fizice sau juridice de drept privat, pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice de interes local. Acestea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere la care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei entităţi implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere. Totodată, Consiliul Local al municipiului Satu Mare poate hotărî asupra participării cu capital sau bunuri, în numele şi în interesul municipiului la constituirea de societăţi comerciale ori la înfiinţarea

59

unor servicii de interes public local.Obligaţiile financiare rezultate din colaborare, asociere sau participare potrivit celor sus

menţionate şi cele rezultate din acorduri de cooperare, înfrăţire, precum şi din aderare la asociaţii interne şi internaţionale hotărâte de consiliul local în condiţiile legii, se suportă din bugetul municipiului.

În bugetul municipiului se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta urmează să fie utilizat în urma aprobării de către Consiliul local, la propunerea primarului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprăvăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare în situaţii de extremă dificultate.

Cheltuielile pentru investiţiile publice se cuprind în buget în baza programului de investiţii publice aprobat de către consiliul local. În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, primarul poate propune consiliului local, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare se aprobă de consiliul local, iar virările de credite în cadrul aceluiaşi capitol se aprobă de primar şi se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Primarul în calitate de ordonator principal de credite întocmeşte şi prezintă spre aprobare consiliului local până la data de 31 mai al anului următor, contul anual de execuţie a bugetului local.Asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi privat al municipiului Satu Mare se exercită controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern, conform reglementărilor legale în domeniu. Formarea şi utilizarea fondurilor publice şi contul de execuţie a bugetului municipiului sunt supuse controlului Curţii de Conturi.

Începând cu anul 1998 au fost acordate consiliilor locale libertăţi, dar şi sarcini privind impozitele şi taxele locale, în sensul că acestora le revine sarcina stabilirii, urmăririi şi încasării impozitelor şi a taxelor locale. Un aspect negativ este cadrul legislativ naţional instabil, care nu a favorizat dezvoltarea economică, ci a dus la restrângerea continuă a bazei de impozitare şi, în acelaşi timp la creşterea impozitelor şi taxelor, care au devenit din ce în ce mai greu de suportat de către populaţie şi agenţii economici, fapt care a condus la escaladarea fenomenului de evaziune fiscală. Administraţia locală are posibilităţi limitate de a interveni prin pârghii economice (facilităţi fiscale), pentru a influenţa dezvoltarea economică a localităţilor, în conformitate cu politicile şi planurile strategice locale de dezvoltare economico-socială.

60

CAPITOLUL X

COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

Secţiunea 1 Cooperare internă

Municipiul Satu Mare este membru al Asociaţiei Municipiilor din România, Adunarea Generală din luna septembrie 2014 a acestei asociaţii având loc la Satu Mare. În cadrul acestei organizaţii, reprezentanţii municipiilor colaborează în vederea sprijinirii şi reprezentării intereselor autorităţilor locale. De asemenea, este membru al Asociaţiei „Oraşe Energie România”, organizaţie neguvernamentală interesată de îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile publice urbane şi de promovarea surselor de energie regenerabile şi a protecţiei mediului. Toate cooperările şi asocierile se fac cu aprobarea consiliului local, cu respectarea prevederilor legale în vigoare la momentul respectiv.

Secţiunea 2 Cooperare internaţională

Municipiul Satu Mare are o colaborare fructuoasă cu numeroase oraşe înfrăţie şi partenere pe plan internaţional. A semnat protocol de înfrăţire cu cinci oraşe din diferite ţări: Wolfenbüttel – Germania, Zutphen – Olanda, Nyíregyháza – Ungaria, Beregovo – Ucraina şi Rzeszow – Polonia dar are o cooperare strânsă şi cu alte oraşe din Polonia, Slovacia, Ungaria, Austria, Ucraina (ca de exemplu oraşele: Heilbronn, Darmstadt, Duisburg, Graz, Salzburg, Schwaz, Vásárosnamény, Mátészalka, Ujgorod, Kosice, Mukachevo etc.) şi cu oraşe din multe alte ţări. Cel mai vechi protocol de înfrăţire a fost semnat în anul 1970 între Satu Mare şi oraşul Zutphen din Olanda, şi a fost reînnoit în data de 29 mai 2010 şi 28 august 2010, cu ocazia aniversării de 40 de ani de înfrăţire. Prietenia dintre cele două oraşe veche de peste 40 de ani poate fi considerată unică. Totul a început când in anul 1970, în urma inundaţiilor puternice din data de 14 mai ce au afectat grav oraşul Satu Mare, când fostul consilier olandez Wim Albers a pus baza acestei prietenii şi colaborări de lungă durată pe toate planurile (economice, sociale, culturale etc.) realizând contacte între cele două oraşe pentru a crea o legătura mai strânsă în scopul iniţial de a acorda ajutor oraşului grav afectat de inundaţii, relaţie ce s-a dezvoltat în timp şi pe alte planuri. Din anul 2004 există o cooperare bazată pe proiecte între cele două oraşe înfrăţite. În 2005 a fost realizat un proiect comun de bunăstare socială şi a avut continuitate într-un al doilea proiect în care a fost implicat şi oraşul Tartu din Estonia, oraş înfrăţit cu Zutphen. Întâlniri de proiect au fost ţinute în toate cele trei ţări. În anul 2007 a fost demarat proiectul comun numit „Logo East I.”. Datorită rezultatelor bune proiectul a avut continuitate într-un alt proiect de acest gen „Logo East II.”. Tot în anul 2007 o delegaţie din Zutphen a vizitat oraşul Satu Mare cu ocazia festivităţilor de înmânare a Drapelului de Onoare al Consiliului Europei municipiului Satu Mare. Cu această ocazie, soţii Evelien şi Gijs van Nus au fost numiţi cetăţeni de onoare ai municipiului Satu Mare. Împreună cele două oraşe înfrăţite au pus baza Fundaţiei Casa Sătmăreană, care a contribuit, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al Olandei şi organizaţia „Zuytphenne" din Zutphen la implementarea unui proiect pentru persoanele în vârstă, prin care a fost înfiinţat Căminul de Argint.

Înfrăţirea dintre Satu Mare şi Wolfenbüttel a luat fiinţă tot în urma inundaţiilor catastrofale din 14 mai 1970, când acest oraş din Germania a sărit în ajutorul populaţiei sinistrate din Satu Mare, trimiţând de urgenţă mai multe transporturi de pături, textile, încălţăminte, alimente şi medicamente, dar şi alte bunuri. Ca urmare a acestori acţiuni umanitare, care au continuat şi în anii următori, s-a semnat în primăvara anului 1974 (31 mai 1974), de către primarul Friedrich Ehrhoff şi colegul, omologul său din Satu Mare, Vasile Gîta, alături de secretarii celor două oraşe, Wolfgang Wessel şi dr. Iuliu Luţaş, Protocolul de Înfrăţire, la vremea aceea, primul de acest fel dintre un oraş din RFG cu un oraş din Româia. Acest parteneriat s-a dezvoltat în decursul celor 40 de ani de la schimburi între delegaţii oficiale, la relaţii prieteneşti între un număr tot mai mare de cetăţeni de cele mai diverse categorii, elevi, cadre medicale, oameni de cultură şi artă, personal didactic, funcţionari ai administraţiei, oameni din conducerea unor întreprinderi, membri ai ONG-urilor, ai asociaţiilor sportive, ansambluri artistice, cetăţeni obişnuiţi. Lista acţiunilor şi a proiectelor comune

61

realizate în aceşti ani, dar mai ales după 1989, este aşa de amplă, că nu poate fi prezentată în acest cadru restrâns. Fostul primar al oraşului Wolfenbüttel, domnul Axel Gummert, împreună cu fostul viceprimar Manfred Ammon, a fost distins cu titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Satu Mare, pentru meritele deosebite în cadrul dezvoltării parteneriatului dintre cele două oraşe. Primăria municipiului Satu Mare a susţinut şi susţine în continuare toate iniţiativele de colaborare şi evenimentele devenite tradiţionale dintre cele două oraşe, cum ar fi: pe plan economic evenimentele în care este implicată Asociaţia Economică Germano-Română, pe plan cultural evenimentele organizate de către Forumul Democratic German din Satu Mare, pe plan social Organizaţia Caritas-Satu Mare şi schimburile de experienţă între tineri, în care se implică mai ales Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”, cum ar fi taberele de vară, tradiţionalele „Sommercamp”-uri care se desfăşoară în oraşul Wolfenbüttel, la care participă un grup de tineri liceeni din Satu Mare, urmând ca tinerii din Wolfenbüttel să-i întoarcă vizita anul următor la Satu Mare. În data de 14 noiembrie 2006 a avut loc prezentarea unei importante lucrări pentru oraşul nostru, şi anume "Wolfenbüttel - Satu Mare, Cronologia unei înfrăţiri 1970 - 2005".

Protocolul de înfrăţire cu oraşul Nyíregyháza din Ungaria a fost semnat la data de 11 martie 2000 şi a fost reînnoit la aniversarea de 10 ani, la 11 septembrie 2010. Nyíregyháza, fiind unul dintre cele mai mari oraşe din Ungaria, cu ofertă vastă de instituţii culturale şi sportive, oferă posibilitatea colaborării pe mai multe planuri. Încă din anul 2002 au fost demarate numeroase proiecte comune în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră România - Ungaria Phare CBC. Au fost implementate în cadrul acestui program proiecte precum: „Centru tehnologic de inovare şi de afaceri în municipiul Satu Mare - Studiu de Fezablitate", „Colaborare în domeniul turismului între Nyíregyháza şi Satu Mare” şi proiectul „Colaborare între Nyíregyháza şi Satu Mare pentru dezvoltarea economică”. În cadrul programului Phare CBC Cross Border Cooperation Ro - Hu 2005/INTERREG III A a fost implementat proiectul „Execution and preparing stages required to set up a business incubator training center (Technological center) in Satu Mare”. Odată cu lansarea Programului de Cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, program finanţat de către Uniunea Europeană, colaborarea dintre cele două oraşe înfrăţite s-a amplificat şi mai mult. În cadrul acestui program au fost demarate numeroase proiecte implementate în comun, de exemplu proiectele HURO/0801/120 - „Dezvoltarea pe scară largă a relaţiilor de colaborare dintre oraşele înfrăţite Nyiregyhaza şi Satu Mare”-Acronym: „Punte peste timp”, HURO/1001/122/1.2.3 - "Instrumente integrate de mass-media şi condiţiile de formare pentru reşedinţele de judeţ - dezvoltarea şi punerea în aplicare" Acronym „Media – Toolbox”, HURO/1101/105/2.1.1 - „Investiţia imobiliară în vederea dezvoltării întreprinderilor româno-maghiare – Acronym: HURO-INVEST” etc. Aceste relaţii de colaborare în domeniul proiectelor continuă până azi, urmând să fie implementate alte proiecte comune în viitor.

Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 permite în toate statele membre constituirea EGTC începând cu 1 august 2007. Scopul Grupării Europene de Cooperare Teritorială (GECT) este ca, în vederea întăririi coeziunii economice şi sociale, printr-o structură constituită şi înregistrată pentru promovarea cooperării transfrontaliere, transnaţionale, respectiv între regiuni, să poată accesa direct fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare regională, să primească sprijin financiar din partea statului pentru acoperirea cheltuielilor rezultate în urma activităţilor de constituire, de deservire, de dezvoltare şi administrare şi pentru activităţi ale grupării în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia.

În acest context oraşele înfrăţite Satu Mare şi Nyíregyháza – Ungaria au decis privind constituirea unui GECT înfiinţat de cele două oraşe înfrăţite încă din anul 2010. În urma acestor discuţii s-a stabilit de comun acord că vor fi demarate constituirea unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială. Gruparea ar fi înregistrată în Ungaria, cu sediul la Nyíregyházai. Urmând toţi paşii necesari pentru înfiinţarea grupării, în final, prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Satu Mare nr. 120/25.04.2013 a fost aprobată participarea municipiului Satu Mare în calitate de membru fondator în Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială Oraşe Europene de Graniţă (Európai Határvárosok Európai Területi Társulás).

Municipiul Satu Mare are relaţii de colaborare în domeniul proiectelor şi cu alte oraşe din Ungaria. Au fost implementate în cadrul programului de colaborare transfrontalieră proiecte

62

precum: HURO/0901/148/2.5.1. – „Tradiţii ecvestre fără frontiere în Sătmar” – Acronym: ECVESTRO (Mátészalka - Ungaria) şi HURO/0802/006 – „Pe apă şi pe două roţi pe lângă Someş” Acronym: HUROVELO (Vásárosnamény - Ungaria).Municipiul Satu Mare a semnat de-a lungul timpului şi alte acorduri şi protocoale de colaborare, prietenie sau înfrăţire. În anul 2004 a semnat Acordul de colaborare al oraşelor cu oraşul Mukachevo din Ucraina, în 2005 Acordul de colaborare între autorităţile locale ale oraşelor Satu Mare şi Ujgorod (Ucraina), la data de 27 mai 2006 a semnat un Protocol de prieteniecu oraşul Schwaz (Austria), în data de 6 octombrie 2007 a semnat la Kosice (Ucraina) Declaraţia Oraşelor Europene. In data de 12 decembrie 2007 Municipiul Satu Mare a semnat Acordul de înfrăţire cu oraşul Rzeszow (Polonia), iar în anul 2008 a semnat Protocolul de înfrăţire cu oraşul Beregovo (Ucraina).

În cadrul altor programe de finanţare precum programul INTERREG, TACIS sau World learning - Programul RCSS România şi multe alte programe de finanţare externă Municipiul Satu Mare a colaborat cu oraşul Budapesta (Ungaria), Regiunea ABRUZZO (Italia), oraşe din Danemarca, Ucraina, Canada, Estonia, Bulgaria, Suedia etc. Putem să afirmăm că Municipiul Satu Mare are relaţii de colaborare foarte dezvoltate în domeniul proiectelor pe plan internaţional.

Au existat numeroase proiecte comune şi cu oraşe din Ucraina, cum ar fi: în cadrul programului Phare 2004 de Vecinătate România - Ucraina 2004 – 2006 proiectul „Studiu privind oportunităţile de cooperare transfrontalieră între municipiul Satu Mare şi regiunea Zakarpatia", în cadrul programului Phare CBC de Cooperare Transfrontalieră România - Ucraina  au fost implementate proiectele „Cooperare transfrontalieră în domeniul turismului pentru elaborarea studiului de fezabilitate în zona turistică Noroieni” şi „Proiect Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a aerului în context transfrontalier".

63

CAPITOLUL XI

PROTECŢIE SOCIALĂ

Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare ( S.P.A.S) este instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Satu Mare înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 78/2003. Serviciul Public de Asistenţă Socială este certificat cu organismul TUV CERT AL TUV HESSEN pentru implementarea standardului de referinţă SR EN ISO 9001 : 2000 privind calitatea serviciilor sociale acordate.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Serviciului Public de Asistenţă Socială se asigură din bugetul local, din transferuri bugetare, fonduri atrase de la diferiţi finanţatori, donaţii, sponsorizări, contribuţii ale beneficiarilor de servicii.

Serviciul Public de Asistenţă Socială implementează proiecte de dezvoltare locală în diferite domenii, în parteneriat cu sectorul public, neguvernamental şi privat în scopul dezvoltării sustenabile, a creării de capital social în cadrul comunităţii locale, a prevenirii ajungerii persoanelor şi grupurilor în stare de dependenţă socială şi a întăririi capacităţii acestor grupuri în identificarea şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi pentru promovarea participării unui număr tot mai mare a membrilor comunităţii în procesul de dezvoltare comunitară.

Obiectul de activitate al Serviciului Public de Asistenţă Socială Satu Mare îl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor şi comunităţilor cu probleme speciale aflate în dificultate şi un grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă, cu scopul creşterii calităţii vieţii şi constă în:

a) asigurarea aplicării actelor normative privind activitatea de protecţie şi asistenţă socială;b) elaborarea de programe de protecţie şi asistenţă socială şi strategii de dezvoltare socială, pe

care le supune spre aprobare Consiliului Municipiului Satu Mare;c) implementarea programelor de protecţie şi asistenţă socială aprobate de Consiliul Local Satu

Mare;d) monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale acordate.

Misiunea SPAS este de a asigura activitatea de prevenire şi intervenţie primară pentru persoanele singure şi familiile aflate în dificultate din Municipiul Satu Mare. Scopul acestora este de îmbunătăţire a calităţii vieţii persoanelor şi familiilor care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii, un mod normal şi decent de viaţă.

Domeniile de activitatea.) Protecţia copilului şi familiei aflată în dificultateb) Protecţia persoanelor vârstnicec) Protecţia persoanelor cu handicapd) Protecţia persoanelor fără adăposte) Protecţia persoanelor şi familiilor cu venituri mici

Asistenţa socială la nivelul municipiului Satu Mare, prin intermediul SPAS se realizează prin acordarea de beneficii sociale şi furnizarea de servicii sociale după cum urmează:

BIROUL BENEFICII SOCIALEObiective : Acordarea de prestaţii sociale conform legislaţiei în vigoare :

Alocaţii de susţinere a familiei Ajutor social Subvenţii pentru încălzire Servicii de cantină socială Distribuirea ajutoarelor comunitare Munca în folosul comunităţii Indemnizaţii persoane cu handicap grav

BIROUL LOCUINŢE SOCIALE ŞI DE NECESITATEObiective:

64

Gestionarea fondului de locuinţe sociale care să satisfacă nevoile persoanelor şi familiilor aflate în stare de risc social de pe raza municipiului Satu Mare.

COMPARTIMENTUL INDEMNZAŢII PERSOANE CU HANDICAPObiective:

Asigurarea unor servicii sociale proiectate şi adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei cu handicap.

ASISTENŢI PERSONALI AI PERSOANELOR CU HANDICAP GRAVObiective:

Asigurarea unor servicii sociale proiectate şi adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei cu handicap grav, strabilirea clară a atribuţiilor, competenţelor şi a obligaţiilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Serviciul Public de Asistenţă Socială monitorizează activitatea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, precum şi modul în care sunt respectate drepturile persoanelor aflate în îngrijire şi supraveghere.

COMPARTIMENTUL PROTECŢIA COPILULUI ŞI A PERSOANELOR VÂRSTNICEObiective:a) Privind protecţia copilului :

Implementează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa, prin dezvoltarea unei echipe multidisciplinare/multiinstituţionale care va asigura elaborarea şi implementarea planului de servicii pentru copii şi familiile aflate în dificultate;

Elaborează şi implementează programe sociale prin care se vizează informarea comunităţii sătmărene şi prevenirea comportamentelor dezadaptative, a consumului de substanţe, a abandonului şcolar şi a violenţei în familie;

b) Privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice Evaluarea nevoilor reale a persoanelor vârstnice în vederea dezvoltării de noi servicii

sociale; Dezvoltarea unor programe sociale care au ca scop prevenirea marginalizării şi excluziunii

sociale a vârstnicilor;

CENTRUL SOCIAL DE URGENŢĂ PENTRU ADULŢIObiective:

Asigurarea de servicii sociale către persoanele adulte cu capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, fără adăpost şi/sau aflate în situaţie de dificultate care au ultimul domiciliul sau reşedinţa în municipiul Satu Mare;Acordarea de intervenţie minimă de urgenţă, de asistare medicală, asigurarea unui loc de dormit, a unui spaţiu social pe timp de noapte persoanelor adulte fără adăpost şi mamei cu copii vicitime ale violenţei domestice;Sprijinirea integrării şi reintegrării în societate sau familie a persoanelor adulte fără adăpost;Sprijinirea re-socializării persoanelor adulte fără adăpost.

CENTRUL CREŞE ÎN SISTEM PUBLICLa nivelul municipiului Satu Mare îşi desfăşoară activitatea 6 creşe în sistem public cu un

număr de 190 locuri şi anume:1 Creşa „Ţara Minunilor”, Aleea Tisa nr. 8 2 Creşa „Albă ca Zăpada”, Aleea Târnavei nr. 18 3 Creşa „Punguţa cu doi bani”, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 15, 4 Creşa „ Dumbrava Minunată”, Str. Ilişeşti nr. 4 5 Creşa „ Harap Alb”, Bd. Lucian Blaga nr.19/1 6 Creşa „Mica Sirenă”, str.Botizului nr. 61.

CENTRUL SOCIAL „PRICHINDEL”Centrul social este un serviciu pentru protecţia copilului care oferă îngrijire pe timpul zilei

65

copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani, asigurând menţinerea, refacerea, dezvoltarea capacităţilor copiilor şi părinţilor pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determina separarea acestora de familia naturală. Poate avea un caracter specializat în funcţie de nevoile şi caracteristicile copiilor şi ale părinţilor.

COMPARTIMENTUL DEZVOLTARE SOCIALĂObiective:Elaborarea şi implementarea de politici, programe şi proiecte care vizează dezvoltarea locală

în domeniul social; culegerea şi prelucrarea de date, elaborarea de documente privind dezvoltatrea economică a serviciului social, determinarea indicatorilor, obiectivelor, strategiilor în vederea accesării programelor sociale.

COMPARTIMENTUL CALITATE, RELAŢII CU PUBLICUL - EXPERT LOCAL Obiective :Implementarea şi menţinerea unor standarde de calitate în domeniul asistenţei sociale din

municipiul Satu Mare;Organizare, planificare şi coordonare la nivelul municipiului Satu Mare pentru îndeplinirea

obiectivelor şi sarcinilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor;

Medierea beneficiarilor spre servicii sociale.

CENTRUL SOCIAL DE SERVICII MEDICALEObiective:Acordarea de servicii medicale individuale şi la nivelul colectivităţilor;Asigurarea unor servicii de asistenţă medicală preventivă şi curativă;Asigurarea unor servicii de asistenţă stomatologică preventivă şi curativă.În prezent centrul are în componenţă 8 cabinete medicale şcolare, fiecare dintre acestea

deserveşte mai multe unităţi şcolare şi preşcolare. Medicina dentară şcolară este asigurată de către un singur cabinet stomatologic. Prin serviciile oferite, aceste cabinete deservesc 48 de unităţi şcolare din Municipiul Satu Mare, cu o populaţie şcolară şi preşcolară de aproximativ 22.000 copii. Asistenţa comunitară este o altă componentă a serviciului şi asigură medierea între comunităţile defavorizate ale municipiului şi mediul medico-sanitar.

CENTRUL MULTIFUNCŢIONAL „ALTER - EGO” Centrul multifuncţional ,, Alter-Ego ″ îşi desfăşoară activitatea în localitatea Satu Mare Aleea Mirceşti nr.10.

Obiective : creşterea şanselor de integrare/reintegrare a copiilor şi tinerilor, a adulţilor cu probleme sociale (familii dezorganizate, şomeri, a persoanelor dependente etc.), a persoanelor vârstnice în vederea oferirii unor oportunităţi reale de a-şi depăşi situaţia de risc, comportamentul adictiv şi de a se integra/reintegra în societate din municipiul Satu Mare.Centrul Multifuncţional ,,Alter- Ego″ oferă următoarele tipuri de servicii:

- Serviciu de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat; - Serviciu de socializare şi dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă pentru

copii din familii aflate în dificultate;- Serviciu de socializare şi petrecere a timpului liber pentru persoane vârstnice.

În vederea asigurării şi garantării dreptului la servicii sociale, fără discriminări, persoanelor şi familiilor aflate în dificultate, Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniul social de pe raza municipiului Satu Mare. Astfel, anual Consiliul Local al Municipiului Satu Mare acordă sprijin financiar organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul social, după cum urmează:1.Asociaţiei ,,ORGANIZAŢIA CARITAS″ a Diecezei Satu Mare pentru furnizarea următoarelor servicii sociale :a) persoanelor cu dizabilităţi de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de îngrijire la

66

domiciliu ,, Sf.Hildegarda″, situat în Satu Mare B-dul Unirii nr.49;b)persoanelor vârstnice de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi ,, Speranţa″ pentru vârstnici, situat în Satu Mare str.C.A.Rosetti nr.2/A şi a Căminului de zi,, Sf.Iacob″ situat în Satu Mare B-dul Unirii nr.38;c) de cantină socială acordate persoanelor aflate în situaţii de risc social de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Cantinei sociale situate în Satu Mare B-dul Unirii nr.38;d) copiilor aflaţi în dificultate de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi ,, Don Bosco″, situat în Satu Mare B-dul Cloşca nr.68, a Centrului de reabilitare ,, Sf.Iosif″ situat în Satu Mare str.Dsida Jeno nr.16 şi a Centrului Social Deschis ,, Casa Prieteniei ″ situat în Satu Mare B-dul Lucian Blaga nr.19/A. 2.Asociaţiei STEA Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale oferite în cadrul centrului de zi pentru copii şi oamenii străzii situat în Satu Mare B–dul Octavian Goga nr.14.3. Asociaţiei Langdon Down Transilvania Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare a copiilor şi tinerilor cu sindrom Down, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul centrului situat în Satu Mare str.Crişan nr.31.4. Asociaţiei ″ Sfântul Benedict " pentru Autişti Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare şi integrare socio-profesională a copiilor şi adulţilor cu autism, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul centrului situat în Satu Mare str.Ana Ipătescu nr.24. 5. Fundaţiei F.A.R.A. România Filiala FOYER Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de integrare socio-profesională a tinerilor aflaţi în situaţii de risc, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul Căminului de Tranzit Foyer situat în Satu Mare str.Păpădiei nr.4.6. Asociaţiei FRERES EUROPA Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale copiilor şi tinerilor aflaţi în dificultate respectiv a tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie de pe raza municipiului Satu Mare, la sediul asociaţiei situat în Satu Mare , Str.Paris nr.20.7. Asociaţiei Surorile de Caritate ,,Sfântul Vinceţiu″ Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare a copiilor cu dizabilităţi, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul Centrului,, Fericitul Scheffler Janos″ cu sediul în Satu Mare str.George Coşbuc nr.2.8. Asociaţiei ,, SFÂNTUL ACOPERÂMÂNT AL MAICII DOMNULUI″ pentru furnizarea i serviciilor sociale persoanelor şi famiilor cu venituri reduse de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi,, Sf.Nicolae″ situat în Satu Mare , Str.Depozitelor nr.18.

67

CAPITOLUL XII

ARTĂ ŞI CULTURĂ

Secţiunea 1 Monumente de arhitectură, turism cultural

O formă reprezentativă a turismului sătmărean o reprezintă turismul cultural pus în valoare de către următoarele obiective:

Catedrala Ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului"A fost construită între anii 1932-1937. Respectă stilul bisericilor româneşti cu brâul exterior

specific. Pictura a fost executată de fraţii Eugen şi Eremia Profeta. Biserica are un cor renumit - cu o tradiţie de peste 75 de ani şi un bogat fond documentar care vorbeşte despre bisericile româneşti din interiorul cetăţii Sătmar, despre schismaticii de pe aceste locuri şi lupta românilor împotriva campaniei de deznaţionalizare a episcopiei de Muncaci. Intrarea se face printr-un portal monumental-arcade sprijinite pe şase coloane. Exonartexul este deschis pe cele trei laturi.

Catedrala greco-catolică "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril"Monumentala clădire a catedralei greco-catolice a fost construită între anii 1932-1937, fiind

aşezată pe locul vechii biserici româneşti din Satu Mare, construită între anii 1799-1803. Stilul edificiului este inspirat de arhitectura românească tradiţională, cu o cupolă de pandantive, cu un pronaos flancat de două turnuri laterale cu logii, cu portalul de intrare monumental, trasat de o arhivoltă cu profiluri bogat ornamentate cu brâu în torsadă şi vrejuri de acant. Planurile construcţiei au fost elaborate de arhitecţii Victor Smigelschi şi G.P. Liteanu. În interior se află o navă centrală cu două nave laterale cu logii deasupra şi având câte patru deschideri delimitate de coloane duble. Deasupra pronaosului se află un balcon. Capitelurile tuturor coloanelor sunt realizate în maniera brîncovenească. Zugrăvirea şi pictarea interiorului au fost realizate de Schnell şi fraţii Profeta. Personalităţile care s-au perindat de-a lungul vremii în această biserică au fost cărturari patrioţi şi reprezentanţi de frunte ai mişcării naţionale a românilor sătmăreni: Petru Bran, Ioane Marcu, Constantin Lucaciu, dr. Vasile Lucaciu.

Catedrala romano-catolicăForma definitivă de azi a catedralei datează din timpul episcopiei lui Hám János. El a

construit porticul împodobit înaintea faţadei, el a aşezat pe faţadă statuia Mântuitorului şi în dreapta lui statuia apostolului Sf. Petru şi în stânga lui statuia apostolului Sf. Paul, iar în nişele de sub turnuri statuile regelui Sf. Ştefan şi a regelui Sf. Ladislau.

Biserica parohiei din Sătmar a fost ridicată la rangul de Catedrală de episcopul Fischer István, fapt care a impus mărirea şi lărgirea bisericii. Ca să extindă naosul bisericii, mai întâi s-a demolat faţada vechii biserici şi turnul de pe partea de nord. Naosul nou extins cu 7 m are o lungime de 37,2 m şi o lăţime de 12,1 m, iar înălţimea de 11,8 m. A fost extins şi sanctuarul. Noul sanctuar are o lungime de 16,8 m, lăţime de 9,20 m, şi se termină într-un apsis semicircular. Naosul bisericii a fost extins pe ambele părţi cu borduri ce au o adâncime de 5,2 m şi lăţimea de 12,1 m. Naosul a fost împărţit în blocuri de bază cu spaţii mai înguste şi mai largi. Aceste blocuri sunt legate prin arcuri sub forma de semicerc.Peste acestea este aşezata bolta construită din ţiglă (de 10,5 m înălţime) şi cupola (de 14,5 m). În faţa bisericii s-a construit o noua faţadă, imensă (cu o înălţime de 15,8 m) care cuprinde şi corul de azi, iar pe cele doua laturi ale faţadei au fost construite cele două turnuri, împrejmuite cu balcon din fier, turnurile sunt împodobite cu o rotundă cu cupolă; înălţimea turnurilor este de 40m. În timpul episcopiei lui Klobusitzky Peter a fost terminată construcţia sacristiei. A fost construit câte un oratoriu deasupra sacristiei parohiale şi deasupra sacristiei canonicilor. În acest timp a fost terminată construcţia criptelor dedesubtul sanctuarului şi a sacristiei canonicilor.

68

Biserica Romano Catolică Calvaria  A fost construită pe urmele bisericii vechii cetăţi Castrum - Zothmar, în anul 1844 dar fundaţia, din cauza nisipului a cedat şi zidurile s-au crăpat. A fost reconstruită în întregime între 1908-1909 de catre fraţii Weszelovszky.

Biserica Reformată "cu lanţuri"Biserica reformată ,,cu lanţuri" reprezintă un monument semnificativ pentru imaginea

arhitecturii oraşului în sec. al XVIII-lea. Construcţia s-a desfăşurat pe parcursul a 9 ani (1793-1802) în concepţia arhitecturală de manieră barocă a lui Preinlich Sigismund. Face parte din tipul planimetric al bisericilor-aulă cu turn acroşat. Este împrejmuită cu stâlpi legaţi între ei cu lanţuri forjate, de aici şi denumirea "biserica cu lanţuri". Păstrează valoroase piese de inventar: farfurii, discuri şi potire, datate între 1657-1679; clopotul cel mare din turn (cel mai vechi clopot din oraşul Satu Mare) datează din anul 1633. Mobilierul este realizat, între anii 1799-1807, din lemn de stejar, de către meşterul tâmplar Frits Iosif. În anul 1814 biserica este dotata cu o orgă realizata de maestrul Galli.

SinagogaEste construită în stil maur la începutul secolului; prezintă o faţadă tripartită cu avancorp

central, alături se află casa de rugăciune cu templul. În Satu Mare au existat trei sinagoge. Sinagoga Neolog a funcţionat între anii 1905-1965. Pe scaunul rabic creat la Satu Mare (pe la 1850) este menţionat Iuda Grunwald. De asemenea există o legătură strânsă cu evreii din Sighet unde rabin era Eleazar Teitelbaum (1788-1855) a cărui orientare hasidică (varianta pietismului) s-a prelungit şi aici. Mişcarea sionistă legată de numele lui dr. Ioan Ronai (1849-1919) a avut la Satu Mare în frunte pe prim-rabinul Iordan (însumând în 1908 2000 membri). Personalitate marcantă a comunităţii evreilor din Satu Mare a fost Joel Teitelbaum, rabin şef al oraşului New York după cel de-al doilea război mondial, conducătorul grupării hasidice. Templul şi sinagoga, construite la interval de peste 50 de ani, sunt foarte diferite. Şi destinaţia lor diferă, într-o anumita măsură: sinagoga este exclusiv o casă de rugăciune, pe când în Templu pot fi găzduite şi alte activităţi culturale.

Monumentul Ostaşului Român  Monumentul Ostaşului este ridicat în semn de omagiu adus soldaţilor Armatei a IV-a care au purtat lupte grele pe aceste meleaguri în octombrie 1944 pentru eliberarea teritoriului de nord al României. Pe un soclu în formă de trunchi de piramidă, placat cu travertin, se află aşezată statuia, lucrată în piatră, a ostaşului român, ţinând în mâna stângă stindardul biruinţei, tricolorul, ridicat în poziţie verticală, iar în dreapta o ramură de stejar lipita de faldurile tricolorului, simbolul tăriei armatei române. Statuia a fost ridicată în 1963, are o înălţime de 3,50 m şi este opera sculptorului Emil Mereanu.

Statuia Lupa Capitolina (Lupoaica)Statuia este o copie a celebrei Lupoaice Napocene, executată de sculptorul Radu Ciobanu,

simbol al latinităţii românilor.

Turnul PompierilorS-a construit în anii 1903-1904. Turnul are o înălţime totală de 45 m. La bază turnul are

secţiune rectangulară în exterior cu latura de 4,32 m, interiorul fiind realizat octogonal, grosimea pereţilor fiind de 80 cm. De la cota +9,93 m în sus turnul trece la secţiune circulară cu diametrul variabil pe înălţime de la 3,90 m măsurat la partea inferioară reducându-se la 3,0 m la partea superioară.  Grosimea pereţilor este de asemenea variabilă, reducându-se în trepte de la 80 cm la bază până la 45 cm sub nivelul balconului circular. Deeasupra balconului circular şi până la baza cupolei decorative zidăria turnului are grosimea de 30 cm. Accesul până la platforma balconului circular se face printr-o scară metalică în spirală. Platforma balconului circular perimetral este realizată sub

69

formă de planşeu de lemn susţinut de traverse metalice. Platforma este prevăzută cu o balustradă de protecţie din fier forjat. Cupola decorativă este realizată din lemn iar învelitoarea din tablă de cupru. În vârful cupolei este montată o veche stemă a oraşului. Intrarea în turn se face printr-un portal cu fronton triunghiular, având deasupra trei casete formate din patru baghete de piatră cioplită, în care se aflau trei texte cu privire la la anul ridicării turnului şi contextul în care a fost realizat. Constructorul turnului a fost Vainay Ludovic. Astăzi este un simbol al oraşului vechi. Restaurarea turnului a fost terminată în anul 2005, când cu ocazia zilei pompierilor, la 13 septembrie, acesta a putut fi vizitat din nou.

Posibilităţi de cazare în Satu MareÎn municipiul Satu Mare şi în jurul acestuia sunt disponibile aproximativ 25 unităţi de

cazare: unităţi de 4 stele şi 3 stele, în regim de hotel, vile sau pensiuni, cele mai multe incluzând şi posibilitatea de a servi masa.

Dintre hotelurile reprezentative pentru Satu Mare, amintim: Hotel Aurora, Hotel Astoria, Hotel Poesis, Hotel „Satu Mare City”, Hotel „Vila Bodi”, Hotelurile Dana, Hotel Melody, Hotel Select, etc.

Secţiunea 2 Instituţii de cultură, evenimente

Filarmonica "Dinu Lipatti"  Clădirea este o aripă a Hotelului Dacia, construită în 1902. Stilul este secession, pe zidărie portantă, planşe din arce de cărămidă pe traverse metalice. Holul are coloane şi două scări care duc la mezanin. Sala de concerte este flancată de colonade. Cupola este bogat ornată şi pictată în elemente de mozaic floral. Capacitatea sălii, cu o acustică renumită, este de 320 locuri. Deţine în colecţia sa instrumente muzicale din perioada sec. al XVIII-lea când se atestă începutul tradiţiei muzicii culte sătmărene. Primele societăţi care au cultivat acest gen au fost: ,,Societatea de lectură a studenţilor din Satu Mare" al ,,Casinei meseriaşilor";,, Societatea corala" care-l avea în frunte pe compozitorul şi dirijorul Meder Mihaly; ,,Societatea corală de cîntări şi muzică"- care avea orchestră şi şcoală de muzică. În 1920 se înfiinţează un Conservator orăşenesc (condus de Adrian Demian) iar din 1924 devine ,,Reuniunea de cântări şi muzică V.Lucaciu" cu o formaţie orchestrală ,,Societatea filarmonică " (înfiinţată în 1922 de Augustin Frenţiu). Unele concerte aveau loc în casa renumitului avocat şi apoi în Sala Urania (fostul cinema Popular). Au concertat la Satu Mare: Bela Bartok; George Enescu.  În 1947 se reorganizează ,,Societatea filarmonică" şi în scurt timp, devine ,,Orchestra simfonică de stat Satu Mare".Din 1991 se numeste ,,Filarmonica Dinu Lipatti". Director artistic este în acest moment violonistul Rudolf Fatyol - solist cu un palmares internaţional şi naţional deosebit. Filarmonica sătmăreană are câteva manifestări proprii care i-au adus popularitate şi prezenţe concertistice deosebite: Zilele muzicale sătmărene, Festivalul tinerilor dirijori, Festivalul ,,Ştefan Ruha”.

Teatrul de Nord  Funcţionează într-o clădire construită în 1889, în stil neoclasic, cu un etaj. Faţada, realizată în trei registre, din care cel din centru este decroşat în profil semicircular, cu un acoperiş cupolă, are la parter un pridvor susţinut de patru stâlpi. Ferestrele faţadei sunt boltite şi au un ancadrament terminat în partea superioară cu frontoane triunghiulare decorative. Sala de spectacole a fost construită să cuprindă 800 de locuri; este decorată în stucatură, cu motive specifice epocii. Arhitecţii au fost Voijta Adolf şi Sziksay, iar decoraţiile şi frescele interioare au fost executate de Spanraft şi Hirsch. Teatrul de Nord are două secţii: secţia română şi secţia maghiară numită "Harag Gyorgy". Pe lângă sala de spectacole teatrul mai dispune de o sală Studio.

Biblioteca JudeţeanăClădirea bibliotecii judeţene este construită în stil neoclasic şi datează din secolul trecut.

70

Tradiţia cărţii pentru public şi a lecturii organizate este veche în Satu Mare. Petru Bran fondează la 1862-1869 ,,Societatea de lectură". Ioane Marcu (1871 - 1887), Dariu Pop (1887 - 1963) fac cercuri de lectură la şcoli. Se cunoaşte un ,,cerc de lectură al micilor meseriaşi" (1892). În perioada interbelică funcţiona o bibliotecă la ,,Casa albă". Biblioteca actuală s-a înfiinţat la 1 februarie 1951 şi se numea Biblioteca Raională Satu Mare cu sediul pe str. Horea nr.7. Din 1974 se va transforma în Bibliotecă Judeţeană cu sediul pe str. Decebal nr. 2.   Colecţiile Bibliotecii Judeţene Satu Mare:Cele aproximativ 420.000 de documente de bibliotecă sunt structurate în: 

Colecţii de bază destinate conservării şi studierii lor în Sala de lectură; Colecţii uzuale destinate împrumutului la domiciliu; Colecţii bibliofile şi fond de patrimoniu Colecţiile au un caracter enciclopedic şi se compun din:

416.588 de cărţi şi periodice legate; 5 incunabule 452 de manuscrise; 1.745 documente în format audio-vizual; 912 colecţii electronice; 73 alte documente (publicaţii Braille, publicaţii în imagini tridimensionale)

Muzeul Judeţean  Muzeul judeţean este una dintre cele mai importante instituţii de cultură ale judeţului Satu Mare. El are în componenţa sa secţiile şi obiectivele patrimoniale:  Secţia istorie-etnografie situată pe B-dul V. Lucaciu nr. 21, care cuprinde: sediul central, etnografie şi mineralogie, laboratorul zonal de restaurare-conservare, bibliotecă, bibliotecă franceză şi secţia de artă cu sediul în P-ţa Libertăţii nr. 21.

Clădirea actuală a sediului central a fost construită în 1936. Ea a avut destinaţii administrative - Prefectura judeţului (în perioada interbelică), sediul Consiliului popular judeţean şi al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. Realizată în maniera şcolii de arhitectură românească din deceniul al patrulea al secolului nostru, are două niveluri, remarcându-se ca element caracteristic linia dreaptă ce alternează cu arcurile semicirculare ale ferestrelor clădirii, care articulează cele două faţade (cea principală de pe B-dul V.Lucaciu şi cea de pe Calea Traian). Clădirea câştigă în monumentalitate prin cele cinci coloane adosate faţadei principale.

Muzeul de Artă    Clădirea care găzduieşte astăzi secţia de artă a Muzeului Judeţean, a fost construită în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neogotic, fiind declarată monument de istorie şi arhitectură - cunoscută în oraş sub numele de "casa Vécsey". Pe acest teren se afla în secolul al XVIII-lea o clădire ce servea ca depozit al cetăţii Satu Mare. În această clădire a fost semnată în anul 1711 pacea de la Satu Mare, în urma înfrăngerii răscoalei lui Francisc Rakoczy al II-lea. Clădirea are o planimetrie în formă de "L" fiind compusă din două corpuri diferite ca stil arhitectural, provenind din perioade diferite de construcţie. Pe locul acestor două edificii era o veche clădire cu un etaj, cu un portal de intrare încadrat de un arc în plin centru, aparţinătoare cetăţii Satu Mare. În 1798, baronul Vécsey cumpără clădirea realizată în stil baroc în formă de "L" având un coridor deschis cu arcade semicirculare. Astăzi se mai păstrează un corp din această construcţie, care este socotită cel mai vechi edificiu civil păstrat din oraş. În anul 1842 s-a ridicat corpul de clădire în stil neogotic, cu parter şi un etaj. Faţada este construită din două registre cu nouă deschideri ogivale reprezentând la parter uşi de acces, din care doar aceea din centru este funcţională, iar la etaj, dispuse simetric, ferestrele delimitate de ancadramente simple, cu excepţia ferestrei centrale, de deasupra porţii de intrare care este înscrisă într-un ancadrament-acoladă, terminat în partea superioară cu un fleuron stilizat în manieră gotică. Imaginea de ansamblu a clădirii este echilibrată, un plus de monumentalitate oferindu-i un fronton triunghiular suprasituat ferestrei centrale de la etaj, cu o deschidere circulară în care se află montat un grilaj polilobat. Sistemul de boltire este diferenţiat: a vela, semicilindric sau plat. Ulterior, în partea dinspre curte s-a adăugat un corp menit să adăpostească casa scărilor.

71

Expoziţia de bază a secţiei de artă a Muzeului judeţean cuprinde operele unor personalităţi artistice reprezentative ale artei plastice româneşti din secolul nostru: Henri Catargi, Dumitru Ghiaţă, Eustaţie Stoenescu, Iosif Iser, Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Petre Abrudan, Ştefan Popescu, Bene József, Ion Sima, Ion Jalea, Ion Irimescu, Vida Géza, Ion Vlasiu, Ovidiu Maitec, precum şi sătmărenii Aurel Popp şi Paul Erdős. Colecţia mai cuprinde lucrări ale unor reprezentanţi de seamă ai Centrului artistic de la Baia Mare precum: Ziffer Sándor, Mikola András, Kádár Géza, Eugen Pascu, Mund Hugo, etc. Colecţia de artă plastică contemporană cuprinde lucrările unor artişti de prestigiu ca Ion Sălişteanu, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Gheorghiu, Vasile Kazar, Octav Grigorescu, Marcel Chirnoagă, Brăduţ Covaliu, Vasile Dobrian, Paulovics László, Toros Gábor şi mulţi alţii, precum şi numeroşi artişti sătmăreni.

Atelierul de creaţie ,,Paul Erdős”Atelierul-galerie care găzduieşte donaţia graficianului sătmărean a fost deschis în 1986. În

1996 s-a deschis expoziţia şi atelierul de creaţie. Paul Erdős s-a născut la 2 noiembrie 1916 în comuna Horezu Mare în judeţul Satu Mare. Studiile artistice le efectuează la Colonia de pictură din Baia Mare (1931), Budapesta, Paris, Veneţia, Roma, (1938). Între 1944-1945 este deportat cu familia din Satu Mare şi dus la Auschwitz de unde s-a întors singur. Între anii 1946-1952 a fost prezent în viaţa artistică şi culturală sătmăreană. Din 1952 a devenit director al Teatrului din Baia Mare şi secretar al Uniunii Artiştilor Plastici, Baia Mare. Paul Erdős a ilustrat câteva cărţi din autorii: Szemler Ferenc-Változó vidék/ Meleaguri schimbătoare; 1960, Heredi Gustav-Lélekmelegitő/Agitatorul; Mihai Eminescu- Luceafărul, ediţie biligvă româno-maghiară; 1964, Miko Ervin-Ma kezdődik a holnap/ Azi începe ziua de mâine; 1965, Szemler Ferenc-Minden halhatatlan/ Totul este nemuritor; 1966, Mihai Negulescu-Oraşul lui Pintea; 1969, Alexandru Vlahuţă-România pitorească; 1980, Anamaria Pop-Pasul corbilor.  În timpul vieţii, pentru valoarea artei sale i-au fost decernate titluri şi diplome: Premiul de stat (1963), Maestru Emerit al Artei (1964), Meritul cultural clasa I (1976), Premiul special al Uniunii Artiştilor Plastici (1982). A avut expoziţii personale în principalele oraşe ale ţării: Oradea, Carei, Timişoara, Cluj, Baia Mare, Tg. Mureş, Braşov, Bucureşti, Sf. Gheorghe etc. A încetat din viaţă în data de 17 noiembrie 1987.

Centrul Cultural G.M. ZamfirescuCasa de Cultura a fost înfiinţata pe bazele unor asociaţii culturale care coexistau pe aceste

meleaguri încă din anii de dupa Primul Razboi Mondial. Înainte de înfiinţarea marilor instituţii de cultură cum au fost Teatrul, Conservatorul de Muzica, Casa Culturală (forma prin care a fost denumita în perioada de început) ea a constituit avangarda, pentru că ea putea cuprinde formele de început ale instituţionalizării vieţii culturale: baluri, cercuri de lectură, conferinţe publice, trupe teatrale de „diletanţi”, coruri, serbări populare, şezători. Aceste cercuri si secţiuni şi-au continuat activitatea peste ani, Casa de Cultură având astfel o bază solidă în organizarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale în prezent.

Din 1990 Casa de Cultura a luat numele scriitorului George Mihail Zamfirescu, în memoria activitaţii acestuia la Satu Mare. Aceasta instituţie a fost o adevarată rampă de lansare pentru numeroşi artişti şi formaţii sătmărene deoarece a dispus de instructori bine pregătiti şi de o bază materială bună, spaţii pentru cursuri, repetiţii, spectacole, chiar si un teatru de vară.

Casa de Cultura a Municipiului „G.M.Zamfirescu” se află în subordinea Consiliului Local Satu Mare.

Evenimentele culturale organizate în Municipiul Satu Mare pot fi grupate în:

evenimente dedicate diferitelor sărbători:- Ziua internaţională a femeii – 8 martie,- Zilele oraşului,- Ziua copilului – 1 iunie;

evenimente ale minorităţilor naţionale:- Zilele Culturale Germane, organizate de Forumul Democrat German cu sprijinul

72

autorităţilor locale,- Zilele Partium - festival cultural şi de gastronomie al maghiarilor, organizat de

Fundaţia Identitas cu sprijinul autorităţilor locale;- Evenimente ale minorităţii rome

festival de teatru festivaluri de muzică:

- Zilele muzicale sătmărene, organizatori: Filarmonica Dinu Lipatti şi Primăria Satu Mare,

- Festival rock – PlopStok;- Alte evenimente muzicale de diferite genuri

festivaluri desfăşurate în aer liber (muzică, film, teatru) în perioada estivală; târguri:

- Târgul meşterilor populari,- Beauty day’s - eveniment de susţinere şi promovare a meşteşugarilor sătmăreni

(designeri, coafeuri, creatori de accesorii, artişti ai machiajului etc.),- Sărbătoarea recoltei – organizată de Centrul Cultural G.M. Zamfirescu cu sprijinul

Primăriei Municipiului Satu Mare.

73

CAPITOLUL XIII

ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SPORT

Secţiunea 1 Învăţământ

Dezvoltarea social-economică de la începutul secolului al XVIII-lea impune dezvoltarea culturii şi învăţământului.

Primele şcoli din oraşul Satu Mare au fost înfiinţate pe lângă anumite biserici catolice, limba de predare fiind limba latină, limbă oficială a statului utilizată în administraţie. Şcolile catolice au rezistat timp de trei secole.

Începând cu anul şcolar 1859 – 1860, în urma intervenţiilor înaintate de protopopul de Satu Mare Petru Bran este introdusă limba română ca obiect de studiu la gimnaziul din Satu Mare, în anul şcolar 1862 – 1863, Petru Bran reuşeste să introducă limba română ca limbă de predare. Lupta pentru păstrarea limbii române în şcoală a fost continuată de dr. Vasile Lucaciu şi de Ioane Marcu.

Într-un document din anul 1770 sunt menţionate 134 şcoli săteşti parohiale, nominalizate în comitatul Satu Mare.

În anul 1857, Episcopia Romano-Catolică înfiinţează Şcoli Pedagogice de Băieţi şi de Fete. Şcoala Normală din Carei este mutată la Satu Mare în 1847, şi îşi continuă activitatea şub numele de Şcoala Pedagogică Catolică Regală.

A doua Şcoală Normală înfiinţată de Episcopia Romano-Catolică din Satu Mare a fost Institutul Romano-Catolic de Formare a Învăţătoarelor din Satu Mare, care s-a dezvoltat din Şcoala Superioară de Fete înfiinţată în 1842.

În prezent municipiul Satu Mare dispune de o importantă reţea şcolară şi un număr ridicat de cadre didactice competente, cu pregătirea de specialitate la nivel înalt.

Învăţământul preuniversitar de stat se desfăşoară în 54 de unităţi şcolare din care 43 cu personalitate juridică, astfel:

– învăţământul preşcolar se desfăşoară în 25 de grădiniţe, din care 14 grădiniţe cu personalitate juridică. În anul şcolar 2013 – 2014 sunt înscrişi 3.359 de copii, aceştia beneficiind de spaţii dotate corespunzător procesului instructiv-educativ, baza materială şi didactică fiind la standarde înalte;

– învăţământul primar şi gimnazial este organizat în 12 de unităţi, cu 6.760 elevi; – învăţământul liceal, în 17 unităţi, cu 12.118 elevi; – cel post-liceal îşi desfăşoară activitatea într-o unitate de învăţământ cu personalitate juridică,

cu 558 cursanţi, unele licee au format clase de învăţământ postliceal, numărul elevilor înscrişi pentru acest nivel de studiu este de 391 cursanţi.

Reţeaua şcolară mai cuprinde un Centru Judeţean de Excelenţă cu un număr de 199 elevi înscrişi, două licee particulare, şi două şcoli postliceale particulare.La nivelul municipiului Satu Mare funcţionează 5 internate, cu un număr de 420 copii cazaţi.Dintre unităţile de învăţământ liceal amintim:Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”

Este instituţia şcolară reprezentativă pentru învăţământul sătmărean în limba română, este continuatorul unei instituţii de învăţământ ale cărei începuturi sunt legate de contrareformă. La 5 octombrie 1919, a avut loc, într-un cadru festiv, deschiderea primului an şcolar al Liceului “Mihai Eminescu”. În primul an de activitate la liceu sunt înscrişi 331 elevi din care 327 de etnie română, 1 german, 3 maghiari. Liceul “Mihai Eminescu” este primul cu acest nume din Transilvania. Şcoala funcţionează permanent în clădirea fostului Liceu Superior Regal Romano-Catolic, construită în 1912.Colegiul Naţional “Kolcsey Ferenc”

Colegiul Naţional „Kölcsey Ferenc” este unul dintre cele mai prestigioase colegii din Satu Mare. Are o tradiţie remarcabilă în educaţia minorităţii maghiare din Satu Mare. Şcoala continuă tradiţiile educaţiei confesionale protestante şi romano-catolice desfiinţate peste noapte în 1948.

74

Până în 1957 a fost numită Liceul Maghiar de Stat pentru Băieţi, din 1957  până în 1962 a purtat numele de  Liceul Kölcsey Ferenc.De-a rândul anilor mulţi din elevii, absolvenţi ai acestui colegiu au devenit savanţi, artişti, scriitori: de exemplu Szilágyi Domokos, Kovács András Ferenc - poeţi, Kocsis István, Banner Zoltán - scriitori, publicişti, Lakatos Pál - artist sculptor , Muhi Sándor - artist pictor, Bodor Miklós - savant.Colegiu Naţional “Kolcsy Ferenc” cuprinde toate nivelele de educaţie preuniversitară de la preşcolar, primar, gimnazial,liceal şi postliceal. Alte licee de prestigiu sunt: Colegiul Naţional “Doamna Stanca”, Colegiul Naţional “Ioan Slavici”, Liceul Teologic Ortodox “Nicolae Steinhardt”, Liceul de Arte “Aurel Popp”, Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Teoretic Reformat, Colegiul Tehnic I. I.C. Bratianu, Colegiul Economic “Gheorghe Dragoş”, Liceul Tehnologic “C-tin Brâncuşi”, Liceul Tehnologic Industrie Alimentară “George Emil Palade”, Liceul Tehnologic Unio, Colegiul Tehnic “Elisa Zamfirescu”, Liceul Teologic “Ham Janos”

Învăţământul superior este organizat în patru unităţi de învăţământ universitar şi postuniversitar, după cum urmează:Academia Comercială Satu MareAcademia Comerciala este prima universitate sătmăreană. Această unitate de învăţământ superior cu personalitate juridică, funcţionează în cadrul Fundaţiei Academia Comercială din Satu Mare.Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - filiala Satu MareÎn anul 1990 îşi începe activitatea Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" din Arad având două facultăţi: Facultatea de Drept şi Facultatea de Marketing - Comerţ.Începând cu anul universitar 1991 - 1992 pe lângă cele două facultăţi funcţionează şi : Facultatea de Medicină Stomatologică şi Colegiul de Tehnică Dentară.Începând cu anul universitar 1997 – 1998, universitatea şi-a extins activitatea prin înfinţarea unei filiale la Satu Mare.Universitatea „Babeş - Bolyai” Cluj Napoca - extensia Satu MareExtensia Universitară Satu Mare a Universităţii Babeş - Bolyai Cluj - Napoca a fost înfiinţată în anul 1999 pe baza Hotărârii Senatului Universităţii şi în cadrul ei funcţionează două specializări: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar şi Administraţie Publică.Facultate de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, respectiv catedra de Psihologie Aplicată în Educaţie deserveşte specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar care sunt acreditate conform normelor în vigoare.Universitatea Tehnică Cluj Napoca - filiala Satu Mare

Secţiunea 2 Sport

Cluburi sportive sătmărene:

Clubul Sportiv Municipal Satu Mare - ramuri sportive – handball, baschet, judo, scrimăClubul sportiv ,,Someşul" - ramură de sport - fotbalClubul sportiv ,,Loga Dance School" - ramuri de sport - dans sportiv, SalsaClubul sportiv ,,Sky Lark" - ramură de sport - radioamatorismClubul sportiv ,,Sănătatea-Ergolemn" - ramuri sportive - culturism, baschet, tenis, fotbal

75

Clubul sportiv ,,Samobil" - ramuri sportive - judo, tir cu arculClubul sportiv ,,Samantha" - ramuri sportive - bridgeClubul sportiv ,,Sab-Gomez" - ramuri sportive - box, kick-boxClubul sportiv ,,Nord Vest Karate" - ramuri sportive - arte marţiale, KarateClubul sportiv şcolar Satu Mare - ramuri sportive - baschet şi atletismClubul sportiv "Dacia 2003" - ramuri sportive - volei,fotbal, handbaltenis de masă, şah, tir, arte,schi, tenis de câmp, biliard, înot, fotbal-tenis, popice, judoClub sportiv "Atletic 94" - ramură de sport - fotbalClubul sportiv ,,Tigrul alb" - ramuri sportive - arte marţiale (kick-box, thai-box)Clubul sportiv karate ,,Zanshin" - ramură de sport - karate W.K.C.Clubul Sportiv Satu Mare - ramuri sportive - atletism, lupte, radioamatorism, scrimăClubul ,,Royal Dance Club" dans sportivClubul sportiv ,,Samuraiul"- - ramură de sport - karateClubul sportiv ,,Dinano M.S.M." - ramuri sportive - fotbal, baschet, handbal, culturism,karate, tenis de masă, tenis,, tir, atletismClubul sportiv ,,Dinamo" - ramuri sportive - fotbal, tenisClubul ,,Bushido" – ramură de sport - arte marţialeClub ,,Olimpia Satu Mare 1921" - ramură de sport - fotbalClub ,,Dans Club 92" - ramură de sport - dans sportivFundatia Sportiva Familia - ramură de sport – lupte greco-romane

Campioni sătmăreni:Oraşul trăieşte datorită oamenilor lui.Această secţiune se doreşte o prezentare succintă a unor sportivi care s-au născut, s-au

stabilit, sau au marcat, într-un fel sau altul, viaţa sportivă a municipiului.Antonia Xenia Tout - tânără tenismenă originară din Satu Mare a urcat pe locul 805 în clasamentul W.T.A. Csipler Sandor - a fost antrenorul emerit al faimoase şcoli sătmărene de scrimă.Daniel Prodan - fost jucător la Olimpia Satu Mare şi multiplu campion naţional cu Steaua Bucureşti. Ecaterina Stahl - medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de două ori, campioană mondială de seniori, de tineret, universitară, câştigătoare a Cupei Europei şi multiplă medaliată la mondialele de echipe.Emanuel Gyenes - a reuşit să ajungă în cei 13 ani de motociclism cel mai titrat pilot român, când vine vorba de competiţii care se desfăşoară în afara asfaltului;Fuşle Andrei - campion naţional la kata.Handro Bogdan - campion naţional, medaliat cu bronz la Openul Austriei. Liliana Şanta - fotbalistă profesionistă. A fost titular de bază în echipa naţională feminină si a acumulat peste 70 de selecţii sub tricolor reuşind să înscrie, din postura de atacant, 28 de goluri.Marcel Tenter a fost şi mai este un baschetbalist de mare clasă, ani de zile fiind component al echipei naţionale a României.Mărcuţ Marius - medaliat cu aur la Cupa Mondială şi Europeană. Practică karate de la vârsta de cinci ani.Petru Kuki - reprezentant al generaţiei de aur a floretei româneşti, este cu siguranţă una dintre cele mai reprezentative figuri ale sportului sătmărean.Wilhelm Muller - campion judeţean la şah.

76

CAPITOLUL XIV

TITLURI ONORIFICE

Secţiunea 1 Cetăţeni de onoare

Titlul de "Cetăţean de Onoare" al Municipiului Satu Mare reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către consiliul local, unor cetăţeni români sau străini.

Titlul de "Cetăţean de Onoare" al Municipiului Satu Mare se poate acorda:a) unor personalităţi care, prin activitatea lor socio-profesională, au contribuit la realizarea unor

noi legături ştiinţifice, culturale, sportive sau economice cu efecte (favorabile) benefice pentru municipiul Satu Mare;

b) cetăţenilor români sau străini care desfăşoară activităţi caritabile in municipiul Satu Mare, iar beneficiarii acestor activităţi sunt orfani, bătrâni, copii abandonaţi, persoane cu nevoi speciale, sau instituţii care adăpostesc şi îngrijesc astfel de persoane asistate;

c) personalităţi care, prin realizările lor deosebite au contribuit la construirea ori promovarea unei imagini pozitive a municipiului Satu Mare în ţară şi străinătate;

d) unor sportivi, artisti născuţi sau formaţi în municipiul Satu Mare, cu rezultate deosebite în competiţiile sportive sau artistice internaţionale sau naţionale.

e) Unor personalităţi deosebite de nivel internaţional ori naţional care vizitează municipiul Satu Mare şi care contribuie la promovarea imaginii comunităţii noastre.

Dreptul de a propune acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare” al Municipiului Satu Mare îl au:a) primarul municipiului;b) consilierii municipali (cel puţin o treime din consilierii în funcţie);c) un număr de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot din municipiul Satu Mare pe baza unui

tabel semnat de către acestia, care va sta la baza unui proiect de hotărâre promovat de către un consilier sau un grup de consilieri locali.

Până în anul 2014, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare a acordat titlul de “Cetăţean de onoare” următorilor: Virgil Enătescu, Daniel Prodan, Manfred Ammon, Acs Alajos, Klauss Steilman, Alexandru Florian, Ilie Ilaşcu, Hans Lindner, Axel Gummert, Rudolf Fatyol, Franz Lamprecht, Vasile Savinescu, Csipler Sandor, Mircea Florian, Ecaterina Stahl, Gabriell Ştrempel, Gijs van Nus-Nekkers, Bura Vasile, Preafericitul Părinte Daniel, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Helmut M. Berner.

Secţiunea 2 Premii şi distincţii conferite municipiului

Diploma europeanăComisia pentru mediu, amenajarea teritoriului şi a puterilor locale a Adunării Parlamentare

acordă diferite recompense oraşelor şi autoritatilor locale ca recunoastere a activităţilor lor europene. Ele pot avea dreptul la una din următoarele distincţii: Diploma europeană, Drapelul de onoare, Placheta de onoare şi Premiul Europei.

Municipiul Satu Mare a trimis spre analiză comisiei europene în decembrie 2005, un document care conţine informaţii despre evenimentele care au avut loc în Satu Mare în anul 2005.

Drept urmare, în timpul întâlnirii de la Paris din 11 mai 2006, Municipiului Satu Mare i-a fost decernată Diploma europeană, diplomă care a fost înmânată oficial primarului municipiului la ceremonia care a avut loc în 26-30 iunie, la Strasbourg.

Drapelul de onoarePentru a participa la cea de-a doua etapă a acestei recunoaşteri şi premieri din partea

Parlamentului European, Primăria Satu Mare a realizat şi trimis spre analiză un material care cuprindea evenimentele şi relaţiile de impact european care au avut loc şi au fost stabilite pe parcursul anului 2006.

77

Comisia pentru mediu, amenajarea teritoriului şi a puterilor locale a Adunării Parlamentare s-a intrunit la Paris şi a hotărât acordarea Municipiului Satu Mare a distincţiei europene ,,Steagul de onoare,, acesta fiind înmânat primarului oraşului în cadrul unei ceremonii organizate la Satu Mare , în prezenţa unui membru din Consiliul Europei.

Premiu de excelenţăÎn data de 16 octombrie 2008 în cadrul evenimentului ,,Gala premiilor de excelenţă 2008

ediţia a IV-a care a avut loc la Poiana Braşov organizată în fiecare an de Agenţia OSC pentru promovarea activităţii fiecărei Instituţii pe Portalul Naţional de Administraţie Publică www.administratie.ro, Primăriei Municipiului Satu Mare i s-a acordat ,,Premiul de excelenţă pentru cele mai valoroase proiecte de accesare a fondurilor europene,,. La această gală au participat reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, ai prefecturilor, ai primăriilor şi ai consiliilor judeţene.

Premiu specialPrimăria Municipiului Satu Mare a fost premiată în cadrul concursului de proiecte pentru

„Design of open spaces and play areas" (Proiecte pentru spaţii în aer liber) iniţiat de organizaţia ,,Cities for children" cu sediul în Stuttgart.

Concursul s-a adresat oraşelor europene care au realizat proiecte de amenajare spaţii urbane destinate copiilor. La acest concurs au depus proiecte un număr de 45 de oraşe europene.

Primăria Municipiului Satu Mare a prezentat realizările programului de amenajare terenuri de joacă, curţi de grădiniţe şi spaţii protejate pentru copii, derulat în perioada 2006-2009.

Municipiului Satu Mare i s-a acordat un premiu special de recunoaştere alături de oraşele Karlsruhe din Germania şi Odense din Danemarca.

Decernarea premiilor a avut loc pe 29 iunie 2009, într-un cadru festiv, la Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart. Premiile au fost înmânate de primarul oraşului Stuttgart domnul Wolfgang Schuster şi de doamna Nana Mouskouri.

Certificat - Guinness World Records LTDPrimăria Municipiului Satu Mare a primit din partea Guinness World Records LTD un

certificat prin care se atestă contribuţia pe care a avut-o în organizarea celui mai lung maraton ştafetă din lume, intrat în cartea recordurilor ,,Gilette Phenomenal Tour" care s-a desfăşurat fără întrerupere timp de 14 zile pe o lungime de 3.096 km, din data de 21 septembrie până în 5 octombrie 2009 străbătând şi municipiul Satu Mare.

78

CAPITOLUL XV

CONSULTAREA CETĂŢENILOR

Secţiunea 1 Comunicare publică

Consiliul local şi primarul municipiului realizează o eficientă comunicare cu cetăţenii urbei şi consultarea acestora în problemele de administrare a municipiului.

Principiile care stau la baza comunicării sunt următoarele:-Informarea corectă şi completă a cetăţenilor cu privire la activitatea primăriei municipiului şi a autorităţilor publice locale, respectiv consiliului local şi primarul,-Facilitarea accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public,-Asigurarea transparenţei în luarea deciziilor,-Consultarea cetăţenilor cu privire la deciziile importante pentru comunitate,-Implicarea cetăţenilor municipiului Satu Mare în soluţionarea problemelor cu care se confruntă comunitatea prin programe de participare cetăţenească,-Comunicarea eficientă cu instituţiile publice şi organizaţiile pentru atingerea unor scopuri comune.-Comunicarea cu mass-media, are la bază transmiterea corectă şi completă a informaţiilor, facilitarea accesului la informaţie, promptitudine în soluţionarea cerinţelor informaţionale a mass-mediei.

Comunicarea şi informarea cetăţenilor se realizează prin: informările periodice cu privire la înfăptuirea obiectivelor, publicarea şi dezbaterea proiectelor de hotărâri cu caracter normativ, pliante, afişe, publicaţii, fluturaşi, machete, avize, adrese, etc.

La nivel de municipiu, comunicarea cu cetăţeanul este asigurată prin Biroul Relaţii cu Cetăţenii şi Registratură. Prin intermediul acestui birou, se oferă informaţii şi consultanţă cetăţenilor, se înregistreză şi monitorizează solicitările, petiţiile, se diseminează documentele tipizate, prevăzute de diferite legi. De asemenea, prin intermediul compartimentului de specialitate, se publică atât în mass-media locală şi naţională, cât şi pe site-ul propriu, anunţuri şi communicate de interes public.

Periodic sunt organizate audienţe susţinute de către conducerea primăriei. Înscrierile în audienţă se fac la sediul primăriei sau telefonic.

Ceţăţenii au la dispoziţe un număr de telefon Telverde 0800800511, prin care pot comunica rapid şi gratuit cu autoritatea publică locală. De asemenea, site-ul Municipiului Satu Mare, www.satu-mare.ro, oferă oricărui cetăţean, acces nelimitat şi facil la informaţii de interes public, referitoare la administraţia publică locală, oferind, de asemenea, posibilitatea de a descoperi oraşul Satu Mare.

Secţiunea 2 Consultare publică

Locuitorii municipiului pot fi consultaţi în condiţiile legii prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ-teritorială. La nivelul Primăriei Satu Mare se iau măsuri pentru asigurarea transparenţei şi consultarea cetăţenilor cu privire la proiectele de interes local. Proiectele de hotărâre ale consiliului local sunt afişate pe site-ul Primăriei şi transmise către mass-media, fiind de asemenea transmise tuturor celor care au depus o cerere în acest sens. Printre temele supuse dezbaterii publice la Primăria Municipiului Satu Mare s-au numărat: stabilirea taxelor şi impozitelor locale, accesul la informaţiile publice, stabilirea tarifelor la pieţe, stabilirea tarifelor în ceea ce priveşte ocuparea domeniului public, etc.

Sugestiile exprimate în timpul dezbaterii sunt analizate de către compartimentele de specialitate ale primăriei şi de consilierii locali, în comisiile de specialitate. Punctele de vedere exprimate au valoare de recomandare, competenţa exclusivă de adoptare a hotărârilor aparţinând

79

Consiliului Local al Municipiului Satu Mare.

CAPITOLUL XVI

STEMA MUNICIPIULUI SATU MARE

Localitatea Satu Mare este municipiu reşedinţă de judeţ, având rangul II, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, actualizată, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.

Stema municipiului Satu Mare a fost aprobată de Guvern, cu avizul Comisiei Naţionale de Heraldica şi Genealogie, prin Hotărârea Guvernului nr. 303/ 29 aprilie 2015.Stema municipiului Satu Mare se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.În interiorul scutului, dintr-un bastion format dintr-un zid de cetate crenelat argintiu se ridică un turn de argint cu trei ferestre deschise negre, având la bază o poartă cu grilajul ridicat, apărată de un leu şezând, de aur, văzut din profil spre dreapta, cu coada ridicată pe spate şi cu limba roşie scoasă. Din crenelurile bastionului se ridică un turn conic central roşu, flancat de câte un turnuleţ argintiu, cu fereastra neagră deschisă, cu acoperişul ascuţit, roşu. Din metereze iese, în dreapta-stânga bastionului, o terasă verde pe care sunt plasaţi câte un chiparos cu trunchiul negru şi coronamentul verde; la extremităţile fiecărui chiparos se află câte un oştean de argint, privind spre chiparos, îmbrăcat în armură completă cu coiful cu viziera trasă, având în mâna dreaptă/stângă o spadă ridicată. Bastionul este aşezat pe o terasă verde, iar vârful scutului de argint este undat. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor însumate Bastionul se referă la rolul cetăţii în apărarea localităţii. Leul reprezintă o imagine simbolică pentru ideea de putere şi curaj în luptă. Chiparosul face referire la bogăţia pomicolă din zonă. Grilajul reprezintă statutul privilegiat de cetate al oraşului în Evul Mediu. Întreaga compoziţie a fost inspirată de tradiţia heraldică folosită în perioada interbelică. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

80

CAPITOLUL XVII

PARTIDE POLITICE, SINDICATE ŞI ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE

Secţiunea 1 Partide politice

Principalele partide politice care activează în municipiul Satu Mare sunt: Partidul Social Democrat (P.S.D.), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (P.N.Ţ.C.D.), Partidul Popular Dan Diaconescu (P.P.D.D.), Partidul Naţional Liberal (P.N.L.), Partidul Liberal Reformator (P.L.R.-Liberalii), Partidul Forţa Civică, Partidul Popular România Mare (P.P.R.M.), Uniunea Democrată Maghiară din România (U.D.M.R.), Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), Partidul Mişcarea Populară (P.M.P.), Partidul Democrat Liberal, Partidul Conservator (P.C.), Partidul Naţional pentru Progresul României (P.N.P.R.), Partidul Ecologist Român (P.E.R.), Partidul Romilor „Pro Europa”, Partidul Civic Maghiar (P.C.M.).

Secţiunea 2 Sindicate

Organizaţiile sindicale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Satu Mare sunt: Sindicatul ,,Mintia” al Salariaţilor din Primăria Municipiului Satu Mare şi Instituţiile Subordonate Consiliului Local - afiliat la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie, Confederaţia Naţională „Cartel Alfa”, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.), Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România (C.N.S.L.R.) şi Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare.

Secţiunea 3 Organizaţii neguvernamentale

Principalele organizaţii neguvernamentale cu care Primăria Municipiului Satu Mare colaborează pe domenii de activitate sunt următoarele: Asociaţia Club Sportiv Atletik Satu Mare, Asociaţia Nevăzătorilor din România, Asociaţia Iniţiativa Tineretului Maghiar, Asociaţia Club Sportiv de Echitaţie „Silver Bit”, Societatea Naţională de Cruce Roşie - filiala Satu Mare, Asociaţia „Ady Endre” Tarsasag, Asociaţia SAVO, Asociaţia I.C. Brătianu Satu Mare, Organizaţia Caritas Satu Mare, Asociaţia Stea, Fundaţia Hans Linder, Asociaţia Literară Poesis, Asociaţia Corală Adagio, Asociaţia crescătorilor de animale şi păsări, Asociaţia Handicapaţilor Fizic, Asociaţia de Teatru pentru Tineret Arttis, Asociaţia Langdon Down Transilvania Satu Mare.

81

CAPITOLUL XVIII

MASS MEDIA

În Municipiul Satu Mare emit 3 posturi de televiziune: Informaţia TV, Nord Vest TV şi TV1 Samtel şi 5 posturi de radio: Radio Transilvania, Radio 1 , Radio Kiss FM, City Radio, Pro FM. Presa scrisa este prezenta cu numeroase ziare si reviste.Cotidienele locale sunt: Informaţia Zilei, Gazeta de Nord Vest, Friss Ujsag, Szatmari Magyar Hirlap.

Presa exclusiv online este reprezentată de: sătmăreanul.net , portalsm.ro, satumareonline.ro, satumarenews.ro, transilvaniareporter.ro, voceatransilvaniei.ro, etc.

Reviste lunare locale/regionale: Cronica Metropolitană , Eroii Neamului, Revista Poesis.

82