165

THE FACEBOOK GENERATION AND THE GREAT UNION

Mihaela Ozarchevici, Andrei Ando Lecturer, PhD, ”Vasile Goldiș” Western University of Arad, Assist., PhD, ”Aurel Vlaicu”

University of Arad

Abstract:This paper aims to analyze how aspects related to the 1918 Great Union are approached at nearly 100 years distance in a new communication environment: the Facebook social media. In the

Romanian‟s history, 1918 represents one of the most important events: the creation of Great Romania.

Beyond the historical act, the Great Union was a media act, an important role being played by the

newspapers of that time. The Tribuna, the People's Tribune or the Romanian, all these publications have contributed to the development of the national consciousness and the formation of an overall image of the

Romanian society.

In the context of celebrating the 100th anniversary of the Great Union, the subject becomes current, both politically and mediatically, and the questions about how it is reflected are numerous: to what extent and

in what context the Internet, especially the social media, approaches the Great Union from 1918? What is

being discussed about the Great Union? Are the patriotism and nationalism present feelings in the Facebook Generation when discussing about the Great Union?

In the present paper we have proposed to answer these questions, addressing aspects related to the role

and influence of the Internet on information communication, starting from the hypothesis that one of the

most important events in Romanian history is reflected in the Facebook social media.

Keywords: internet; communication; Great Union; Facebook generation; knowledge;

Aradul şi Marea Unire

În istoria României, anul 1918 reprezintă unul dintre cele mai importante momente:

realizarea Marii Uniri, crearea României Mari, eveniment la care a contribuit din plin şi presa din

acea perioadă. Intelectualitatea română din Ardeal, grupată în jurul redacţiilor arădene ale

ziarelor Românul şi Tribuna, iar mai târziu doar Românul, a fost forța motrice a pregătirii Marii

Uniri. Publicistica de limbă română a fost una dintre platformele principale de cristalizare și

diseminare a ideii de unitate naţională.

Aradul acelei epoci a cunoscut însă o emulaţie deosebită şi în jurul altor redacţii care au

alimentat o puternică presă majoritară, de limbă maghiară, catalizatorul unei elite administrative,

cultural şi politice sceptică şi uneori cinică, reticentă faţă de mişcarea unionistă românească.

În perioada premergătoare Marii Uniri, Aradul a fost un oraş cu o presă puternică, de

limbă maghiară şi limbă română. În perioada 1910-1919 sunt editate 59 de publicaţii generaliste

sau de nişă. Putem considera Aradul un centru al presei maghiare şi româneşti în Imperiul

Austro-Ungar, al doilea pol de influenţă după Budapesta. Aici apar, cu o frecvenţă cotidiană sau

săptămânală, opt ziare de atitudine, dintre care șapte în limba maghiară și unul în limba

română: Aradi Hirlap (1917-1920), Aradi Közlöny (1885-1940), Arad és Vidéke (1880-

166

1922), Aradi Ujság (1901-1920), Függetlenség (1901-1919), Aradi Hirado (1894-

1918), Délvidék (1911-1918), Românul (1911-1938).

După Marea Unire, publicaţiile Aradi Hirado şi Délvidék îşi încetează definitiv apariţia,

în schimb sunt editate alte ziare de limbă maghiară, cu o apariţie meteorică: Aradi Friss

Ujság (1919-1920), 6 Orai Ujság (1919), Aradi Fáklya (1919-1920), Rendkivüli Ujság (1919-

1920).

Această abundenţă de ziare se explică prin forţa financiară a oraşului. În anii 1880,

Aradul este considerat cel mai important centru bancar transilvănean (Lehoczky Attila, Arad

Halad, pag. 132), cu depozite de peste 77 de milioane de coroane și o rezervă bancară de aprox.

26 de milioane de coroane. Industria puternică a Aradului a atras investitori din Ungaria și

Austria, care sporesc forța comunității. În jurul presei maghiare cu caracter cotidian începând cu

anul 1861 (ziarul Alföld) se dezvoltă o mișcare culturală importantă. Potrivit sursei citate, la

izbucnirea Primului Război Mondial Aradul are 20 de fabrici, 12 tipografii, 18 cafenele și 12

hoteluri, pe lângă care funcționează șapte case cu felinar roșu, fiind considerat un oraș

cosmopolit.

Generaţia Facebook sau democratizarea informării

Dacă în urmă cu aproape 100 de ani, ziarele din Arad au avut o contribuţie determinantă

în realizarea Marii Uniri, fiind principalul mod de comunicare şi singurul în scris, întrebarea care

se pune este legată de rolul şi influenţa pe care, în zilele noastre, o are internetul în comunicare,

şi cu precădere Facebook-ul. Cercetarea a pornit de la dezbaterile privind rolul şi importanţa

internetului în comunicarea instituţională şi informarea publicului. De la mijlocul anilor 1990 s-

au înregistrat o serie de lucrări care analizează efectul Internetului asupra comunicării: Thierry

Vedel (2003)1 analizează comunicarea în era internetului, identificând punctele tari şi punctele

slabe în utilizarea lui. Pippa Norris (2000)2, S. Ward şi R. Gibson (2003)

3, W. Lusoli (2005)

4

sunt de părere că utilizarea internetului va facilita comunicarea cu cetăţeanul, eliminând

intermediarii în transmiterea mesajului. O largă paletă de lucrări examinează dacă Internetul are

efect asupra implicării cetăţenilor. Sunt voci care spun că participarea a fost influenţată pozitiv şi

că previziunile pentru viitorul Internetului sunt strălucite: Grossman (1995)5, Chadwick (2009)

6.

Pornind de la rolul şi influenţa internetului, în literatura de specialitate au apărut o serie

de studii care analizează reţelele sociale şi importanţa acestora în diferite domenii: comunicare

instituţională, comunicare politică, educaţie etc. Există şi statistici legate de evoluţia lor: spre

exemplu, Facebrands.ro şi Facebrands PRO, serviciile de monitorizare şi analiză a activităţii şi

engagementului pe Facebook în România, au înregistrat la începutul anului 2017 cifra de

9.600.000 de conturi ale utilizatorilor români de Facebook, din care 9.266.300 (96,52%) şi-au

1 Vedel, Thierry, Political communications in the Age of the Internet. In Gadi Wolfsfeld, Philippe J. Maarek, Political communication in a new era: a cross-national perspective, London, Routledge, 2003 2 Norris, Pippa, A virtuous circle: political communications in postindustrial societies, Cambridge University Press, 2000 3 Ward, S., Gibson, R., Lusoli, W., Online Participation and Mobilisation in the UK: Hype, Hope and Reality, Parliamentary Affairs, 56 (4), 2003 4 Lusoli, W, A second-order medium? The Internet as a source of electoral information in 25 European countries. Information

Polity, 10(3/4), 2005 5 Grossman, L.K., The Electronic Republic: Reshaping Democracy in America, New York, Penguin Books, 1995 6 Chadwick, Andrew, Web 2.0: New Challenges for the Study of E-Democracy in an Era of Informational Exuberance, I/S: Journal of Law and Policy for the Information Society 5, 2009

167

declarat oraşul7. Aceştia spun că numărul de conturi de Facebook ale utilizatorilor români a

crescut cu 15,66% faţă de începutul anului 2016 şi cu 9,09% faţă de sfârşitul lunii septembrie

2016, când atinsese 8,8 milioane8.

În contextul acestei creşteri spectaculoase, obiectivul a fost acela de a verifica dacă, în

România, există interacţiune între public şi diferitele tipuri de organizaţii care au adoptat

comunicarea în reţelele sociale şi în special pe Facebook. Referitor la dezbaterea de faţă, se

ridică o serie de întrebări: Cine, ce, cum şi cu ce efecte comunică despre Marea Unire? Mai

există interes pentru promovarea acestui eveniment important pentru ţara noastră? Ce ştie

Generaţia Facebook despre Marea Unire? Au aflat tinerii informaţii despre acest eveniment de pe

paginile de Facebook instituţionale?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, am stabilit următoarele obiective ale cercetării:

determinarea gradului de utilizare a Facebook de către Ministerului Culturii şi Identităţii

Naţionale, instituţie publică cu rol major în organizarea evenimentelor legate de sărbătoarea

Centenarului Marii Uniri şi identificarea surselor de informare cu privire la evenimentele din

istoria modernă a României, pe care tinerii le folosesc. Ipoteza de la care am plecat a fost aceea

că Facebook-ul este un instrument de comunicare folosit în transmiterea informaţiilor legate de

sărbătoarea Centenarului, utilizat de tineri.

Am ales ca metodă de lucru analiza cantitativă, dar şi calitativă a paginii oficiale de

Facebook a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Am cercetat postările publicate pe

această pagină, dar şi numărul de comentarii, precum şi numărul de distribuiri. Perioada cercetată

este de patru luni, respectiv august 2017- noiembrie 2017. În paralel, au fost aplicate o serie de

chestionare în rândul studenţilor a două universităţi arădene, obiectivul fiind acela de a afla dacă

şi în ce măsură tinerii folosesc Facebook pentru a primi informaţii şi a se informa referitor la

evenimentele dedicate sărbătorii Centenarului.

Raportat la obiectivul nostru, în cele ce urmează vom analiza postările Ministerului

începând cu data de 22 august 2017, dată la care s-a dat startul oficial acţiunilor de mediatizare a

evenimentelor legate de sărbătoarea Centenarului Marii Uniri. În perioada analizată, pe această

pagină s-au postat un număr de 73 de articole, ştiri, informaţii referitoare la activitatea

Ministerului. Dintre acestea, un număr de 23 de postări au făcut referire la aspecte legate de

Marea Unire, dintre care amintim: lansarea unui concurs cu vot public pentru selectarea logo-ului

oficial, pregătirea evenimentelor care vor avea loc în anul 2018, sărbătoarea de la 1 Decembrie.

În analiza tipului de mesaj postat pe Facebook-ul oficial al ministerului am utilizat grila

cercetătorilor Ditte Laursen, Christian Hviid Mortensen, Anne Rorbæk Olesen, Kim Christian

Schroder9, care propun următoarea clasificare:

7 http://www.facebrands.ro/blog/2017/01/9-6-milioane-conturi-utilizator-facebook-romania/, accesat la data de 27 noiembrie

2017 8 ibidem 9 Ditte Laursen, Christian Hviid Mortensen, Anne Rorbæk Olesen, Kim Christian Schroder, I ♥ Skagens Museum, Patterns of Interaction in the Institutional Facebook Communication of Museums, Museum & Society, July 2017. 15 (2) 171-192, p.175

168

Tabel nr. 1 Tipuri de mesaj, confrm autorilor mai sus menţionaţi

Din cele 23 de postări analizate, 10 au fost încadrate la categoria discurs informativ, 7 la

categoria mesaj directiv, iar 5 folosesc exprimarea expresivă.

Exempl

ul 1: mesajul

directiv: Este

genul de

discurs care îl

îndeamnă pe

receptor să se

implice, în

cazul de faţă să

voteze

identitatea

vizuală ce va fi

folosită pe

materialele dedicate Centenarului Marii Uniri. Comentariile sunt puţine, în număr de 11, există

160 de like-uri şi 339 de distribuiri. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale10

22 August ·

Începând de mâine, de la ora 08:00, şi până duminică, 27 august 2017, la adresa http://centenar.cultura.ro/logo puteţi

vota identitatea vizuală ce va fi folosită pe toate materialele dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Mulţumim agenţiilor pastel, FCB Bucharest şi BrandNew, care au realizat pro bono cele 13 propuneri de identitate

vizuală, precum şi Uniunii Agenţiilor de Publicitate din România, International Advertising Association, CESI -

Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii şi UNArte - National University of Arts, pentru sprijinul oferit în

organizarea acestui concurs.

Concurs logo | Centenarul Marii Uniri | MCIN

Centenarul Marii Uniri de la 1918 este o sărbătoare a tuturor românilor, motiv pentru care fiecare trebuie să aibă

posibilitatea de a alege identitatea vizuală care va reprezenta acest important eveniment din istoria noastră naţională

şi care va fi folosită pe toate materialele dedicate acestuia.

339 distribuiri Comentarii

Marin Radu Felicitari pentru initiativa de a supune unui scrutin public alegerea identitatii vizuale (logo) a

centenarului Marii Uniri. Cat priveste optiunile disponibile, mie nu-mi place nici una. Probabil ca ar trebui sa

apelam la design-erii web pentru a avea macar o alta optiune care sa fie cu adevarat frumoasa, reprezentativa,

simbolica si usor de retinut.

Îmi place

· Răspunde · 5

· 23 august la 10:37

Colegiul Tehnic Samuil Isopescuhttps://www.facebook.com/10000.../posts/1422878224455874/... Îmi place

· Răspunde · 23 august la 13:47

10 https://www.facebook.com/MinisterulCulturiiRomania, accesată la data de 27 noiembrie 2017

Mesaj directiv are ca scop determinarea receptorului să

întreprindă o anumită acţiune

Mesaj informativ prezintă o stare de fapt, care îi oferă receptorului

posibilitatea de a se informa

Exprimarea

expresivă

emoţională, folosită pentru exprimarea emoţiilor

şi atitudinilor faţă de un eveniment;

Citatul enunţ care iniţial nu îi aparţine celui care a

postat

Declaraţie de

intenţie

menită să schimbe realitatea în conformitate cu

afirmaţiile din declaraţie

Mesajul comisiv care îi obligă pe vorbitor să facă ceva

169

Mariana Sandulescu Eliminaţi formula "pentru următorii 100 de ani". Ce gândire mică!

PATRIA este pururea.

Îmi place

· Răspunde · 6

Claudia Tache Mi-a plăcut mult ideea, penultima dintre propuneri, de a construi logo-ul din urări ale românilor

pentru ţară. E participativă. Cred că avem mare nevoie să ne adunăm împreună pentru ceva românesc. Chiar şi un

logo de centenar e bine, pentru început.

Îmi place

· Răspunde · 4

· 23 august la 15:08 · Editat 1 răspuns

Paul Serban Există şi un premiu? Care este acesta şi cine îl acordă?

Îmi place

· Răspunde · 23 august la 19:56

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Buna seara, nu exista un premiu, motiv pentru care multumim tuturor

celor care s-au implicat pro bono in acest proiect.

Îmi place

· Răspunde ·

· 23 august la 20:08

Mărioara Neamţu Doresc "Marea Unire " a Romaniei.

Îmi place

· Răspunde · 24 august la 11:01

Michaela Medeea VOTAT !

Îmi place

· Răspunde · 24 august la 17:46

Dumitru Heresanu Cum ai votat ca eu nu reusesc?

Exemplul 2: Mesajul informativ: Raportat la exemplul selectat, postarea informează

despre producerea unor neregularităţi în procesul de votare a logo-ului, solicitându-le să fie

corecţi în exprimarea opţiunilor. Am ales o postare ce informează asupra unui incident neplăcut,

acela vizând votul multiplu al unei personae şi solicitarea adresată de minister, aceea de a vota

corect. Postarea a înregistrat un număr de 16 comentarii şi 15 distribuiri. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale11

24 August · Ne dorim cât mai mulţi români să voteze imaginea care va reprezenta Centenarul Marii Uniri şi suntem recunoscători pentru entuziasmul cu care aţi primit acest concurs.

Unii dintre conaţionalii noştri au fost atât de entuziasmaţi încât azi noapte am identificat aproximativ 4400 de voturi

exprimate de la aceeaşi adresă IP. Procesul de vot a fost blocat automat pentru câteva ore, pentru a elimina orice

suspiciune, iar în cursul acestei dimineţi a fost reluat.

Dacă încă nu aţi votat, mai aveţi timp până duminică la ora 23:59!

http://centenar.cultura.ro/logo

11 https://www.facebook.com/MinisterulCulturiiRomania/

170

Îmi place 2424

15 distribuiri Comentarii

Vezi încă 4 comentarii Petru Gaspar Nu putem să sărbătorim Centenarul Unirii fără a ţine cont de viitor! Poate 1 urmat de un zero în forma

României de azi şi de un alt zero în forma României de mâine cuprinzând inclusiv Basarabia ar fi un logo mai

indicat. Ca idee de eveniment ar fi de d...Vezi mai mult

Exemplul 3: Exprimarea expresivă, emoţională, exemplu în acest sens fiind postarea

anunţului privind câştigătorul concursului referitor la Logo-ul oficial al manifestărilor destinate

Centenarului. Aceasta a înregistrat 105 distribuiri şi 12 comentarii.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale12 28 August ·

Ne bucurăm să anunţăm că juriul şi publicul au avut aceeaşi alegere în ceea ce priveşte imaginea care va reprezenta

Centenarul Marii Uniri. Logoul câştigător este ‖Hora‖, propunerea aparţinând FCB Bucharest.

Multe mulţumiri şi celorlalte agenţii participante, pastel şi Brand New, cât şi celor care ne-au ajutat în organizarea

acestui concurs, UAPR, IAA Romania, UNArte - National University of Arts şi CESI - Centrul de Excelenţă în

Studiul Imaginii. Şi nu în ultimul rând, vă mulţumim dumneavoastră, celor care aţi votat logoul preferat!

105 distribuiri Vezi toate cele 12 comentarii

O altă postare din această categorie face referire la posibilitatea utilizatorilor de a folosi o

ramă Centenar, destinată fotografiilor postate în perioada 1 Decembrie. Postarea face parte dintr-

un şir mai lung de astfel de postări, care promovează modele diferite de rame. 27 noiembrie la 14:02 ·

Foloseşte rama dedicată Centenarului, pentru a arăta că sărbătorim împreună!

Actualizează-ţi fotografia de profil cu această ramă de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. 11 distribuiri

12 https://www.facebook.com/MinisterulCulturiiRomania/

171

În ceea ce priveşte chestionarele aplicate tinerilor studenţi, rezultatele sunt cel puţin

predictibile. Un procent de 70% din respondenţi declară că îşi actualizează zilnic, de mai multe

ori, pagina de Facebook, în timp ce doar 15% spun că îşi actualizează mai rar de o dată pe

săptămână contul.

În ciuda faptului că intră de mai multe ori pe zi pe contul personal, în procent de 34%,

tinerii spun că nu au aflat informaţii despre Marea Unire, doar 7% spunând că în ultima

săptămână au primit astfel de informaţii.

Aceştia nu sunt interesaţi nici de diseminarea informaţiilor legate de Marea Unire, 67%

dintre cei care au răspuns la chestionar spunând că niciodată nu au făcut acest lucru şi doar 8%

afirmând că în mai puţin de o săptămână au dat share la o postare de acest gen.

172

În plus, 69% dintre studenţi nu au identificat în grupul de prieteni persoane care să

disemineze informaţii despre Marea Unire în mod constant.

Concluzii: La începutul acestei cercetări, care face parte dintr-o lucrare mai amplă, am propus spre

testare ipoteza că, în România, având în vedere numărul mare de persoane care folosesc un cont

de Facebook, comunicarea instituţională este un succes. În urma datelor culese, ipoteza propusă a

fost validată doar parţial. Comunicarea instituţională prin intermediul Facebook-ului există şi

este utilizată de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, dar aceste informaţii nu sunt

considerate atractive de către tânăra generaţie.

În circuitul „subiectul «Marea Unire» – dorinţa de comunicare în masă – Facebook ca

instrument de comunicare – utilizatori‖ se creează o fractură sau mai bine zis un paradox: deşi

Facebook-ul abundă în informaţii şi provocări legate de Marea Unire, deşi sunt 9,6 milioane de

conturi FB în România (majoritatea ale utilizatorilor tineri, aşa-numita generaţie facebook), cu

toate acestea există o reticenţă/indiferenţă faţă de informaţie şi mai ales faţă de diseminarea

informaţiilor legate de Marea Unire.

173

Dacă în urmă cu 100 de ani mass-media juca un rol important în păstrarea identităţii

naţionale, a spiritului civic, ziarele fiind o sursă de informaţie extrem de căutată, în zilele

noastre, nu putem spune acelaşi lucru despre diseminarea informaţiei istorice sau culturale pe

Facebook. Comunicarea instituţională există, dar fără audienţă, tinerii preferând şi promovând

efemerul şi eterogenul în locul fondului şi al substanţei.

BIBLIOGRAPHY

1. Chadwick, Andrew, Web 2.0: New Challenges for the Study of E-Democracy in an Era

of Informational Exuberance, I/S: Journal of Law and Policy for the Information Society

5, 2009

2. Grossman, L.K., The Electronic Republic: Reshaping Democracy in America, New York,

Penguin Books, 1995

3. Laursen, Ditte, Mortensen, Christian Hviid, Olesen, Anne Rorbæk, Schroder, Kim

Christian, I ♥ Skagens Museum, Patterns of Interaction in the Institutional Facebook

Communication of Museums, Museum & Society, July 2017. 15 (2) 171-192

4. Lusoli, W, A second-order medium? The Internet as a source of electoral information in

25 European countries. Information Polity, 10(3/4), 2005

5. Norris, Pippa, A virtuous circle: political communications in postindustrial societies,

Cambridge University Press, 2000

6. Vedel, Thierry, Political communications in the Age of the Internet. In Gadi Wolfsfeld,

Philippe J. Maarek, Political communication in a new era: a cross-national perspective,

London, Routledge, 2003

7. Ward, S., Gibson, R., Lusoli, W., Online Participation and Mobilisation in the UK:

Hype, Hope and Reality, Parliamentary Affairs, 56 (4), 2003

Surse electonice:

http://www.facebrands.ro/blog/2017/01/9-6-milioane-conturi-utilizator-facebook-romania/,

accesat la data de 27 noiembrie 2017

https://www.facebook.com/MinisterulCulturiiRomania/