Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Ecologie forestieră
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005017-553040102040103
MATERIAL DE IcircNVĂŢAREpentru clasa a XIII a
DOMENIUL SilviculturăCALIFICAREA Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere NIVELUL 3MODULUL ECOLOGIE FORESTIERĂ
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare icircn proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului
de icircnvățămacircnt profesional și tehnic
Noiembrie 2008
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
MEdCTndashCNDIPT UIP
Ecologie forestieră
AUTORI ing Cuciurean Alina profgr def- Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc ing Eross Daniela profgrII - Colegiul Silvic ldquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc teh Frunză Daniela msgrI -Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc
CONSULTANŢĂ Catinca Scrioşteanu ndash expert CNDIPTIvan Mykytyn- expert asistenţă tehnicăClaudia Călinescu- expert CNDIPT
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
Ecologie forestieră
Cuprins
Nrcrt Specificaţii Pag
Introducere 51 Competenţe 72 Obiective 83 Materiale de referinţă pentru elevi
31 Cuvinte cheieglosar 32 Fişe de documentare Fişa nr1 - Ecosistemul forestier Fişa nr2 - Constituirea stării de masiv Fişa nr3 - Elagajul natural Fişa nr4 - Diferenţierea arborilor icircn pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 33 Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag 34 Fişe de evaluare Fişa nr1 - Procese biologice specifice pădurii Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 35 Icircntocmirea unui portofoliu
99121213141516171718
1920202123252628
4 Materiale de referinţă pentru profesori 41Fişa de descriere a activităţilor 42Fişa de progres şcolar 43Fişe de conspect Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră Fişa nr2 Factorii abiotici şi influienţa lor asupra pădurii Fişa nr3 Grupe funcţionale 45Folii pentru retroproiector Folia nr1 Ecosistemul forestier Folia nr2 Etajarea vegetaţiei Folia nr3 Eliminarea naturală Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea Folia nr5 Fitocenoza forestieră Folia nr6 Zoocenoza forestieră
46Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
303031323233343535363738404142
5 Soluţiile activităţilor 51Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr 3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag
4444
4646
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
3
Ecologie forestieră
52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup
474850515254
6 Site-uri Internet 557 Bibliografie 57
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
4
Ecologie forestieră
Introducere
Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
5
Ecologie forestieră
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a
competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard
Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care
le puteţi concepe şi folosi la orele de curs
Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
6
Ecologie forestieră
1 COMPETENŢE
131 Identifică ecosistemul forestier
132 Analizează factorii ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare
Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier
conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele
specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să
identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să
analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de
performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform
criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
conform criteriului 1333
Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze
influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă
1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele
funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv
1332
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
7
Ecologie forestieră
2 OBIECTIVE
1311 Caracterizarea ecosistemului forestier
1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
1331 Identificarea grupelor funcţionale
1332 Identificarea subgrupelor funcţionale
1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate
Ecosistemul forestier biotop biocenoză
Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea
vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe
zone geografice
Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici
Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei
zoocenozei factorului antropic
Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra
eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social
monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
8
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
AUTORI ing Cuciurean Alina profgr def- Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc ing Eross Daniela profgrII - Colegiul Silvic ldquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc teh Frunză Daniela msgrI -Colegiul Silvic bdquoBucovinardquo Cacircmpulung Moldovenesc
CONSULTANŢĂ Catinca Scrioşteanu ndash expert CNDIPTIvan Mykytyn- expert asistenţă tehnicăClaudia Călinescu- expert CNDIPT
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
Ecologie forestieră
Cuprins
Nrcrt Specificaţii Pag
Introducere 51 Competenţe 72 Obiective 83 Materiale de referinţă pentru elevi
31 Cuvinte cheieglosar 32 Fişe de documentare Fişa nr1 - Ecosistemul forestier Fişa nr2 - Constituirea stării de masiv Fişa nr3 - Elagajul natural Fişa nr4 - Diferenţierea arborilor icircn pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 33 Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag 34 Fişe de evaluare Fişa nr1 - Procese biologice specifice pădurii Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 35 Icircntocmirea unui portofoliu
99121213141516171718
1920202123252628
4 Materiale de referinţă pentru profesori 41Fişa de descriere a activităţilor 42Fişa de progres şcolar 43Fişe de conspect Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră Fişa nr2 Factorii abiotici şi influienţa lor asupra pădurii Fişa nr3 Grupe funcţionale 45Folii pentru retroproiector Folia nr1 Ecosistemul forestier Folia nr2 Etajarea vegetaţiei Folia nr3 Eliminarea naturală Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea Folia nr5 Fitocenoza forestieră Folia nr6 Zoocenoza forestieră
46Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
303031323233343535363738404142
5 Soluţiile activităţilor 51Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr 3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag
4444
4646
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
3
Ecologie forestieră
52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup
474850515254
6 Site-uri Internet 557 Bibliografie 57
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
4
Ecologie forestieră
Introducere
Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
5
Ecologie forestieră
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a
competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard
Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care
le puteţi concepe şi folosi la orele de curs
Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
6
Ecologie forestieră
1 COMPETENŢE
131 Identifică ecosistemul forestier
132 Analizează factorii ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare
Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier
conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele
specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să
identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să
analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de
performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform
criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
conform criteriului 1333
Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze
influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă
1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele
funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv
1332
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
7
Ecologie forestieră
2 OBIECTIVE
1311 Caracterizarea ecosistemului forestier
1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
1331 Identificarea grupelor funcţionale
1332 Identificarea subgrupelor funcţionale
1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate
Ecosistemul forestier biotop biocenoză
Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea
vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe
zone geografice
Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici
Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei
zoocenozei factorului antropic
Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra
eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social
monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
8
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Cuprins
Nrcrt Specificaţii Pag
Introducere 51 Competenţe 72 Obiective 83 Materiale de referinţă pentru elevi
31 Cuvinte cheieglosar 32 Fişe de documentare Fişa nr1 - Ecosistemul forestier Fişa nr2 - Constituirea stării de masiv Fişa nr3 - Elagajul natural Fişa nr4 - Diferenţierea arborilor icircn pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 33 Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag 34 Fişe de evaluare Fişa nr1 - Procese biologice specifice pădurii Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 35 Icircntocmirea unui portofoliu
99121213141516171718
1920202123252628
4 Materiale de referinţă pentru profesori 41Fişa de descriere a activităţilor 42Fişa de progres şcolar 43Fişe de conspect Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră Fişa nr2 Factorii abiotici şi influienţa lor asupra pădurii Fişa nr3 Grupe funcţionale 45Folii pentru retroproiector Folia nr1 Ecosistemul forestier Folia nr2 Etajarea vegetaţiei Folia nr3 Eliminarea naturală Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea Folia nr5 Fitocenoza forestieră Folia nr6 Zoocenoza forestieră
46Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
303031323233343535363738404142
5 Soluţiile activităţilor 51Fişe de lucru Fişa nr1 - Etajarea vegetaţiei Fişa nr2 - Zone geografice cu specii forestiere Fişa nr 3 - Identificarea elementelor componente ale fitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag
4444
4646
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
3
Ecologie forestieră
52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup
474850515254
6 Site-uri Internet 557 Bibliografie 57
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
4
Ecologie forestieră
Introducere
Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
5
Ecologie forestieră
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a
competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard
Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care
le puteţi concepe şi folosi la orele de curs
Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
6
Ecologie forestieră
1 COMPETENŢE
131 Identifică ecosistemul forestier
132 Analizează factorii ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare
Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier
conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele
specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să
identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să
analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de
performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform
criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
conform criteriului 1333
Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze
influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă
1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele
funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv
1332
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
7
Ecologie forestieră
2 OBIECTIVE
1311 Caracterizarea ecosistemului forestier
1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
1331 Identificarea grupelor funcţionale
1332 Identificarea subgrupelor funcţionale
1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate
Ecosistemul forestier biotop biocenoză
Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea
vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe
zone geografice
Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici
Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei
zoocenozei factorului antropic
Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra
eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social
monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
8
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
52Fişe de evaluare Fişa nr1 - Constituirea stării de masiv Fişa nr2 - Factorii climatici şi pădurea Fişa nr3 - Factorii orografici şi pădurea Fişa nr4 - Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure Fişa nr5 - Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră 53 Portofoliul de grup
474850515254
6 Site-uri Internet 557 Bibliografie 57
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
4
Ecologie forestieră
Introducere
Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
5
Ecologie forestieră
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a
competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard
Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care
le puteţi concepe şi folosi la orele de curs
Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
6
Ecologie forestieră
1 COMPETENŢE
131 Identifică ecosistemul forestier
132 Analizează factorii ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare
Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier
conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele
specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să
identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să
analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de
performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform
criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
conform criteriului 1333
Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze
influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă
1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele
funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv
1332
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
7
Ecologie forestieră
2 OBIECTIVE
1311 Caracterizarea ecosistemului forestier
1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
1331 Identificarea grupelor funcţionale
1332 Identificarea subgrupelor funcţionale
1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate
Ecosistemul forestier biotop biocenoză
Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea
vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe
zone geografice
Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici
Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei
zoocenozei factorului antropic
Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra
eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social
monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
8
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Introducere
Acest material de icircnvăţare este un sprijin necesar icircn desfăşurarea activităţii profesorului şi elevilor pentru icircnsuşirea competenţelor prevăzute icircn modulul Ecologie forestieră studiat pe parcursul nivelului 3 de calificare Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere liceu ruta progresivă Modulul Ecologie forestieră are o importanţă deosebită icircn pregătirea viitorului tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere deoarece desfăşurarea activităţilor silvice implică icircn majoritatea cazurilor cunoaşterea destul de amănunţită a ecosistemului forestier şi a factorilor ecologici care intervin icircn ecosistemul forestier Desfăşurarea acestor activităţi necesită cunoştinţe de ecologie analize a relaţiilor dintre factorii biotici şi abiotici Fără aceste date nu se poate interveni corect icircn gospodărirea unei păduri Ca dovadă modulul Ecologie forestieră face parte din modulele selectate icircn vederea susţinerii examenului de bacalaureat Modulul pentru care s-a icircntocmit acest material auxiliar se parcurge icircn cadrul celor 36 de ore din care 24 de ore repartizate pentru laborator tehnologic şi 12 de ore pentru instruire practică Numărul de credite alocate pentru competenţele ce pot fi dobacircndite prin parcurgerea acestui modul este de 10 Modelele de fişe de lucru evaluare exerciţiile etc prezentate pentru activitatea elevului şi a profesorului au fost elaborate astfel icircncacirct să fie specifice pentru fiecare competenţă icircn parte iar icircn unele cazuri se asigură continuitatea temei prezentate icircn acest modul Astfel pentru aceeaşi temă sunt prezentate modele de fişă de documentare fişă de lucru exerciţiu etc Icircn prima parte a materialului se regăsesc competenţele vizate icircn modul şi obiectivele urmărite prin fiecare competenţă Materialul auxiliar cuprinde icircn continuare informaţii pentru elevi şi profesori sub formă de fişe de lucru de documentare fişe de evaluare folii pentru retroproiector fişe conspect etc Activităţile de consolidare şi verificare pot fi aplicate individual frontal sau pe grupe de cacircte doi sau mai mulţi elevi avacircnd icircn vedere pe cacirct posibil toate cele 3 stiluri de icircnvăţare Persoanele implicate icircn parcurgerea nivelului trei de calificare sunt responsabile de execuţia propriei activităţi dar şi de realizarea sarcinilor icircncredinţate la nivelul grupului din care face parte avacircnd atribuţii de coordonare şi control Munca pe care o depune presupune o gamă largă de acţiuni complexe nerutiniere realizate icircn contexte variate Icircn urma celor precizate mai sus este necesar ca şi icircn procesul de icircnvăţare să se utilizeze metode şi mijloace de icircnvăţare icircntr-un format mai complex pe o arie mai extinsă de activităţi Toate materialele prezentate icircn acest auxiliar curricular pot fi folosite la orele de curs icircn formatul prezentat dar se şi pot adapta la cerinţele elevilor şi la temele prevăzute icircn celelalte module ce trebuie parcurse prin planul de icircnvăţămacircnt
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
5
Ecologie forestieră
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a
competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard
Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care
le puteţi concepe şi folosi la orele de curs
Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
6
Ecologie forestieră
1 COMPETENŢE
131 Identifică ecosistemul forestier
132 Analizează factorii ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare
Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier
conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele
specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să
identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să
analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de
performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform
criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
conform criteriului 1333
Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze
influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă
1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele
funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv
1332
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
7
Ecologie forestieră
2 OBIECTIVE
1311 Caracterizarea ecosistemului forestier
1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
1331 Identificarea grupelor funcţionale
1332 Identificarea subgrupelor funcţionale
1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate
Ecosistemul forestier biotop biocenoză
Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea
vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe
zone geografice
Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici
Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei
zoocenozei factorului antropic
Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra
eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social
monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
8
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională Pentru obţinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală a
competenţelor conform cerinţelor de validare din acest standard
Profesorii nu trebuie să se limiteze la mijloacele de icircnvăţare prezentate icircn auxiliar Acestea constituie doar un exemplu pentru materialele didactice pe care
le puteţi concepe şi folosi la orele de curs
Nu aveţi icircn faţă un manual ci un material de icircnvăţare
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
6
Ecologie forestieră
1 COMPETENŢE
131 Identifică ecosistemul forestier
132 Analizează factorii ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare
Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier
conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele
specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să
identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să
analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de
performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform
criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
conform criteriului 1333
Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze
influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă
1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele
funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv
1332
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
7
Ecologie forestieră
2 OBIECTIVE
1311 Caracterizarea ecosistemului forestier
1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
1331 Identificarea grupelor funcţionale
1332 Identificarea subgrupelor funcţionale
1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate
Ecosistemul forestier biotop biocenoză
Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea
vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe
zone geografice
Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici
Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei
zoocenozei factorului antropic
Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra
eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social
monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
8
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
1 COMPETENŢE
131 Identifică ecosistemul forestier
132 Analizează factorii ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Atingerea acestor competenţe va fi stabilită icircn urma aplicării următoarelor probe de evaluare
Probe orale prin care elevul este capabil să caracterizeze ecosistemul forestier
conform precizărilor criteriului de performanţă 1311 să identifice procesele
specifice pădurii ca sistem biologic deschis conform criteriului 1312 să
identifice zonele de vegetaţie din ţara noastră conform criteriului1313 să
analizeze relaţiile dintre factorii abiotici şi pădure conform criteriului de
performanţă 1321 să analizeze relaţiile dintre factorii biotici şi pădure conform
criteriului 1322 şi să explice funcţiile de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
conform criteriului 1333
Probe scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să caracterizeze
influenţa pădurii asupra factorilor ecologici conform criteriului de performanţă
1323 şi prin care dovedeşte că este capabil să identifice grupele şi subgrupele
funcţionale conform precizărilor criteriilor de performanţă 1331 respectiv
1332
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
7
Ecologie forestieră
2 OBIECTIVE
1311 Caracterizarea ecosistemului forestier
1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
1331 Identificarea grupelor funcţionale
1332 Identificarea subgrupelor funcţionale
1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate
Ecosistemul forestier biotop biocenoză
Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea
vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe
zone geografice
Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici
Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei
zoocenozei factorului antropic
Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra
eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social
monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
8
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
2 OBIECTIVE
1311 Caracterizarea ecosistemului forestier
1312 Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
1313 Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
1321 Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
1322 Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
1323 Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
1331 Identificarea grupelor funcţionale
1332 Identificarea subgrupelor funcţionale
1333 Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Pentru atingerea obiectivelor se va ţine cont de următoarele condiţii de aplicabilitate
Ecosistemul forestier biotop biocenoză
Procesele biologice specifice pădurii stare de masiv elagaj natural etajarea
vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
Zonele de vegetaţie suprafaţă repartiţie pe specii creşteri medii repartiţie pe
zone geografice
Factorii abiotici factorii climatici edafici orografici
Factorii biotici fitocenoza zoocenoza factorul antropic
Influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei
zoocenozei factorului antropic
Grupe funcţionale grupa I de protecţie şi grupa a II de producţie şi protecţie
Subgrupe funcţionale păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra
eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social
monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
8
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
3 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
31Cuvinte cheieglosar
altitudine ndash icircnălţimea unui punct de pe suprafaţa terestră raportată la nivelul mării sau la alt punct de referinţă ales convenţional
fr (lprime) altitude engl altitude
amenajament - document ce fixează obiectivele pe care o pădure trebuie să le atingă şi planifică intervenţiile pe o durată de 10 ani
fr (lprime) ameacutenagement engl forest management sustained yield forestry
arbore - plantă lemnoasă cu icircnălţimea totală de cel puţin 7 m fr (lprime) arbre engl tree
arboret - grupare de arbori porţiune de pădure omogenă(minim 025 ha) fr (le) peuplement engl crop stand
biotop ndash mediul biologic delimitat ca icircntindere prin condiţii relativ uniforme icircn care trăiesc anumite organisme
fr (le) biotope engl biotope habitat
biocenoza ndash este constituită din organismele care trăiesc icircn cuprinsul unui biotop
fr biocoenose engl biocoenosis
coroană - ansamblul ramificaţiilor unui arbore fr (la) cime (le) houppier engl crown
coronament - ansamblul coroanelor arborilor acoperiş de crengi şi frunziş fr (le) eacutetage des cimes la voucircte foliaceacutee engl canopy crown layer
ecologie ndash ştiinţa care studiază interacţiunea dintre organisme şi mediul lor de viaţă
fr (lprime) eacutecologie engl ecology science of the environment
ecosistem ndash ansamblu format din organismele vii ce populează un biotop şi condiţiile mediului icircn care trăiesc
fr (lprime) eacutecosistegraveme engl ecosystem
elagaj - căderea crăcilor uscate moarte tăierea ramurilor unui arbore icircn partea de jos
fr (le) eacutelagage engl pruning
etaj icircn arboret ndash totalitatea arborilor dintr-un arboret ale căror coroane se situează relativ la acelaşi nivel formacircnd un strat distinct pe verticală
fr eacutetage en peuplement engl (layer in stand) stand layer
expoziţie ndash orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale fr (lprime) exposition
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
9
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
engl exhibitionfactori ecologici ndash totalitatea componentelor mediului fizic care influienţează viaţa plantelor şi implicit a pădurii
fr (les) facteurs eacutecologiques engl ecological factors
fitocenoză ndash asociaţie de plante care trăieşte icircn concordanţă cu mediul pe care şi l-au creat
fr phytocoenose engl phytocoenosis
foios - nume sub care se grupează arborii cu frunza lată moale căzătoare din familia dicotiledonate Prin extensie lemnul speciilor din această grupă
fr feuillu engl broad-leaved tree
fotosinteză ndash proces desfăşurat icircn prezenţa luminii prin care plantele consumă dioxid de carbon şi elimină oxigen
fr (la) photosynthegravese engl photosynthesis
gelivură - crăpătură de ger manifestacircndu-se icircn lemn şi scoarţă pe direcţia radială a trunchiului
fr geacutelivure engl frost-shake frost-crack
litieră - stratul de frunze de ramuri resturi vegetale care acoperă solul forestier
fr litiegravere engl litter
masiv - pădure formacircnd un ansamblu un tot fr massif engl massif
pătura erbacee ndash vegetaţie de ierburi muşchi şi licheni care creşte pe solul pădurii
fr (lprime) herbage engl herbaceous stratum
răşinos - numele curent al arborilor din grupa coniferelor multe dintre specii avacircnd icircn lemn canale rezinifere Arbori cu ace persistente de regulă
fr reacutesineux engl resinous pitchy
seminţiş ndash arbori tineri proveniţi din sămacircnţă sub 040 cm fr (le) semis engl seedling stage seedlings
specie ndash unitate fundamentală icircn clasificarea taxonomică fr (lprime) espegravece engl species
specii de protecţie şi de ameliorare a solului ndash specii forestiere cu rol pentru protecţia solului icircn special arbuşti
fr (les) especes de protection et dprime amelioration du sole engl the species of protection and amelioration of the soil
staţiune ndash intindere de teren variabilă ca suprafaţă cu condiţii fizice şi biologice omogene microclimat topografie compoziţie floristică structura vegetaţiei spontane
fr (la) station engl resort
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
10
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
subarboret ndash totalitatea vegetaţiei arbustive dintr-un arboret fr (le) sous- bois engl underbrush undergrowth
subetaj ndash strat arborescent situat sub etaul superior al arboretului constituit fie din arbori de mărimea a doua care suportă deficitul de lumină fie din arbori de aceeaşi specie care formează etajul superior
fr (le) sous- eacutetage engl sub- stage
temperament ndash modul de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină fr (le) tempeacuterament engl temperament
zoocenoza ndash mediul animal din pădure care trăieşte icircn relaţii ecologice stracircnse cu vegetaţia forestieră cacirct şi icircntre speciile ce icircl compun
fr zooceacutenose engl zoocenosis
32Fişe de documentare
Fişa nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
Ecosistemul forestier -comunitate de organisme (plante + animale = biocenoză) adaptate la viaţa terestră care ocupă biotopuri formate pe suprafaţa uscatului
Biotop - suportul vieţii - factorul orografic-altitudineexpoziţiapantaconfiguraţia terenului - factorul climatic -temperaturăumiditateluminăaer(O2CO2) - factorul edafic-solul - factorul biotic-plante şi animale - factorul antropic
Biocenoză - sistem deschissupraindividualcu autoreglare proprie - schimb permanent de materie şi energie cu biotopul - diferenţiere verticală şi orizontală - relaţii intraspecifice şi interspecificeDomeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
11
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
- piramida trofic-producători primariconsumatoridescompunători
Funcţiile ecosistemului - energetică - circulaţie - autoreglare
Succesiunea ecologică - primară - secundară
Grupe de ecosisteme - păduri de stejar pufos - păduri de cer şi gacircrniţă - păduri de gorun - păduri de gorun şi fag - păduri de fag - păduri de molidbrad şi fag - păduri de molid
Fişa nr2 Constituirea stării de masiv (UC13C1)
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure
- Coroanele arborilor se icircntrepătrund- Se formează coronamentul arboretului
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
12
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
- Arborii se influenţează reciproc icircn ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea
- Se formează mediul forestier- Constituirea şi menţinerea stării de masiv icircncheiată reprezintă condiţia
de bază şi calea indispensabilă pentru punerea icircn valoare intensiv şi cu continuitate a funcţiilor productive şi protectoare a fondului forestier
- Lăstarii de salcacircm icircncheie starea de masiv icircn primul an puieţii de salcacircm după 4-6 ani iar puieţii de fag şi brad după 7-15 ani
- Destrămarea stării de masiv conduce la destrămarea şi icircntreruperea parţială sau integrală a mediului intern şi a funcţiilor pădurii
Fişa nr3 Elagajul natural (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
13
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Arborii icircşi pierd crăcile de pe o porţiune din trunchi datorită lipsei de lumină laterală icircn interiorul masivului
- icircncepe numai după constituirea stării de masiv
- coroanele se dezvoltă icircn partea superioară a trunchiului
- se intensifică creşterea icircn icircnălţime
- are loc icircndreptarea trunchiurilor arborilor
Fişa nr4 Diferenţierea arborilor icircn pădure (UC13C1)
Deosebirile ce se realizează cu timpul icircntre arborii ce-şi duc existenţa icircn comunitatea de viaţă a pădurii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
14
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Diferenţieri morfologice - Forma trunchiului - Forma coroanei
- Dimensiunile trunchiului
Diferenţieri fiziologice - Cerinţele faţă de lumină apă şi substanţe minerale
- Rezistenţa la boli şi dăunători
Diferenţierea arborilor este susţinută de factorii - endogeni ( icircnsuşiri ereditare) - exogeni (factorii mediului biotic şi abiotic)
Fişa nr 5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
1Necesitatea zonării funcţionale gospodărirea funcţională diferenţiată asigurarea ritmică cu materii prime a industriei valorificarea superioară a produselor pădurii menţinerea echilibrului icircntre factorii naturali ai mediului cu ajutorul
pădurii2Codul silvic icircmparte pădurile (6210 mii ha) icircn 2 grupe
Grupa a I-a funcţională - păduri cu rol de protecţie- 3380 mii ha Subgrupe funcţionale
1 Păduri cu rol de protecţie a apelor2 Păduri cu rol de protecţie a solului contra eroziunii3 Păduri cu rol de protecţie icircmpotriva factorilor climatici dăunători4 Păduri de interes social5 Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
15
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Grupa a II-a funcţională -păduri cu rol de producţie şi protecţie-2830 mii ha
arborete destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale dar şi icircndeplinirii funcţiei de protecţie (hidrologică climatică a soluluituristică)
33 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
16
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
123
Fişa nr2 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru1 Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2 Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone
de vegetaţie principale
Subzona ZONA 1500m Subzona
Subzona
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
17
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Subzona
Subzona
SubzonaZONA
Subzona
Subzona 200m Subzona
Subzona 0m Subzona
ZONA
Fişa nr3 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luacircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
18
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
34Fişe de evaluare
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p
Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădure coroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorularboretului Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p1 Specie cu temperament pronunţat de umbră2 Comunitate de arbori3 Molid brad pin larice zacircmbru =4 Fenomen ce se manifestă la arbori după constituirea stării de masiv icircn lipsa luminii5 Icircși icircncheie starea de masiv icircn primul an icircn cazul regenerării vegetative şi după 4-6 ani dacă se recurge la cea generativă
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
19
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
6 Totalitatea plantelor care au aproximativ aceeaşi icircnălţime cu talie port şi comportament asemănătoare constituie de vegetaţie7 Momentul individualizării ca pădure prin aproprierea coroanelor şi intercondiţionare reciprocă reprezintă stare de 8 Consecinţă a luptei pentru existenţă dusă icircntre plante cu necesităţi de viaţă diferite9 Umbreşte protejează şi ameliorează solul situat icircntre arboret şi seminţiş
1 F2 O3 R4 E5 S6 T7 I8 E9 R
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
NotăSe acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
20
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degCIINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de 2 Căldura este un factor pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
21
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenuluiDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
22
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă și cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă denumirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia păduriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesal de helliphelliphelliphelliphellip a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este maihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici
cuhelliphelliphelliphelliphelliphellip decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţiehelliphelliphelliphelliphelliphellip Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente lahelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
23
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
24
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cuhelliphelliphelliphellip helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influenţe helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure Formează helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipIII Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase
IVDescrieţi influeenţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţionala a pădurilor se refera la a clasificarea pădurilorDomeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
25
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii 3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat 6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I Funcţională helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 15p
1 __________________________________________________2 __________________________________________________3 __________________________________________________
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
26
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
35Icircntocmirea unui portofoliu
Portofoliul reprezintă ldquocartea de vizitărdquo a elevului prin care profesorul poate să-i urmărească progresul ndash icircn plan cognitiv atitudinal şi comportamental ndash la o anumită disciplină de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar) Reprezintă un pact icircntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de icircnvăţare Ce conţine un portofoliuPortofoliul cuprinde1048766 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecărei lucrărifişe etc şi numărul paginii la care se găseşte)1048766 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse icircn portofoliu de ce este importantă fiecare şi cum se articulează icircntre ele icircntr-o viziune de ansamblu a elevuluigrupului cu privire la subiectul respectiv1048766 lucrările pe care le face elevul individual sau icircn grup1048766 rezumate1048766 eseuri1048766 articole referate comunicări1048766 fişe individuale de studiu1048766 proiecte şi experimente1048766 temele de zi de zi 1048766 probleme rezolvate1048766 rapoarte scrise ndash de realizare a proiectelor1048766 teste şi lucrări semestriale1048766 chestionare de atitudini
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
27
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
1048766 icircnregistrări fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau icircmpreună cu colegii săi1048766 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii1048766 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează1048766 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului1048766 interviuri de evaluare1048766 alte materiale hărţi cognitive contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului grupului la derularea şi soluţionarea temei date1048766 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevuluigrupului pe baza intereselor şi a progreselor icircnregistrate1048766 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului ale altor grupuri de icircnvăţare şisau ale altor părţi interesate de exemplu părinţii
Portofoliul se icircntocmeşte icircn mod normal pentru modulele obligatorii şi opţionale selectate de elev şisau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit portofoliul cuprinde ldquoo selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului cele care icircl reprezintă şi care pun icircn evidenţă progresele sale care permit aprecierea aptitudinilor talentelor pasiunilor contribuţiilor personale Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli Icircn alţi termeni portofoliul este un instrument care icircmbină icircnvăţarea cu evaluarea continuă progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final
Tipuri de portofoliibull Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări)bull Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii)bull Portofoliul de evaluare (cuprinde obiective strategii instrumente de evaluare tabele de rezultate etc)
Evaluarea portofoliului icircncepe de obicei prin explicarea de către profesor la icircnceputul perioadei a obiectivelor icircnvăţării icircn perioada pentru care se va primi nota Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească icircndeplinirea obiectivelor icircnvăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună icircn portofoliu eşantioane care să le amintească mai tacircrziu de munca depusă)
Atunci cacircnd elevul icircşi prezintă portofoliul profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta trecacircnd icircn revistă lucrările anexate analizacircnd atitudinea lui fată de munca depusă lăudacircndu-l pentru lucrurile bune şi ajutacircndu-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie icircmbunătăţite
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare care pe parcurs poate să includă şi alte elemente către care se icircndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra icircn ritm propriu stimulacircnd implicarea activă icircn sarcinile de lucru şi dezvoltacircnd capacitatea de autoevaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
28
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
4 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESORI
41 Fişa de descriere a activităţilor
Tabelul de jos prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Ecologie forestierăCompetenţa Exerciţiul Sarcini de
lucru Subiectul Realizat Nerealizat
UC 13 ECOLOGIE FORESTIERĂ
131 Identifică ecosistemul forestier
Fd 1 Fr 1
Fd 2 Fd 3Fd 4 Fr 2Fr 3 Fl 1 Fe 1
Fl 2 Fc 1
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
componentele biotopului şi biocenozei forestiere
starea de masiv elagajul natural etajarea vegetaţiei diferenţierea arborilor eliminarea naturală
suprafaţa repartiţia pe specii creşteri medii repartiţia pe zone geografice
132 Analizează factorii ecologici
Fc 2 Fr 4 Fe 2 Fe 3
Fr 5 Fr 6 Fl 3 Fe 4
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
factorii climatici edafici orografici
fitocenoza zoocenoza factorul antropic
influenţa pădurii asupra factorilor climatici edafici orografici fitocenozei zoocenozei factorului antropic
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Fd 5 Identificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor
grupa I de protecţie grupa II de protecţie şi
producţie
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
29
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Fc 3 Fe 5
funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
păduri de protecţie a apelor de protecţie a solului contra eroziunii de protecţie contra factorilor climatici dăunători de interes social monumente ale naturii rezervaţii
Fd- fişă documentare Fc- fişă conspect Fr- folie retroproiector Fl- fişă de lucru Fe- fişă evaluare42Fişă de progres şcolar
Modulul Ecologie forestierăNumele elevului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellipProfesor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Competenţe tehnice urmărite Lucrări efectuate
EvaluareB S NS
131 Identifică ecosistemul forestier
Caracterizarea ecosistemului forestier
Identificarea proceselor specifice pădurii ca sistem biologic deschis
Identificarea zonelor de vegetaţie din ţara noastră
132 Analizează factorii ecologici
Analizarea relaţiilor dintre factorii abiotici şi pădure
Analizarea relaţiilor dintre factorii biotici şi pădure
Caracterizarea influenţei pădurii asupra factorilor ecologici
133 Prezintă zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră
Identificarea grupelor funcţionaleIdentificarea grupelor funcţionale
Identificarea subgrupelor funcţionale
Explicarea funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite pădurilor
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
30
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
43 Fişe de conspect
Fişa nr1 Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră- repartizarea pe specii (UC13C1)
Situaţia actuală a fondului forestier naţional comparativ cu anul 1929
Grupe de speciiAnul 1929 Anul 2005Mii ha Mii ha
1 FOIOASE - TOTAL 4834 75 4360 70
fag 2453 38 2023 32
stejari 1543 24 1084 17
diverse specii tari 603 9 941 15
diverse specii moi 235 4 312 5
2 RĂŞINOASE - TOTAL 1615 25 1873 30molid 1188 19 1429 23
brad 409 6 304 5
diverse răşinoase 18 - 8 1TOTAL 6449 100 6233 100
Repartiţia pădurilor pe zone geografice şi etaje fitoclimatice
Nrcrt Etaje fitoclimatice Zone geografice
1 Subalpin 12
Munte 519 2
Montan de molidişuri
Amestecuri de răşinoase cu foioase
136
201
3 Montan si premontan de făgete 170
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
31
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
4 Deluros de gorunete
Cvercete (Go Ce Ga)
Cvercete cu Stp
161
164
47
Deal
372
5 Cacircmpie forestieră 60
Cacircmpie 109 6 Silvostepă 25
7 Lunca şi Delta Dunării 24
8 Total 100 100
Fişa nr 2 Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii (UC13C2)
Factori climatici
luminasursă de energie icircnprocesul de fotosintezăinfluenţează forma coroanei şi tulpiniiimpune un anumit temperament-luminăsemiumbrăumbră
pretenţiile faţă de lumină variază funcţie de vacircrstătemperatura
factor limitativ pentru procesele fiziologice determină speciilor funcţie de exigenţele faţă de căldurăapa
indispensabilă pentru orice formă de viaţă icircmparte speciile funcţie de cerinţe higrofitemezofitexerofiteaerul
absorbţia condiţionată de luminăcăldură şi umiditate exercită influenţe favorabile şi nefavorabile
Factori edafici
solulicircmpreună cu clima definesc staţiunea forestierădetermină producţia de biomasă a păduriiimpune distribuţia vegetaţiei pe zone mari
Factori orografici
altitudineaaccentuează zonalitatea vegetaţiei forestierecreşterea acesteia determină scăderea temperaturii şi creştereacantităţii de precipitaţiiinfluenţează regenerarea pădurii
expoziţiamodifică regimul de lumină şi căldurăumiditatea din sol şi atmosferă
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
32
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
la altitudini joaseversanţii icircnsoriţi sunt mai neprielnici vegetaţieidin cauza uscăciuniisituaţie ce se inversează icircn regiunile icircnalte
pantamodifică o serie de icircnsuşiri ale soluluiaccentuarea acesteia grăbeşte scurgerea apelor şi intensifică eroziunea
configuraţia terenuluiinfluenţează distribuţia speciilor
STAŢIUNE FORESTIERĂ =factori climatici+ factori edafici+ factori orografici
Fişa nr 3 Grupe funcţionale (UC13C3)
Funcţiile pădurii
Pădurea icircndeplineşte icircn principal funcţia de protecţie dar şi multiple funcţii economice Icircn raport cu funcţiile prioritare potrivit prevederilor Codului Silvic pădurile se icircmpart icircn două grupe
-grupa I ndasha păduri cu funcţii speciale de protecţie -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
A Funcţia de protecţie
Pădurea participă la procesul de formare de evoluţie şi conservare a solului prin concentrarea icircn fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă din apă din roca dezagregată şi alterată Din această fitomasă ulterior s-a format solul Astfel cu excepţia zonei de stepă solul s-a format sub pădure
Pădurea favorizează icircnmagazinarea apei icircmpiedicacircnd formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă icircn urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor icircmpiedicacircnd producerea inundaţiilor
Apără solul icircmpotriva eroziunii contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci
Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic Sub acest aspect pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă icircn reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global eliberacircnd oxigen şi consumacircnd bioxid de carbon
Pădurea are un important rol antipoluant icircn cazul poluării fonice şi chimice Icircn raport de natura funcţiei atribuite pădurile din grupa I-a se icircmpart icircn
următoarele subgrupe funcţionale o păduri cu funcţii de protecţie a apelor o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenuluio păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali
dăunătorio păduri cu funcţii de recreereo păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
33
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
B Funcţia de producţie
Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fio lemn pentru construcţii industrie ş combustibil ( lemn de foc)o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice iar unele
specii au şi o valoare economică fiind valorificate pentru blană şi carneo fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă
şi unele principii activeo plante medicinale cu rol deosebit icircn prepararea unor ceaiuri tincturi sau la
sinteza unor medicamente
45 Folii pentru retroproiector
Folia nr1 Ecosistemul forestier (UC13C1)
BIO
CEN
OZA
Com
pone
nta
biot
ică
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
34
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
BIO
TOPU
LC
ompo
nent
a ab
iotic
ă
Folia nr2 Etajarea vegetaţiei (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
35
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
36
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Totalitatea plantelor care se ridică la acelaşi nivel deasupra solului
Folia nr 3 Eliminarea naturală (UC13C1)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
37
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Uscarea şi dispariţia unor arbori datorită
- Luptei pentru lumină
- Luptei pentru substanţe minerale din sol
- Dăunătorilor biotici
- Factorilor climatici nefavorabili
Folia nr4 Factorii abiotici şi pădurea (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
38
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
F A
C T
O R
I I
C L
I M
A T
I C
ILumina
Căldura
Apa
Aerul
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
39
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
FAC
TOR
II ED
AFI
CI
SolulFA
CTO
RII
OR
OG
RA
FIC
I
Altitudinea
Expoziţia
Panta
Configuraţia terenului
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
40
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Folia nr 5 Fitocenoza forestieră (UC13C2)
F I
T O
C E
N O
Z A
Med
iul v
eget
al
Arbori
Arbuşti
Plante ierboase
Licheni
Muşchi
Ciuperci
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
41
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Folia nr 6 Zoocenoza forestieră (UC13C2)
BacteriiZ
O O
C E
N O
Z A
Med
iul a
nim
al
Mamifere
Păsări
Reptile
Batracieni
Insecte
Arahnide
Viermi din sol
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
42
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
46 Importanţa icircntocmirii unui portofoliu
Aplicarea metodelor bazate pe activitatea individuală sau de grup care stimulează creativitatea şi permit evaluarea se icircnscrie pe linia modernizării procesului instructiv ndash educativ
O problemă a sistemului de icircnvăţămacircnt actual este tendinţa de notare imediată a activităţii elevilor Verificarea sistematică este motivată de nevoia feed-back-ului perceput ca o certificare a eficienţei actului didactic Pe de altă parte nota este privită ca un instrument de constracircngere care substituie motivaţia reală de a icircnvăţa Cuantificarea răspunsului şi notarea imediată inhibă gacircndirea creativă şi determină un control riguros al inteligenţei asupra imaginaţiei Procedeul evaluării amacircnate stimulează creativitatea eliberacircnd-o de constracircngerea criticii Feed-back-ul se poate realiza eficient fără a nota elevii de fiecare dată iar cartea de vizită a absolventului se poate contura pe baza cunoaşterii de ansamblu a pregătirii şi a performanţelor sale
Portofoliul poate fi folosit la orice vacircrstă la studenţi elevi chiar şi la grădiniţă
Scopul nu este neapărat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a icircnvăţării prin directa implicare a participanţilor la activitate Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce icircnvaţă existacircnd o permanentă corelaţie cu obiectivele Icircndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliuluidiams portofoliul este un instrument flexibil uşor adaptabil la specificul disciplinei clasei şi condiţiilor concrete ale activităţiidiams permite aprecierea şi includerea icircn actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care icircn mod obişnuit nu sunt avute icircn vedere acest fapt icircncurajează exprimarea personală a elevului angajarea lui icircn activităţi de icircnvăţare mai complexe şi mai creative diversificarea cunoştinţelor deprinderilor şi abilităţilor exersatediams evaluarea portofoliului este eliberată icircn mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care icircnsoţesc formele tradiţionale de evaluare evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elevdiams dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor icircnregistratediams implică mai activ elevul icircn propria evaluare şi icircn realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine
Autoevaluarea este un proces de icircnvăţare elevii asumacircndu-şi responsabilitatea asupra activităţii desfăşurate regacircndindu-şi propriul proces de icircnvăţare de gacircndire şi de evaluare Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului Ca metodă alternativă de evaluare portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decacirct cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici Profesorul icircl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor iar elevii icircl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra icircnvăţării
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
43
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului Prin materiale pe care le conţine el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii folosit fiind ca ldquoo modalitate de a reprezenta un grup o şcoală chiar este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcolirdquo Instituţia şcolară respectivă icircncearcă astfel să-şi creeze o imagine icircn racircndul viitorilor cursanţi ori icircn racircndul părinţilor arătacircndu-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi icircn şcoala respectivă
Poate fi considerat icircn acelaşi timp un instrument complementar folosit de profesor icircn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul icircn echipă pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi icircnvăţare De asemenea portofoliul este compatibil cu instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de icircnvăţare
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează sintetizacircnd activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru an şcolar sau ciclu de icircnvăţămacircnt) portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
44
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
5 SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR 51 Fişe de lucru
Fişa nr1 Etajarea vegetaţiei(UC13C1)
Sarcini de lucru1Priviţi cu atenţie cele două imagini2Descoperiţi etajul de vegetaţie care lipseşte dintr-o imagine şi precizaţi rolul său icircn arboret3Enumeraţi 3 specii forestiere principale 2 specii forestiere secundare şi 4 specii de arbuşti observate icircn pădurile din apropierea zonei de unde locuiţi
Imaginea 1 Imaginea 2
1 Icircn arboretul din imaginea 2 lipseşte subarboretul2 Cauza lipsei subarboretului este consistenţa ridicată din arboretSubarboretul joacă un rol foarte important icircn viaţa pădurii datorită frunzişului bogat care umbreşte protejează şi ameliorează solul3
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
45
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Zone geografice cu specii forestiere(UC13C1)
Sarcini de lucru
1Notaţi cu majuscule zonele de vegetaţie corespunzătoare din punct de vedere altitudinal2Notaţi icircn spaţiile punctate subzonele de vegetaţie din cadrul celor 3 zone de vegetaţie principale
Subzona alpină ZONA ALPINĂ
1500m Subzona subalpină
Subzona moliduluiSubzonahellip amestecurilor de fag şi răşinoase
Subzona faguluiSubzona amestec de fag şi gorun
ZONA FORESTIERĂ
Subzona gorunului
Subzona stejar pedunculat
200m Subzona cer şi gacircrniţă
Subzona silvostepei
0m Subzona stepei ZONA STEPEI
Fişa nr1 Identificarea elementelor componente alefitocenozei icircntr-un amestec de răşinoase cu fag (UC13C2)
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
46
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Sarcini de lucru1 Priviţi imaginile de mai jos2 Realizaţi prin săgeţi corespondenţa icircntre etajele de vegetaţie şi speciile corespunzătoare luicircnd ca exemplu un arboret de amestec de răşinoase cu fag
52 Fişe de evaluare
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
ARBORI
ARIN NEGRU
PALTIN DE MUNTE
MOLID
BRAD
TEIFAG
JUGASTRU
ARBUŞTI
FESTUCA LYCHOPODIUM
ASPERULLAPOA
CAREXOXALIS
PĂTURAERBACEE
SAcircNGER LEMN CAcircINESC
PĂDUCELZMEUR
SALCIE CĂPREASCĂ
MUR
47
FITOCENOZA
FORESTIERĂ
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Ecologie forestieră
Fişa nr1 Procese biologice specifice pădurii (UC13C1)
INotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii 3p Vegetaţia lemnoasă de pe o suprafaţă de teren se constituie ca pădurecoroanele arborilor se icircntrepătrund şi se formează coronamentul arboretului A Elagarea arborilor se produce datorită creşterii temperaturii din interiorul arboretului F Eliminarea naturală apare icircnainte de realizarea stării de masiv F
IIRezolvaţi următorul aritmogrif 45p
1 F A G2 A R B O R E T3 R Ă Ş I N O A S E4 E L A G A J5 S A L C Acirc M6 E T A J7 M A S I V8 E L I M I N A R E9 S U B A R B E T
IIIRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele 2 coloane 15p
Fag Pătură erbacee Soc Arboret Afin Subarboret
Notă Se acordă un punct din oficiu
Domeniul SilviculturăCalificareaTehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere
48
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Fişa nr2 Factorii climatici şi pădurea (UC13C2)
IAlegeţi varianta corectă2p
1 Din categoria speciilor forestiere exigente faţă de căldură fac parte a stejarul pufos şi brumăriu gacircrniţa b molidul aninul negru afinul c mesteacănul pinul silvestru ulmul de munte d zacircmbrul paltinul de munte jneapănul2 Din lumina totală coronamentul pădurii lasă să pătrundă icircn interior a 5-40 b 40-65 c 50-80 d 90-100 3 Umiditatea atmosferică mare are influenţe pozitive asupra vegetaţiei forestiere prin a grăbirea icircnfloririi b stimularea polenizării c stimularea fructificaţiei d condiţionarea transpiraţiei şi stimularea activităţii biologice4 Fotosinteza devine optimă la a 0 ndash 5 degC b 20 ndash 30 degC c 40 ndash 50 degC d 5 ndash 15 degC
IINotaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele afirmaţii2p
1 Speciile termofile sunt specii forestiere cu rezistenţă foarte scăzută faţă de căldură F
2 Gelivurile sunt provocate de temperaturile ridicate din timpul iernii F 3 Lujerii sunt distruşi de gerurile timpurii A 4 Bradul tisa si fagul sunt specii cu temperament de umbră A
IIICompletaţi spaţiile libere3p 1 Modul de comportare a fiecărei specii faţă de lumină poartă numele de temperament 2 Căldura este un factor limitativ pentru pădure 3 Deasupra pădurii cade o cantitate mai mare de precipitaţii decacirct icircn teren descoperit 4 Concentraţia dioxidului de carbon icircn aer la suprafaţa solului este mai mare icircn pădure decacirct icircn teren descoperit 5 Speciile cele mai sensibile la doboracircturi de vacircnt sunt răşinoasele 6 Din lumina totală coronamentul pădurii absoarbe 40- 70
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
IVRealizaţi asociaţii corecte icircntre cele două coloane2p A Factori climatici B Importanţă 1 căldura a formarea la arbori a coroanelor de tip forestier 2 precipitaţiile sub formă de zăpadă b icircnlesneşte polenizarea şi răspacircndirea seminţelor uşoare 3 aerul c protejează solul şi seminţele căzute contra icircngeţului 4 lumina d oxigenul este absorbit prin respiraţie iar CO2 folosit icircn 5 vacircntul ce nu depăşeşte 3-4ms procesul de fotosinteză e zonarea speciilor forestiere
1 - e 2 - c 3 - d 4 - a 5 - b
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
Fişa nr 3 Factorii orografici şi pădurea (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p1 Din categoria factorilor orografici fac parte
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
a solul b temperatura c altitudinea expoziţia panta si configuraţia terenului d acţiunea omului2 Factorii orografici influenţează vegetaţia forestieră a icircn mod direct prin modificări ale pantei b icircn mod direct prin modificarea factorilor climatici c icircn mod direct prin modificarea factorilor edafici d icircn mod indirect prin modificarea calitativă si cantitativă a factorilor climatici si edafici3 Orientarea unui loc icircn raport cu punctele cardinale poartă de numirea de a panta terenului b altitudinea terenului c orografia terenului d expoziţie4 Expoziţia terenului reprezintă a orientarea faţă de punctele cardinale b diferenţa faţă de nivelul mării c icircnclinarea terenului d configuraţia terenului
II Icircn coloana A sunt prezentaţi factorii orografici iar icircn coloana B specificări privind aceşti factori Realizaţi asocierile corecte dintre cele două coloane2p A (factori orografici) B ( specificări ) 1 altitudinea a nordica sudica 2 expoziţia b icircnclinarea terenului 3 panta c modificări ale climatului 4 configuraţia terenului d munţi dealuri cacircmpii III Completaţi spaţiile libere cu cuvacircntul potrivit3p Producţia pădurii scade odată cu creşterea altitudinii
Altitudinea influienţează procesul de zonare a păduriiPe versanţii sudici perioada de vegetaţie este mai lungăLimita naturală a pădurii este mai ridicată pe versanţii sudici cu 100 ndash 200m
decacirct pe cei nordici Pe pante repezi icircnsorite şi uscate cu soluri superficiale arboretele se situează icircn clase de producţie inferioare Icircn terenuri accidentale pe vicircrfuri şi culmi sărace icircn apă se instalează specii rezistente la uscăciuneIV Precizaţi modificările pe care le determină altitudinea icircn regimul factorilor climatici şi edaficihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip2p O dată cu creşterea altitudinii cantitatea de căldură se reduce precipitaţiile sunt mai abundente peritada de vegetaţie se scurtează vacircnturile se intensifică tipurile genetice de sol se modifică
NOTĂ Timp de lucru 30 de minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr4 Relaţiile dintre factorii biotici şi pădure (UC13C2)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
1 Mediul animal poartă denumirea de a fitocenoză b antropogeni c zoocenoză d fotosinteză2 Calitatea humusului influenţează a creşterea rădăcinilor b dezvoltarea coronamentelor c asimilaţia clorofiliană d productivitatea pădurilor3 Factorul antropic se refera la a păşunat b influenta omului asupra pădurii c defrişarea pădurii d intervenţiile personalului silvic in pădure4 Fitocenoza a constituie mediul vegetal b este mediul animal c cuprinde totalitatea organismelor din pădure d cuprinde organismele de natură vegetalăII Completaţi spaţiile libere2p1 Fitocenoza pădurii este alcătuită din plante foarte diferite icircncepacircnd cu plantele lemnoase care au cele mai mari dimensiuni şi terminacircnd cu plante unicelulare din microfloră 2 Factorul antropic are influienţe pozitive dar şi negative asupra pădurii3 Mamiferele păsările insectele şi animalele inferioare ce trăiesc icircn pădure formează zoocenoza pădurii4 Factorii biotici sunt reprezentaţi de fitocenoză zoocenoză şi factorul antropic
III Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunturihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p 1 Arboretele naturale au luat naştere fără intervenţia omului A2 Subarboretul este constituit mai ales din specii de lumină F3 Microfauna este alcătuită din ciuperci şi bacterii ce acţionează la nivelul solului A4 Factorul antropic se referă la influenţa vegetaţiei asupra pădurii F5 Animalele pădurii nu produc pagube vegetaţiei lemnoase F
IVDescrieţi influienţa pădurii asupra mediului animalhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p Pădurea asigură hrana şi adăpostul necesare animalelor Felul speciilor de animale şi numărul de exemplare din fiecare specie sunt o consecinţă a compoziţiei structurii şi stării de dezvoltare a pădurii Cele mai numeroase specii de animale se găsesc icircn pădurile de amestec şi cu subarboret bogat
Notă Timp de lucru 30 minute Se acordă 1 punct din oficiu
Fişa nr5 Zonarea funcţională a pădurilor din ţara noastră (UC13C3)
IIcircncercuiţi varianta corectă2p
1 Pădurile seculare de valoare deosebită precum şi porţiunile de pădure cu specii rare fac parte din grupa I funcţională subgrupa pădurilor
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
a de interes social şi recreere b de protecţie a apelor c monumente ale naturii şi rezervaţii d de protecţie a solului contra eroziunii2 Din grupa funcţională a I-a subgrupa a III-a fac parte a pădurile cu rol de producţie b pădurile cu rol de protecţie contra factorilor climatici dăunători c pădurile cu rol de producţie şi protecţie d pădurile cu rol de protejare a malurilor3 Zonarea funcţională a pădurilor se referă la a clasificarea pădurilor b răspacircndirea pădurilor c icircmpărţirea pădurilor pe grupe funcţionale d gruparea pădurilor in funcţie de habitat4 Pădurile cu funcţii speciale de protecţie fac parte din a grupa I funcţională b grupa a II-a funcţională c amenajamentele silvice d fondul forestier proprietate privată
II Notaţi cu A-adevărat sau F-fals următoarele enunţurihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3p
1 Grupa a II-a funcţională cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie F2 Pădurile pot icircndeplini funcţia de protecţie a solurilor icircmpotriva eroziunii A3 Pădurile din jurul oraşelor intră icircn categoria rezervaţiilor naturale F4 Una din funcţiile pădurilor din grupa a II-a este de a produce masă lemnoasă A5 Grupa I funcţională cuprinde la racircndul ei trei subgrupe icircn raport cu obiectivele de protejat F6 Ponderea cea mai mare din suprafaţa fondului forestier o au pădurile din grupa a II a funcţională A
IIIIcircn coloana A sunt exemplificate funcţiile speciale de protecţie ale pădurii iar icircn coloana B detalieri ale acestora Stabiliţi asocierile corecte dintre cele două coloanehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip25p
A (funcţiile de protecţie ale pădurii) B (detalieri) 1 protecţie hidrologică a fixarea nisipurilor mobile 2 protecţia solului b atenuarea extremelor de temperatură 3 climatică c oxigenarea aerului 4 igienico sanitară d reţinerea apei din precipitaţii 5 estetică şi recreativă e starea psihică a oamenilor
IV Enumeraţi trei subgrupe funcţionale din cadrul pădurilor din grupa I funcţionalăhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip15p
1 Subgrupa I- păduri de protecţie a apelor2 Subgrupa a II a- păduri de protecţie a solului contra eroziunii3 Subgrupa a V a- păduri ldquomonumente ale naturiirdquo şi rezervaţii
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Notă Timp de lucru 30 de minute Se acordă un punct din oficiu
53 Portofoliul de grup
Ce este un grup de bazăUn grup de bază este o formă de asociere eterogenă de lungă durată cu
membri stabili icircn cadrul metodei de icircnvăţare menţionate Poate funcţiona pentru un modul un an cacircţiva ani Scopul acestuia este să asigure sprijinul ajutorul asistenţa icircncurajarea necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios
Ce este portofoliul de grup
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrărimostre din activitatea grupului acumulate icircn timp precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului
Din ce este alcătuit portofoliul de grupElementele ce se pot regăsi icircntr-un portofoliu de grup sunt următoarele
Coperta care reflectă icircn mod creativ personalitatea grupului Cuprinsul Prezentarea grupului şi a membrilor săi Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese Mostre care au necesitat cooperarea icircntre membrii grupului pentru a fi realizate Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune icircn timpul
activităţii icircn comun Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia Mostre individuale revizuite pe baza feed back-ului primit de la grup (compoziţii
prezentări etc) Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale
interacţiunii sociale ndash modul icircn care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să icircnveţe
O listă a viitoarelor obiective de icircnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului
Comentarii şi feedback din partea profesorilor metodiştilor şi a altor grupuri de studiu
Pregătirea pentru icircntocmirea portofoliului presupune răspunsul la următoareleicircntrebări1 Cine alcătuieşte portofoliul Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului2 Ce tip de portofoliu utilizăm Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune Portofoliu care demonstrează progresul3 Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului 4 Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse icircn portofoliu
5 Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie 6 Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor Profesorii Elevii Forma pe care o poate icircmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente fie o cutie de carton icircn care se pot aduna casete video materiale desene picturi fotografii ce reprezintă aspecte ale icircnvăţării şisau pe cei implicaţi icircn activitate
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
6 SITE-URI INTERNET
- wwweduro ndash Standard de Pregătire Profesională şi curriculum pentru domeniul
silvicultură nivelul 3
- wwwtvetro ndash Auxiliare curriculare nivelul 3 domeniul silvicultură
- httpwwwapmcvrohtmlbody_starea_pădurilor_html- wwwnrcangccacfspubsilvi_fhtml - Dicţionar forestier canadian
- wwwrfsorguk - A Glossary of Tree Terms (The Royal Forestry Society)
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
7 BIBLIOGRAFIE
1 Achimescu R (1999) Cartea pădurarului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
2 Bourdial I -Viaţa şi ecologia Editura Rao 20073 Curriculum pentru nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări
forestiere ediţia 20054 Doboş VVlad MMarian AVlad V -Silvicultură Editură Didactică şi Pedagogică
Pedagogică Bucureşti 19975 Giurgiu V-Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple Editura Ceres 19886 Mohan GArdelean A- Ecologie şi protecţia mediului Editura Scaiul
Bucureşti19937 Pacircrvu C- Ecosistemele din Romacircnia Editura Ceres 19808 Popescu G (2004) Pădurea şi omul Editura Nord Carta
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică
9 Standardul de Pregătire profesională nivelul 3 calificarea Tehnician icircn silvicultură şi exploatări forestiere ediţia revizuită 2005
10Sursa Pădurile Romacircniei RNP- Institutul de Statistică