SUCEAVA

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE

A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVELUL 3 DE CALIFICARE

PROMOŢIA 2011

SUPRAVEGHEREA REŢELEI DE CANALIZARE A APELOR UZATE

CUPRINS

ARGUMENT;1. CAPITOLUL I – Apele uzate si influenta lor asupra mediului natural;2. CAPITOLUL II – Canalizare;3. CAPITOLUL III – Sistem public de canalizare; 4. CAPITOLUL IV - Caracteristicile apelor uzate orasenesti;5. CAPITOLUL V - Calculul indicatorilor de colectare,epurare, evacuare a apei

uzate;6. CAPITOLUL VI - Concluzii.

ARGUMENTApa constituie „inima biosferei”, deoarece ea se găseşte întodeauna acolo unde există viaţă şi reprezintă substanţa cea mai răspândită de pe Terra.Fără apă viaţa nu este posibilă pe Pământ, iar fără apă curată (purificată) nu este posibilă nici viaţa omului. Din resursa globală de apă a Pământului, resursele de apă dulce reprezintă doar cca. 2,4%, din care disponibile pentru utilizare sunt doar cca. 13%. Viaţa umană se bazează pe apa dulce potabilă.

Conform datelor, 90% din populaţia urbană şi doar 10% din populaţia rurală este racordată la reţelele publice de canalizare. La nivelul ţării, 31% din apele uzate (orăşeneşti şi industriale) se evacuează fără epurare, 41% sunt insuficient epurate şi doar 25% sunt epurate corespunzător.Efectul de poluare a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate asupra apelor de suprafaţă se manifestă în principal prin conţinutul de materii în suspensie, de materii organice, în săruri nutritive, amoniu şi în microorganisme patogene. De exemplu, sărurile nutritive de azot şi fosfor provoacă eutrofizarea apelor de suprafaţă, cu efect de consumare a oxigenului dizolvat necesar pentru susţinerea vieţii acvatice. Amoniul este deosebit de toxic pentru vietăţile acvatice. Apele uzate neepurate sau insuficient epurate poluează apele subterane printre altele cu nitraţi, amoniu şi bacteriologic.Din cele prezentate rezultă că, epurarea apelor uzate orăşeneşti (şi nu numai) este o cerinţă esenţială a dezvoltării civilizaţiei umane. Fiind o necesitate cu implicaţii sociale şi ecologice deosebite, reglementarea unitară şi asigurarea generală a infrastructurii necesare reprezintă o prioritate. Necesitatea epurării corespunzătoare a apelor uzate se impune deci din motive ecologice, dar este şi o obligaţie asumată de ţara noastră prin procesul de aderare la UE.

CAPITOLUL I- APELE UZATE SI INFLUENTA LOR ASUPRA MEDIULUI

NATURAL.

Apele uzate provin din încărcarea apei din natura cu materiale şi substanţe care îi modifică indicatorii de calitate, o poluează. Apa se încarcă cu materii poluante, devenind uzată prin utilizarea ei de către om, în cele mai diverse scopuri practice, prin contactul apelor meteorice (ploaie, zăpadă) cu produse ale activităţii umane, care se găsesc în aer şi pe sol.În primul caz, întrucât domeniile de folosire a apei îmbracă cele mai diverse forme (apa potabilă, alimentarea cu apă a industriei, agriculturii, piscicultură, scopuri urbanistice şi de agrement), posibilităţile de poluare a acesteia sunt foarte mari.

Între apele uzate şi mediul înconjurător în care acestea sunt deversate se stabileşte o relaţie bilaterală; prin impurităţile pe care le conţin, apele uzate acţionează asupra mediului înconjurător, de cele mai multe ori în sens negativ, iar acesta, la rândul său, contribuie la înlăturarea poluanţilor din apă (autoepurare). Receptorii folosiţi în mod obişnuit pentru evacuarea apelor uzate colectate prin reţelele de canalizare sunt cursurile de apă de suprafaţă, lacurile sau marea şi mai rar – straturile permeabile subterane adânci şi solul, pentru irigaţii şi infiltraţii.

Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de canalizare. Ele sunt mai simple la poluanţi industriali, dar foarte vaste şi complicate în cazul canalizării localităţilor , deoarece trebuie să preia ape uzate fecaloid-menajere de la un număr de surse foarte mare. Se mai adaugă canalele ce preia apele pluviale. Aceste ape trebuie apoi conduse la staţia de epurare, de unde de regulă sunt restituite în emisar, de obicei un râu.

CAPITOLUL II- CANALIZARE

Există diverse variante constructive, soluţii tehnice, de design şi de material folosit la canale. Majoritatea conductelor de canal la noi sunt din ciment sau azbociment, iar marile colectoare au structuri diverse, unele armate sau de metal, fiind adevărate tunele. Există însă principii comune şi variante larg folosite.Structura unei reţele de canalizare este arborescentă: canalele de racord converg în canale colectoare secundare ce se reunesc în colectoare principale, ce se termină sau ar trebui sa se termine la staţia de epurare.Construcţia sistemului de canalizare trebuie să asigure o perfectă etanşeitate, o netă separare de reţeaua de alimentare cu apă (cu care nu trebuie să vină în contact şi în niciun caz să nu treacă deasupra ei) ca să se evite orice posibilă contaminare. Trebuie să fie cădere suficientă, coturi nu prea strânse, adâncime corespunzătoare ca să nu apară iarna îngheţ şi dimensionările (diametre) adecvate ca să permită preluarea întregului debit, să nu se ajungă la blocaje şi refulări la exterior pe străzi sau şi mai rău în interiorul clădirilor.

CAPITOLUL III-SISTEM PUBLIC DE

CANALIZARE Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente

instalaţiilor tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări specifice prin care se realizează serviciul public de canalizare cu următoarele componente:•Racorduri de canalizare de la punctele de delimitare;•Reţele de canalizare: conducte, armături, cămine;•Staţii de pompare a apelor uzate;•Staţii de epurare;•Colectoare de evacuare spre emisar;•Depozite de nămol deshidratat.Sistemul public de canalizare poate fi: •divizor când asigură colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea în emisar, separată, a apelor uzate şi meteorice;•unitar când asigură colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea în comun a apelor uzate şi meteorice;• mixt când asigură colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea prin sistem unitar şi divizor.

CAPITOLUL IV-CARACTERISTICILE APELOR

UZATE ORASENESTI

Apele uzate orăşeneşti, ape colectate prin reţeaua de canalizare, sunt apele consumate de o colectivitate. Ele conţin apele rezultate în urma întrebuinţării apelor în scopuri menajere comerciale şi industriale şi apele de suprafaţă sau subterane care pot pătrunde în canal.

Apa uzată: apa provenită din activităţi casnice, sociale sau economice, conţinând substanţe poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile chimice, fizice şi bacteriologice iniţiale, precum şi apele de ploaie (meteorice) ce curg pe terenuri poluate.

Apa uzată industrială: toate deversările de ape folosite în activităţi economico-financiare sau alte utilizări decât cele menajere.

Apa uzată menajeră: apa degradată, ca efect al evacuării unor reziduri fizico-chimice şi organice rezultate din activităţi desfăşurate în gospodării, instituţii publice sau prestatoare de servicii.

CBO (consumul chimic de oxigen) este caracteristica cea mai importantă a unei apei uzate fiind unul dintre cei mai buni indicatori ai gradului de impurificare. Reprezintă cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea biochimică a materiilor organice într-un anumit timp şi la o temperatură dată. Se determină consumul chimic de oxigen la 5 zile şi la 200C.•Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) – determină activitatea ionilor de hidrogen; exprimă intensitatea acidităţii sau alcalinităţii (SR ISO 10523-97). Parametrul pH nu reprezintă el însuşi un contaminant dar este un parametru important de caracterizare a apelor uzate care urmează a fi supuse unui proces de epurare biologică sau a fi evacuate în canalizarea orăşenească.

CAPITOLUL V - CALCULUL INDICATORILOR DE

COLECTARE,EPURARE, EVACUARE A APEI UZATE

Evaluarea emisiilor de poluanţi evacuaţi de sursele punctiforme de poluare, defalcate pe ramuri de activitate (industriale sau menajere) se poate face ţinând cont de:Debitul apelor uzate evacuate, exprimat în m3/zi şi mii m3/an;

Colectarea apelor uzate se realizează prin instalaţii interioare şi reţele exterioare subterane, după caz, incinta-racord reţea locală/ reţea publică.Colectarea apelor uzate prin reţele de canalizare publică devine economică în general de la o densitate a populaţiei de peste 35 locuitori/ha.Metodele de epurare pot fi:•Convenţionale;•Alternative.Metodele convenţionale de epurare utilizează tehnologii artificiale bazate în exclusivitate pe echipamente mecanice, fiind deci energointensive.Din acest motiv, tehnologiile artificiale se mai numesc şi intensive. Aceste tehnologii se potrivesc cel mai bine aglomerărilor umane cu densitatea mare a populaţiei (orientativ peste 100 locuitori/ha) la care lungimea specifică a reţelei publice de canalizare exprimată în km reţea /locuitor este mică, precum şi marii industrii, unde valoarea terenului este foarte mare.Metodele alternative de epurare se bazează preponderent pe utilizarea proceselor de epurare ce se desfăşoară în natură. Ele necesită însă suprafeţe de teren mult mai mari în raport cu cele convenţionale, motiv pentru care se mai numesc şi extensive. De aceea, utilizarea acestor soluţii este favorizată în zonele rurale, unde terenurile sunt mai ieftine, precum şi în zonele izolate.

Deşi nu este o metodă de epurare, bazinul de colectare reprezintă totuşi o soluţie corespunzătoare în multe situaţii pentru îndepărtarea apelor uzate.

CAPITOLUL VI- CONCLUZII

În concluzie apa este una dintre cele mai importante resurse naturale, un factor vital pentru organismele vii şi majoritatea ecosistemelor, un factor esenţial pentru sănătatea umană, pentru producerea de alimente şi pentru dezvoltarea economică.

Utilizatorii de apă sunt obligaţi:•să economisească apa prin folosire judicioasă;•să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare;•să utilizeze cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantităţi reduse de apă, precum şi un consum mic de apă prin recircularea şi/sau refolosirea apei. Deţinătorii de locuinţe individuale sau colective ori de incinte în care se desfăşoară activităţi socio – economice, ale căror ape uzate nu pot fi epurate separat, au obligaţia să se racordeze la reţelele de canalizare ale localităţilor. În situaţia în care deţinătorii de locuinţe individuale sau colective ori de incinte în care se desfăşoară activităţi socio – economice au deja sisteme individuale de colectare a apelor uzate (bazine etanşe vidanjabile, puţuri absorbante) aceştia vor lua toate măsurile sanitare necesare pentru dezafectarea lor, o data cu racordarea la reţelele de canalizare. Prestatorii/operatorii de servicii publice care administrează şi/sau exploatează reţelele de canalizare, staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti, staţiile de epurare a apelor uzate industriale şi evacuările directe vor prezenta lunar şi, respectiv, anual autorităţii competente un raport privind situaţia cantitativa şi calitativă a evacuărilor de ape uzate .

MULTUMESC PENTRU

VIZIONARE!