&

k ■miWW^JlUUMUW

Proletari din toate țările, uniți-vă I

acinteiaW tineretului

ife®>•

1^

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Din faptele de muncă

ale feroviarilorZiua ceferiștilor prile­

juiește, și in acest an, evidențierea unor reali­zări de seamă ale lucră­torilor din transporturile feroviare, abnegația și dăruirea cu care aceștia acționează pentru înfăp­tuirea prevederilor de plan.

• Colectivul întreprin­derii mecanice de mate­rial rulant din Simeria intimpină „Ziua ceferiști­lor" cu însemnate succe­se, obținute în întrecerea pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe acest an. Prin organizarea judicioasă a activității productive și îmbunătățirea indicilor de folosire a utilajelor, mun­citorii, tehnicienii și ingi­nerii acestei unități au realizat, de la începutul anului, o producție indus­trială suplimentară in va­loare de peste 1,1 mili­oane lei, au depășit pla­nul producției-marfă cu 550 000 lei și au executat, peste prevederi, un vo­lum de piese de schimb pentru mijloacele de transport feroviar în va­loare de aproape o jumă­tate de milion lei. La rîn- dul lor. lucrătorii din sec­torul de transporturi fe­roviare uzinale de la Combinatul siderurgic Hunedoara au depășit cu 2 la sută sarcinile de plan la indicatorul tone-nete- kilometri.

• Colectivele de oa­meni ai muncii din ca­drul Regionalei de căi fe­rate Constanța — unitate cu raza de acțiune în ju­dețele : Tulcea, Constan­ța, Ialomița și Călărași. — raportează importante succese in muncă, rezul­tate ce au condus Ia spo­rirea capacității in circu­lația Și operarea trenuri­lor. Astfel, in anul care a trecut, volumul mărfu­rilor transportate a fost cu 8,8 la sută mal mare dccît în 1979 ; viteza co­mercială a trenurilor de marfă a sporit cu 3.3 la sută. în condițiile in care, rulajul vagoanelor de marfă a foit îmbunătățit cu 6,5 la sută.

în aceeași perioadă de timp, parcursul mediu zilnic al locomotivelor a crescut cu 4,3 la sută, ceea ce a condus la un spor al productivității muncii do 4,1 la sută.

• La Depoul de loco­motive Galați, pentru re­ducerea timpului de re­parații și realizarea de economii, colectivul apli­că in activitatea sa unele inițiative valoroase. Prin­tre acestea se numără și utilizarea cu bune rezul­tate a unui dispozitiv pentru strunjirca colec­torului de la locomotivele Diesel electrice, fără de­montarea lui. Se elimină astfel o serie de operați­uni costisitoare, iar eco­nomiile realizate se ridică la mai mult de 200 000 lei.

ANUL XXXVII

SERIA II

Nr. 9 870

4 PAGINI

30 BANI

MIERCURI

18 FEBRUARIE

1981

Un criteriu de bază al muncii tinerilor mineri

din cel mai tînăr bazin carbonifer al țării — Horezu

CĂRBUNE, TO: MĂ! MULT!In mai multe studii privitoare la resursele minerale ale

solului și subsolului județului Vîlcea, realizate cu puțină vre­me in urmă, este amintită și existența unor zăcăminte de lignit, dar ca importanță și valoare acestea sini cotate după cele de sare, calcar, petrol, gips, produse pigmatitice, ape minerale. As­tăzi, insă, sau mai bine spus de la 1 octombrie, anul trecut, cărbunele, se poate spune, a trecut pe primul plan al acti­vității de extracție desfășurate in această zonă a țării. La Horezu, localitate cunoscută tuturor doar ca vechi tirg al olarilor, s-a înființat o mare întreprindere minieră. Tot aici

Dar, iată că in aceste zile, după numai patru luni de la deschiderea lucrărilor, despre început se vorbește la timpul trecut. Oamenii găsec de acum ca ceva obișnuit prezența co­loanelor de camioane grele în­cărcate cu cărbune, pe drumu­rile satelor lor. La Berbești și Alunu a inceput construcția mai multor blocuri pentru mineri, pentru toți cei care vor munci aici. Cu forțe, pe zi ce trece, sporite, se acționează la deschi­derea cîmpului de lignit, pină la 1 iunie urmind să fie exca­vați și transportați peste 710 000 metri cubi pămînt, ceea ce în­seamnă o cantitate impresionan­tă. un adevărat munte. Tot pină la această dată, la caro vor în­cepe să sosească principalele utilaje. benzile transportoare trebuie terminate, platforma de montaj a excavatoarelor gigant și drumul de acces la platfor­mă. lucrări deosebit de impor­tante, realizarea acestora în timp condiționînd punerea in funcțiune, la termenul stabilit, a primului excavator ce va lu­

cra aici și deci realizarea pla­nului de extracție pe acest an.

Zilnic in gările cele mai a- propiate, respectiv Băbeni, pe linia Craiova — Sibiu și Copă- cioasa, pe Valea Jiului, sosesc utilaje, materiale, tot felul de instalații miniere. Transportul lor se desfășoară operativ. La fel și montajul. „Fiind un co­lectiv tinăr, in plină formare.

și-a mutat sediul unul dintre grupurile de șantiere ale Trus­tului de construcții și montaj minier București. Pe lingă ame­najările ce trebuie făcute in toată platforma, cuprinsă intre riurile Amaradia și Tăriia — într-o primă etapă — pe lingă lucrările de decopertare, construcții de drumuri și căi ferate, ateliere de reparații, locuințe, în 1981 se va extrage o canti­tate de peste 1000 000 tone lignit. In următorii uni, cind exploatările vor fi extinse spre est, pină la Cernișoara, pro­ducția de lignit realizată in acest nou bazin carbonifer al țării se va ridica la circa 3 000 000 tone.

extrase suplimentar. energie mai multă pentru țară, petrol economisit și deci valută. Este cunoscut de către noi toți ade­văratul preț al cărbunelui in actualele condiții ale crizei e- ncrgetice mondiale și de aceea ne-am corelat eforturile cit s-a putut mai exact la înfăptuirea Înaltelor comandamente ce ne stau în față".

mîntul de deasupra acestuia ne- fiind prielnic dezvoltării agri­culturii, arzînd vegetația, sute de oameni spuneam se întorc astăzi in satele lor. chemați de același cărbune. Chemați să-l scoată la suprafață, să jeze din in urma agricole inundate ziuni. Chemați

stratul fertil decopertării, in luncile, și degradate

să-și

amena- rezultat terenuri altădată de ero- constru-

ANCHETA NOASTRĂ!

am căutat să instituim din capul locului, drept principiu de bază al muncii noastre, adevărul după care timpul înseamnă bani — avea să ne declare inginerul Gheorghe Niță, director al Gru­pului de șantiere Horezu, din cadrul Trustului de construcții și montaj minier București. Fie­care ceas, fiecare zi de muncă cheltuite, dacă putem spune astfel, cu maximă eficiență, în­seamnă mii de tone de cărbune

Cuvintele spuse de directorul grupului de șantiere iși găsesc o deplină acoperire in fapte, dar mai intii de toate în modifică­rile aduse întregii zone, vieții oamenilor din aceste locuri, viață care a inceput să pulseze în ritmul muncii din șantier și din minele de cărbune, adică trepidant. Sute de oameni ple­cați după lucru, pe întreg cu­prinsul țării, mai exact zis, iz­goniți de acasă de cărbune, pă-

iască solid, avind drept trainică temelie întinsele zăcăminte deaur negru, o nouă viață.

Apoi,- o altă mărturie, a dă­ruirii cu care se muncește in aceste zile, în toate punctele marii exploatări, o constituie realizările înscrise astăzi in gra­ficul de execuție a lucrărilor. La Berbești au fost atacate toa­te obiectivele viitoarei incinte miniere. Cu forțe sporite se ac­ționează la ridicarea într-un timp scurt a atelierului de bol- țari in scopul asigurării mine-

NICOLAE MILITARU

(Continuare in pag. a Ill-a)

PRIMIR LA TOVARĂȘUL

NICOLAE CEAUȘESCUMinistrul industriei și mineralelor din Irak

Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți, pe Taher Tawfiq, minis­trul industriei și mineralelor din Irak, care, în fruntea unei dele­gații economice, face o vizită în

și președintele Republicii Irak, Saddam Hussein, a avut loc un schimb de mesaje de salut.

în timpul întrevederii au fost evocate bunele relații de priete­nie și colaborare dintre România și Irak și s-a exprimat dorința

forturilor tuturor popoarelor pentru reluarea și consolidarea cursului spre destindere, pace și respect al independenței națio­nale, pentru soluționarea pe calc politică, prin tratative a stărilor de încordare și conflict din dife-

țara noastră. Oaspetele a fost în­soțit de Gassem Ahmed Al- °v- raibi. adjunct al ministrului.

La întrevedere au luat parte tovarășii Cornel Burtică, vice- prim-ministru al guvernului, mi­nistrul comerțului exterior și co­operării economice internaționa­le, loan Avram, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini.

A fost de față Yahia Al-Ani, însărcinatul cu afaceri ad-inte- rim al Irakului la București.

Cu acest prilej, între președin­tele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarășul Nicolae Ceaușescu,

de a le extinde și diversifica în continuare pe plan politic, eco­nomic, tehnico-științific și în alte domenii de activitate, in confor­mitate cu înțelegerile convenite cu prilejul întîlnirilor șl convor­birilor la nivel înalt de la Bucu­rești și Bagdad. Au fost exami­nate noi posibilități în direcția dezvoltării cooperării pe multi­ple planuri, potrivit intereselor țărilor și popoarelor noastre.

Au fost abordate, de asemenea, unele probleme actuale interna­ționale. In acest cadru s-a rele­vat necesitatea intensificării e-

rite zone ale globului, a tuturor diferendelor dintre state.

Referitor la conflictul irakiano iranian, s-a apreciat că este ne­cesar să se facă totul pentru a se ajunge la încetarea focului, pentru rezolvarea politică, pe cale pașnică, a problemelor liti­gioase, pe baza respectului in­dependenței și suveranității na­ționale, aceasta fiind in inte­resul ambelor țări și popoare, al cauzei păcii, destinderii și înțe­legerii internaționale.

întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială.

Secretarul Comitetului popular general pentru petrol din Jamahiria Arabă Libiana Populară Socialistă

Marți, 17 februarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, a primit pe Abdus Salam Zagaar, secretarul Comitetului popular general pentru petrol din Jama­hiria Arabă Libiană Populară Socialistă, președintele părții li­biene in Comisia mixtă guver­namentală româno-libiană de co­operare economică și tehnică, care efectuează o vizită in țara noastră.

La primire au luat parte tova­rășii Ion Pățan, viceprim-minis- tru al guvernului, Vasile Pun- gan, ministru secretar de stat.

Au participat Aii Abdel Matlub Yunis, secretarul Comitetului Popular al Biroului Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Popu­lare Socialiste la București, și Yunis Dleimi, membru al Comi­tetului Popular al Biroului Popu­lar.

Oaspetele a exprimat întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată și a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu un salut

prietenesc din partea conducăto­rului Marii Revoluții de la 1 Septembrie al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, co­lonel Moammer El Geddafi, îm­preună cu urări de sănătate și fericire personală, de prosperi­tate și progres poporului român.

Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit și a transmis, la rîn- dul său, colonelului Moammer El Geddafi un salut cordial și cele mai bune urări de sănătate, de progres și prosperitate poporului libian prieten.

In cadrul întrevederii s-a evi­dențiat cu satisfacție evoluția as­cendentă a raporturilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări. în conformitate cu hotăririle și acordurile conveni­te cu prilejul dialogului la nivel înalt româno-libian. S-a expri­mat. totodată, voința comună de a intensifica în continuare cola­borarea și cooperarea dintre cele două țări, de a extinde schimbu­rile comerciale în folosul re­

ciproc, al cauzei progresului șl prosperității popoarelor român și libian. S-a relevat rolul ce revi­ne Comisiei mixte guvernamen­tale româno-libiene in identifi­carea unor noi forme de colabo­rare economică și tehnico-știin- țifică dintre România și Libia.

S-a făcut, de asemenea, un schimb de păreri cu privire la unele probleme internaționale actuale, evidențiindu-se cu acest prilej necesitatea de a se acțio­na, în continuare, pentru opri­rea deteriorării climatului poli­tic mondial, pentru reluarea și continuarea procesului destinde­rii. pentru rezolvarea pe cale politică, prin tratative, a tutu­ror diferendelor dintre state in interesul cauzei păcii, colaboră­rii și înțelegerii mondiale. S-a subliniat, de asemenea, impor­tanța dezarmării, lichidării sub­dezvoltării și făuririi unei noi ordini economice internaționale.

întrevederea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă cordială.

)

Sub semnul Uoâior exigențe ale muncii âu agricultură,

pentru producții sporite in acest au

Pentru campania ce se apropie, pregătirile mecanizatorilor sint in toi Foto : GH. CUCU

La temelia viitoarelor recolteSînt zile cind se poate munci

în cimp. cind vremea îmblinzită de razele soarelui invită ea în­săși la efectuarea primelor lu­crări agricole. Cum se mobili­zează forțele satului din Bănoa­sa, județul Galați, cum se folo­sesc aceste zile premergătoare campaniei de primăvară ?

„Am inceput cu tăiatul la vie, ne-a răspuns la prima întrebare Viorel Bălan, ti- nărul președinte al unității. Din 110 ha vie pe rod am efectuat tăierile, ieri și azi, pe 27 ha. Vom continua a- cest ritm pentru a realiza lucra­rea in luna fe­bruarie".

Deci, oamenii de la Băneasa nu așteaptă ve­nirea primăverii. Imbrăcati mai gros, călcind pe zăpa­dă, cooperatorii lucrau ieri în plantație sub coordonarea ti- nărului șef de fermă. Ion Dodi, secretarul comitetului comunal al U.T.C. Om al inițiativei. Ion Dodi a dat semnalul începerii și oamenii au răspuns prezent. Unii lucrează la efectuarea tă­ierilor de rodire, alții înlocuiesc

spalicrii rupți sau verifică sir- mele și ancorele. Fiecare știe ce are de făcut, se poate vorbi de o bună organizare a muncii.

Ne indreptăm spre alte zone „fierbinți" ale activității din cimp, acum, in plin februarie, și anume spre solele unde se

BATALIA PENTRU NOU, BATALIA PENTRU NOI

laun’tînărANOTIMP

Mai multe legume produse pe plan localdestinate însămințării și plantă­rii legumelor in primăvară, s-au aplicat îngrășăminte chimice pe 60 la sută din suprafață și au fost asigurate îngrășăminte natu­rale pentru aplicare pe 100 ha. Buruienile au fost combătute cu substanțe chimice pe mai bine de 200 ha. în vederea executării lu­

crărilor într-o proporție cit mai mare cu ajuto­rul mijloacelor mecanice; in ca­drul asociației a fost înființată o secție de meca­nizare, dotată cu mașini și utila­je specifice cul­turilor ce se in- sămințează aici.

Pentru sere și solarii au fost a- sigurate semin­țele necesare, precum și sub­stanțele pentru

efectuarea tratamentelor fitoșani- tare. în acest an, primele 5,5 ha de sere vor începe să producă, urmînd ca pină la sfîrșitul anu­lui să intre în rod întreaga su­prafață de 25 ha. Pentru a ob-

ADINA VELEA

(Continuare in pag. a ll-a)

La Sinpetru, pe o suprafață do peste 800 ha a luat ființă cea mai mare grădină de legume a ju­dețului Brașov. Asociația econo­mică deține 750 ha ce vor fi cul­tivate cu legume de cimp. 25 ha de sere și 27 ha de solarii, su­prafețe de pe care se preconi­zează să fie realizate 11 400 tone

LUCRĂRILE DE PRIMĂVARA -TEMEINIC

EXEMPLARPREGĂTITE,

DESFĂȘURATEfertilizează cu îngrășăminte or­ganice. Ne reține atenția de la început un aspect pozitiv. Gu­noiul de grajd a fost transpor­tat încă din vara și toamna anu­lui trecut la capătul solelor, așa incit acum doar se împrăștie pe

ION CHIRIC

(Continuare în pag. a ll-a)

de legume, adică 40 la sută din sarcina de producție a unităților socialiste pentru piața brașo- veană.

Deși zăpada nu contenește să cadă, în fermele legumicole se muncește din plin. Pe cele 750 ha au fost efectuate arături și s-au insămînțat din toamnă 55 ha cu verdețuri: salată, spanac și ceapă. Totodată, pe terenurile

i

Drumul învățămîntului românesc spre o nouă calitate nu poate ocoli cercetarea științifică a propriului domeniu111

Școala noastră parcurge în prezent dru­mul unor însemnate mutații calitative, al unor înnoiri nu atit de structură, cit de conținut. Așezat pe temelii solide, învăță- mintul nu se poate, totuși, sustrage nou­lui — noului științific fundamentat —, inovației, ceea ce ridică problema, de ma­ximă importanță și stringență, a încrede­rii cu care trebuie investită cercetarea proprie învățămîntului. Mai mult chiar, tre­buie stimulată investigația interdisciplinară, avind in vedere faptul că realitatea educa­țională este extrem de complexă, necesitind — spre a fi cunoscută și modelată corespun­zător scopurilor propuse — studii nu numai pedagogice, ci și psihologice, sociologice, er- gomomice etc.

„ADEVĂRATA CERCETARE PEDAGOGICA ESTE O CERCETARE-RASPUNS LA CERINȚELE ȘCOLII"

— Ce credeți, tovarășe dr. Emil Păun — in calitatea dv. de spe­cialist in probleme de sociologia educației —, cu privire la posi­bilitatea unei continue activități

In principal, problemele care stau in fața cercetării științifice din domeniul învăță- mintului sint cele de aplicare — pe ansam­blul sistemului — a unor rezultate certe, care-și propun optimizarea procesului de în­vățare. In fond, cercetarea caută să asigure — in viața școlară, la lei ca în orice dome­niu — rigurozitatea științifică a acțiunilor ce se întreprind, eliminarea deciziilor su­biective, a arbitrariului, mai ales pentru că in școală e vorba de oameni, de oameni ti­neri, in plină formare, de oamenii societății viitoare.

Incontestabil, societatea noastră, învăță- mintul — in speță — dispune de un mare potențial de cercetare, de o marc dorință de a se introduce grabnic, cu efecte obser­

de inovare în domeniul invăță­mintului ?

— înainte de toate trebuie să avem in vedere faptul că exis­tă in această direcție două ti­puri de inovații : cea dirijată — o acțiune de schimbare inten­ționată și globală, avind drept scop o optimizare la nivelul în­tregului sistem de învățămint —

și cea spontană, realizată de ca­dre didactice cu preocupări in perfecționarea stilului de mun­că, adesea valoroasă, dar fără rezonanță, localizată excesiv. Din păcate, pentru inovațiile vi- zind învățămintul nu dispunem — ca pentru cele din domeniul științific sau tehnic — de un centru cum ar fi O.S.I.M.-ul,

vabile, rezultatele cercetării științifice. De aceea ne propunem ca. prin intermediul acestei anchete (în cadrul căreia iși vor spune cuvintul cadre didactice, specialiști în domeniul pedagogiei, cercetători, redactori ai revistelor de specialitate, editori, inspec­tori școlari) să oferim oamenilor școlii po­sibilitatea de a încredința tiparului opiniile lor cu privire la modul in care sint valori­ficate in prezent rezultatele cercetării știin­țifice in domeniul invățămintului. precum și propunerile lor privind modalitățile con­crete prin care se poate ajunge — în acti­vitatea școlară, în cadrul deciziilor ce se iau Ia nivel de sistem de invâtămînt — la o nouă calitate, superioară a procesului in- structiv-educativ.

care să adune, să sistematizeze, să valideze sau să sancționeze inovațiile. Acest rol l-ar înde­plini Institutul de cercetări pe­dagogice și psihologice și M.E.I., prin comisiile sale de speciali-

DAN MUCENIC

(Continuare in pag. a Ill-a)

Un exigent examen de fieca­re zi — stăpinirea tehnicii

celei mai avansate

Foto : V. TANASOF

IN ACEST NUMĂR

• Organizațiile U.T.C. în munca lor de zi cu zi • Cronica plastică • Cetățenești : De lă fața locului • Adunările generale ale oameni­

lor muncii*

Pe această pagină vreau să mărturisesc, și o spun cu toată sinceritatea și ființa mea. ci trăind in România și respirind aerul din Româ­nia am ajuns nu de puține ori la credința că fesurile pe care le-am iubit și le iubesc, munții pe care i-am iubit și ii iubesc, apele și arborii, drumurile și finti- nile sint ipostaza unor săr-

Sărbătorile noastre

bători surprinse in momen­tul desăvirșirii lor cosmice. Cită simplitate sălășluiește in toate aceste ceremonii geo- metrizate și așezate la un loc cu noi I Desigur, pentru a ne putea rezema timpla de ele, pentru 'a nu ne ști niciodată singuri, pentru a ne fi odaie de lucru și altar, pentru a fi cea mai frumoasă parte a lumii cu care am avut, avem, vom avea dato­ria de a ne ingemăna. Citi măreție guvernează undui­rea lină a văilor, aluneca­rea grădinilor pe pirtii de rouă pină in fereastra sate­lor și a orașelor, căderea liberă și neterminată, nici­odată neterminată, a privi­ghetorii prin pilnia cinte- cului in jos spre auz !

Pe această pagină, cu toată

ȘTEFAN MITROI(Continuare in pag. a IlI-a)

Imaginație și luciditateIncercînd sâ sintetizăm dru­

mul artei, al teatrului, spre e- xemplu, de la origini pînă în zi­lele noastre, vom observa că dincolo de canoanele, regulile și teoriile, adevărul vieții este de­terminant, influențînd proble­matica mesajului dar și modali­tățile de expresie uzitate.

Motivele ce stau, de pildă, la baza tragediei și comediei an­tice au constituit punctul de plecare al literaturii dramatice universale ce s-a creat în de­cursul a peste două milenii și jumătate, dar posteritatea a în­țeles că preluarea tradițiilor res­pective înseamnă îmbogățirea continuă a acestora. Motivele dramatice originare au fost pre­luate din filonul tradițional, dar circumscrise in problematica so- cial-umană a timpului dat, fie­care personalitate artistică dis- tingîndu-le sensuri și valențe noi, contemporane cu publicul care a receptat-o. Numai așa a fost posibilă evoluția persona-

caractere individuale și calitate a emoției.

Filtrul pe care am încercat să-l definesc cit se poate de succint, cu privire la drumul parcurs de personajele cu cea mai largă popularitate, comedia fiind genul cel mai răspindit, este, de fapt, drumul pe care

jelor spre psihologii complexe,

PUNCTE DE VEDERE-— _ —

l-a parcurs și eroul tragic — „raisonneur"-ul istoriei in timp. Dacă personajul comic, așa cum spuneam, a fost nevoit să aban­doneze ipostaza convențională, eroul tragic a trebuit să lupte cu retorismul și discontinuitatea psihologică, ca să nu mai vor­bim despre erorile de cunoaș­tere a istoriei, confuzii pe care le putem întîlni și la cei mai redutabili dintre scriitori. Abia

nu-i uităm pe Anouilh și Girau- doux, pe Durrenmatt și Peter Haks), mai ales cea a ultimelor decenii, reușește să despovăre­ze personajul tragic de aceste „intoleranțe ale tradiției", ade­vărul vieții mereu schimbător ce- rîndu-i firescul și luciditatea gindului, curajul și probitatea faptei, înzestrindu-l cu ironie și detașare.

Teatrul, în decursul secolelor, a trăit prin inteligență și sensi­bilitate, prin receptivitate față de semeni, incercînd să răspun­dă la întrebările puse de epocă. Viața teatrului s-a confruntat în permanență cu tradiția, dar și cu inovația, datoria sa perma­nentă fiind aceea de a conlucra în mod creator cu înaintașii, cu clasicii, dar și cu contempora­nii. Ipoteze regizorale novatoa­re, interpretări actoricești do­tate cu inteligență și cultură au reușit să scoată din anonimat

GEORGE GENOIU

dramaturgia secolului nostru (să (Continuare în pag. • ll-a)

„SC j NTEh A TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 18 FEBRUARIE 1981

’ ORGANIZAȚIILE U.T.C.-MUNCA LOR DE ZI CU ZI

In viața «onaunel Drăgănaști- Vlașca. tinerii sint oamenii des­pre care se vorbește cel mai mult atunci cind e vorba de a- gricultură. Acum cind timpul lu­necă optimist spre, o nouă pri­măvară, spre o nouă recoltă, pe agenda organizației U.T.C. de aici, două chișttiuni sint la ordi­nea zilei: antrenarea tinerilor din organizații la repararea și pregătirea marinilor pentru cam­pania agricolă de pttimăvarâ și cuprinderea a cit mai mutți ti­neri în activitatea de Hurajare ți îngrijire a animalelor din sec­toarele zootehnice ale comunei. Ga centrul S.M.A. munoeec 22 de uteciști care, a.șu cum spunea Ion Glăvan. s-au încadrat bine și the vechime in muncă. Se fac reparații capitale la tractoa­re și alte utilaje agricole ce pes­te cîteva săptămini vor lucra pe marele cimp al Bărăganului ia- ?' lomițean. Au fort puse „pe roți-1 pină acum 211 tractoare, «din 237 plan. 202 pluguri din 217,. 70 de . semănători și prăsitori din tota- i Iul de 70. 35 de grape disc din ' 95. 19 mașini de împrăștiat În­grășăminte din 19 repartizate pentru reparație. Cei 22 -de ute­ciști care lucrează, așa cum se lucreart de obicei in a țricultu- ră. zi-luminâ. și-au extăns aria preocupărilor și în dometniul re- condiționărilor (6 037 mii lei in 1980) și al modernizărilor. Ivan Ruse. secretarul organizației U.T.C. de la S.M.A.. estte pre­ocupat de modul cum lucrează tinerii pe fluxul de reparații, de felul cum aceștia se încadrează în ritmurile impuse de banda dc dezmembrare și montau. Cău­tarea pentru fiecare utecist a celui mai potrivit loc de muncă a contribuit la creșterea eficien­ței muncii tinerilor astfel că aceștia și-au adu* o contribuție substanțială (aproape dublarea planului de anul trecut) la re­parații — la desf&șurarea cu succes a activității de sprijinire a agriculturii județului cu cele mai bune mașini. Dar- dacă iar­na repararea mașinilor agricole este o pasiune pentru mulți din­tre tinerii locuitori ai satului de azi. tot in acest cadru al pasiu­nii intră și recondiționările (la Drăgănești-Vlașca au fost redate circuitului economic 129 oeii roti spate. 60 coroane transmisie fi­nală. Vi discuri roți. 80 axe in­termediare, 89 fuzete). Din or­

ganizația da la acest S.M.A. ii cităm pa uteciștil Marin Tupa- nu, Constantin Geantă, Maria Dragomir, Marian Dorobanțu. Ilie Matei. Acestea sint cele mai concrete rezultate ale celor de îs S.M.A. pină la această oră a fi­nului agricol. Dacă privim mun­ca lor din punctul do vedere al momentului in care ne aflăm, adică faptul că e incă iarnă, în­seamnă că există mari certitu­dini ca pină la primele brazde și semănături ale acestui an >ă se facă mult mai mult. O altă organizație de tineret din Dră- găneiști-Vlașca ce traversează acum ore fierbinți este cea de la ferma zootehnică. Aici munceac tineri care au profesii despre

AGRICULTURA adică linia vieții

unei organizații săteșticare auzim mai rar în ultima vreme, dar care sînt esențiale pentru satul și agricultura noas­tră. Astfel, Lucian Tălpeanu în­grașă tăurași, Angliei Filîp are aceeași ocupație (el lucrează în- tr-un grajd la a cărui moderni­zare uteciștii din comună au avut un cuvint concret de spus). Elena Buzică și Andrei Țăndări­că îngrijesc loturi de vaci. A fost greu să-i găsim. Aveau fe­țele arse de frig, purtau haine groase și cizme de cauciuc. „în general iși fac bine datoria, ne mărturisește ing. Maria Dănes- cu, șefa fermei zootehnie». în­grijesc. cu toată puterea și con­vingerea de buni crescători de vite, loturile pe care le au. par­ticipă Ia cursurile agrozootehni­ce. participă la întrecerile din­tre grajduri și ocupă locuri frun­tașe Ia acerte concursuri. Conti­nuăm să-i .cunoaștem pe tinerii din Drăgănești-Vlașca și în ipostaza de îngrijitori de păsări. La Complexul avicol muncesc

30 d® tineri. Aici e«te una din­tre cele mai bune organizații U.T.C. din comună. Dealtfel, ca­litatea tinerilor de aici șl a or­ganizației lor este direct și zil­nic reflectată. !n producția pe care o dă acest mare complex avicol. Fete tinere care se nu­mesc Maranda Tucanu. Sofia Dobrișan, Constanța Bărbules- cu. Floarea Sinea au rămas la muncile agricole și sint mul­țumite. In viața organizației lor de tineret, evenimentele mari sint rare și țin tot de produc­ție. Iar planul lor de activități prevede, bineînțeles, acțiuni a- gricole. La începutul acestei pri­măveri, tinerii din Complexul a- vicol vor organiza o grădină de

legume în suprafață de 13 ari. Și tot tinerii de la Complex, impreună cu cei de la centrul de pregătire a semințelor (aici se află o altă organizație U.T.C. cu rezultate bune), vor lua în îngrijire lucerniera consiliului popular din comună. Această ac­țiune va avea implicații deose­bite asupra creșterii numărului de vite din comună — știind bine că lucerniera aprovizionea­ză cu sămință toate gospodăriile individuale de pe raza satului lor. Dar preocupările agricole ale celor din Drăgănești-Vlașca nu se opresc aici. Secretarul co­mitetului comunal U.T.C.. tină- rul medic veterinar Vasile lăn­cii este în „tratative" eu condu­cerea cooperativei agricole pen­tru ca tinerii comunei să obțină un hectar de teren pentru culti­varea de plante medicinale. E incă iarnă și e încă început de an. încă nu s-au făcut multe, dar există ambiții să se facă multe. Un argument e și faptul

că din planul arrual de 23 mii lei lucrări de munci patriotică finanțată, tinerii comunei au realizat pînă in present 12 mii lei. Anul trecut. țuteciștii din Drăgănești-Vlașca am cules, la C.A.P.. o serie de «culturi care cer multă forță de muncă. Tine­rii au fost prezență și au fost activi la cule» de porumb, faso­le. castraveți. floturea-soarelui. sfeclă de zahăr. Tou ei. cei mai tineri locuitori ai cotnurtei. au în­ceput amenajarea a (două parcuri (defrișat pomi izolați. plantat arbuști, tăiat alei). Iar atunci cind comuna a fost dedată cu in­stalația de canalizare, tinerii au îngropat conducte, au săpat șan­țuri. Pot relata despre această acțiune Mariana Glăvan. Maria­na Berbec. Maria Niculescu. Alte acțiuni c« se vor continua și în acest an sînt cele de la complexul avicol (sortat ouă. depopulat păsări), de la S.M.A. — recuperări de metale. La în­ceputul lunii ianuarie. activul U.T.C. din comună a avut o in­struire in care s-a evidențiat faptul că organizațiile U.T.C. din Drăgănești-Vlașca trebuie să se implice mai mult in acti­vitățile agricole — o primă ac­țiune concretă fiind cele două tabere de muncă patriotică ce se vor organiza in această vară: una la silozul de condiționat se­mințe și a doua la stațiunea de recoltat. Și dacă ne întoarcem cu fața spre cele cultura 1-dis- tractive-recreative ale organiza­țiilor U.T.C. din Drăgănești- Vlașca vom afla că Ia căminul cultural se organizează joi ale tineretului, că simbăta și dumi­nica sint hore, că tinerii de Ia zootehnie (Ancu Riciu. Anghel Filîp. Nicolae Glăvan) susțin o formație de călușari...

Aspecte din viaț» unei orga­nizații U.T.C. sătești. Linii ale vieții ei. coordonate ce se cuvin întărite. Se poate și e Joc pen­tru și mai bine. Asta cu atît mai mult cu cit o nouă primăvară bate la ușă. Primăvară pe care cai din Drăgănești-Vlașca și-o vor asuma ca fiind un anotimp al afirmării depline in viața co­munei. a organizației lor. Cele Înfăptuite pină acum constituie argumente și puqcte de pornire dintre cele mai solide.

EUGEN MIHAESCU

Despre Constantin Piliuță s-a scris mult : s-a vorbit și se vorbește și mai mult. Omul este cuceritor, boem din fire ('.’). aprins in discuții, generos, cu­noscut de toată lumea asemenea unei abstracții elementare, cău­tat și găsit de cine te aștepți și de cine nu te aștepți. M-am in- trebat de multe ori cind și cum pictează. Mă întreb mai ales acum, in fața acestui imens nu­măr de lucrări reunite in retros­pectiva de la Dalles. Un răspuns plauzibil ar fi următorul : Piliu­ță iși găsește pinzele și le pic­tează tot timpul. Prea sint ele asemănătoare cu omul pentru a se putea intimpla altfel I

Există mai multe aspecte fra­pante m opera acestui picior care tinde să ocupe in conștiin­ța publică locul unui clasic. Pri­mul ar fi capacitatea cu totul ie­șită din comun de a se salva de sentimentalism atunci cind vor­bește prin limbajul culorilor (și o face aproape tot timpul), des­pre lucruri și stări ce 'invocă invariabil duioșia, nevoia de compătimire, nostalgia, deriziu­nea. efemerul, sublimarea ro­mantică. fragilitatea grației, for­ța pindită de o agresivitate mult mai puternică, de care este mă­cinată pe dinăuntru. Pulsația unui suflet care manifestă în­țelegere față de orice, in care amintirile (nu neapărat persoa­nele) ies mereu la suprafață ase­menea bulelor de aer intr-un mediu efervescent nu este reți­nută pur și simplu, așa cum se intîmplă cel mai adesea, ci se

comunică oricărui privitor. Fie că pictează flori. cai ub clar de lună, maaalalc sordide, frag­mente pitorești rupte din viața cotidiană, anotimpuri inecate in verde sau in alb. sentimentul acaparează sensurile și le face să joace pe sirmă intr-un echi­libru suveran, care ne mișcă exact atit cit trebuie pentru a nu uita că acele lucruri și acele treceri prin timp există și sint nespus de frumoase.

CRONICA PLASTICA

RETROSPECTIVĂ PILIUJĂ• Expoziția retrospectivă Constantin Piliuță, organizată sub egida C.C.E.S. și a Oficiului ‘de expoziții, Sala Dalles,

februarie 1981

In al doilea rind, Piliuță stă- pmește o artă specială, greu de clasificat și interpretat, a por­tretului. Coborind cu privirea peste chipul lui Marin Preda, chip imortalizat In griuri lumi­noase. îl recunoști pe marele scriitor, expresia lui iți redevine familiară ; iți luneci apoi vede­rea pe umerii și miinile sale pină cind se produce un ele­ment de șoc care răscolește cal­mul contemplării. O frunză de

un portocaliu violent palpită in­tre degetele unei misii. duvin- du-te cu gmaul la zbuiiumui neacceptârii. In altă parte. un drum cenușiu, șerpuit pe o în­tindere verde se repede parcă peste trupul aplecat al lui Baco- via, iar o lumină stranie se pră­bușește din mugurii unei crengi care vine de nu se știe unde peste amurgul din ochii poetu­lui. Apoi Ludian. Arghezi...

Al treilea element care tensio-

nenză lumea reprezentării la Piliuță este naivitatea. Firește, o naivitate „trucată", distilată îndelung din conglomeratul trăi­rilor de tot felul si amestecată savant cu o ironie mușcătoare. Cel puțin două lucrări (Nuntă la fotograf și Interviu) se situea­ză la limita de sus a acestei componente a stilului propriu artistului. In aceeași ordine de. idei, dar cu o evidentă depla­sare a ironiei spre tragic, tre­

buie amintită o lucrare excepțio­nală dedicată răscoalei din 1907 : intr-un interior de conac boie­resc. un țăran zdrențuros des­coperă un pian : iși las* secu­rea pe capacul acestuia și atin­ge claviatura neințelegind...

în sfii*șit. Constantin Piliuță manifestă o mare disponibilitate tematică. Alături de peisaje, naturi statice, portrete, trebuie menționate amplele compoziții istorice, compoziții dintre care amintim : Trecere» armatei ro­mâne peste Dunăre, Pașcani 193.3, Răscoala de la Bobilna. Revoluționari pașoptiști. Mat sint de semnalat și cele cî­teva desene prezente In expo­ziție. desene care relevă în mod grăitor rolul deosebit de impor­tant pe care-1 joacă linia in în­treaga creație plastică a lui Pi- liuțâ. Dacă despre culorile lui se poate spune că vibrează, uneori cu intensități alarmante, despre linie se ponte afirm» că stăpinește și organizează aceas­tă mișcare permanentă. Rezulta­tul se constituie în acel echilibru curgător de care am mai vorbit și care subliniază identitatea inconfundabilă a picturii lui Pi- liuță.

Dintre toate întilnirile — in- timplătoare sau nu — cu picto­rul, cei care-1 iubesc și-l apre­ciază vor conveni că retrospec­tiva de la Sala Dalles este cea mai frumoasă, cea in caro el ni se dezvăluie cu întreaga sinceri­tate și bucurie.

CORNELII! OSTAHIE

, ■ La temeliaL viitoarelor recolte y

C 'e taDE LA FATA LOCULUI

♦ (Urmare din pag. f)

cimp. Tinerii mecanizatori Va­sile Lefter. Nicolae Sfat și Va­sile Sava acordă o atenție deo­sebită calității lucrării. Totuși nu prea au spor. „Aeeasta deoa­rece pentru încărcarea gunoiului in mașinile de împrăștiat avem doar un grailer de capacitate mică, ne spună tovarășul Vasile Bălan, președintele cooperativei din Băneasa. Ni s-au promis incă două mașini de Încărcat, dar...“.

Confruntarea cu primele greu­tăți dezvăluie aici necesitatea unei mai ample mobilizări pen­tru intensificarea ritmului in efectuarea lucrării de fertilizare, eventual pentru găsirea unor soluții locale care să contribuie la aceasta. Pînă in prezent «-au fertilizat doar 10 ha, terenul

grădinii de legume, cu 45 tone gunoi pe ha. și s-a Început ac­țiunea pe cele 55 ha destinele însămințării furajelor. Stă însă în așteptare sola pe care s® vor cultiva cartofii...

în aceeași zi, la Băneosa. se lucra la fertilizarea cu îngrășă­minte chimice, se defrișau niște pilcuri de salcimi și mărăeini, redindu-se astfel agriculturii 6,8 ha teren, se încheia tăiatul ră­chitei pe 2 ha etc. Toți tinerii cooperatori erau la muncă. în cimp. activitatea cea mai inten­să desfășurindu-se in ferma condusă de Ion Dodi. secretarul comitetului U.T.C. Se poate spu­ne deci că aceste acțiuni. în ciu­da neajunsurilor semnalate, pro­bează o bună folosire a zilelor prielnice efectuării unor lucrări agricole.

Mai multe legume produse pe plan local

(Urmare din pag. I)

ține un piu* de legume, pe lin­gă cele 3 ha cu tomate și 1.5 ha castraveți de seră, vor fi reali­zate aici culturi asociate (salată, ardei iute și gras, varză timpu­rie). iar un ha a fost destinat

.realizării răsadurilor de seră și salarii. Astfel. în această lună vor ft plantate 86 000 fire de to­mate. care in luna aprilie vor intra pe rod, 30 000 fire răsad pentru castraveți care vor fi li­vrați pieței incepind cu luna martie. In scopul realizării la timp a semănatului și plantării In solarii suprafețele au fost a- rate. fertilizate cu îngrășăminte chimice și naturale incă din toamna trecută.

— Volumul mare de lucrări — avea să ne spună inginerul Ion Rizea. directorul asociației eco­nomice — ne cere nouă, celor care de fapt hotărim soarta pro­ducției de legume, o muncă bine organizată, respectarea cu stric­tețe a măsurilor stabilite în ve­derea efectuării lor in timp op­tim. Aprovizionarea la vreme cu semințe, realizarea prin eforturi proprii a răsadurilor pentru toa­te suprafețele, asigurarea îngră­șămintelor chimice și naturale constituie garanția că munca pe care o desfășurăm va fi răsplă­tită. contribuind astfel din plin la realizarea ptogramului jude­țean privind aprovizionarea populației brașovene cu legume produse pe plan local.

Baldachin există, patul mai lipseșteE cam multișor de cind in cartierul

Apusului-Militari, s-a inaugurat un ma­gazin gen „Fortuiea" — pe chiar strada Apusului, in tovărășia capului de linii I.T.B. 36 (barat și fără) 78 și 86 (mașini care, cind stau. and. vorba zicalei, nu merg, dar asta-i altă poveste). Vorbeam de magazinul Fortuna si cred că m-a luat vorba pe dinainte, cind l-am numit magazin și, mai ales, cind am zis că s-a inaugurat. De fapt, s-a amenajat pe lacul— șt in incinta — unui fost Legume și fructe, unde gălăgia, neînțelegerii", cin- tarele buclucașe, resturile incomplete și tocmelile aminteau de un bazar greoi și rudimentar. Acum și de aici începe mica tragi-comedic. Vechiul lac și-a păstrat năravul și pe noua adresă. Ca și oa­menii. Aceiași. O familie, mai multe fa­milii. un neam probabil : cel puțin așa se înțelege Jupi vorbele dulci cu care se gratulează reciproc. E drept, tarabele și cintarele au fost scoase afară, in aer li­ber. unde funcționează din plin, de pe vechile principii Legume și fructe. Înăun­tru au fost amenajate rafturi gen Auto­servire. cele citeva principale legume fiind introduse in punguțe de plastic (fructele— tot afară, la tarabă). Citeva conserve și sticle cu oțet completează un decor numai aparent împovărător. Pe frontispiciu insă și pe fiecare geam in parte, se lifăie in culori vesele, ochioase laitmotivul „For­tuna". Poate de aceea intr-un colț al în­căperii s-a adus un galantar in care se află salam, brinză topită, untură. Dar ca să nu-și dezmintă noul nume, magazinul a amenajat o casă modernă (gen autoser­vire. nu ?!) ruptă, din păcate, din același bazar oriental. O cușcă patrată, cu bal­dachin deasupra și perdeluțe colorate (pa­tul mai lipsește in care trenează, ca o cloșcă, aceeași precupeață de la „Legume și fructe", cu creionul la ureche și ochiul ascuțit in coșul cumpărătorhlui. Dintr-un condei a văzut, a cintărit. a drămuit, a apreciat a hot.ărit : atit ! Dai și treci, ce să mai socotești, coada-i mare, lumea nervoasă — casa gen „Aventuri din epoca de piatră" funcționează ireproșabil. Des­pre celălalt fel de casă, automată, cu bo­nuri exacte, nu este cazul să vorbim aici, nu există, iar de-ar exista, n-ar avea cine s-o folosească ; ea presupune totuși

un dram de învățătură, de cultură profe­sională. ceea ce este aproape exclus tn clanul care se gratulează cu vorbe dulci. Că de. aceea stau oamenii și se întreabă mirați : ce fel de schimbare este asta, dacă ea n-a schimbat nimic ? Dimpotrivă, a îngreunat. Și, la urma urmei, aceleași produs» se află și in alimentara cu auto­servire aflată perete in perete cu „For­tuna", de unde pot fi procurate tn con­diții mai civilizate și cu o casă in regulă.

Dar parcă „Fortuna" însemna altceva...I. ANDREIȚA

Alergie la RU-FEO pasionau rufele întinse la uscat. Ce

vreți, fiecare cu pasiunea lui. Admira ici o broderie, colo un model de pulovăr, din­colo lucrătura fina a unei rochii sau man­șetele scrobite ale tutei cămăși bărbătești. După cum era cazul. La inceput a trecut doar pe-o stradă sau alta, a aruncat o privire printre ostrețele gardului, unde a admirat, timp nu prea îndelungat, minu­natele fringhii legate intre un hătător de covoare și-un cireș, pe care fluturau in bătaia ifintului de seară prea frumoasele rufe limpezite și întinse la uscat. Intr-o astfel de zi, cea in cauză a intrat pe f> poartă da pe strada Sirenelor, ca să vadă mai bine culoarea albastră a unui cearșaf prevăzut cu broderie, o față de pernă și două prosoape flaușate. l-au plăcut atit de mult, nu numai cum au fost spălate, incit și le-a făcut cadou. Mai departe : o altă curte, o altă fringhie, alte rufe intinse. Povestea se repetă. Na avut parte insă și de tăcerea curții pentru că Steluța e surprinsă de-o vecină a celei care-și pu­sese la uscat rufele. Cum. un pulovăr cu dungi albe și verzi pe o străină aflată tn curtea noastră ?" ar fi strigat aceasta, să­rind din somn revoltată, trezită la insis­tențele vecinei. Nu se poate. Și intr-ade­văr. nu s-a putut. Ceva mai tirziu fiind audiată, la anchetă, s-a stabilit că hoața nu era acuzată numai de furt. Sustrigind buletinul sorei sale s-a dat drept aceasta, inducînd in eroare organele de miliție. Semănind la chip, nu t-a fost greu să pună pe drumuri cîțiva oameni și să în­curce ițele. Pină s-au lămurit lucrurile, consiatindu-se de fapt ca Steluța T. iși vedea de treabă, iar Georgeta Potlogeanu umbla creanga, după propriile-i mărturi­siri, după rufei» întinse/ „pe culme la uscat". Culmea o că s-au limpezit lucru­rile.

ARETA ȘANDRU

Parcare mai mult Recit subterană

Citeam intr-un ziar, zilele trecute, cum ci „in parcarea subterană de la Bucur- Obor se închiriază locuri in limita dispo­nibilităților" (cităm din memorie). Din­colo de exprimarea ușor hazlie (cum s-ar putea închiria niște locuri nedisponibi­le ?). să notăm neeortcordanța dintre cele citite și realitatea afirmată la întreprin­derea de prestări servicii, unde ți se spu­ne că nu sint locuri disponibile, deși odată pătruns in incinta parcării observi cu stupoare numeroase spații goale (și asta în perioadă de iarnă, cind este greu de crezut că posesorii de mașini preferă să și le țină în fața casei, in ciuda sumei plătite...). Poate tocmai pentru a evita pătrunderea unor „ochi străini" tn par­care. cei ce răspund de ea au stabilit niș­te măsuri draconice și. să ne ierte, ab­surde Căci, iată : nu are voie să intre in parcare decit conducătorul auto, cei care, inevitabil il înșoțesc (soț. soție, copii, rude, etc) fiind obligați, prin însăși am­plasarea parcării, să aștepte afară I Și asta cu atit mai mult timp, cu cit pe vre­me ploioasă sau ninsoare ești obligat să-ti cureți singur, pe îndelete, mașina la in­trare. altminteri nu ești primit I Imagi- nați-vă scena... Altă, hai să-i zicem, cu­riozitate : deși, nu-i așa, achitlnd suma respectivă („orientativă", citim) inchiriezi, firesc, locul in parcare, la intrare se face a legitimare a mașinii inscrise pe talon, cind mult mai normal ar fi ca posesorul locului respectiv să poată intra cu indife­rent ce mașină (există cazuri de forță ma­joră, situații cind ai mașina la reparat etc). Altfel spus : o legitimare exclusiv a persoanei. Avind in vedere că pină in prezent s-a dat in folosință numai jumă­tate din parcarea subterană de la Bucur- Obor. ar fi de dorit să se țină seama de aceste sugestii organizatorice, neuitind citeva necesare amenajări absolut necesa­re, cum ar fi iluminarea pasajului de in­trare a persoanelor (actualmente se bij- bite de-a lungul unui culoar cufundat in beznă), punerea la punct a unui sistem de scurgere a apei (care in prezent băl­tește sub mașini), eventual amplasarea unui mic „service" de spălare și curățare a mașinilor la intrare (este destul de ne­plăcut ca. in costum sau rochie de seară, să stai să-ți cureți automobilul de noroi sau zăpadă...).

OCTAVIAN UȘURELU

Imaginație și luciditate(Urmare din pag. I)

texte de valoare, dar uitate, sau au restituit fondul clasic de lar­gă circulație într-o haină nouă. Restituirile scenice din ultimul deceniu, la care și-au adus con­tribuția regizorii din toate ge­nerațiile, au făcut din Caragia- le contempoianul nostru cel mai iubit, comediile sale atit de cu­noscute fiind urmărite cu inte­res in variantele de spectacol propuse. Studiile lui Valentin Silvestru, Ion Constantinescu și Al. Călinescu despre genialul nostru comediograf • sint, la rîn- dul lor, interpretări și sugestii originale privind valorificarea o- perei acestuia. O recentă lu­crare □ tinarului critic Mircea Ghițulescu, Alecsandri și dublul său se alătură și ea ca o con­tribuție inedită la datoria pe care o are scena de azi de a face din ctitorul dramaturgiei noastre naționale un contempo­ran ce înfierează moravurile.

Dar nu, numai regia ori istorio­grafia s-au dovedit preocupate so conlucreze fertil cu tradiția, să inoveze in cadrul scenei ori pe planul ideatic, destructurind mai atent subtextul replicii. O astfel de preocupare o ou ți dramaturgii de azi in operele lor ce se inspiră din istoria mi­lenară a poporului nostru, Ho- ria Lovinescu, Marin Sorescu, D. R. Popeșcu, Paul Anghel, M.R.

lacoban, I. D. Sirbu, Al. Sever, Virgil Stoenescu, Paul Cornel Chitic reiau personaje ți epoci pe ctjre inaintații le»t>u abor­dat în lucrări mai mult sau mai puțin izbutite. Scrierile con­temporanilor noștri au părăsit insa „adjectivul zgomotos" — încriminat de Eugen Lovinescu, retorismul artificios ți lineari­tatea psihologică a personaje­lor. Piesele lor sint mai aproape de înțelegerea ți sensibilitalea publicului de azi, au o mai mare încărcătură de idei și luciditate, o mai largă perspectivă istorică și filozofică, lată cum epoci ți personalități marcante ale isto­riei înscrise in tradiție, filtrate prin îndelungatul și complexul travaliu al inovației, devin con­temporane cu noi. Dacă majo­ritatea autorilor menționgți j- novează în matca proprio ’ spi­ritualității noastre, trebuie să recunoaștem că multe dintre lucrări preiau formula lui Dur- renmatt, spre exemplu, sau alte modalități de expresie. Inova­ția autentică se află totdeauna sub somnul originalității. S-ar cuveni, do asemenea, să su­gerăm faptul că unele persona­je precum : Chiajna, Ringala, Lăpușnecnu-Vodă sau Grigore- Vodă or merita să revină in atenția scriitorilor, tragismul a- cestor existențe sugerîndu-ne semnificații deosebit do pro­funde.

TVPROGRAMUL 1

16.00 Telex. 16.05 Teleșcoală. 16.35 Curs ție limba wrmanA. 16.5S Pro­fesiunile cincinalului: Unde se pre­gătesc viitorii mineri? 17/20 Spec­tacol de poezie și muzică. 17.50 Tragerea pronoexpres. 18.00 Fo­rum cetățenesc. 18,25 Almanah pio­nieresc. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,30 Rod al trans­formărilor socialiste. Dovezi sem­nificative ale unei revolu­

ții profunde și complexe în agri­cultură. 26.10 Lumina socialismului In satul românewc, 30.58 Telecine- mateca: ..Omul din sud'*. Premie­ră pe țară. 22,14 Telejurnal.

PROGRAMUL 2

19,00 Telejurnal. 19.30 Rod al transformărilor socialtata. Dovezi semnificative ale unei revoluții profunde și complexe în agricul­tură. 20.10 Lumina socialismului In satul românesc. 20,50 Buletinul ru­tier al Capitalei. 21,05 Din țările socialiste. 21.3A Teleenciclopedia. 22,15 Telejurnal.

PUBLICITATE PENTRU TINERET - PUBLICITATE PENTRU TINERET - PUBLICITATE PENTRU TINERET

Un concediu plăcut-o vacanță reconfortantă DURĂU

Fr versantul de nord al masivului Ceahlău, inir-o zonă dc mare atractivifasie M află complexul Durau (8(16 m altitudine).

Beneficiind de o climă tonică, cu aer puternic ozonat, aero­soli negativi și răținoșl, stațiunea oferă pe lingă odihnă, va­canțe, excursii sau drumeții, posibilitatea normalizării și echi­librării sistemului nervos central și vegetativ. ,

Cele două hoteluri noi. vilele și cabana „Bistrița", toate de categoria I. prevăzute ou încălzire centrală, asigură cazarea in condiții confortabile a 550 turiști.

Dintre mijloacele de agrement amintim: pepieăria electro­nică. sală pentru proiecții de filme sau vizionări de programe Ia televizor, bibliotecă, precum și diferite jocuri.

Tn sezonul alb, aici se amenajează un patinoar natural, pirtii de săniuțe sau pirtia de schi (de dificultate redusă), unde boby- șehi-liftul vine in ajutorul celor ce urcă spre locul de pornire.

Pe acest generos domeniu montan se încrucișează multe poteci marcate, de unde se poate ajunge la Poiana Viezuri, Cascada Durnitoare®. Sănuri. cabanele Doehia și Fintinele, Cușma Doro­banțului, sub Viri'ul Toaca.

Totodată, din stațiune se organizează excursii la Bicaz, Izvorul Muntelui, Cheile Bîeazului, Lacu Roșu. Borsec, precum și la re­numitele monumente arhitectonice din Nordul Moldovei.

La toate agențiile și filialele oficiilor județene de turism din întreaga țară, se găsesc bilete pentru odihnă și se pot obține in­formații suplimentare.

Invitație la Băile OlăneștiLa 18 km de Rimnieu Vilcea, pe valea riului Olănești. înconju­

rată de coline acoperite de păduri de fag și stejar, dlspunind de un climat blind, se află renumita stațiune Băile Olănești. care funcționează in toate anotimpurile.

Factorul curativ principal al stațiunii il constituie izvoarele de ape minerale, apreciate pentru bogata și variata compoziție chimică și pentru mtflliplcle proprietăți terapeutice.

Atit cura internă (cura de bază), cit și cura externă sini re­comandate in tratarea unor afecțiuni cronice ale aparatului di­gestiv, ale ficatului și căilor biliare, ale rinichilor și căilor uri­nare, precum și bolii de nutriție.

Baza de tratament este bine dotată, cu instalații moderne, iar personalul medical asigură asistență de înaltă calificare. Sta­țiunea este deschisă in tot timpul anului, majoritatea vilelor avind încălzire centrală.

Prin frumusețea ei, prin aerul de cruțare, puternic ozonat. stațiunea este recomandată in același timp și pentru odihnă și recreare. Sala de spectacole, biblioteca, alte mijloace de agre­ment. preeum și plimbările, drumețiile și excursiile in îm­prejurimi creează posibilitatea petrecerii timpului liber in mod cit mai plăcut șl uti].

Căi de acces : calc ferată — gara Rimnieu Vilcea autobuz ; D.N. 7 (sau autostrada București-Pitești -f- D.N. 64 A) ; curse rapide direct din București.

Biletele penirn cura balneară sau odihnă se găsesc Ia toate agențiile și filialele oficiilor județene de turism, precum și la cele ale. I.T.H.R. București, unde puteți obține și alte informații.

„SCÎNTEiA TINERETULUI" pag. 3 MIERCURI 18 FEBRUARIE 1981

x

1ili

AGENDA

Cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări * a Zilei eliberării Cubei, la Școala interjudețeană de partid din Brașov a avut loc marți o adunare festivă, la care au luat parte elevi ai școlii de partid, cadre didactice, activiști de partid.

Despre semnificația eveni­mentului a vorbit Humberto Castello, ambasadorul Cubei la București, care a evidențiat ma­rile succese obținute de poporul cubanez sub conducerea parti­dului in construcția socialismu­lui.

în aceeași zi ambasadorul Cubei la București s-a intilnit la sediul Comitetului județean de partid cu tovarășul Ghaor- ghe Dumitrache, prim-secretar al Comitetului județean Brașov al P.C.R.

Delegația parlamentară din Republica Democratică Mada­gascar. formată din Lucien Xa­vier Michel Andrianarahinjaka, președintele Adunării Naționa­le Populare, și Christoph Be- zandry. vicepreședinte, caTe. la invitația Marii Adunări Națio­nale. a făcut o vizită în țara noastră, a părăsit marți dimi­neața Capitala.

La plecare, pe aeroportul Oto- peni, oaspeții au fost salutați de tovarășii Nicolae Giosan. pre­ședintele Marii Adunări Națio­nale. Virgil Teodorescu, vice­președinte. de drputați și *lte persoane oficiale.

mice romano-irakiene. Delega­țiile au foot conduse de loan Avram. ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Ta- her Tawfiq. ministrul indus­triei și mineralelor din Irak.

Cele două delegații au anali­zat. cu acest prilej, stadiul reali­zărilor obținute in cadrul re­lațiilor de cooperare economică nomâno-irakiană in diferite do­menii de activitate, in confor­mitate cu ințelegerile convenite cu prilejul intîlnirikir și convor­birilor la nivel Înalt, apreciin- du-se existența unor posibili­tăți largi de dezvoltare in con­tinuare a acestora.

A fost prezent Yahia Al-Ani, Însărcinatul cu afaceri a.l. al Irakului la București.

în aceeași zi, ministrul indus­triei și mineralelor din Irak a făcut o vizită la întreprinderea de mașini grele București.

Marți seara s-nu Încheiat. Ia București» convorbirile econo­

în Capitală, la Asociația Ar­tiștilor Fotografi, s-a deschis, marți; expoziția ..Imagini din India"1, organizată sub egida Consiliului Culturii și Educa­ției Socialiste, in cadrul pro­gramului de schimburi cultura­le dintre România și India.

Cele circa 100 de fotografii, realizate de Brian Dickson — Canada, surprind aspeete sem­nificative ale specificului și di­versității peisajului natural trr- dian, înfățișează celebre monu­mente arhitectonice durate pe pâmintul Indiei de-a lungul veacurilor, redau imagini din viața și activitatea poporului in­dian.

Un moment important în afirmarea democrației munchoreș^

un eveniment de seamă în viața economică și socială a patriei

ADUNĂRILE GENERALI ALE IMIMOR MUNCIIdin întreprinderile agricole de stat, stațiunile pentru mecanizarea

agriculturii, unitățile silvice si de gospodărire a apelor

CINEMAIAMCU JIANU HAIDUCUL :

Patria (orele » ; 11 ; 13.15; 1»,3O; 17,45; 20); Favorit (oțele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 29,15); Gloria(orele »; 11,1$; 13,39; IM»; 18;20.15) .

POARTA DE AUR A INCAȘI­LOR : Scala (orele 9 ; 1145; 13,30; 15,45; 18. 20,15).

CĂLUȚUL COCOȘAT : DQina (orele 9.15; 11; 12.43; 1440); OFREGATA TN ADINCURI (Orele 16: 10: 29).

IANCU JIANU ZAPCIUL : Me­lodia (orele 9: 11,15; 13,70; 15,45; 18; 20,15); Cultura! (orele 9; 11,13; 13,30: 13.43; 18: 20,15).

PAR $1 IMPAR : Luceafărul (orele 9; 11.15; 13,39: 15,46; ia;20.15) ; București (orele 9: 11.15;13,30: 15,45; 18; 20.13) ; Modern(orele 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18;2043).

PIRAȚII SECOLULUI XX r Ca­pitol (orele 9; 11,15; 13,30; 1M9‘ 18; 30): Grivița (orele 9: 1145; 13.30: 15,45; 18: 20); Floreasca (orele 9: 11: 13,15: 15,30 17,45; 29).

PE ARIPILE VÎNTULUI : Vic­toria (orele 945: 13,45; 18.15).

ÎNTOARCEREA LUI VODĂ LA- FUȘNEANU : Central (orele »; 13; 15,30: 19).

SOARTA AUREI Șl ARGEN­TINEI : Timpuri No! (orele 9; 11,13; 15,45: 18: 20); ÎNTOARCEREA LUI MAGELAN (Ora 13.30).

CAPCANA MERCENARILOR • Feroviar (oreie 9: 11.15; 13.39;15,45; 18; 20,15); Aurora (orele 9:

11.15; 13,30; 15.45; 18; 29): Temls (orele 9; 11,13; 13^0; 15,48 18;20.15).

LOVE STORY PE RJNG : Ex­celsior (orele 9; 11,15; 13,30; 15J5; 18: 20.15): Eforie (erele »: 105; 13,30; 15,45; 19; 20,15); Flamura(orele 9; 11,15; 13,39; 15,45; 18;20.15) .

CTNTEC PENTRU FIUL MEU î Drumul Sării (orele 18; 11: 20).

DREPTATE PENTRU TOTî 1 Buzești (orele 10; 12; 15,30;17.45; 28).

MARTORUL ȘTIE MAI MULT î Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15).

PRUNCUL, PETROLUL $1 AR­DELENII : Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45: 18: 29,15).

INFERNUL DIN ZGTRTE-NORIÎ Ferentari (orele 16; 19).

ACȚIUNEA ..FULGBRUL CIR­CULAR- : Cotroceni (orele 15; 17.15; 19.30).

MARFA FURATA Ciulești (orele 9; II; 13,15; 13.30; 17.43;28): Munca (orele 9; 11,15; 13,30;15,45; 18; 29).

M-AȚI CONFUNDAT î Pgcea (orele 15.30; 17.30; 19,34».

FATA MORGANA : Miorița(orele 9; 11,15: 13,30; 15,45; 18;20.15) ; Arta (orele 9; Tl,13; 13,30; 13,45; 18; 28).

MICA ROMANȚA : Viitorulorele (15.30; 17.30; 19,30).

ZBOR ÎNALT : Popular (orele 15.39; 17,30; 19,30).

PE URMELE TIGRULUI : Fla­căra (orele 15,30; 17.30: 19,30).

MUNȚII TN FLĂCĂRI : Pro­gresul (orele 16: 18: 29).

MAȘINA TIMPULUI ; COilmoi (orele 15; 17,15; 19.39).

în întreaga țară au avut loc adunări generale ale oamenilor muncii și ale reprezentanților acestora din întreprinderile a- gricole de stat, stațiunile pen­tru mecanizarea agriculturii, unitățile silvice și de gospodă­rire a apelor.

în cadrul acestor ădunări au fost analizate. în spirit critic și autocritic, modul în care au fost îndeplinite sarcinile de plan pe anul 1980. pe întregul cineinal recent încheiat. De asemenea, au fost examinate cu exigență mă­surile ce trebuie luate in fiecare unitate șt sector de activitate pentru realizarea exemplară a obiectivelor pe anul 1981 și în­tregul cincinal.

Făcind bilanțul activității des­fășurate de consiliile oamenilor muncii din întreprinderile agri­cole de stat, participanții Ia dez­bateri au arătat că în numeroa­se unități s-au obținut rezultate bune in sporirea producției ve­getale și animale, in realizarea și depășirea nivelului planificat la toate culturile, precum și în zootehnie, in acțiunea de livrare suplimentară de produse Ia fon­dul de stat.

în același timp s-a subliniat că aceste rezultate nu sint pe măsura bazei tehnico-materiale da care dispun I.A.S.-urile, a eforturilor financiare făcute de statul nostru pentru dezvoltarea și modernizarea continuă a agri­culturii. La nerealizarea produc­ției vegetale și animale, s-a ară­tat în cadrul dezbaterilor, au contribuit, in special, deficiențele în organizarea producției și a muncii, în gospodărirea pămin- tului, a mijloacelor materiale și financiare, ncefectuarea la timp

a lucrărilor agricole, natalitatea incă scăzută la animale, îngriji­re» și furajarea necorespunză- tcare a acestora.

Pentru înlăturarea neajunsu­rilor și asigurarea recuperării răminerilor in urmă precum și In vederea îndeplinirii exem­plare a sarcinilor Ia producția vegetală și animală, au Cost adoptate o serie de măsuri me­nite să ridice la un nivel co­respunzător exigențelor econo­miei naționale activitatea uni­tăților agricole socialiste de stat in cadrul consiliilor unice agro­industriale, pe baza pianului unic al acestora. Măsurile adop­tata vizează cultivarea fiecărui metru pătrat de pămint. execu­tarea la timp și de bună calita­te a tuturor lucrărilor agricole, sporirea efectivelor de animale, folosirea rațională și eficientă a bazei materiale și a forței de muncă, dezvoltarea tegumicul- turii in toate zonele țării, a vi­ticulturii și pomicuiturii, creș­terea productivității muzicii, ri­dicarea activității din agricultu­ră in conformitate cu cerințele și obiectivele actualului cinci­nal privind asigurarea cu ma­terii prime a industriei, o tot mai bună aprovizionare a populației.

Dezbaterile din cadrul adună­rilor din stațiunile pentru me­canizarea agriculturii au evi­dențiat necesitatea executării in cele mai bune condiții a lucră­rilor pe terenurile unităților a- gricole de stat și cooperatiste din cadrul consiliilor unice a- groindustriate. implicarea mai strinsă a mecanizatorilor in realizarea producțiilor planifi­cate. S-au prnpu». totodată, mă­suri menite să asigure folosirea

Ia intreaga capacitate a trac­toarelor și mașinilor agricole, respectarea normelor tehnolo­gice. întărirea ordinii și disci­plinei in muncă, îmbunătățirea calitativă a reparațiilor, ca fac­tori hotăritori in efectuarea lu­crărilor agricole in timpul op­tim și pentru reducerea consu­mului de carburanți.

tn adunările din silvicultură, participanții au analizat cu prio­ritate modul de înfăptuire a programului național privind dezvoltarea fondului forestier, subliniindu-se că prevederile pentru perioada 1976—1980 au font realizate de toate inspecto­ratele și ocoalele silvice din țară. în scopul mai bunei gos­podăriri a fondului forestier, a dezvoltării acestuia au fost fă­cute propuneri privind crește­rea producției și productivității pădurilor, asigurarea condițiilor necesare pentru regenerarea na­turală și extinderea speciilor autohtone cu valoare economi­că ridicată, refacerea păduri­lor slab productive, impăduri- rea terenurilor degradate, inap­te pentru culturile agricole, plantarea de arbuști fructiferi.

în adunările din unitățile de gospodărire a apelor au fost evi­dențiate măsurile ce se impun pentru utilizarea cu grijă a ape­lor țării, protecția surselor de apă. preîntîmpinarea poluării și păstrarea calității apei, elimi­narea risipei in vederea satisfa­cerii cerințelor ît> continuă creș­tere, in pas cu dezvoltarea eco- nomico-socială a tuturor zonelor țării.

în același timp, măsurile sta­bilite de participanții la adună­rile in aceste sectoare urmăresc sporirea preocupărilor consiliilor

oamenilor muncii in direcția re­ducerii mai accentuate a cheltu­ielilor de producție si in special a celor materiale, aplicarea in­tegrală a principiului autocon- ducerii și autogestiunii economi- co-financiare. cointeresarea oa­menilor muncii in obținerea unor rezultate cit mai bune.

în cadrul adunărilor generale, au fost aprobate dările de scamă ale consiliilor oamenilor muncii și comitetelor sindicatelor pri­vind activitatea desfășurată pe anul trecut si au fost desemnați fruntașii in intrecerea socialistă pe 1980. De asemenea, au fost aprobate contractul colectiv de muncă pe 1981 și angajamentele asumate în întrecerea socialista pe acest an. Totodată, au fost aleși reprezentanții consiliilor oamenilor muncii la cel de-al II-lea Congres al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al intregii tărănimi. al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară si sil­vicultură.

în telegramele adresate C.C. ai P.C.R.. tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, adoptate in în­cheierea adunărilor, oarticipan- tii au exprimat hotărirea fermă a tuturor celor ce muncesc în a- gricultura de stat, in silvicultu­ră și gospodărirea apelor, de a face totul in vederea îndeplinirii exemplare a planului pe anul în curs, pe întregul cincinal, pen­tru îmbunătățirea laturilor cali­tative ale intregii activitati din aceste sectoare, pentru tradu­cerea in viată a obiectivelor ce­lui de-al Xll-lea Congres al partidului, pentru înfăptuirea programului de edificare a so­cietății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră.

Drumul mvățămintului românesc(Urmare din pag. I)

ta te — ambele avind menirea nu numai de a cunoațrte inova­țiile de care vorbeam, dar și de a stimula in general pedagogică. Pentru a se achita de aceste atribuții.instituții trebuie să cunoască in profunzime, nu doar conjunctu- ral, necesitățile actuale ale; șco­lii, problemele ei concrete. Nu­mai astfel pot ajunge la o ierar­hizare a priorităților de cerce­tare (a căror lista, din cit® am putut să constat, nu e Încă su­ficient de bine structurată!. Pe scurt — comanda pe care M.E.I. • lansează cercetării pedagogice trebuie să izvorască din frămm- tările reale ale școlii.

— Lucrurile nu se petre® așa întotdeauna ?

— Trebuie spus că, pină In prezent, cercetarea a realizat o serie de lucruri notabile, mai ales in plan teoretic, privind unele schimbări importante su­ferite de școală : renunțarea la optica administrativă in privința Înlăturării repetențtet. etodii privind corelare» dintre necesi­tățile de forță de muncă și ca­lificarea elevilor etc.

— Ar trebui avut in vedere faptul că inovația in invățămint depinde atît de cercetători, cit și de cadrele didactice. Iar re­lația dintre ei nu poate fi altfel concepută decit ca una biunivo­că. Intr-o discuție purtată re­cent, dr. V. Radulian, directorul Institutului de cercetări pedago­gice și psihologice, punea pro­blema lipsei de pregătite psi- ho-socio-pedagogicâ a multora dintre cadrele didactice...

— Firește, unul dintre factorii frenatori îl constituie chiar per­sonalul didactic. In școală care nu poate fi altfel privită decit ca un organism viu — o anumită transformare structura­lă se realizează numai termediul oamenilor, nindu-le acestora o schimbare emoțională bilă sau nu schimbării propuse). De eele mai multe ori, se știe, noul provoacă o stare de pru­dență — firească, dar care nu trebui® prelungită pină la a de- verfl refuz. Ridicarea acestei prime bariere (prudențâ-refuz) depinde de modul in care ca­drele didactice au fost pregătite pentru primirea noului. Și. in privința aceasta, trebuie să re-

inovația

amintitele

prin in- determi- anumită (favora-

mentale. fie că n-a experimen­tat totul pină la ultimele conse­cințe, fie că aceste fenomene s-au dovedit a fi secundare în raport cu practica pedagogică ; cert este că progrese prea mari nu s-au Înregistrat, o serie de rezultate propuse nefiind răs­punsurile adecvate ale unor ce­rințe exprese ce decurgeau din problemele practice. Or. adevă­rata cercetare pedagogică cete o cercetare-răspuns la cerințele școlii. Uneori, cercetările făcute au fost conjuncturale. au irosit efort și timp. Au lipsit cercetă­rile de amploare, de mare cu­prindere. S-a întimplat ca cer­cetările făcute să nu fie de fundamentare, ci de justificare a unor schimbări deja efectuate. Ceea ce nu este in spiritul ade­văratei cercetări, A lipsit tocmai experimentul pe variante multi­ple. comparabile în final. Un astfel de experiment ar fi putut atrage și cadrele didactice, ceea ce ar fi condus la o mai rapi­dă acceptare din partea acestora a noutăților in domeniul invăță- mintului, a unor necesare muta­ții calitative.

— Ca propuaeți ia aceaată si­tuație 7

— Structurarea unui plan unic de cercetare pedagogică, extins pe o perioadă mai mare da timp, pe 5 ani, să zicem. Aperi, o mai serioasă activare a comisiilor metodice din școli și de la ni­velul inspectoratelor școlare, la lucrările cărora ar trebui să participe în mod constant in­spectori de specialitate, cercetă­tori. cadre din invățămintul su­perior. Cit profită școala din- tr-un consum destul de serios de efort și timp dirijat numai spre organizarea unor acțiuni cu caracter festivist ? Desigur, nu putem cere inovații la fie­care pas ! Dar premise pot fi lesne găsite. întrebarea este : cine le ia în seamă 7 Cine face un inventar al numeroaselor idei existente în școli ? Cine preia unele sugestii valoroase din lucrările de grad 7 Problema înnoirii conținutului, metodelor, procedeelor și mijloacelor de in- vățămint este atit de mare șl de importantă incit nu trebuie să lase indiferent al școlii, mai au răspunderi acest domeniu.

pe nici un om ales pe cei care

importante in

Pe cițîva quadrațî• Astăzi, la Cksr de cultură din Hunedoara, ne informează

Ion Viad, tenorii se iniilaesc la Clubul artelor la u amplă manifesitre sub lUalatura: „De la comuniști învățăm cute­zanța revoluționara" • In cadrul ciclului „Juriștii se adre­sează tinerilor", eei prezenti, la ora 16, la Universal club, vor audia expunerea „Dreptul la rnuncu — legislația privind re­lația om-soeietate" • „Ne alegem meseria, sau meoeria ne atege pe noi?" i&iă o interesantă temă supus» dezbaterii ele­vilor la Modern club, de la ora 16 • Clubul întreprinderii de confecții Birlad organizează ciclul de expuneri: „Omul și alt- meulația rațională" • S-a cousMuit recent, la Ploiești, cena­clul ..loan Neguliei" al tinerilor artiști plastici profesioniști • Lucrătorii Stațiunii experimentale silvice Cluj au instalai in zona Transilvaniei peste 1 006 cuiburi artificiale penlru sti­mularea și studierea înmulțirii păsărilor inseetivore ® Vă recomandam expoziția d< gravură, pictură și desen a ClureUei Wacbtel de la Galeria Orizont.

Profesorul Bogdan Nica Gubici și prietenul său ,,Michi" citind împreună despre „Păsările iunjii". (Fote: Gabriel Leanca)

SIMPOZION FILATELIC

cunoaștem că invățămintul su­perior n-a realizat prea multe, n-a cultivat absolvenților săi acea necesară deschidere spre nou. O altă piedică este aceea că profesorii nu sint suficient pregătiți pentru cercetarea ști­ințifică propriu-zisă, fapt pentru care privesc rezultatele cerce­tărilor făcute de alții ca pe un fapt exterior, coercitiv. în sfir- șit, nu putem trece cu vederea și slaba e motivație a cadrelor didactice, rezultată din comodi­tate. conservatorism, rutină...

— Astfel privite lucrurile, tot greul cercetării apasă pe ume­rii Instituiului de eereeiiri pe­dagogice 1 Cum apreciați activi­tatea lui de pină acum, cu atit mai mult cu cit sintefi referent științific la o serie de lucrări de cercetare propuse de aici spre generalizare ?

— Deși Institutul' s-a axat pe probleme ce i s-au părut a fi - Bl un moment dat — funda-

SPORT• LA SEDIUL F.R.F. a avut

loc marți tragerea la sorți a meciurilor din cadrul sferturilor de finală ale „Cupei României** la fotbal.

Iată programul jocurilor : Sti­cla Ariesul Turda — Steaua ; Politehnica Timișoara — F. C. Constanța ; Universitatea Cra­iova — F. C. Argeș Pitești ; S. C. Bacău — Chimia Rm„ Vilcea.

Cele patru partide se vor disputa miercuri 4 martie, la ora 14,30 pe terenuri neutre.

• ÎN ORGANIZAREA Con­siliului județean pentru educație fizică și sport Argeș șl a Fe­derației Române de handbal, la

Cărbune tot mai mult!(Urmare din pag. I)

lor. deja deschise, cu stilpii de susținere necesari. A inceput lucrul si la platforma de mon­taj a excavatoarelor. Nu este lipsit de interes. credem, să arătăm că prin soluțiile tehnice propuse de specialiștii Grupului de șantiere Horezu, aici a fost eliminat un mare volum de lu­crări. care necesita, pe lingă timp și efort, un consum ridicat de combustibil, sute de camioa­ne și instalații de Încărcat. Co­respunzător’ acestor soluții, care vor înlocui pe cele prevăzute în proiectele inițiale, vor fi reali­zate aici și alte obiective, va­loarea economiilor realizate astfel ridieîndu-se la citeva zeci de milioane lei. De unde re­zultă că timpul trebuie dră­muit. trebuie folosit eficient pentru că el inseamnă. iată, bârfi, și că aici in șantier in­treaga muncă se desfășoară după acest principiu.

Și nu numai in șantier ci și la Intreprindersa minieră, a- dică la beneficiarul lucrărilor executate de Trustul de con­strucții și montaj minier. în anul 1980 colectivul tinerei în­treprinderi a extras și livrat, suplimentar. termocentralelor 10 000 tone lignit, iar in prima lună a acestui an peste 3 800 tone. Totodată, minerii au pre­luat să execute in regie proprie o serie de lucrări din cadrul investiției. „Nu este ușor lucru — sublinia inginerul Vasile Ba­dea. directorul unității, să treci de Ia o producție de 300 000 tone pe an la 1 000 000 tone lignit. Și aceasta in paralel cu realizarea unei investiții de citeva miliarde lei. Pentru a

avea o imagine mai exactă a muncii pe care trebuie să o desfășurăm aici, să notăm că nouă ni s-a arătat cimpul și ni s-a spus : acolo trebuie să des­chideți pină la 31 decembrie sau chiar mai devreme, la 1 iunie, mina cutare, dincolo va fl cariera cutare, iar dincolo, atelierele de reparații, auto­baza. blocurile, cantina, dispen­sarul, clubul și toate celelalte. Cu cine vom realiza toate a- cestea Sigur, nu cu oameni experimentați, cu specialiști re- numiți. ei cu tineri. Surprin­zător. poate, pentru cei care cu­nosc cita ceva din activitatea de minerit, dar virsta medie a co­lectivului întreprinderii noastre este de 23—24 de ani. Adevă­rat este. insă, că toți acești ti­neri, care vor crește cu sigu­ranță mineri destoinici, meca­nici și lăcătuși pricepuți. și-au luat rolul in serios și. cel puțin pină acum, au dovedit că hăr­nicia. ordinea, buna organizare pot ține bine locul experienței indclungate. tradiției*’.

Pe cițiva dintre acești tineri i-am cunoscut. I-am găsit fie lucrind de zor in abataje, in carierele deschise la suprafață, pe schelele construcțiilor care au inceput să se înalțe la Ber- bești și Alunu, fie la volanul mașinilor grele, alergind pe șo­selele din partea locului incăr- ctte cu cărbune, cu materiale șt utilaje, cu beton. Ei se nu­mesc Nicolae Popescu. Dumitru Osman. Ion Osman, Petre Tu- dora. Elena Morariu, o buldoze- ristă cum rar intilnești — ne-au spus colegii ei — Ion Filip, Du­mitru Manasia, Ion Cojanu, Gheorghe Murgea. Ceea ce im­presionează in mod deosebit la

ei. la toți cei peste 1 500 mun­citori. ciți numără astăzi intre- prinderea. este, dincolo de dă­ruire și entuziasm, de încrede­rea in forțele proprii, dorința manifestată plenar și am putea spune, demonstrată, concret dez fiecare dintre acești oameni, prin faptele lor zilnice, dorința, rpuneam. de a realiza intr-un timp cit mai scurt baza mate­rială necesară accelerării rit­mului lucrărilor, atit in dome­niul investițiilor cit și la extrac­ție. De a realiza, am spus, nu de a o aștepta să vină de unde­va. Pentru că după ce s-a fărut un inventar sumar al dotărilor necesare — și cite nu sint ne­cesare la inceput de drum — fiecare formație de lucru și-a studiat mai intii bine posibili­tățile și numai după ce toți membrii acesteia au ajuns la concluzia că o sculă, un dispo­zitiv sau altul dintre cele nece­sare nu pot fi executate în ate­lierele proprii, s-au cerut din altă parte. Or. este și acest fapt un semn al unui inceput bun. o garanție a implinirilor viitoare. Este, totodată, o ga­ranție a înfăptuirii unui alt im­portant deziderat al minerilor vilceni. respectiv extragerea unei cantități cit mai mari de cărbune cu costuri mult mai scăzute decit in alte exploatări. Cu alte cuvinte, pentru tinerii mineri din Horezu, hărnicia și înalta eficiență sint nu numai simple devize ale activității desfășurate, ci puternice trăsă­turi ale intregii lor munci, o- biective atinse ziln#, dar me­reu căutate, precum straturile de cărbune in adincuri.

Sărbătorile noastre

(Urmare din pag. I)

sinceritatea și ființa mea mărturisesc, și nu vreau să spun vorbe mari, nu vreau să fac paradă de cuvinte umflate, cu sărbătorile noas­tre sint perfecte, nu le poate tulbura nimeni, ele nu sint muzee, nici ale noastre, nici ale nimănui. Nu sint muzee pentru că raportul dintre noi și ele nu este unul de ordin turistic. Alături de ele lucrăm, ele sint laboratorul unde viața noastră este așezată in structuri egale și simetricei ața după cum noi inline vrem și nc pricepem s-o facem. Noi nu ne vizităm niciodată sărbătorile. le trăim. Trăim muntele și trăim țesul. Trăim drumu­rile ți fintinile. Trăim pă­sările și acrul. Este viața noastră așa. numai atlt-a timp cit piinea este sărbă­toare ?i sărbătoare este și truda pentru facerea ei.

Nu ne ridicăm statul nici din marmoră și nici din vorbe. Ne ctitorim sărbători penlru că avem sărbători, pentru că la sărbători asu­dăm, pentru că li sărbători nu ne rugim, hotărim. adu­nam fafâ in fată bucuriile șt necazurile noastre. Ne mă­surăm cu etalonul simpli­tății viata, fericirea, spe­ranța, istoria.

Pe această pagină, cu mina mea dreaptă care nu minte scriind, ating, cit pot eu atinge, intinsa pagină care e țara. Pagină in isto­ria lumii, in care au încer­cat mulți să scrie cu slovă străină. Dar ea, pentru că este a noastră, este scrisă românește și se citește ro­mânește. Nu se traduce. Cum să traduci muntele ? Cum să traduci valeu ? Cum să traduci șesul ? Și. cred că nici una din miinile care au scris-o și o scriu n-a putut și nu poate s-o înșele.

Vreau să mărturisesc, și o spun cu toată sincer tatea și ființa mea, că trăind in România și trup din trupul României fiind, am înțeles, pentru totdeauna, că tot ceea ce am iubit și Iubesc, tot ceea ce am atins și ating e ipostaza unor sărbători surprinse in momentul de- săi'irșirii lor cosmice. Și trebuia să se intimple ața fiindcă in ordinea anilor și a veacurilor. frumoasele sărbători care sint oamenii nu-si puteau întregi chipul decit după imaginea unor sărbători la fel de frumoase.

Cercul filatelic P.T.T.R., din filiala A.F.R. București, a inițiat o deosebit de valo­roasă acțiune inființind o grupă de studii avind c» o- biectiv, printre altele, orga­nizarea de conferințe-simpo- zioane cu teme din domeniul poștei și al mărcii poștale.

Primul simpozion a avut loc recent, inginerul Ilie Stan prezentind referatul intitulat ..Din trecutul poștei și al mărcii poștale". Secretarul cercului ne informează că

PROBLEMA

simpozioanele se vor desfă­șura Ia sediul cercului, in ultima miercuri a fiecărei luni, incepind de la ora 17. Spicuim din planul tematic ctteva interesante subiecte : „Mărcile românești cu su- pratipar din 1952", „Presa fi­latelică din țara noastră**. „Graficienii, creatori de mărci poștale" etc.

Considerăm că inițiativa cercului „Poștei** este demnă de urmat și de celelalte cercuri. (Adrian Mitu).

SĂPTĂMlNIIRăspunzind interesului nu­

meroșilor eititori ai ziarului noBtru. „Scinteia tineretului" inaugurează in această săp­tămână o nouă rubrică de probleme de șah. prezentate amatorilor sportului minții de către colegul nostru, ma­rele maestru internațional Florin Gheorghiu.

Albul mută și dă mat h> două mutări. Cititorilor te va fi prezentată soluția co­rectă de dezlegare a proble­mei in săptămina următoare a acestei rubrici șahiste.

FLORIN GHEORGHIU

ZĂPADA ȘlTn bazinul Glieorghenilor

— la Lâzarea — a avut loc a 13-a ediție a intilnirilor de iarnă ale pionierilor și școla­rilor din această zonă a jude­țului Harghita. 226 de parti­cipant!, 14 echipaje și mii de susținători au luat parte la buna desfășurare a progra­mului pregătit de Consiliul județean Harghita al pionier rilor, redacția ziarului ..Har-

BIBLIOTECA

LITERATURAghita" și revista „Jobarat". De înțeles deci de ce probe­le au constat din concursuri privind cunoașterea conținu­tului revistei pentru tineret, creație de artă piestiee, pre­cum și. întreceri de sanie și schi fond, plăsmuirea din ză­padă a celor mai iubite personaje din literatură. Pe patinoarul tineretului din co­mună s-a desfășurat o probă de patinaj artistic. (A. Velea)

ȘCOLARULUIExistă o asemenea bibliotecă in str. lulius Fucik. nr. 17. sec­

tor II. București (tel. 12 37 50) aparținind Asociației crescă­torilor de albine. Ea dispune de un fond de peste 10 000 vo­lume de specialitate, editate în limba română și in diverse limbi străine, de o valoroasă colecție de reviste și lucrări din peste 30 de țări.

PENTRU TINERIIElectronica. radiocomuni-

cațiile — domenii cu un atît de important rol in pregă­tirea tineretului pentru apă­rarea patriei, ca și in activi­tatea sa productivă, și-a găsit un mai pregnant loc in emisiunile pentru tineret ale Radiodifuziunii române. în prima și a treia săptămină ale fiecărei luni, marțea, la ora 11.30, deschideți apa­ratele de radio, pe progra­mul III (in banda de unde ultrascurte) și veți putea as­culta. timp de o jumătate de oră. o emisiune nouă, inti­tulată ..Laboratorul radio electronistului amator". Emi­

RADIOAMATORIsiunea. închinată tuturor pasionalilor electronicii șl radioamatorismului, va răs­punde necesităților de in­formare practică și teore­tică. Cum poate un tinăr să realizeze radiolegături, post meridiane și paralele, cu aparate construite de el, cu ce se începe și cu ce se continuă studiul radloelec- tronistului amator, ce tre­buie să știm despre trecu­tul și viitorul radioamato­rismului ? Acestea și incă multe altele sint intrebările la care noua emisiune pen­tru tineret va Încerca să dea cele mai competente răs­punsuri.

MUZEUL DE ARTĂ DIN BRAȘOV

Sala sporturilor din Pitești se desfășoară, incepind de miercuri 18 februarie și pină duminică 22 februarie. întrecerile de hand­bal masculin din cadrul „Cupei României", care vor reuni di­vizionarele ,.A“ Dinamo ■ Bucu­rești, Universitatea Craiova. Di­namo Brașov și divizionara „B‘‘ Comerțul Constanța.

Tot în perioada menționată, se vor disputa și întilnirile de handbal masculin dotate cu „Trofeul Trivale**. la care parti­cipă echipele Metalul Hune­doara, Timișul Lugoj, Utilajul Știința Petroșani și Celuloza Brăila din divizia „B*1, precum și Sporting Slatina, C.S.U. Su­

ceava. Rolast și Dacia Pitești, din campionatul județean.

• ÎN LUNILE FEBRUARIE ȘI MARTIE. scrimerii români selecționați pentru Universiada de la București vor participa la o serie de competiții interna­ționale puternice, între care și Campionatele internaționale ale României la floretă masculin, ce vor avea loc in perioada 20—22 februarie, la București, cu participarea unor sportivi de valoare din Bulgaria. Ceho­slovacia, Cuba. H. D, Germană, Polonia. Ungaria și U.R.S.S.

în martie sint programate fi­nalele „Cupei Europei" la flo­retă. la care vor lua startul și reprezentanții noștri. La femi­nin, competiția va avea Ioc in­tre 6—8 martie, ta Roma. iar concursul masculin este progra­

mat. la Paris, intre 13 și 15 martie.

în zilele de 28 ți 29 martie, floretistele și spadasinii din țara noastră vor participa la Cam­pionatele internaționale ale Bu­dapestei.

• ECHIPA DE FOTBAL Sal- gotarjan din Ungaria, aflată in turneu in țara noastră a jucat ieri. Ia Timișoara, cu formația Politehnica, partida inchein- du-se cu scorul de 1—0 (1—0) in favoarea gazdelor, prin golul marcat de Dembrowschi (din lo­vitură de la 11 m).

• MARȚI IN SALA GIU- LEȘTI din Capitală intr-un meci contind pentru campionatul re­publican masculin de volei, echi­pa Explorări Baia Mare a între­cut cu scorul de 3—2 (8—15,

18 -14, 4—15, 15—12, 15—7) for­mația Universitatea Craiova.

• CUNOSCUTUL ANTRE­NOR de fotbal Helenio Hetrera a declarat că in opinia sa nu Pele (desemnat recent și „cam­pionul secolului"), ar fi qel mai bun jucător de fotbal din toata timpurile, ci Alfredo Di Stefano.

Pele. afirmă Herrera, a fost intr-adevăr un virtuoz, totdeau­na „vioara intiia'*, dar Di Ste­fano era o „orchestră comple­tă", in vremea lui, deoarece intr-o partidă putea fi deopo­trivă ce! mai bun apărător, cel mai bun mijlocaș și cel mai bun atacant. După cei doi a.și sud-americani. Herrera il cla­sează pe olandezul Cruyff, iar pe locul patru pe tinărul fot­balist argentinian Maradona.

In cele 7 săli ale sale, muzeul cu­prinde importante lucrări ale marilor pictori romani, prin­tre care N. Grigo- rescu (prezent aici cu 36* lucrări), Th. Aman. N. Tonitza, I. Andreeseu. Al. Ciucurencu, I. Țu- culescu. C. Baba. C. Ressu și alții. De asemenea, muzeul găzduiește sculptu­ră aparținind lui D. Paciurea, I. Jalea, C. Negrea. I. Iri- mescu. Fr. Storek. Din fondul de 2 200 lucrări, un număr însemnat de ta­blouri aparțin pic­torilor brașoveni, printre care C. Lec- ca. Hans Eder, Ta­mas Imre și Mișu Popp. Sint opere de

prim rang ale artei românești. Cu toa­te acestea vizitato­rii sus-numitei in­stituții culturale sint destul de pu­țini. După cum ne spunea muzeografa Sanda Maria Buta, „Aceasta se dato- rește și faptului că muzeul nu este con­

siderat obiectiv tu­ristic al orașului". Este obiectiv turis­tic și ,credem că atit brașovenii, cit și vizitatorii frec- venți ai acestei zone nu vor ocoli clădirea din Bd. Gh. Gheorghiu Dej 21. (Gheorghe Io- nlță).

Rubrică realizată de VASILE RAVESCU

IMOSCOVAConvorbiri româno-sovieticeMOSCOVA. Trimisul Ager­

pres, I. Dumitrașcu, transmite : La 17 februarie au avut loc, la Moscova, convorbiri între tova­rășul Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului ..Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, și tovarășul A. A. Gromiko, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afaceri­lor externe a! U.R.S.S.

în cadrul convorbirilor, desfă­șurate într-o atmosferă de lucru, tovărășească, au fost abordate probleme ale dezvoltării rela­țiilor româno-sovietice, precum și unele probleme internaționale de interes reciproc.

De ambele părți a fost subli­niată însemnătatea înțelegerilor convenite cu prilejul întilni- rilor dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și L. I. Brejnev, secre­tar general al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., pen­tru întărirea prieteniei și cola­borării româno-sovietice.

Părțile au fost de acord că. în condițiile internaționale com­plexe actuale, este necesar să se acționeze pentru reducerea și oprirea cursei înarmărilor, pentru înlăturarea, pe cale poli­tică, a focarelor de pericole de război, pentru apărarea si con­tinuarea activă a politicii de pace, destindere, independență

și colaborare. O importanță deo­sebită s-a acordat situației ac­tuale și de perspectivă în Eu­ropa. în acest sens s-a relevat necesitatea ca statele să depună eforturi continue — bilaterale și multilaterale — pentru asigura­rea dezvoltării Europei pe calea trasată de Conferința general- europeană de la Helsinki. Păr­țile au apreciat unanim că se cere din partea tuturor partici- panților să depună toate efortu­rile. pentru ca reuniunea de la Madrid, care iși desfășoară lu­crările în prezent, să se încheie cu rezultato constructive, care să slujească intereselor securi­tății și colaborării europene. în acest sens, ele acordă o însem­nătate primordială realizării unei înțelegeri privind convoca­rea conferinței de dezangajare militară și dezarmare în Euro­pa, care este chemată să devină un jalon important pe calea în­tăririi încrederii și a diminuării confruntării militare pe conti­nentul european.

La convorbiri a fost prezent Traian Dudaș, ambasadorul României în Uniunea Sovietică.

★In aceeași zi, tovarășul A. A.

Gromiko a oferit un dejun în onoarea tovarășului Ștefan An­drei. la care s-a toastat pentru dezvoltarea relațiilor de priete­nie, solidaritate și colaborare româno-sovietice, în sănătatea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășului L. I. Brejnev.

(Agerpres)

Reuniunea organizațiilor

neguvernamentale de tineret

VIENA Marți, au lucrările reuniunii organiza­țiilor neguvernamentale de tineret, desfășurată sub aus­piciile Centrului O.N.U. pen­tru dezvoltare socială și pro­bleme umanitare.

Reuniunea este pregătirii Anului nai al tineretului, mează să fie marcat in 1985, precum și extinderii și di­versificării căilor de comuni­care intre O.N.U. și mișcări­le de tineret.

Uniunea Tineretului Comu­nist din (ara noastră este re­prezentată de o delegație condusă de tovarășul Nicu Ceaușescu, secretar al al U.T.C.

17 (Agerpres). — început la Viena,

consacrată internațio- care ur-

C.C.

Hotărîrea Consiliului

ORIENTUL MIJLOCIU• REUNIUNE A CONSILIULUI MILITAR PALESTINIENE • VIZITA CANCELARULUIIN EGIPT • CONFERINȚA DE PRESA A PRINȚULUI MOȘTENITOR

AL KUWEITULUI

SUPREM AL REVOLUȚIEI FEDERAL AL AUSTRIEI

( comentarii • știri,note,comentarii»)

de-al Xll-lca Congres al P.C. BulgarSOFIA 17 (Agerpres). — C.C.

al P.C. Bulgar a dat publici­tății, pentru a fi supus dezba­terii publice, proiectul de teze ale celui de-al XII-lea Congres al partidului — anunță agenția B.T.A.

în perioada de după cel de-al XI-lea Congres, se arată în pro­iect, sensul și conținutul acti­vității partidului l-au constituit lupta pentru creșterea bună­stării materiale și spirituale a poportilui. pentru accelerarea dezvoltării țării pe multiple planuri. Sarcina principală a celui de-al 7-lea cincinal (1976—

dezvoltarea dinamică a creșterea — a fost

1980) producției sociale și eficienței și calității ei îndeplinită cu succes.

în cel de-al 8-lea relevă proiectul, sarcina princi­pală va fi satisfacerea tot mai deplină a nevoilor materiale și spirituale mereu crescînde și e-

cincinal,

Amplă mișcare grevistă in Marea Britanie

Ministerialal Pieței comune*

BEIRUT 17 (Agerpres). — Consiliul Militar Suprem al re­voluției palestiniene, reunit in prezența lui Yasser Arafat, pre­ședintele Comitetului Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei, a examinat proble­mele legate de escaladarea ac­țiunilor militare israellene îm­potriva taberelor palestiniene de refugiați amplasate pe teritoriul Libanului — informează agenția M.E.N. în cadrul reuniunii au fost adoptate o serie de rezolu­ții și măsuri menite să contraca­reze escaladarea acțiunilor mi­litare israeliene — relevă agen­ția citată.

CAIRO 17 (Agerpres). — Can­celarul federal al Austriei, Bru­no Kreisky, și-a încheiat marți vizita oficială de patru zile e- fectuată în Egipt. El a avut convorbiri cu președintele An­war El Sadat asupra relațiilor egipteano-austriece și a posibi­lităților extinderii acestora pe diverse planuri. S-a procedat, de asemenea, la un schimb de păreri asupra unor aspecte alo actualității internaționale, un loc important fiind acordat ulti­melor evoluții din Orientul A- propiat și problemei palesti­niene.

KUWEIT 17 (Agerpres) — în cadrul unei conferințe de presă, prințul moștenitor al Kuweitu­lui, Saad Abdullah Al-Sabah, a chemat statele din zona Golfu­lui să respingă orice prezență militară străină în regiune și să se unească pentru a dejuca astfel de planuri. El a relevat, totodată, că statele din zona Golfului „nu vor rămîne cu brațele încrucișate în fața unei agresiuni din exterior, deoarece intervenția străină în regiune are ca scop slăbirea țărilor din Golf și preluarea, în ultimă in­stanță, a controlului asupra re­surselor lor naturale".

LONDRA 17 (Agerpres) — Aproximativ 26 000 de mineri din sudul Țării Galilor (Marea Britanie) au întrerupt, marți di­mineața, lucrul, protestind îm­potriva planului guvernamen­tal de restructurare a sectorului extracției carbonifere, inițiati­vă ce s-ar solda cu închiderea a 50 din cele 216 mine britani­ce și cu concedierea a 30 000 de oameni ai muncii.

Minerii galezi sînt primii care au hotărît să treacă la acțiune după publicarea acestui plan. Mișcarea grevistă este sprijini­tă și de restul minerilor, ca și de alte categorii profesionale.

în numărul său de marți, zia­rul „Times" consideră acest nou conflict social drept „cea mai serioasă acțiune de protest a sindicatelor și o dificilă încer­care pentru guvernul conserva­tor", din mai 1979, cind acesta a preluat puterea, și pină în prezent.

La rindul ei, agenția France Presse, apreciază, de asemenea, gravitatea acestui conflict so­cial. care are șanse să se ex­tindă, greva urmînd să obțină

— probabil — sprijinul fero­viarilor și al siderurgiștilor, așa cum a cerut, luni seara, Joe Gormley, președintele Uniunii Naționale a Minerilor.

Comentatorul agenției Asso­ciated Press, relevă că opoziția sindicală crește permanent, dată fiind perspectiva sporirii nive­lului șomajului, care afectează 2.4 milioane locuitori (8,5 la sută din totalul forței de muncă). Zona britanică cea mai afecta­tă este Țara Galilor.

Celor 26 000 de mineri din ba­zinul carbonifer al Tării Gali­lor care au declarat grevă marți dimineața, în semn de protest față de planul guvernamental de restructurare a sectorului ex­tracției carbonifere, li s-au ală­turat, în cursul zilei, cei 3 000 colegi ai lor din Kent. Minerii din Scoția, Yorkshire și Der­byshire au anunțat că. la ri­goare, vor organiza și ei acțiuni similare întrucit aplicarea pla­nului respectiv s-ar solda cu concedierea a 30 000 de oameni din industria britanică a căr­bunelui.

dificarea în continuare a bazei tehnlco-materiale a socialismu­lui. Venitul național va crește cu 25—30 la sută. Industria iși va spori producția cu 30—35 la sută. Se subliniază, totodată, ne­cesitatea perfecționării in con­tinuare a conducerii economiei prin aplicarea consecventă și deplină a noului mecanism eco­nomic. Producția agricolă ur­mează să crească cu 20—22 la sută, iar veniturile reale ale populației — cu 16—18 la sută.

în perioada următoare, se spune in document, se va acțio­na în continuare pentru dezvol­tarea democrației socialiste, pen­tru îmbogățirea și dezvoltarea formelor de participare directă a populației la conducerea so­cietății.

După ce se subliniază ampla activitate de creștere a rolului conducător al partidului, se menționează că principala sar­cină de partid în perioada ur­mătoare este desfășurarea in continuare a muncii organiza­torice și ideologice, în tot' mai strictă conformitate cu nevoile și cerințele etapei actuale de dezvoltare a Bulgariei.

Arătînd că, pe plan interna­țional, principala sarcină ră­mîne apărarea și dezvoltarea destinderii, documentul subli­niază că P.C. Bulgar și Bulgaria vor depune eforturi neobosite pentru dezvoltarea multilaterală și rodnică a relațiilor cu cele­lalte țări socialiste. Bulgaria va lupta activ și pe viitor pentru statornicirea tendințelor pozitive în relațiile dintre statele balca­nice. O mare însemnătate se acordă dezvoltării colaborării active cu țările recent eliberate și in curs de dezvoltare și se dă o înaltă mișcării levă, de Bulgariei lațiile cu voltate pe baza principiilor co­existenței pașnice și ale avan­tajului reciproc.

apreciere activității de nealiniere. Se re-

asemenea, năzuința de a-și întemeia Te­statele capitaliste dez-

• PREȘEDINTELE CIPRU­LUI, Spyros Kyprianou, a pri­mit. la Nicosia, delegația co­mercială chineză, condusă de Jia Shi. adjunct al ministrului comerțului exterior al R.P. Chi­neze. în cursul convorbirii, menționează agenția China Nouă, a fost exprimată speranța că relațiile dintre cele două țări se vor aprofunda.

Agenția China Nouă mențio­nează că este prima delegație oficială chineză care efectuea­ză o vizită in Cipru de la sta­bilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. Vedere din Havana, capitala Cubei

Realități din lumea capitaluluiMuncitorii clandestini uriașă

sursă de profituriUna din formele promovate de marile companii capitaliste

în vederea obținerii de profituri cit mai mari de pe urma exploatării oamenilor muncii este angajarea clandestină. In acest fel, patronii evită intervenția sindicatelor în favoarea muncitorilor și, totodată, nu plătesc impozitele cerute de stat în cazul angajării legale de salariați. Pe de altă parte, pa­tronul ocolește pe această cale prevederile legale privind cheltuielile pentru asigurarea protecției muncii în întreprin­deri, iși poate permite să plătească salarii de mizerie, să pre­lungească cit dorește durata lucrului și să facă discriminări de salarii intre bărbați și femei la muncă egală. Oamenii muncii sînt nevoiți să accepte acest gen de angajare ca ur­mare a creșterii alarmante a șomajului, a scăderii continue a salariilor și a sporirii vertiginoase ă impozitelor pe venituri. Angajările clandestine, care cunosc o creștere rapidă, contri­buie la adîncirea crizei economice și la sporirea șomajului in rindul muncitorilor băștinași, deoarece cea mai mare parte a celor ce sint angajați clandestin provin din rindul muncitori­lor imigranți, care, pentru a-și asigura existența lor și a fa­miliilor lor, sint gata să-și vîndă forța de muncă pentru sa­larii de nimic.

Date de ultimă oră despre fe­nomenul angajării clandestine, obținute cu multă dificultate, au fost prezentate recent de publi­cația „International Labour Re­view", editată de Biroul Interna­tional al Muncii de la Geneva.

Revista citată împarte angaja­rea clandestină în două catego­rii. In prima categorie sint in­cluși cei ce-și asigură existența numai de pe urma muncii des­fășurate în condiții ilegale. Cea mai mare parte a acestora pro­vin din rindul muncitorilor imi­granți, în timp ce in cea de a doua categoric intră persoanele care, pe lingă ocupația legală, desfășoară una sau mai multe activități clandestine. Majorita­tea muncitorilor clandestini au virsta cuprinsă între 25 și 50 de ani și au de întreținut familii numeroase.

Angajarea clandestină cunoaș­te o deosebită amploare în in­dustria construcțiilor. Grupuri de muncitori angajați clandestin au construit, de pildă, locuințe de vacanță în Bretania, precum și diferite clădiri la Paris și Nisa. Se apreciază să numărul munci­torilor clandestini din sectorul construcțiilor se ridică in Franța la 500 000. în timpul unei razii a poliției la Paris au fost depis­tate 217 ateliere de croitorie

• clandestine care exploatează munca muncitorilor străini ce nu dețin permise de muncă. S-a descoperit, de asemenea, că una

ță numeroase ateliere clandesti­ne, specializate, in mod deose­bit, în confecționarea pantofilor și a imbrăcăminții. La sînt inregistrați oficial 5 000 de muncitori cu domiciliu, în timp ce lor adevărat este circa 100 000. Dealtfel, la nivelul întregii Italii se consideră ca există peste un milion de mun­citori cu lucru la domiciliu, din care mai puțin de 10 la sută sint înregistrați ca fiind legali. In orașul Bari a avut loc, in mod paradoxal, o grevă a contraban­diștilor de țigări. angajați de firme interesate in introducerea clandestină a țigărilor străine în Italia. în Japonia, unele com­panii angajează in mod clan­destin personal care-și desfă­șoară activitatea doar sîmbăta și duminica.

Sporirea cererii de muncitori clandestini în țările capitaliste

Milano numai

lucru la numărul

estimat la

ța. Italia. R.F. Germania, Bel­gia etc. Acest tip de trafic cu­noaște o deosebită înflorire și la frontiera dintre Mexic și Sta­tele Unite. în Franța, numărul muncitorilor clandestini este cuprins iiitre 800 000 și 1 500 000 în R.F. Germania circa două milioane de persoane desfășoa­ră muncă ilegală. în Suedia, un sondaj recent arată că 750 000 din cele 4 500 000 de persoane apte de muncă activează în mod clandestin. Numărul muncitori­lor clandestini se ridică, în pre­zent. in Belgia la 300 000. în Ita­lia. numărul muncitorilor care lucrau ilegal se ridica, în 1971, la 1 887 000, din care 187 000 sub virsta de 14 ani. In 1975, numă­rul muncitorilor clandestini era apreciat, în aceeași țară, la 2 213 000, pentru ca în 1977 să fie estimat la 4 milioane. In a- fară de muncitori străini, din rindul muncitorilor clandestini fac parte șomeri, pensionari, casnice. studenți și copii. De pildă, jumătate din numărul șomerilor din regiunea spanio­lă Sevilla lucrează clandestin, în Franța, circa 80 la sută din șomerii din departamentul Bou- ches-du-Rh6ne lucrau, în 1976, de asemenea, clandestin. In Italia, circa 11,5 la sută din pensiona­rii pentru limită de virsta, 9.9 la sută din casnice. 9,6 la sută din pensionarii pentru invalidi­tate și 2 la sută dintre studenți desfășurau, in 1974, munci ile-

din fabricile de produse cosme­tice din Franța a angajat circa 2 000 de femei care nu aveau contracte de muncă. în Italia, acest fonomen a atins proporții și mai mari decit în Franța. In jurul Neapolelui au luat fiin-

Revista „International Labour 'Review**, editată de Biroul internațional al Muncii de la Geneva, dez­văluia recent că in țările occidentale există milioa­ne de muncitori clandes­tini, care constituie o uria­șă sursă de profituri pen­tru marile companii capi­taliste. Cifrele impresio­nante pe care le dezvăluie această publicație eviden­țiază cu claritate rapaci­tatea unui sistem social întemeiat pe inegalitate.

industrializate a determinat dezvoltarea contrabandei cu muncitori străini. Rețele de con­trabandiști, care se ocupau cu aducerea și plasarea în mod ile­gal a muncitorilor străini, au fost depistate în Elveția, Fran-

ce privește copiii, se a- că marea majoritate a milioane de copii, care în întreaga lume, sînt în mod clandestin. Nu-

gale. In predază celor 52 lucrează angajațimărul muncitorilor străini clan­destini din Statele Unite era

Recent, la Bonn, mii de tineri au demonstrat împotriva cursei înarmărilor ți a hotăririi guvernului R.F.G. de creștere a bugetului

militar

Ședința Comisiei permanente a C.A.I.R.de colaborare in domeniul construcțiilor

de mașiniPRAGA 17 (Agerpres) — La

Praga a avut loc ședința a 85-a a Comisiei permanente a C.A.E.R. de colaborare în do­meniul construcțiilor de mașini. La lucrările comisiei au luat parte delegațiile țărilor membre ale C.A.E.R. și delegația R.S.F. Iugoslavia.

Comisia a examinat raportul privind activitatea desfășurată în anii 1976—1980, direcțiile principale ale colaborării eco­nomice și tehnico-științifice în domeniul construcțiilor de ma­șini, inclusiv direcțiile priorita­re ale activității Comisiei pe perioada 1981—1985, precum și propunerile privind măsurile concrete pentru crearea și or­ganizarea prin cooperare a pro­ducției complexelor de mașini și utilaje moderne pentru ex­ploatarea la zi a substanțelor minerale utile și construcția de conducte magistrale. Au fost elaborate, de asemenea, propu-

neri privind măsurile concrete de colaborare tehnico-științifică pentru crearea tipurilor moder­ne de mașini și utilaje care să asigure folosirea rațională și consumul economic ale combus­tibilului și energiei pe baza pro­ceselor tehnologice avansate și organizarea producției speciali­zate prin cooperare a acestora.

Ședința Comisiei permanente “C.A.E.R. de colaborare în do­meniul construcțiilor de mașini s-a desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și înțelegere re­ciprocă.

BRUXELLES 17 (Ager­pres). — Consiliul Ministe­rial al Pieței comune s-a întrunit marți la Bruxelles, pentru a examina relațiile comerciale ale statelor C.E.E. cu Japonia și S.U.A., cum și posibilitatea ierii unor acorduri in niul țări. Spania.

Preocupați constantă a schimburile nipon (estimat, melor statistici genția France miliarde' dolari niștrii de externe ai C.E.E. au hotărit instituirea unui sistem de control statistic a- supra a trei importante ca­tegorii de produse importate din Japonia — automobile, televizoare in culori și ma- șini-unelte. Totodată, partici- panții au precizat că vor fi continuate negocierile co­merciale cu partea niponă, atit pe plan bilateral, cît și în cadrul mai larg al reuniu­nii economice la nivel înalt a principalelor șapte țări oc­cidentale industrializate, pro­gramată să se desfășoare în luna iulie la Ottawa.

In cursul reuniunii a fost examinată — fără a se a- dopta însă vreo hotărîre — și problema schimburilor co­merciale ale „celor zece" cu S.U.A., care, de asemenea, sint marcate de un puternic deficit (aproximativ liarde dolari in 1980) Piața comună.

în sfîrșit, Consiliul terial nu a reușit să la un punct mun privind terțe țări în cultului.

pescuitului in special

pre- înche- dome-

tcrțecuCanada și

de deficitului

cu

creșterea în

; partenerul potrivit ulti- citate de A- Presse. la 11 în 1980), mi-

30 mi- pentru

Minis- ajungă

de vedere co- acordurile cu domeniul pes-

Iarna în lume

DELHI Miting de masă în sprijinul politicii agrare a guvernului

17 (Agerpres). — de sprijin față de guvernului, indrep-

accelerarea dez- a&riculturii Indiei,

DELHI In semn eforturile late spre voltării la Delhi a avut loc un mi­ting la care au participat peste două milioane de ță­rani, reprezentînd toate re­giunile țării.

Cu acest prilej, primul minis­tru indian. Indira Gandhi, a tre­cut în revistă măsurile adoptate în anii independenței țării în vederea îmbunătățirii situației țăranilor. Ca urmare a preocu­pării permanente în acest dome­niu — a relevat vorbitorul — în perioada respectivă producția de cereale a crescut de trei ori.

în cursul celui de-al VI-lea plan cincinal de dezvoltare so- cial-economică a Indiei, pentru nevoile agriculturii se are în vedere alocarea a 25 la sută din fondurile bugetare. O atenție deosebită va fi acordată extin­derii irigațiilor, folosirii îngră­șămintelor chimice, mecanizării — a spus premierul indian.

în centrul atenției se va afla, de asemenea, soluționarea pro­blemelor social-economice ale

satului indian. Primul ministru al Indiei a subliniat că progra­mul guvernamental prevede, de asemenea, măsuri pentru lichi­darea șomajului în rîndurilc populației sătești, acordarea loturi țăranilor fără pămînt.

ANKARA 17 (Ager­pres). — în ultimele zile, pe o mare parte a teritoriului Turciei a nins și a viscolit din nou, grosimea stratului proaspăt de zăpadă ajungind în unele locuri la 40 de centimetri. într-o se­rie de zone din cen­trul și vestul țării transporturile rutiere și feroviare au fost serios afectate, visco­lul a perturbat trafi­cul aerian și in une­le regiuni a fost în­treruptă furnizarea e- nergiei electrice.

TOKIO 17 (Ager­pres). — Vremea s-a deteriorat considera­bil in Ultimele 24 de ore in Japonia, me­teorologii niponi vor­bind pentru prima dată in acest sens de adevărate condiții de iarnă. Caracteristicile peisajului nipon sint acum ninsorile abun­dente. frigul și vin- tul. Zonele cele mai afectate sint Tokio și regiunea Kanto. în această ultimă re­giune, unde inițial a plouat, pentru ca a- poi precipitațiile să se transforme in ză-

padă, se anticipeazi că stratul de nea vi atinge, in următoru interval, 50 cenți metri.

Ninsoarea a provo cat serioase pertur- bații traficului ae rian și feroviar; 2 de zboruri interne at fost anulate la Tokio altele au fost detur­nate spre prefecture Chiba, trenurile su- perexpres au fost ne­voite să circule cu vi­teză de accelerat, iai in Yokohama un trer. personal a deraiat mai mulți pasager, fiind răniți.

INFLAȚIA IN ȚĂRILE OC­CIDENTALE INDUSTRIA­

LIZATE

estimat, în 1976, la 4—6 milioa­ne. Muncitorii străini angajați astfel lucrează cu preponderen­ță in agricultură (în Statele Unite, Italia, R.F.G.), în indus­tria de hoteluri și restaurante (Italia, Elveția, Franța). în in­dustria confecțiilor (Franța, Sta­tele Unite), în industria con­strucțiilor, precum și în celelalte sectoare de activitate unde există o lipsă a forței de muncă sau unde se cere o muncă necalifi­cată sau neplăcută.

De pe urma angajărilor ile­gale, marile companii capitalis­te obțin profituri uriașe. Este suficient să amintim că în R.F. Germania veniturile dobîn- dite de aceste firme de pe urma muncii salariaților clandestini se ridică la 2 la sută din pro­dusul național brut R.F.G. pierderile de bugetul de stat tuțiile de asigurări cifrează la 10 000 mărci. Pierderile înregistrate în Suedia se ridică la 2 000 milioa­ne coroane. In Franța. 50 la sută din producția de ciment a țării se produce pe căi Instituțiile de asigurări au pierdut, in 1978, în țară, 18 000 milioane In Marea Britanie. venitul a- nual obținut de marile firme de pe urma muncii clondestine se ridică la circa 10 000 milioa­ne lire sterline sau 7,5 la sută din produsul național brut al tării. Veniturile realizate de pe urma angajărilor nedeclarate se ridică în Japonia la 29 000 mi­lioane dolari. în Italia, produ­sul național brut al tării ar crește cu 10—25 la sută dacă s-ar lua în considerație produc­ția obținută de pe urma muncii ilegale. In Statele Unite, veni­turile dobîndite de pe urma muncii clandestine au fost a- preciate. in 1978. la 542 000 mi­lioane dolari sau 27 la sută din produsul național brut al țării.

Cifre impresionante, incredi­bile, dar care evidențiază cu claritate rapacitatea unui sistem social întemeiat pe legile inu­mane ale profitului cu orice preț, ale lipsei de respect chiar pentru propriile structuri. Mun­ca clandestină astfel o formă i pune și mai adevărata față pitaliste, care neagă perspectiva individului. obligîndu-I la mar- ginalitate și alienare.

Majoritatea țărilor occiden­tale industrializate au înregis­trat, anul trecut, niveluri ridi­cate ale inflației, relevă un stu­diu întocmit de Organizația In­ternațională a Muncii (O.I.M.), pe baza statisticilor furnizate de o scrie de țări membre, care a fost dat publicității la Geneva. Astfel, dintre țările membre ale O.E.C.D., Grecia a înregistrat o rată a inflației de 24,4 la sută. Italia — de 21,3 la sută, Zeelandă — de 16,4 la Marea Britanie — de 15,9 sută. Suedia — de Franța — de 13,6 la sută. Unite — de 12,6 la sută nada — de 10,7 la sută.

Noua sută,

‘ la 15 la sută.

Statele și Ca-

• AGENȚIA A.D.N. mează că duminică un

al tării. In înregistrate și de insti-

sociale se milioane

ilegale, sociale această franci.

se dovedește de exploatare ce mult în lumină a orînduirii ca­prin natura sa

afirmării

TUDOR PRELIPCEANU

infor- dimineață,

avion monomotor vest- german a violat spațiul ae­rian al R. D. Germane în districtul Worbis. Reprezen­tanța permanentă a R. D. Germane in R.F. Germania a protestat pe lingă oficiul cance­larului R.F.G. în legătură cu această violare a spațiului aerian al R.D.G.

r

KENYA - Imagine din Nairobi, capitala țârii

fost prczenți Milan Milutino- vici. secretar republican pentru învătămînt al R.S. Serbia, Ruja Petrovici, președintele Asocia­ției sociologilor din R.S. Serbia. Din partea română au partici­pat prof. dr. Ion Drăgan, direc­torul Centrului de cercetări so­ciologice din București, prof, dr. Ion lordăchcl, șeful catedrei de sociologie a Academici „Ște­fan Gheorghiu", alti cercetători și cadre didactice.

• LA BELGRAD a avut colocviul româno-iugoslav sociologie, organizat de Asocia­ția sociologilor din R.S. Serbia și de Academia de științe so­ciale și politice a _ Socialiste România, dezbătute probleme privind ca­racteristicile dezvoltării econo- mico-sociale, ale urbanizării și dezvoltării structurii sociale in cele două țări. Totodată, a avut loc un schimb de experiență in legătură cu unele aspecte ale organizării cercetării sociologice în România și Iugoslavia.

La lucrările colocviului au

Dublu transplantO echipă medicală de la clinica universitară

Ludwig-Maximilian din Miinchen a izbutit un dublu transplant de rinichi și pancreas la un băroat de 28 de ani care suferea de diabet. Este vorba de prima tentativă reușită de transplant de acest fel. Operația s-a desfășu­rat la 22 ianuarie și de atunci, spun medicii, pacientul nu mai are nevoie de injecții cu insulina și nici de dializă.

MinicalculatorSpecialiștii americani au realizat un mini­

calculator, numit „Compucruise 44“, care se fixează la bordul unui automobil pentru a furniza informațiile necesare privind pregă­tirea și desfășurarea unei călătorii, consumul de combustibil, viteza, timpul, distanța și ra­porturile dintre diferite date. Conducătorul auto este, astfel, in măsură să adopteze viteza autoturismului la traseul selecționat, pentru a obține un consum minim de carburant și a sosi, totodată, la momentul optim la destinație.

Centrală solarăîn Italia a fost inaugurată cea mai mare

centrală electrică din lume care funcționează pe baza energiei solare. Cele 1S2 de heliostate — oglinzi solare mobile — captează și con­centrează razele solare spre un cazan sus­pendat la 55 metri înălțime, pe un turn aflat in centrul Instalației. Această centrală, numi­tă „Eurelios", va furniza energie rețelei elec­trice italiene, scrie revista ..Panorama".

Construită in mai puțin de doi ani la Adra­no, la vest de Catania, pe o suprafață de 35 000 metri pătrați — suprafața totală a oglinzilor este de 6 200 metri pătrați, dar heliostatele trebuie să fie distanțate pentru a evita for­marea umbrei — ,,Eurelios" este rezultatul a 20 de ani de studii in domeniul energiei so­lare, efectuate de cercetătorul italian Giovanni

REDACțiA Șl ADMlxis 1 HA 1 ia ; Rurureșil, piața Seimen" lei ; i) f>(i Id, ia sc 20. Abonamentele ae tac la oficiile poșiaie și dlfuzoril din Întreprinderi și losiliu(ll — Tiparul : Combinam! Poligrafic „Casa Scimeii". Cititorii din iirăinaiaie se pol abona adresindu-se la 1LEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 138—131, telex 1122C București, sir. 13 Decembrie nr. 3.

loc de

Republicii Au fost

DECLARAȚIE A P.C. DIN PARAGUAY

Cu prilejul aniversării a 53 de ani de la crearea sa, Partidul Comunist Paraguayan, aflat in ilegalitate, a difuzat o declara­ție in caro adresează un apel pentru intensificarea luptei for­țelor progresiste, democratice din țară împotriva regimului dictatorial al generalului Stro- essner. Documentul exprimă ho- tărirea P.C. Paraguayan de a-și spori eforturile consacrate lăr­girii și consolidării unității de acțiune a forțelor progresiste paraguayene, pentru deținuților municarca tură cu Maidana,al P.C. Paraguayan, și a altor ca­dre ale partidului, date dispăru­te de autorități.

eliberarea politici, pentru co- adevărului in legă-

soarta lui Antonio prim-secretar al C.C.

Francia. Pionier al energiei solare, Francia a realizat, incă din anii ’60, în Italia, prima in­stalație solară experimentală din lume, cu o putere de 0,1 megawați.

în zilele însorite, cind centrala va funcționa in plin — media anuală la Adrano este de 7,2 ore de soare pe zi — heliostatele, dirijate de un calculator electronic central, vor in- călzi apa existentă in tuburile cazanului la o temperatură de 510 grade Celsius. Aburul obținut pe această cale va pune in funcțiune o turbină normală. Puterea instalată maximă a centralei de la Adrano este de 62 megawați.

IpotezăGeofizicianul american Thomas Ahrens, de

la Institutul de tehnologie din California, sus­ține că, prin ciocnirea a două obiecte care evo­luează pe o orbită in jurul Pămtntului, in di­recții opuse, se pot obține presiuni mult mai mari decit cele care s-ar puida realiza Pămint. N.A.S.A. preconizează lansarea, ajutorul navetei spațiale, a unui satelit ■mari dimensiuni, care va elibera o scrie ținte prevăzute cu instrumente științifice, timp ce un alt satelit, care se va deplasa o orbită apropiată, in sens opus, va elibera granule de diferite materiale, cu dimensiuni de 10 centimetri. Prin ciocnirea dintre granule și ținte se produce o presiune de 20 milioane at­mosfere și temperaturi de .un milion grade Celsius.

Printre aplicațiile potențiale ale acestui pro­cedeu se numără efectuarea de cercetări fun­damentale asupra plasmelor termonucleare, studierea undelor de șoc și a condițiilor din interiorul planetelor și stelelor, precum și eventualitatea obținerii pe calc industrială a unor materiale in condiții de înaltă presiune.

pe cu de

<de in pe

40 362