Deschiderea - inaugurare sediu Palatul Parlamentului

Deschiderea - inaugurare sediu Palatul Parlamentului

Romanian artists (and not only) love the Palace? Curator: Ruxandra Balaci

Artisti: Irina Botea, Christoph Bchel, Jordi Colomer, Nicolae Comanescu, Stefan Cosma, Alexandra Croitoru, Josef Dabernig, Calin Dan, Suzana Dan, Euroartist Bucuresti, Daniel Gontz, Dumitru Gorzo, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Karen Kipphoff, Iosif Kiraly, Peter Jacobi, Dan Mihaltianu, Gianni Motti, Vlad Nanca, Marilena Preda-Sanc, Cristian Pogacean, Cristi Puiu, subREAL, Mona Vatamanu & Florin Tudor.Kalinderu Medialab (KML) a fost un spatiu experimental, o platforma axata in principal pe new media, a gazduit proiecte romanesti si internationale legate de video art, video instalatie, net art, arhitectura, sunet, print. Spaiul a gzduit evenimente precum: Sufferings of the light, 2002, fotografii de Codruta Buciscanu, un program coordonat de Iosif Kirly, proiect realizat cu ajutorul Fundatiei Aquarius si al programului UE-Phare,

Coop_02 Media Festival, 26.06 10.07.2002, curatori: Nicolae Comanescu, Floe Tudor, Mona Vatamanu, DJ Mike.

Conceptul expozitiei este o cooperare intre artisti si DJ din Bucuresti. Coopa prezentat proiectii de arta media, instalatii si pe durata unei nopti, sesiuni live, cu experimente de sunet. Dupa petrecerea si interventiile live din prima seara, instalatiile si proiectiile video au ramas expuse in galerie timp de doua saptamani impreuna cu materialele de la vernisaj (constituite intr-un fel de arheologie documentara).

Visuals de Agricola de Cologne, Zbynek Baladran, Anca Benera, Sorin Boncea, Angela Bontas, Irina Botea, Sarawut Chutiwongpeti, Ioan Cocan, Nicolae Comanescu, Stefan Constantinescu (special thanks IASPIS), Stefan Cosma, Dan Dinoiu, Daniel Gontz, Eugen Gustea, Matt Hope, Imericani (Andres Garcia, Alessio Tognola, Steve Buchanan, Bathasard Boisseau, Jerome Doudet), Dilmana Iordanova, Zorica Jevremovic, David Kalika, Mihaela Kavdanska & Dan Miron, Szabolcz KissPall, Peter Lassel, Ninon Liotet & Olivier Schulbaum, Jordan Mena, Luminita Mihai, Gili Mocanu, David Mozny, Radka & Stanislav Muller, Radu Negulescu, Ioana Nemes, Jakub Nepras, Carrusca Nuno, Andreea Paduraru, Alina Pentac, Jonathan Phillips, Irina Radu & Nandu, Paolo Ravalico Scerri, Harald Scherz, Julio Soto, Maria Stan, Floe Tudor, Camil Tulcan, Mona Vatamanu / British Council_Sensurround Manchester_Trevor Johson, curator Philip Ilson_Mary Rogers, Georgina Roberts, James Stevenson_, Scott Abraham, Peter Wobser, Laura Drew, Mr Scruff, Segun, Anthony Burrill & Paul Plowman, Graham Hector, Steve Sanderson, Andy Votel, Michael Chetcuti, Meam, Henry Smitson & Simon Marsland, Jai Moodie & Box/ Trieste Contemporanea Committee (Italy)_Central European Video Presentation _curator_Giuliana Carbi (co-curators_Ruxandra Balaci, Anna Balvanyos & Dora Hegyi, Petar Cucovic, Lilia Dragneva, Natasa Ilic, Ilona Nemeth, Jerzy Onuch, Bojana Piskur, Gezim Qendro, Inna Reut, Viktorija Vaseva Dimenska, Maria Vassileva, Aleksandra Wiecka, Sabrina Zannier): Anna Baumgart, Pavel Braila, Benet Broja, Paolo Comuzzi, Vuk Cosic, Marijan Crtalic, Giuliana Cuneaz, Anna Daucikova, Marta Deskur, Boryana Dragoeva, Veaceslav Druta, Ilir Dupi, Valie Export, Lazar Foti, Rudina Hyka, Daniela Kostova, Patrik Kovakovsky, Ivan Moudov, Hajnal Nemeth, Renata Poljak, Stefan Rusu, Rostopasca, Igor Savchenko, Andrei Savich, Dzenis Siniuhin, Janos Sugar, Apolonija Sustersic, Zaneta Vangeli, Alexander Vereschak, Saso Vrabic, Natalia Vujosevic, Flora Watzal, Erwin Wurm, Margarita Zinets / ATA center for contemporary art_curator Mihaela Kavdanska: Boriana Dragoeva, Daniela Kostova, Ivan Moudov, Hristo Jordanov & Ivan Nikolov, Boriana Pandova, Deyan Raykov

Sunet DJ Marika, DJ Mike, Electric Brother, Nemos.

Asociatii libereText de Mihnea Mircan

Conform bunelor traditii, Coop_2 isi extinde ideile si atitudinile lansate in prima parte a proiectului Coop_1. Spatiul generos al Kalinderu Medialab, unul din locurile ce tin de recent infiintatul Muzeu de Arta Contemporana a oferit curatorilor Nicolae Comanescu, Florin Tudor, Mona Vatamanu si Dj Mike ocazia de a invita un numar considerabil mai mare de artisti care sa participe cu imagini si lucrari de sunet la eveniment. Contrastind cu scena locala a artei contemporane, seara vernisajului acestui festival a dorit sa creeze o versiune electronica a sindromului de care suferea Flaubert: punind la incercare habitudinile perceptiilor audientei prin proiectarea a peste 100 de filme, a doua expozitii de fotografie, instalatii interactive pe computer, un proiect site-specific, un performance, muzica a doi DJ si doua formatii de muzica electronica. A fost un eveniment al perceptiei simultane, un haos fertil al instantaneelor convergente si divergente.

Coop_2 se bazeaza de fapt pe un non-concept, structurat polimorf pe juxtapuneri constant reconfigurate. Unul dintre efectele acestui punct de vedere este ca el amina, eludeaza si deplaseaza orice notiune preconceputa de lucrare de arta, facand loc altor atitudini si experiente. Pe de alta parte, prin inlocuirea selectiei cu aglomerarea si structura teoretica cu o inlantuire de posibilitati, curatorii au incurajat audienta catre extragerea unui demers personal din aceasta expozitie. Acest demers, fie el idiosincratic, asemeni atentiei distributive si nedefinit, asemeni mersului si vazului, va fi diferit in mod cert din punctul de vedere al istoriei artei ce-si segmenteaza cursul cu expozitii de acest fel, tinzand sa supuna audienta unui studiu, si mai ales unor operatii ce stau in miezul artei contemporane, cum ar fi trage si pune , taie si lipeste , pauza si replay , cross-fading , back-spinning si scratching .

Coop_2 incorporeaza de asemenea lucrari prezentate la Festivalul Contemporan de la Trieste si de la Sensorround din Manchester precum si lucrari video din colectia ATA Center for Contemporary Art. Datorita abundentei in cascada a materialului vizual si a coliziunii dintre interesele private, Medialab-ul seamana in multe ocazii cu o intersectie in plin trafic. Nu este o coincidenta faptul ca straturile complicate ale culturii urbane sunt principalele preocupari din multe dintre filmele video proiectate in festival. Aceste proiecte video capteaza imagini ale orasului ca intersectii de planuri si ecrane, ca mediator electronic intre tangibil si virtual.

Invisible cities, o lucrare a artistului american Julio Soto, este impartita pe trei episoade: Cities [and] Memory , Cities [and] Dead , Cities [and] Desire . Primul episod pune la ndoiala demersul cinematic ce-l haituie pe arhitectul contemporan : incepe cu o imagine au vol d oiseau a orasului si continua cu un joc subtil pe distante, creind loc unui sentiment de nesiguranta in ceea ce priveste obiectul investigatiei. Nu putem discerne daca ceea ce vedem este o cladire reala sau o tentativa arhitecturala, un palid si fragil model. Indecizia noastra este rezolvata la modul violent in momentul in care constructia devine ruina, iar modelele simuleaza entropia. Cities [and] Dead diseca un punct de vedere solitar in moduri disparate de existenta in si in afara orasului. In aceeasi imagine, doua spatii ce provin din contexte diferite si care se interpenetreaza din timp in timp virilizand lipsa de context a memoriei. Lumea vizibila este contopita cu posibilitatea existentei altei lumi. Parantezele drepte si conjunctia pe care o delimiteaza din titlul fiecarui film sugereaza inabilitatea exprimarii diferentei intre definitiile posibile, a conturarii cu precizie a domeniului in care aceste forte opereaza, corupand, incetinind si declinand o scanare rapida a locuitorului acelui oras.

Hygienic and safe al artistilor Daniel Gontz (Romania) si Harald Scherz (Austria) rastoarna logica unei camere de supraveghere. Orice prezenta inregistrata de aceasta este perceputa ca o potentiala primejdie, insa artistii deturneaza acest act al supravegherii catre indivizi necunoscuti, pe care ii supun unor interventii evident inocente, fara intentia de a-i rani. Schimband registrul, o camera de supraveghere plasata intr-un colt inregistreaza furtul unei alte camere de supraveghere dar nu si identitatea hotului, rasturnand astfel rolurile de agresor si victima. Suntem incercuiti de o arhitectura conceputa progresiv pentru a expune informatie audio-vizuala mai degraba decat sa localizeze obiecte ale realitatii. Cu cat reusim mai mult sa multiplicam lumile in care traim, cu atat se extinde provizoratul si indoiala aflate la indemana.

Intr-un registru absolut diferit, Ivan Moudov preia aceleasi teme in filmul sau Traffic Control . Desi poarta uniforma de politist bulgar, gesticularile sale categorice ii asigura atentia soferilor de pe strazile Vienei. Artistul sparge codurile puterii, aparand ca intrus dar si ca instanta respectabila. Si de asemenea tot in Viena, Erwin Wurm pozeaza in Der Nachbar ca un voyeur constiincios pana la extrema. Oare vecinul lui Wurm filmeaza ritualul inocent al acestuia de a se familiariza cu flora din spatele curtii sale? Sau este invers? Sau nu exista nici un vecin?

Non Stop Station de Nicolae Comanescu de asemenea se implica in tema orasului contemporan poli-ritmic. Intocmai ca Roata de biciclet a lui Duchamp, metroul din filmul sau se afla intr-o bucla in care se dar intotdeauna stationeaza sau tocmai ajunge intr-o statie. Nu exista zona intre, nici un interstitiu nu separa punctul de plecare de scopul in sine al miscarii. Putem citi aceasta calatorie ca un comentariu ironic la tipul de excursie moderna ideala, insa implicatiile sunt mult mai multe. Spatiul orasului contemporan este structurat ca o retea de sosiri, de zone de vid, de plecari sau de puncte terminus; se dezvaluie, se inverseaza, se dubleaza. n perioada februarie iunie 2002, au fost expuse n spaiul Kalinderu lucrri aparinnd artitilor Alexa, Antik, J. Bartha, S. Bartha, Bejenaru, Benera, Borcescu, Bucan-Botea, Brtescu, Buga, Comanescu, Cosma, Croitoru, Dan, Dediu, Gontz, Graur, Grigorescu, Iacob, Iordanova, Kavdanska, Kinema Ikon, J. Kiraly, Kisspal, Man, Dan Mihlianu, Vlad Nanca, Neme, Negulescu, Onucsan, Oroveanu, Patatics, Pentac, Marilena Preda-Snc, Gheorghe Rasovszky, Rostopasca, Stan, SubReal, Tudor, Vanga, Vatamanu.

n spaiul 3/4 gallery (TNB) au fost expuse lucrri aparinnd artitilor Angel, Bara, Batranu, Bernea, Bunea, Bitzan, Caltia, Ciubotaru, Dragomirescu, Dumitrescu, Dup, Elian, Ene, Euroartist, Flondor, Gheorghiu, Gherasim, Gorduz, Gorzo, Horea, Ilea, Ilfoveanu, Lucaci, Maitec, 2 Meta, Mitroi, Mogosanu, Marginean, Morar, Neagu, Nicodim, Pacea, Parvu, Paduraru, Perjovschi, Prevenda, Radu, Roman, Sarbulescu, Setran, Simionescu, Salisteanu, Spataru, Stanescu, Tiron, Tohatan, Tolan, Trestioreanu, Vasilescu, Vlad, Vrana, Zidaru, Zamfirescu.

Muzeul National de Arta Contemporana a inaugurat la Kalinderu Medialab expozitia PREVIEW - o selectie din lucrarile achizitionate in ultimii ani, insotite de citeva interventii ale unor artisti foarte tineri*. MNAC declara la acel moment c expune o stare de fapt, un punct de pornire in evolutia Muzeului, el insusi a work in progress.

PREVIEW izola citeva momente semnificative din creatia unor artisti contemporani frecventarea noilor medii, experimentul si inovatia in discursul vizual, tendinte pe care MNAC isi propunea sa le incurajeze, prin expozitii internationale si prin punerea spatiilor sale si dotarilor tehnice la dispozitia artistilor romni sau straini.

Despre spaiul Kalinderu se preciza c este un spatiu experimental in constructie. Decizia curatorilor era ca in acea prima faza s fie propus o privire mai cuprinzatoare, care nu ocoleste pictura sau instalatia si nu impune limitari de virsta si prestigiu.

Conducerea artistic a muzeului i stabilea o viziune ferita de prejudecati si idiosincrazii asupra artei contemporane si i propunea s contribuie la mediul unei ntlniri cit mai profitabile cu aceasta.

n urm cu 12 ani, se aprecia c receptarea mai degraba conservatoare a artei contemporane romneti, aceasta se afla in situatia de a-si constitui un public informat, atit local cit si international.

Un muzeu de anvergura va coagula initiative si va produce emulatie, va stimula colaborari intre artisti romini si artisti activi pe scena internationala, in cele din urma va reusi poate sa inchege un sistem artistic functional, in care proiectele interesante sa nu piarda lupta cu inertiile.

MNAC poate reprezenta sansa de a recupera un handicap cultural major.

Dupa finalizarea lucrarilor de conversie a spatiilor de expunere de la Palatul Parlamentului, noua locatie va gazdui mai multe tipuri de expunere, diferit structurate cronologic si conceptual, de la retrospectivele pe care le datoram unor artisti importanti la expozitii-eseu, in care curatori romini sau straini reinterpreteaza anumite segmente sau teme din evolutia artei contemporane.

Propunem o politica culturala flexibila.

Teritoriu in permanenta schimbare, asimilind mereu noi concepte si teme, arta contemporana se naste la intersectia mai multor sfere de experienta si discipline, surprinzind pulsul vremii in formulari hibride si incitante.Alexandru Antik

Zambacalamba Net - film animatie, 2001

Alexandru Antik: autor scenariu, film motive i secvene, link"uri

Dragos Stefan: computer animatie 3D

Tehnica: computer animatie 3D

Produs: Antik & Stefan

Descriere:

Filmuleul nostru ar fi putut purta i titlul Nunta Zamfirei la captul satului global al electronicii. De ce totui Zambacalamba

net" ? n Zambacalamba net" privirea este focalizat spre ntmplrile unui network, comunitatea cruia se formeaz / se

coagulizeaz din nite umanoizi arhetipali i ritmuri arhaice, dar care se destram n acela timp n elemente fr substanialitate

originar. Att natura, ct i construcia / deconstrucia acestei reele snt determinate de legile naturii digitalului, nu dup

povestea mithic a Zamfirei. Astfel reeaua vehiculeaz numai pielea foto"realist a mirilor (i nu invers, cnd gndirea are drept

scop o form realist"mimetic, cu metamorfozele i asociaiile sale), un limbaj care poart n sine posibilitatea de a genera

conexiuni ale imaginaiei dup natura digitalului. Viziunea nsi se hrnete din lumea artificial a substitutelor imaginii naturale i

tot demersul este controlat de modelele matematice generative oferite de programul 3D, referitor la imagine i sunet. Astfel

spectatorul care priveste iconografia filmului derulat, nu recepioneaz numai o poveste a Zamfirei in cteva minute" legat de

lumea credinei i subcontientul unei comuniti autohtone " ci o serie de ntmplri / metamorfoze ale construciei i

deconstruciei n cmpul virtualului. Aceste dou derulri paralele vor fi recepionate ca ntr"un mixaj, n care ns, poate fi

pereclitat oricnd povestea mithic a Zamfirei de fantasmele produse pe acest structur network, format de umanoizii

clonai fr diferen i substaialitate.

ZAMBACALAMBA NET " filmanimation, 2001

Alexandru Antik: author scenario and draw motivs, film stills and links

Dragos Stefan: computer animation 3D

Technique: computer animation 3D

Produced: Antik & tefan

Statement :

Our shortmovie could be entitled Zamfira s Wedding at the End of the Global Electronic Village. Why then Zambacalamba Net?

In "Zambacalamba Net" the gaze is focused on the story of a network"community, which is formed / coagulated from archetypal

"humanoids" and archaic rhythms, but at the same time it is also disrupted to its elements without originary substantiality. The

nature of this network, as well as the construction / deconstruction process are determined by digital laws, and not by the mythical

Zamfira story . Thus, the network wears the "photo"realistic skin" of the figurines (not vice"versa, when the thinking has been a

realist"mimetic form that generates the connections of the imagination via metamorphoses and associations. The vision itself

grows out of the artificial world of the substitutes to natural images. All the development concerning sound and image is controlled

by mathematical generative models offered by 3D software. When the viewer of the playing movie watches its iconography, he

does not only receive a 4 min.12 sec. story " tied to the world of beliefs or to subconscious of an autochthonous local community",

but also a series of happenings and metamorphoses of construction / deconstruction in the field of the virtual. These two parallel

developments will be received like a montage, in which the mythical Zamfira story is always endangered by the fantasies produced

by the network structure shaped by unsubstantial, cloned humanoids.

MACHETA)UNUI)WORK4SHOP)FAMILIAL)4 fotoinstalaie

Alexandru Antik

Tehnica: mixed"media; compus din 30 de elemente machete " figurine (foto siluete in cutiute de carton, 8 concepte printate

anexate fiecare cu insemnari zilnice

O machet este ntotdeauna o construcie in miniatur. O istorie a configurrii de la invitaie pin la sosire la locul expoziiei.

Miniatura nbierii gndurilor, performanelor cotidiene, a discuiilor familiale n legatur cu evoluiile, rsturnrile ideatice i

formale ale acestei lucrri de la o zi la alta. O performan n spaiu privat, transferat ntr"o machet pentru spaiul public, i mai

departe expus n Baia Turceasc ca un produs cultural si obiectul experienei altora.

MOCK-UP OF A FAMILIAL WORKSHOP " photo"instalation, 2001

Alexandru AntikElements: 30 mock"up elements (photo silhouettes"figures in the carton boxis), 8 printing concepts with the daily notes attached,

size 3 m x 1,50 m

A mock"up is a miniature scale model alwais. A mock"up of the history"configuration from the invitation by the organizers and to

the meeting with the space of the exhibition. A miniatural mock"up of the concepts and ideas, of the daily performances, of the

familial debates about the evolution or upsettings of ideas and elements" configurations day after day of this work. A performance

in privat space, transfered in a mock"up for public space, and exhibited as well as a cultural product and an object.

CORPUS)TRANSIT)1)" videoinstalaie

Alexandru Antik

1998 " Expoziia Tranz(it)formation, Casa Tranzit, Cluj"Napoca

Tehnica: multimedia; Echipament de prezentare: 5 video monitoare, 5 casete video VHS/ 3h

Colaborator: Istvan SZAKACS

CORPUS)TRANSIT)2)4 videoinstalaie

Alexandru Antik

2001 " A 9"a Bienal Internaional de Art Media WRO"01, Wroclav

2000 " Transferatu , IFA Galerien " Berlin, Bonn (videograme)

1999 " Institutul Cultural Romn din Veneia, a 48thBienal Internaional de Art Veneia

Tehnica: video + 3D animatie; Echipament de prezentare: 1 video projector, 1 video ecran, 1caset video VHS / 3h

produs de Alexandru Antik & Drago tefan

CORPUS)TRANSIT)1. (1998) Viziunea lucrrii Corpus Transit se bazeaz pe un looping film / 3 45 , unde imaginea metaforic a

unui primitiv tub organic o imagine virtual a corpului interior, contractat i redus pn la nivelul unui primitiv tub organic.

ntr"o videoinstalaie, aceast imagine era segmentat i prezentat pe ecranele a cinci monitoare TV, aezate ntr"o linie dreapt.

Acest ansamblu de primitiv tub organic era compus din prelucrarea imaginilor endoscopice, ecografice i a documentelor unei

oral performane, toate implicnd anterior propriul corp al artistului. Micarea i pulsaia permanent a segmentelor animate i

determinate de algoritmul sunetului ecografic, dinspre centru spre capetele exterioare, a dat o senzaie de perpetu regenerare i

reluare a fluxului metabolic elementar.

CORPUS)TRANSIT)2. (1999) Lucrarea se bazeaz pe un un looping film / 3 45 , bazat pe idea imaginii metaforice a unui primitiv

tub organic, se intervine cu modificri semnificative n concepia i prezentarea viziunii anterioare, unde aceast imagine este

prezentat nesegmentat pe un singur ecran. O combinaie a imaginilor endoscopice sau ecografice sau a detaliilor video procesate

snt combinate cu imagini, sunete, generate i animate pe calculator. Astfel sursa i direcia pulsaiei ntre cele dou terminale

devine extrem de variat pe orizontal, ca de altfel i schimbarea fazelor pe vertical, care structureaz n timp modulul de film.

Metafora fundamental a transferului, transformrii i transpunerii este asigurat de suflul imaginilor i sunetelor generate

artificial, ntr"un spaiu i timp virtual. n sfrit, modulul de film, multiplicat i transpus pe o caset video de trei ore, urmeaz ciclul

derulrii i proiectrii non"stop

CORPUS TRANSIT 1. (1998)

The vision of the work of Corpus Transit release a virtual image of the interior body, contracted and reduced to the level of a

primitive organic tube. In an anterior video installation this image was segmented and presented on the five screen TV monitors,

on line. The work ensemble contains the processed image of an endoscopic and ecographic experience and the documentation of

an oral performance, all of them involving the artist s body. The permanent movement and throb of the animated segments,

from the center to the extremities, determined by the algorithm of the ecographic sound, give the sensation of a perpetual

regeneration and resumption of the metabolic elmentary fluxus.

CORPUS TRANSIT 2. (1999)

The second work is based on a looping film / 3 45 minutes, where the metaphoric image of the primitve organic tube is

simulated by a varied combinationof images shot realtime and processed with images and sounds generated and animated by the

computer. Thus, the source and the throb direction between the two terminals become extremely varied horizontally, but also

vertically, where the changing phases create a configuration in time of the film module. The fundamental transfer, transformation

and transposition metaphor is provided by the breath of the artificially generated images and sounds, in a virtual space and time.Prezentare)englez)i)romn

MOCK4UP)OF)A)FAMILIAL)WORKSHOP

1) NON LABORIOSA, SED DELICIOSA

Muli au asociat punctul 0 ca nceputul genezei. Adevrat, n art ca i n matematic, segmentele

" la 0 sau 0 la + , snt la fel de importante. Artistul opereaz att cu elemente negative , ct i cu elemente pozitive. Aceste

elemente au conotaii legate de tririle sale n timp i spaiu. El reflecteaz asupra acestora i atunci cnd aparent nu muncete.

Acea stare ideal paradisiac, fr starea activ a spiritului i efortul corpului, ar nsemna o stare trndav (lene), o incapacitate a

sensibilitii de a reaciona, sau poate o atitudine de contemplaie goal fr un motiv lucrativ.

Many have associated point 0 with the beginning of the Genesis. It is true, both in art and in mathematics " to 0 and 0 to +

segments share the same importance. The artist operates both with negative and positive elements "these elements have

connotations that are connected to his or her experiencing time and space. The artist ponders over these even when he or she does

not work (apparently). This ideal paradise state, without the active state of the spirit and the effort of the body, would be similar to

a state of idleness, of laziness, a disability of the sensibility to react, or maybe an attitude of void contemplation without any

lucrative model.

2) SOURCE OF INSPIRATION

Motivul inspiraiei provoac aceast stare de contemplaie fr durere, fr rit i fr subiectivitate. Sensibilitatea fr motivul

inspiraiei este ca o litanie, o inactivitate contemplativ imobil, dar nici decum un concurs cu tine nsui. Concursul are un scop i

un timp precis, care te oblig. Mobilizeaz att artistul ct i mediul su. Confrunt lumea aparent cu lumea real. Creeaz situaii

de coeziune a sensibilitii, a imaginaiei, a conceptului, a mijloacelor i a experienei folosite. Creeaz situaii limit ntre dubii i

opiuni sigure, ntre gesturile improvizaiilor i opiunilor definitive. Dintr"un motiv de contemplaie estetic devine un motiv de

nelinite, dintr"un motiv de nelinite un motiv de aciune, de resurecie adevrat.

The motif of the inspiration causes this state of painless contemplation, a contemplation without rite and without subjectivity. A

sensibility without the motif of the inspiration resembles to a litany, to a contemplative immobile activity, but it is not in the least a

contest, a challenge to yourself. The contest has a precise purpose and time that compels you. It mobilizes both the artist and its

medium. It confronts the world of appearance with the reality. It brings up situations of cohesion of sensibility, of imagination, of

concept, of means and of the experience involved. It creates fronteer lines between doubt and resolute options, between the

gestures in improvisation and irreversible options. From a motif of aesthetic contemplation it turns into a motif of worry, from a

motif of anxiosity to one of action, of genuine resurrection.

3) HOW A FIGURATION TRANSFORMS INTO THE MOCK"UP CONFIGURATION

Cnd lucrurile sfinte snt desprite de cele profane, atunci ceva este fals. Atunci totul este o litanie goal, o contemplaie

estetizant a motivului de inspiraie, care poate paraliza starea de fapt a aciunii. Trebuie s personalizezi, s individualizezi acel

motiv, care se comport ca un motiv de ego superior. Motivul sfnt trebuie cobort la nivelul intuiiei, al reflexiei individuale i

ntr"un cadru cotidian al familiarului. Abia atunci avansm posibilitatea transfigurrii existenei noastre, acceptnd mcar un rit, cu

care arta poate s ne familiarizeze, confruntndu"ne cu dilemele, pudicitile, ereziile, tabuurile care stau n calea autodefinirii

noastre. O figuraie care avanseaz un Lifelike Art.

When holy things are separated from the lay ones, then something is false. Then everything is an emnpty litany, an aesthetisant

contemplation of the motif of inspiration that can paralyse the actual state of the action. One must personalize, must provide with

individuality that motif, which acts like a superior ego motif. The motif saint has to descend to the level of the intuition, of the

individual reflection and within an everyday framework of the commonness. It is only then when we advance the possibility of

transfiguring our existence, accepting at least one rite, with which art can acquaint us, confronting us with the dilemmas, the

bashfulness, the heresies and the taboos that obstruct our self"definement. A figuration that advances a Livelike Art.

4) THE BIRTH PLACE OF THOUGHTS, ISN T THE MOUTH ONLY

(GNDURILE SE ZMISLESC ..... I N GUR)

Artistul dadaist Tristan Tzara a afirmat c gndurile se zmislesc n gur. Eu afirm c nu numai n gur. Aici m"a referi la dou

probleme. Mult timp artistul plastic a fost educat s foloseasc numai dalta, pensula, precum i alte mijloace specifice lui, nu i

verbalitatea. Acest obicei a devenit pgubos astzi, cnd organizatorii cer de la el s avanseze proiectul lucrarii lui i verbal (scop,

motivaii, descriere, statemente). Aceast cerin impus att de noile contexte ale manifestrilor, ct i intelectualizarea artei, creaz i situaii paradoxale. De multe ori teoreticienii, criticii i curatorii, managerii artei confund un proiect artistic cu un

prospect al lucrrii. Se pune deci problema cum trebuie s alctuieti un proiect ca s nu devin ntre timp corsetul procesului

creaiei i configuraiei lucrrii respective. Experiena participrilor mele confirm, c proiectul trebuie s fie destul de larg s

cuprind elementele improvizaiei i ale neprevzutului, sau vii cu o tem de cas semi"fcut. A doua problem la care vreau s

m refer, c n ciuda acestei necesiti a cuvintriimanifestate n workshop"urile artei noastre alternative, ele snt de multe ori

nepersonale, reduse la teorii ale socializarii artei i alte trend"uri contemporane, i aceste probleme sint mai puin vizate prin

prisma lucrrilor individuale. Astfel publicul scap o prghie a nelegerii prin lucrrile aduse n proximitatea discuiilor. O nelegere

fr tririle posibile ale artei, ca o litanie estetico"artistic.

The Dada artist Tristan Tzara said that thoghts are born inside the mouth. I state that it isn t the mouth only, and in this context I

approach two issues. For a long time the fine art creator has been educated to use only the chisel, the brush and other means

specific to him only, except verbality. Thzis habit has become a damaging one nowadays, when the organizers demand also a

verbal advancement of his work s project (purpose, motivations, description, statements). This request imposed by both the new

contexts of the manifestations and the intellectualization of art also creates paradoxical situations. Often the theorists, critics and

curators and managers of art mistake an artistic project for a prospectus of the work. Therefore the question arises how should one

contrive a project that would not become the stays for the the process of creation and for the configuration of the respective work.

My perosnal experience of taking part in manifestations confirms it "the project has to be large enough so as to include the

elements of improvization and hazard, or you bring your homework half done. The second issue is that, despite this necessity of the

speech that manifests itself within our alternative art s workshops, these discourses are often impersonal, reduced to theories of

the socializing of art and other contemporary trends, and they barely touch these problems from the light and atmosphere of the

works themselves. Thus the audience misses a lever of understanding through the works brought in the vicinity of the discussions.

An understanding without the possible experiences of art, like an aesthetic"artistic litany.

5) LIFELIKE ART " ARTLIKE ART

" n timpul comunismului trebuia s lupt pentru dreptul fanteziei i libertii gndirii mele, reprimat de un establishment cultural.

Contra doctrinei ideologiei acre i autoritare n"am putut s opun dect umorul spontaneitatea unui playpower artist. Era prima

mea diviziune, ntre mine i artiti nregimentai.

" A doua diviziune s"a petrecut dup 1989, intre mine ca individual artist i artiti comunitari. Artiti ai puterii i ai contra puterii.

Artiti oficiali i artiti opozani, fctori de art cu doctrin. Mai puin cu doctrina artei civile i a limbajului artistic.

" A treia diviziune s"a petrecut ntre mine i artiti artizanali cei care ignor doctrina, cluzii numai de retin i mn.

A patra diviziune nc nu s"a nfptuit ntre mine i doctrinele artei moderne. De aceea practic o art tip dezbatere pe o tem.

Vreau s conving pe colegii mei tineri est i central europeni, care se cred n post"modernism, c noi n"am epuizat nc acele

minunate aventuri pe care alii din vest au epuizat demult. Acum trebuie s urmm mcar un curs paralel al acestor experiene.

"During the communism I had to fight for the rights of fantasy and for the freedom of my thinking, repressed by a cultural

establishment. Against the sour and authoritative ideology I could oppose only the humour and spontaneity of a palypower

artist. It was my first separation, between me and the joining artists.

"The second separation occurred after 1989, between me as an individual artist and the communitary artists. Artists of the power

and of the counter"power. Official artists and opposing artists, makers of art with a doctrine. Less with the civil art s doctrine and

the artistic language s doctrine.

"The third separation took place between me and the artisanal artists, those who ignore the doctrine, led only by their eye and by

hand.

The fourth division did not happen yet "between me and the modern art s doctrines. That s why I create a debate on a theme art.

I intend to convince my younger East and Central European colleagues, who deem themselves to be in postmodernism, that we

have not exhausted yet those wonderful adventures that the Western have lived long ago. Now we have to follow at least a

parallel flow of these experiences.

6) FINITI AD INFINITI 0 EST PROPORTIO

Dorinele devin perimate n momentul cnd snt mplinite. Cu fiecare mplinire i realizare parc devenim mai goi pn cnd

rencepem iar de la 0. Un alt proces de lucrare, un alt imbold idee, genez, configurare. n acest proces 0"ul este referina

magic.Ce este mai magic dect nceputlu intuitiv i conexiunile pe parcurs. Vraja atunci se sparge cnd m ntorc la ele cu reflexiile

mele sau ale altora. Reflexii care mping nainte bila de biliard a configurrii viitoare ntre un lucru finit i infinit, chiar i dup ce

lucrarea ajunge ntr"un depozit al artei sau nicieri.

Once granted, wishes become obsolete. We grow empty with each granting and materializing of a wish, down to the point of

restarting everything from 0. Another process of work, another idea"impulse, genesis, configuration. Within this process, 0 is the

magic reference. What could be more magic than the intuitive beginning and the further conncetions? The spell is broken in the

moment when I return to them with my own or others reflections "they push forward the pool ball of the future configuration

between a finite and an infinite thing, even after the work gets in an art s warehouse or even nowhere7) DIAGRAM

Actul cofigurrii include o serie de opiuni. Ideal ar fi ca diagrama s conin iniialele acestui act. n art ns un proiect nu este

niciodat un prospect. Dar pentru public? El are nevoie de un prospect? Dar atunci cum stm cu teoria lui Beuys: Toat lumea

poate fi artist, totul e art?

The act of configuring includes a series of choices. It would be ideal if the diagram contained the initials of this act. However, in art

a project is never a prospectus. What about the audience? Does it need a prospectus? In this case, where do we place Beuys

theory "Everyone can be an artist, everything is art?

8) MORAL

Dumnezeu l"a creat pe artist n aa fel, nct s aib neaprat atta minte s dea o informaie despre ce comite. Datoria lui moral

este s observe i s transmit aceast cunoatere, autocunoatere i post cunoatere i mediului su.

God created the artist in such a way so as to necessarily possess enough brains to give an information about what he or she

commits. His or her moral duty is to observe and disseminate this knowledge, self"knowledge and post"knowledge to his medium,

too.

Matei BejenaruTitlu lucrare: "L air)du)temps")

Tehnica: triptic fotografic, 120 x 100 cm

Anul 1996

Descriere / concept:

Lucrarea face parte din ciclul fotografic pe care l"am dezvoltat in perioada 1995"1996 si care consta din investigarea prin mijloace

foto si video a propriei mele personalitati.

De fapt fotografiile, au memorizat diferite actiuni si performance"uri realizate doar pentru camera foto sau video.

Titlul "L air du temps" poate fi citit in mai multe feluri:

" numele unui parfum foarte cunoscut produs de Nina Ricci

" citit cuvant cu cuvant face legatura cu timpul

Cred ca acest triptic fotografic reprezinta personalitatea mea energetica. De fiecare data cand am expus aceste fotografii (la

expozitiile "Experiment" de la Bucuresti si Cluj din 1996 si 1997 si la Galeria "Cupola" din Iasi in 1997) am folosit un numar de 5 "7

ventilatoare in functie. Aerul devenea astfel o prezenta fizica foarte perceptibila, al carui curent, uneori mai greu de suportat, ne

"vorbea" despre...."parfumul timpului". (Matei Bejenaru)

Alina Buga, Alina Penrac, Dumitru GorzoEcokillers to night

Noaptea trecuta am visat ca eram cu niste prieteni intr-o masina mica, un fel de Tico, in care m-am trezit, dintr-o data, singura, incuiata acolo. Ma uitam afara, unde vedeam o droaie de pusti roind pe sosea. Erau si oameni mari dar nu se vedeau asa de bine.

Nu stiu cum am scapat din masina Erau cheile in contact dar m-am gandit ca nu stiu sa conduc, asa ca am hotarat sa iau masina mea.

In fine, parea ciudat ca masina mea bej era singura pata vie de culoare in orasul acela. M"am asezat la volan, care era foarte mic cu doua butoane stanga"dreapta, de unde mi"am zis ca nu"i chiar asa de greu de condus si ma ghidam usor, apasand cate putin. In

fata mea erau aduse cele mai rare specii de pusti fara directie, care alergau in toate partile si"mi era frica sa nu"i fac pilaf. Strangeam din ochi de cate ori parea c"am lovit cate unul, iar ei se distrau in continuare. Trebuia sa ajung la o intersectie, la o

statie de autobuze, de unde o luam pe prietena aceea cu Tico, care m"a inchis in masina. Dintr-o data, parea ca intru ntr-un stalp si cred c-am trecut pe langa ... cu mult secces

Dupa aceea, ma aflam intr-o casa (de pe la 1900) cu incaperi inalte unde, pe fiecare colt de masa, erau farfurii cu portocale rase.

Mi-am pus zahar intr-una din astea si am mancat. Era foarte bun

Stateam cu fata la una din usile acelea inalte si am vazut ca nu mai avea clanta Am impins cu mana si dincolo era o doamna, la vreo 60 de ani, 1,70 cu 83 Kg., infasurata"ntr"un capot in cele mai vii culori pe care le"am vazut vreodata, cu parul strans pe moate

si acoperit cu o esarfa portocalie. M"a rugat s"o ajut sa"nchida usa dintre cele doua dormitoare ca sa"si puna sutienele la uscat,

zicand ca se jeneaza sa nu I le vada cineva. Am inchis usa iar ea a"mpins inca una peste ... Tocurile usilor erau strambe si se

vedeau: prima pica"n dreapta, a doua"n stanga iar geamurile erau acoperite cu panze portocalii. Doamna aceea vorbea mult dar nu

auzeam ce spunea atarnase un sutien si ma gandeam ca va atarna foarte multe sutiene ... . Tot acolo, in dreapta, era un tip

catarat pe masa, care se chinuia sa prinda o fasie mare de tull pe perete. Peretii erau umpluti cu albastru si cu verde. Erau pictati

Mai erau doi tipi, ghemuiti pe podea, care trageau de tull, unul stanga, celalalt in dreapta si inca unul care impingea, cu putere,

masa in perete ca sa stea materialul bine intins. I"am intrebat de ce nu pun o bagheta jos ? Mi"au spus: " Pentru ca vrem sa mai

punem doua bucati de panza albastra peste masa si sa facem o suprafata curba peste care vine asezat un suport cu rufe pentru

uscat si tu ne spui, cand incadrezi, daca se vede ceva pe langa Tot asa, intr"o noapte, eram intr"o casa foarte mare pe care, cand o

priveam in alte vise, toti imi spuneau sa nu merg acolo ca este a unui tip nasol. Cand am intrat, tipu "mi zice sa"l astept putin, sa

faca un dus. Geamurile erau uriase si"n casa intra o lumina de apus foarte rosie, ingrozitor de rosie care te putea praji. In dreptul

geamurilor erau asezate, in ordine, acvarii pline cu pixuri de plastic, de cinci lei, si de fiecare pix era atarnat cate un biletel pe care

era inscris cate un an: 1913, 1934, 1942, etc. Ma gandeam, deja, la varsta pe care ar fi putut"o avea omul asta?

Nicolae ComnescuDemo1. About

2. Story:

3. History:

4. Summary of the project

5. Short bio:

6. Bio:

7. C.V.:

8. Sex

9. Virsta

10. Hobby

11. Preferinte

12. Concept

13. Context and motivation

14. Preparation

15. Involvement of participants

16. Beneficiaries

17. Scop

18. Public tinta

19. Apllicant bank details

20. Impact

21. Impact at local level

22. European dimension

23. Deviz estimativ

24. Costs

25. Income

26. Biography

27. Resum Shows and Education

28. Media and Press

29. Frequently Asked Questions (FAQ)

30. Comments and Acclaim

31. Sa detina un portofoliu de proiecte scrise / depuse / castigate

32. Sa cunoasca specificul / cerintele diverselor programe de finantare;

33. Sa cunoasca procedurile de aplicatie cerute de diversi finantatori;

34. Cunostinte limba engleza;

35. Cunostinte de operare pe calculator (internet, e"mail);

36. Capacitate de munca individuala si in echipa;

37. Disponibilitate, initiativa si entuziasm;

38. Rezistenta la frustrare;39. Rezistenta la efort pe termen scurt si pe termen lung.

40. Special considerations and other information

* Prezinta un avantaj cei care detin un portofoliu de retele de parteneri pentru potentiale proiecte.

1.)ABOUT

1.1. Nu cunosti strazile.

1.2. Nu cunosti oamenii, cladirile, pisicile, masinile, prietenii, femeile, rudele, copacii, programul tv.

1.3. Daca vrei sa le cunosti, trebuie sa platesti pentru asta.

1.4. Altfel, totul devine atragator. Necunoscind nimic.

1.5. E bine asa.

1.6. Si nici nu trebuie sa platesti.

1.7. E si mai bine asa.

EMANUEL)BORCESCU

Vin)alb)sec, avnd o arom puternic, obinut datorit strugurilor culei trziu. Acest vin este nelipsit celor care tiu s admire

emfaza vreunui col de fa de mas apretat, care sunt n stare s imagineze un ntreg dialog pompos ntre dou funde uitate n

iarb i care i urmeaz muzele afindu"i dispreul fa de ncrncenarea cotidian. Pentru a avea aceste jubilaii interioare, se

servete rece, dnd un plus de savoare, specialitilor salvineze.

Vin) rou sec de culoarea catifelei de Salvinia. A fost cules toamna trziu, sezon caracterizat de adieri de vnt, provocnd

ntmplri aa"zis neplcute doamnelor care poart rochii mai largi. Productorii Salviniei nu i asum nici o responsabilitate dac

acest vin nfierbnt sngele domnilor, acetia devin prea insisteni fa de doamne.

Vin)rou)demisec, echilibrat, cu arom i buchet consistent. Te face s"i pui ntrebri fundamentale, cum ar fi: nu este dejunul pe

iarb, o art de a tri... nu este aerul curat, propice libert;ii voluptilor... dac nu cumva este imperios necesar ca un vin

salvinez s fie but din pahare de cristal, chiar dac aceasta se ntmpl la un picnic... dac dejunul pe iarb nu predispune la siest

i siesta la... Pentru a te face s reflectezi astfel, acest vin se servete la o temperatur de 18"20 o C.

Alb)de)Salvinia)demidulce este ntotdeauna potrivit pentru o surpriz, acompaniind gesturile sofisticate ale unui cuceritor nnscut

i adugndu"i parfumul la buchetul acestuia de flori alese. Se servete bine rcit, n umbra unei grdini cu piersici i cirei, cu

bnci de lemn, cu flori n ghivece, cu fructe culese n couri mpletite, pentru desert.

Vin preios, special produs pentru doamne. Alb)de)Salvinia,)dulce, contribuie prin buchetul su aromat la starea euforic att de

necesar unei petreceri reuite, sau a unui picnic dup toate regulile salvineze. Nu conteaz la ce temperatur se servete, att

timp ct se servete cu o mngiere.CASA)GONTZ

The course of life seems to be subject to a constantly changing algorithm. Cause and effect can only be defined a posteriori. This is

what this series of images attempts to illustrate. The photographs, that were taken in Vienna, are interconnected by surprizing

associations, be it by motive or single aesthetic elements: connection, ramification, intersection. The observer observs himself.

TEODOR)GRAUR

MAN S))BEST))FRIEND))

Nu imi amintesc unde am vazut sau citit aceasta sintagma. Cred ca era ceva legat de o reclama. Doream sa fac o pictura

interesanta Am ales, ca motiv, calculatorul instrument universal (inca nu posedam un p.c. in 97) si unealta consacrata in artele

vizuale: o pensula perfecta pentru un profesionist. Inversand relatia, am pictat un triptic care semana cu o reclama. Titlul a

venit de la sine : Man s Best Friend

)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))T.G.

WALK))(a)umbla)si)a)vedea,)a)vedea)si)a)umbla)

Un fel de a face fotografie citadina : daca mergem pe strada,privind imprejur, din mers, putem lua imagini cu aparatul foto la

intamplare, astfel ca obtinem poze banale, neinteresante Motivul poate chiar sa iasa din cadru

Constienti sau nu de ceea ce se"ntampla, plimbarea e buna, iar deplasarea necesara pentru a vedea imprejurimile. Si pentru a face

poze.

De aceea, nu se stie ce e mai important: a umbla sau a vedea?

T.G.

subREAL

INTERVIEWING THE CITIES

A sequel to the projects "The Art History Archive" and "Serving Art", "Interviewing The Cities" aims at documenting private histories

in relation with institutions (political, cultural) and sites (architectural, natural).

The project is structured in three steps; main medium " b & w photography; main strategy " interaction with people and

environments. The outcome is a subjective record to certain ways of building private and collective memory, of defining human

identities and the way they relate to institutional representations of power politics.

The fulfillment of the project depends on the support of local art communities and institutions.

Steps:

1. "Re"enacting....". A series of double portraits of "visual communities" (artists, curators, critics, collectors, architects, etc.). Using

the semiotic filter of technical photography, "Re"enacting...." recycles the knowledge from the "Serving Art" series as a procedure

for documenting the role of the human factor within the art mechanisms.

2. "Framing..." An exploration of urbanism, as manifest in the historical development of representational buildings, cityscapes,

parks etc. And a visual research on the relation between nature and city through landscape design. Inspired by the clichs of

institutional tourism, the series is illustrating the connections between architecture/natural habitat and Power .

3. "Listening to Sculpture" A thread based on the ambiguous function public monuments fill in the process of building mentalities.

Generating referential energies ignored by the city dwellers at the level of consciousness, monuments are pivotal in the analysis of

the urban psyche. "Interviewing The Cities" took shape in the mid 90s at Knstlerhaus Bethanien; was continued in 1997"1998 at the Akademie

Schloss Solitude, Stuttgart. It was developed in: Vienna, with the support of KulturKontakt; Amsterdam, through the financing of

Stichting De Appel; Helsinki, through a residency from the Nordic Institute for Contemporary Art. In 2001, the project was taken

further in Turku, Montreal and Strasbourg. In 2002 "Interviewing..." is hosted by IASPIS in Stockholm.

The outcome of the project will be a series of publications in different formats (book, web site, CD ROM).

subREAL

"Interviuri)cu)Oraul" este un proiect n desfasurare ale carui surse tematice si estetice se regasesc n seria anterioar "Servind

Arta" inceputa la Berlin in 1995"96 si continuata la Stuttgart in 1997"98 si prezentat n cadrul pavilionului Romniei la Bienala de

la Veneia din 1999. "Interviuri cu oraul" a fost dezvoltat pn n prezent la Viena, Amsterdam, Helsinki, Strassbourg, Montreal,

Turku, Stockholm i partial in Bucuresti.

Proiectul se constituie in trei sectiuni complementare:

Re4interpretri " Duble portrete de artiti, critici, curatori, colecionari. Folosind filtrul semiotic al fotografiei de reproducere,

aceasta sectiune recicleaza iconografia din "Servind Arta", incercind sa defineasca rolul factorului uman in mecanica productiei

artistice.

Cadraje " O explorare a gindirii urbanistice, asa cum se manifesta ea in dezvoltarea istorica a cladirilor reprezentative, a vedutelor

si parcurilor. Inspirata din cliseele turismului institutionalizat, sectiunea ilustreaza legatura dintre arhitectura, arhitectura

peisagera si miturile politice.

Ascultnd)sculptura " Porneste de la rolul ambiguu pe care il joaca monumentele in dezvoltarea mentalitatii urbane. Generind

energii referentiale ignorate la nivelul constientului monumentele sunt un factor pivotal in compunerea discursului citadin, pe

multiple planuri (estetic, ideologic, simbolic).

subREAL

IOANA)NEME

cred ca sta in curiozitatea fiecaruia dintre noi

sa incerce viata la diferite dimensiuni. jucand rolul

unui liliputan sau pe cel al unui gulliver insusi,

iti schimba oarecum viziunea asupra propriei dimensiuni.

personal, mi s"a parut mult mai interesant sa explorez

lumea miniaturala a liliputanilor, probabil si pentru ca

in viata reala dimensiunile mele (1,87 cm) sunt suficiente,

iar perspectiva unui urias n"ar fi facut decit sa"mi

accentueze si mai mult frustrarile. oricum, alice

in tara minunilor le"a incercat pe toate.

constituirea unei lumi proprii miniaturale sta in puterea

noastra de a ne proiecta in rolul unui mic dumnezeu,

cu grijile si responsabilitatile aferente. devenind astfel la rindul

nostru protectori.

n"am vrut sa ofer acea tenta sexuala fotografiilor mele,

doar ca nu m"am putut abtine sa explorez si aceasta parte

din moment ce partenerii mei de joaca erau atit de prietenosi

si de vulnerabili. practic, in fata unor papusi"fara"feed"back"real

oricarui inhibat sexual, oricarui timid sau introvertit

imaginatia ii prinde aripi si capata puteri eliberatoare.

ioana nemes

feb 2003IRINA)BUCAN)BOTEA

"Fat ladys,

childish ladys,

glamourous ladys,

sometimes the centre of attention,

other times ignored,

All waiting to bread and all reduced to the shape of an ovule."

JZSEF)BARTHA

Tanti)Margareta)()Situaaii)gsite)2,)supraveghetor)de)sal)

Data gsirii situaiei: 28 noiembrie 1999 / Locul: Galeria de art plastic Sf.Gheorghe.

Dou sli. ntr"una din ele expoziia permanent a galeriei de art Sf.Gheorghe. Cealalt sal este n curs de reamenajare i este

goal cu excepia unui afi pe peretele opus intrrii care spune: V RUGM NU ATINGE~I LUCRRILE EXPUSE. Sub afi un scaun pe

care st supraveghetorul de sal (n situaia original tanti Margareta). Nu face nimic, ede doar acolo, parc ar fi ateptnd s se

termine ceva. Sala urmtoare nu se vede din dreptul uii, deci situaia face ca aura afiului i a supraveghetorului s fie aceeai, ca

i cum am asista la un performance.

Aplicaii:

a) InkJet print 110 x 80 cm pnz, cadru de lemn, cu textul de mai sus

Expus n Galeria UAP tg"Mure, 2002

b) Foto Cu varianta print expus n spatele supraveghetorului

c) InkJet print(a,b) 2 buci, 110x80 cm , pnz, cadru de lemn

Expuse la Galeria de Art UAP; Tg"Mure, 2002 (Opera a fost achiziqionat de Muzeul de Art Contemporan Bucureti)

d) Proiecie video loop, proiecie video infinitizat

e) Proiecie video (d) + InkJet print (a) loop, proiecie video infinitizat pe un ecran alb de pnz, n cadru de lemn de 110 x

80 cm + textul proiectat pe pnz alb,110x80 cm , n cadru de lemn

Expus ala Galeria ARTPOOL, Budapest ca parte a expoziqiei DLA

f) Performance 1" InkJet print despre supraveghetorul de sal , 110x80 cm pnz, cadru de lemn, cu textul de mai sus (a) +

supraveghetorul de sal viu, eznd pe scaun n faa afiului pe toat durata expoziiei

Sf. Gheorghe, Galeria de Art, Performance de 8 ore (Sub titlul de Reconstituire)

g) Performance 2 " InkJet print + supraveghetor de sal " proiecie video n timp real " 110x80 cm pnz, cadru de lemn, cu

textul de mai sus (a) + supraveghetorul de sal viu, eznd pe scaun n faa afiului pe toat durata expoziiei

Timioara, Festivalul Zona 4 Performance , 2002

nterpretarea nu vizeaz opera de art n sine, nici personalitatea artistului, ci se concentreaz asupra mediului de comunicare

social al artei, asupra personajelor auxiliare din spectacolul evenimentului artistic, precum i asupra evenimentelor

complementare. n centrul ateniei se afl deschiderea festiv, publicul vizitator, supraveghetorul de sal, sau chiar i cocktail"ul

de dup deschidere. Toate aceste roluri, evenimente i contexte adiionale devin interesante n prezentrile lor originale, prin

legturile create ntre ele i prin funcia lor de intermediere.

n cursul tematizrii am fost interesat de combinaia dintre prezena nemijlocit i reprezentrile mediatizate, de relaia reciproc

dintre cele dou forme de prezentare i puterea de accentuare, nuanare i creatoare de sens a acestei combinaii. A fost de

maxim importan crearea unei conlucrri coordonate a coninuturilor de emoii, completri mentale, impresii ale receptorului prin reprezentarea simultaneitii i secvenelor imaginii mediatice i a prezenei nemijlocite.

Dup principiile spectacolului muzeal (Anna Wessely), spectatorul aflat n mediul obiectelor expuse vederii i n anturajul imaginilor evocate, n cutarea experienelor senzuale, a cunotinelor i a experimentrii trebuie s"i asume o atitudine de ateptare silenioas i de respect fa de necunoscut.

n acest spaiu cu puteri transfigurative al slii de expoziie, supraveghetorul de sal, la fel ca toate celelalte obiecte artate, devine un obiect estetic creat pentru delectarea privirii.Bartha)JzsefIOSIF)KIRLY

Privind)indirect)inapoi

Indirect s"a nascut din constientizarea si modelarea unei dificultati personale de a intelege (si coopera cu) prezentul.

Revolutia romana a fost un eveniment care mi"a revelat aproape paradigmatic decalajul intre perceptia personala a evenimentelor asa cum s"au desfasurat ele in acele zile si intelegerea lor dintr"o perspective as indrazni sa spun " istorica.

La inceputul lui 90 locuiam chiar in spatele cladirii guvernului si participam frenetic la toate demonstratiile (televizate) care se desfasurau in Piata Victoriei, in fata guvernului. Din cand in cand mergeam acasa sa ma mai incalzesc si priveam la televizor meeting"ul la care cu 3 minute inainte luasem si eu parte. Ce vedeam pe micul ecran era cu totul altceva. Nu recunosteam aproape nimic din atmosfera de la fata locului. Era socant si fascinant. Descopeream prin propria experienta, ca un copil, niste lucruri ce doar le intuiam sau la care ma gandisem si inainte, in sa pe care abia de aici incolo aveam sa le cercetez mai cu atentie: manipularea prin imagine, influenta textului si contextului asupra imaginii, puterea si limitele unei fotografii/imagini video de a transmite ceva, etc.

Revazute, la intervale diferite de la desfasurarea lor, imaginile inregistrate in acele zile, capata intelesuri diferite. Nu pot sa imi ascund o anumita duiosie amestecata cu jena cand compar propriile interpretari (din momentul trairii si dupa o distantare temporala) date acelorasi imagini si evenimente.

De atunci, imi analizez multe din intamplarile personale de dinainte si de dupa 89 si aproape intotdeauna incerc un fel de voluptate (uneori amara) cand descopar ca un cuvant, un gest, o privire au avut de fapt alte sensuri decat acelea pe care le"am perceput sau am vrut sa le percep in timp ce se intamplau.

Prezentul romanesc al anilor 90 l"am simtit, in permanenta, ostil si dur. Am avut insa sansa ca periodic, sa ma distantez de el (geografic), plecand si revenind, ceea ce mi-a pastrat oarecum ochiul si simturile de observatie treze. Pe de alta parte, schimbarile petrecute au fost fascinante si, privind inapoi, nu regret ca am participat mai mult sau mai putin direct la ele.

Consider ca unul din cele mai bune lucruri pe care am putut sa le fac in acesti ani, a fost sa inregistrez ce se intampla in jurul meu.

Pentru ca mai tarziu sa le pot marturisi.

GETA BRTESCU

Cocktail automatic

Automatic miscare (gest)care se executa fara participarea vointei. Automatism, caracterul a ceea ce este automatic, a ceea ce scapa vointei ne spune dictionarul.

Ramane artistului sa capteze automatismele ca valori expresive (dramatice): verbale sau comportamentale, automatismele produc comicul sau absurdul, uneori tragicul prin ele deslusim, ca printr"un obrazar transparent, chipul existentei umane.

De aceea, arta clownului nu este lipsita de profunzime. Chaplin, clownul general, a stapanit retorica automatismelor, culminand in filmul Timpuri noi.

Fiecare timp nou produce o gama specifica de automatisme. De pilda, exista mai multe limbi de lemn sisteme de automatisme verbale.

Pe de"o parte se schimba, lumea, pe de alta parte ne schimbam noi. In interiorul acestui mecanism de interferente, automatismele creeaza un text pe marginea caruia artistul gloseaza cu autoritatea libertatii sale native.MIHAI OROVEANU

In transis

Incepand sa fotografiez, am avut probabil ca toti cei care tin o camera in mana o perioada in care am fost de o inevitabila inocenta, intr"un dialog cu aparatul care devenea din ce in ce mai important pentru mine, din ce in ce mai personal, dominat de un puternic sentiment de insingurare. Gestul punerii aparatului la ochi este si un fel de a te ascunde, de a te izola. Am avut intotdeauna un usor sentiment de vinovatie, realizand ca pot sa manevrez memoria mea si a altora cu ajutorul unui spatiu obscur - al camerei in care numai eu aveam privilegiul sa ma uit pe aura cheii. Mai tarziu, ca profesionist, m"am simtit opresat de comanditar, de imaginea impusa sau cenzurata, din motive profesionale, sentimentale sau politice. A fost momentul pierderii inocentei.

Decupajul fotografului nu este deloc discursiv, este o incercare de concentrare a unor tensiuni a caror origine si rezultat eludeaza articularea discursiva. Aceasta operatie poate sa fie marcata de un orgoliu para"artistic, legat de un anumit gen de luare in posesie a subiectului, mai rau, subiectul devine tinta urmarita si vanata cu o agresivitate nedeclarata. De"a lungul anilor am facut fotografii de tipuri foarte diferite, care pot fi, cu toate acestea incluse, toate in categoria fotografiei documentare, cu arie foarte larga de subiecte, de la fotografie de sport sau publicitara.

Alaturi de aceste lucruri, facute nu o data la comanda, am facut si multa fotografie libera, snapshot"uri carora la inceput nu le"am dat prea mare importanta si pe care le"am clasat intr"un capitol sub titlul generic Diverse. M"am trezit la un moment dat in brate cu o serie care, in mod surprinzator pentru mine, avea o anumita coerenta; ceea ce incepusem prin a face instictiv, voluntar, am ajuns sa caut in mod deliberat. Daca ar fi sa incerc sa dau un nume la ceea ce leaga intre ele toate aceste imagini disparate, s"ar putea spune, postri ale singuratatii. Aproape fara sa"mi dau seama urmaream mai bine zis vanam figuri izolate ale caror siluete, statice sau in miscare, jucau de fapt un rol important in definirea acestui sentiment.

Aceasta serie care nu stiu cand a inceput si nu stiu cand o sa se termine are pentru mine conotatii funerare; am banuit intotdeauna ca o astfel de silueta anunta un gisant. Personajele din aceste imagini, in marea lor majoritate necunoscute, nu evoca pentru mine nici o poveste, citirea lor nu trebuie literaturizata. Aparenta dimensiune temporala pe care o contin e factice.

Caracterul tranzitoriu al miscarilor si gesturilor lor nu anunta sau promite injghebarea unei naratiuni; dimpotriva, in chiar aceasta aparenta angajare a lor intr"o actiune, ceea ce ma atrage este congelarea temporalitatii.

GHEORGHE RASOVSZKY

De la accident la Occident, de la internat la Internet

In toiul unei discutii din vara anului 1999, un bun prieten pictor revenit temporal din Occident pe meleagurile natale, mi"a

comunicat, imperturbabil ca pentru el (si nu numai) arta a murit.

Enuntul simplu al acestui necrolog adus din supercivilizatie m"a facut, involuntar, sa privesc in jur.

Ne aflam in sudul extrem al Dobrogei, in mijlocul unui crang mirific din apropierea Dunarii. Aceasta zona neumblata, acest loc

fericit ne fusese parca harazit; greu de digerat, vestea prietenului meu intr"un asemenea peisaj.

De ce n"am accepta insa linistiti, ca erudita si coplesitoarea noastra experienta artistica dublata de acel experimentalism fanatic pe care unii dintre noi il respira prin toti porii, ne separa definitive de perceptia inconjuratoare, epuizata astazi de un cretinism

general mai fertil ca niciodata.

Sa spunem oare pa si pusi modului nostru de a fi, sa devenim terminale de concepte si sa inauguram noi sucursale de inginerie artistica?

Inclin sa cred ca eroarea unui asemenea proiect este fundamentala. Cel putin in ceea ce ma priveste. Sunt artist si vad altfel lucrurile. Intuiesc ca mizeria este doar un conglomerat de epitelii umane si nimic mai mult. Poate de aceea asociez imaginea

Romaniei actuale cu o sfera inoxidabila, o bila scapata dintr"un rulment urias, in timpul unui inevitabil accident, petrecut in 1989.

Bila zace uitata undeva in noroi, stralucind ca un dinte de vipla. In interiorul ei zac amestecate cantitati predominante de saracie,

neincredere, orgoliu, invidie, oglindite paradoxal intr"o priveliste de vis. Ca un blender urias, bila se misca uneori, cutremurata de

acest amestec inexplicabil si amestecul tinde sa se omogenizeze, incet dar sigur.

Pentru un analist iscusit, estet extrafin sau mai stiu eu ce melc in cautare de cochili/e, concluzia este una singura. Din crancena marmelada nu se mai poate face nimic. Nici macar o apa si"un pamant. Abia in asemenea conditii democratia isi poate oferi

fecunditatea.

E ceea ce marea mediocritate asteapta. O clisa care sa le ascunda identitatea.

Din clisa apar periscoape spre un Occident utopic ce depaseste cu mult imaginea atat de distorsionata a Occidentului real. Cei ce isi permit luxul teleportarii direct din poiata o fac cu tot cu gunoiul lor ancestral, ascuns profesional prin subterfugii cosmetice.

Mutantii capitalismului autohton pot face freza oricui. Culturii romane in primul rand. Cu gelul lor specific. Gel de limax. De profesionist. Am mai trecut prin asta, intr-o perioada comunista cu un marketing ceva mai diluat. Vedetele acelor vremuri erau totusi niste bebelusi in comparative cu progeniturile actuale. Cert este ca Acum existenta noastra, a celor implicate in deconstructia unei societati bolnave de nonvaloare, este mai amenintata ca oricand.

E clar ca lumina zilei ca tranzitia Romaniei spre civilizatie a inceput doar in maruntaiele laptop-urile.

Daca nu ne va contine, arborele genealogic care se prefigureaza se va usca. Designerii viitorului fac inca nani, in cautare de spirit.

Nu exista nici un fel de Dead Line.

Ar fi ridicol sa vad lucrurile in roz

Azi e 1999. In 1959 tata mi"a restituit aparatul sau de fotografiat in virtutea hotararii sale irevocabile de a ma face fericit. Acest implant de libertate este nerevendicabil. El poate fi oferit, impreuna cu Poltergeist-ul meu personal.

ALINA Penrac7 Ways to Feel Better/ 2001/video dv, 9 56"

A project about identifying yourself with the society you live in and

finding solutions to achieve your goals/your happiness in this life.

This project is a work in progress , so the number of "ways" may increase;

titles:

1: Rerereinvent Yourself ./2001, 1 31"

2: Enjoy The Muuusic Of The Spheres./ 2001, 1 29"

3: Take Your Day One Ssstep At A Time. / 2001, 1 33"

4: Clear Your Aura./2001, 1 24"

5: Search For The Herooo Inside Yourself./ 2001, 0 52"

6: Love your enemies./ 2001, 1 36"

7: Improve Your Sexxxx Life./ 2001, 1 15"

GHEORGHE)RASOVSZKY

VIATA E FRUMOASA

" asta isi ureaza oamenii normali

" o informatie ca un hit ca sa nu zic slagar

" cu toate acestea multi fredoneaza (fara sa stie) cantecele mortii si asta ii tine in viata

" spre binele beneficiarilor

" am fost si voi fi intotdeauna de partea celor care isi tatueaza pe trupuri saracia si in sufletele oamenilor speranta fara sa isi ascunda

amaraciunea

" fiindca acolo imi este locul

" pe anumite planuri poate ca realizam cate ceva din ceea ce ne propunem sa facem pe lumea asta si asta e minunea care ma face din

lucid fericit dar azimutul meu fundamental este acolo unde incepe (sau se termina) o nemultumire ancestrala

Gheorghe Rasovszky LA VITA E BELLA 2003 SANDOR BARHA

VOM MUNCI SI VOM LUPTA, TARA O VOM INALTA 4 2000

Totul a pornit de la lipsa de spatiu. Atunci am locuit intr-o camera foarte mica si cautam o forma adecvata acestei situatii. Vroiam ceva mic, care in acelasi timp contine posibilitatea variatiilor multiple. Asa am ajuns la figurinele playmobil, pe care le-am investit cu diferite roluri si le-am fotografiat. Mai tarziu, cand le-am expus, am fost fascinat de modul in care acestea intrau in legatura cu spatiul. De atunci ma comport ca un regizor, creez situatii care se petrec undeva intre fictiune si realitate.

Vom munci si vom lupta, Tara o vom inalta este o ilustrare mot mot a unei lozinci din perioada comunista. Lucrarea functioneaza ca un cadru dintr-un storyboard, care urmeaza sa fie completat de catre cel care o priveste. Poate fi emblema/ metafora unei epoci.

Cercetatorii 4 2000

Ceea ce ma fascineaza in semiotica jocului este capacitatea obiectelor de a-si schimba sensul, cand sunt reciclate si puse intr-un alt context. Datorita faptului ca interventiile mele sunt minime, obiectele folosite de mine isi pastreaza si sensul initial, astfel situandu-se la granita a doua lumi diferite. Aceasta schimbare de sens in cele mai multe cazuri da o nota de ironie lucrarii.

Cercetatorii s-a nascut ca parodie a unui discurs foarte prezent in epoca postcomunista: cea a centrului si a periferiei.

Vlad NancSwing Me Installation

The installation consists of a swing and a video projection.

The image on the projection is a video sequence of me pushing a swing (please see film stills). It is filmed by placing a camera on the seat of the swing, so what you actually see in the video projection is first the soil on the ground and then the image as it goes up to my feet and then makes its way up my body to my face and then to the sky and then back down again in the motion of swinging. This action is looped and continues over and over again as I push the swing. The visitors of the exhibition are invited to sit on the swing which is placed in front of the video projection and watch it in its intended context. The feeling that the person gets whilst swinging on the swing is trying to get in rhythm with the movement of the camera in the video projection, so ultimately it is as if I am pushing the visitor on the swing. The installation thus becomes a (virtually) interactive piece.The video was filmed in the exact park that I used to see from the window of the apartment which I grew up in. In the background you can see a typical socialist apartment block which important for the context of my piece because it is the visual background of my childhood and it is necessary for the exhibition goers to see this because it gives them an illustration of the exact context that I grew up in.

Aurora DediuTransitory Notes

The project entitled Transitory Notes approaches photography not only as an eyewitness of the every-day reality but also as a witness to my own growing up process and to my own (artistic/intellectual/personal) development. The work with this medium includes curiosity and (self) research. The possibility to filter the reality through the camera lens offers me the privilege to be situated both inside and outside the subject and to visually collect places, events, people and things.

Many photos are realized during different travels, when photography becomes an accurate medium to perceive and appropriate a new environment. Usually, the specific details disappear when the eyes get used with the place, but the photographic recording enables me to keep fragments of this transitory visual memory.

The project retraces a visual daily journal whose atmosphere, both intimate and existential, deals with traditional determinations of the medium, being related to classical items such as structure, composition of the image, or the use of ambiguity between the status of elaborated composition and/ or documentary.

I am interested in transforming the surrounding objects and the details of the every"day life into images. I associate the personal/intimate details and the documentary snapshots with a puzzle whose pieces make a complete image. The personal elements become more intimate precisely when they are associated with landscapes or documentary snapshots and included in a wider context. The fragments start to have a meaning together, to connect and to create different visual links. Those images become through the act of photographing, through their dimensional enlargement and through their presentation in exhibitions - bright spots in my memory.

Transitory Notes is developing on several levels and the working process includes a parallel relationship between: Collecting the photographic material, taking photos in different places;

" Processing the new material;

" Organizing the material and presenting it in relationship with the rest of the project or as a separate section depending of its development;

" Photo installation exhibitions;

" Archiving the material and preparing an author s book.

(Aurora Dediu, January, 2002)

Mona Vtmanu & Florin Tudorhyperhouse

cele doua case calatoresc prin diferite locuri, colectand,

salvand animale / save la fel ca functia computerului / virtual /

animalele sunt stocate asemenea informatiei in files & folders

si duse intr"un loc sigur / server / luna / paternul caselor

este alcatuit din stiluri digitale / fragmente din ceramica

unei moschei din constanta / interiorul devine design exterior /

un link intre spatiul real si povestea virtuala / islands

o utopie a strumfilor / script simplu / un cuplu de strumfi,

un rinocer / hipopotam se duc sa locuiasca pe o insula inventata

langa mazorbo / despre granite / despre software care chiar daca

e spart sau cu licenta te poate duce acolo unde vrei fara sa tii

cont de conditionari socio-politice.mona & floe

Dilmana Iordanova & Mihaela KavdanskaINTIMACY 2001

.

Patrick: Well when he s with me he seems to be.

Valerie: Does she know about you?

Patrick: I assume so

Valerie: It depends on how good he is at deceiving her.

Patrick: Or how good she is at deceiving herself.

.

Valerie: Do you ever worry that we don t make lovevery often?

John: No I don t really think about it that much.

Valerie: Why not?

John: I love you. Whether we make love three times a week or once a month doesn t really change that. This is a test?

Valerie: I just want to know what you are.

John: Why do women always want to know that?

.

Claudia starts to get her things.

Leon: Have you spoken to your mystery man yet?

(She shrugs it off). Claudia: He never came back.

(A beat on Claudia " a glimpse of her loneliness. She waves it away as she heads out the door. Leon sits in the silence.)

.

Jane: I grew up and realised I was living with a man who I didn t love.

Leon:Was it that simple?

Jane: No.

Dialogues from LANTANA 2001

Maria StanTravel

200 km n 265 cm. Dimineaa devreme dinspre Ardeal spre Bucureti. Ali doi caltori dorm. Imaginea unuia dintre ei o vad mereu reflectat in geam. Cellalt ofteaz deranjat de sunetul pe care aparatul de fotografiat l face cnd declanez. Las in urm verdele natural pentru o prea frumoas fabric de bere. Un tren care trece prea aproape mi aduce aminte c, din pcate, m ntorc iari acas. Urma unui copac pe un fundal industrial. n multe filme oamenii clatoresc cu trenuri de marf. Aproape ntotdeauna oamenii tia au o poveste tragic. Destul de mult verde. M opresc aici.

Mihaela KavdanskaFamily Portraits Series

My family has always occupied a special place in my life and, therefore, in my thoughts and art. This series, started from presenting scenes of a day to day family life, deals with communication and its forms. The images in themselves are composed by juxtapositions of images of actual paintings and their digitized ASCII code version. We witness a transformation of a visual fact into a text, a semiotic permutation but also o physical and functional one: although the text is unreadable, it makes appeal to this faculty of the viewer. We have two faces of the same reality, two different versions of the same communications. In semiological terms, we are dealing with a communication, which is formed by three intentions: the author s, the one of the artwork in itself and the reader s. The matter that raises a question is that we have two different author s intentions, that is, we are close to having two communications. The challenge for the viewer is to discover the oneness of the message, to perceive that sometimes two or more relatively disconnected images are part of the same more generous meaning, needing only the power of the Reader to connect them in the same picture.PAGE 2