UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU“

FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN

Domeniul Arte Plastice şi Decorative

Teză de doctorat

MODALITĂŢI NECONVENŢIONALE DE EXPUNERE A OPEREI DE ARTĂ

REZUMAT

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. BARTOS JENŐ

Autor: Asistent univ. drd. TOFAN ADINA

Iunie 2011

1

CUPRINS:

Introducere ………………………………………………………………………5

Cap. I. Opera de artă în contextul artei contemporane……………………….7

I.1. Opera de artă în postmodernism..…………..................................................................7

I.2. Actul expunerii, o componentă a operei de artă neconvenţionale………………….. 22

a. Expunerea tematică……………………………………………………………….27

b. Expunerea Instalaţie….………………………………………..………………….37

c. Expunerea Performance…………………………………………………………..51

Note……………………………………………………………………………………….63

Listă de reproduceri………………………………………………………………………66

Cap. II. Expunerea şi spaţiul expoziţional, convenţional şi

neconvenţional…………………………………………………………..………………69

II.1. Spaţiul public convenţional: muzeul şi galeria de artă. Galeria de artă

contemporană, convenţională şi neconvenţională….…………………………………….71

II.2. Spaţiul public devenit spaţiu artistic………………………………………………...80

II.3. Spaţiul privat devenit spaţiu artistic………………………………………………....91

II.4. Spaţiul natural devenit spaţiu artistic ……………………………………………….95

II.5. Spaţiul industrial devenit spaţiu artistic.…………………………………………...101

II.6. Spaţiul virtual devenit spaţiu artistic..……………………………………………..106

Note.…………………………………………………………………………………….110

Listă de reproduceri……………………………………………………………………..111

Cap. III. Expunerea corpului ca formă neconvenţională…………………..113 

III.1. Expunerea corpului uman ca formă neconvenţională…………………………….113 

III.2. Corpul între pictură şi performance….…….……………………………………..118

III.3. Ipostaze vizuale ale corpului: Body Art………..………………………………….119

III.4. Performance şi Body Art în România ……..……………………………………...131

Note..................................................................................................................................146

Listă de reproduceri……………………………………………………………………..147

2

Cap. IV. Expunerea neconvenţională. Studii de caz …..……….……………..149

IV.1. Forme convenţionale - spaţiu convenţional........................................................... 149

IV.2. Forme neconvenţionale - spaţiu convenţional........................................................155

IV.3. Forme convenţionale - spaţiu neconvenţional........................................................162

IV.4. Forme neconvenţionale - spaţiu neconvenţional.....................................................168

Note..................................................................................................................................173

Listă de reproduceri……………………………………………………………………..174

Concluzii..............................................................................................................176

Bibliografie..........................................................................................................178

Anexă de reproduceri.........................................................................................183

Lista reproducerilor din Anexă.........................................................................202

3

MODALITĂŢI NECONVENŢIONALE DE EXPUNERE A OPEREI DE

ARTĂ

Rezumat

Manifestându-se şi în alte domenii decât cel artistic - al filosofiei, literaturii,

filmului, arhitecturii, etc. - postmodernismul, ca fenomen, urmează, în planul artelor

vizuale, logica internă a artei, opunându-se energic modernismului, însă, în realitate, fiind

o posibilă extensie a lui. Arta postmodernă păstrează spiritul viu al avangardei, dar renunţă

la abstracţie în favoarea unui realism nou, obţinut prin translarea în prezent a realism-

naturalismului tradiţional şi trecerea lui tocmai prin sita acestui spirit inovator - modelator.

Fiind o componentă stabilă a culturii şi prezentând, pe parcursul evoluţiei sale, diverse

aspecte de mobiliate şi de adaptare la modelele spirituale ale epocilor, arta este pregătită

acum să se folosească, în felul său propriu, de toată experienţa istoriei sale, dar şi de toate

noutăţile şi avantajele prezentului în materie de ştiinţă şi tehnică. Noutăţile vizează, pe de o

parte, viziunea artistică, aspectele conceptuale, iar pe de altă parte, aspectele formale ale

operei de artă, de la expresia plastică la probleme de ordin tehnic şi tehnologic sau la

materialele de lucru utilizate de către artist etc.

Lucrarea „Modalităţi neconvenţionale de expunere a operei de artă“ prezintă, ca

rezultat al cercetărilor întreprinse, modalităţile de expunere a operei de artă contemporană

şi caracteristicile spaţiului neconvenţional de expunere, context în care s-a pus accentul pe

raportul convenţional-neconvenţional, aducând în prim plan studiul fenomenului

neconvenţional.

Manifestările cultural - artistice caracteristice artei contemporane au nevoie de

spaţii de desfăşurare specifice. Ele nu îşi pot exprima pe deplin intenţiile decât într-un

context special, depinzând de un complex întreg de factori. Spaţiul neconvenţional de

expunere a operei de artă, de diverse facturi, este „transferat“ în sfera estetică (asemenea

obiectelor gata-făcute aduse în galerie), din zona privată sau publică, din zona naturală sau

industrială, dar şi din zona virtuală. Artiştii artei noi apelează la astfel de spaţii dintr-o

necesitate interioară, din nevoia de a „desfăşura“, şi nu doar „instala“, opera într-un mediu

prielnic, pentru o prezentare şi o comunicare optimă cu publicul. Deşi nu se renunţă la

spaţiile convenţionale de expunere, la muzee sau la galeriile de tip „white cube“, totuşi

spaţiul neconvenţional este preferat pentru încărcătura sa ideatică, opusă neutralităţii

spaţiului convenţional. Pornind uneori, în demersul expoziţional, în sens invers, de la

4

spaţiul de expunere la creaţie, adaptând şi „dedicând“ opera acestui spaţiu, artistul

contemporan sugerează tocmai importanţa acestor spaţii în sine, ca generatoare de gesturi

şi de acţiuni vizual-artistice.

Dincolo de caracterul convenţional sau neconvenţional al formelor şi al spaţiilor,

modalitatea de expunere poate rezolva şi detensiona orice situaţie, aparent conflictuală,

astfel expunerea intermediind între cele două tipuri spaţiale. În acest sens, lucrarea de faţă

caută să prezinte şi un număr de studii de caz, în care expunerea neconvenţională are un

rol de mediere, cazuri în care forma şi spaţiul de expunere suportă pe rând, „calitatea“ de

convenţional sau neconvenţional. S-a încercat, de asemenea, stabilirea unui tip ideal de

relaţie dintre forma artistică şi spaţiul de expunere.

Datorită faptului că expunerea constituie un factor determinat în constituirea operei

de artă neconvenţională, dar şi în procesul de creaţie artistică, lucrarea de faţă, „Modalităţi

neconvenţionale de expunere a operei de artă“ analizează, în capitole importante precum

„Expunerea şi spaţiul neconvenţional“, „Expunera corpului ca formă neconvenţională“,

tocmai relaţia formei (a operei) cu spaţiul de expunere, ca elemente esenţiale ale

discursului de faţă.

Capitolul I propune o imagine de ansamblu asupra operei de artă, asupra

fenomenului artistic contemporan în general, urmărind integrarea lor în contextul culturii

contemporane. Este subliniat caracterul pronunţat relaţional al operei de artă postmoderne,

acordând importanţa necesară rolului expunerii în transformarea obiectelor din sfera extra-

estetică, în opere de artă neconvenţionale.

La o analiză mai detaliată, constatăm, ca trăsături generale, că această perioadă este

marcată printr-o revenire treptată la realism, preocupare prin care s-au recompletat anumite

„nişe“ ale structurilor vizuale actuale. În acelaşi timp, a avut loc o conceptualizare gradată

a întregului fenomen artistic (în Happening sau Performance accentul fiind mutat întru

totul de la opera în sine la procesul creaţiei artistice), acţiune fundamentată pe un nou

concept, pe o nouă viziune. Astfel au apărut curente precum Noul Realism, Arta Pop, Arta

Minimală, Arte Povera, Land Art, Body Art, mişcări în care este invocată libertatea totală

de exprimare a artistului şi negarea tuturor convenţiilor impuse de arta tradiţională, fără a

contraveni însă valorilor artistice general valabile.

Apariţia noilor media reprezintă o altă caracteristică a timpului. Şi în acest caz,

regăsim rolul esenţial avut de avangardă în declanşarea fenomenului (prin mişcări precum

Futurism, Constructivism sau Şcoala de la Bauhaus, prin tendinţa generală spre

5

experiment), alături de cercetările desfăşurate în domeniul ştiinţific şi tehnic efectuate la

sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX.

În arta postmodernă, obiectul estetic nu mai reprezintă, cel puţin din punct de

vedere formal, o entitate strict separată de restul obiectelor şi de restul lumii reale.

Caracterul social al operei de artă este determinat, în mare parte, de acest fapt, de întregul

şir de relaţii, legături şi colaborări pe care aceasta le stabileşte cu tot ce există în jur, arta

fiind considerată „o stare de întâlnire.“ Publicând, în anul 2000, „Estetica relaţională“,

Nicolas Bourriaud atrage atenţia asupra trăsăturilor artei contemporane, asupra nevoii unei

noi atitudini a artistului faţă de viaţă, acesta fiind direct dependent de factorii unei noi

realităţi sociale, economice, politice şi culturale, de un anumit context artistic: un nou

spaţiu de expunere şi un nou public implicat în mod nemijlocit, ca parte activă la procesul

de creaţie. Totuşi, nu trebuie să percepem arta postmodernă ca pe o artă a unor forme de

relaţii în totalitate noi, ruptă de anumite tradiţii ale artelor vizuale.

În ceea ce priveşte problematica modalităţilor de expunere a operei de artă, în arta

contemporană s-a deschis calea către exprimări neconvenţionale, datorită noilor forme de

comunicare vizuală, cu efecte directe şi indirecte asupra modului ei de expunere. De

asemenea, schimbarea viziunii referitoare la spaţiul de expunere a adus un aport

semnificativ la apariţia noilor modalităţi neconvenţionale, ingenioase şi variate.

Remarcăm, de asemenea, importanţa pe care procesul expunerii îl capătă în acest context

nou, expunerea devenind treptat din modalitatea de prezentare a operei de artă

convenţionale (caracteristică artei moderne), într-un moment esenţial al creaţiei artistice

postmoderne, care în acelaşi timp se expune şi se crează. Această opera apare ca o creaţie

vizuală redefinită, ca o operă de artă totală, reprezentând un component reintegrat al artei

vizuale contemporane.

Aşadar, expunerea devine importantă, cu semnificaţii multiple. Perceperea şi

înţelegerea operei contemporane depinde, în bună măsură, de modalitatea şi calitatea

expunerii; fie în spiritul artei tradiţionale, fie în spiritul orientărilor estetice ale perioadei

actuale. Convenţională sau neconvenţională, expunerea reprezintă o intermediere dintre

formă şi spaţiu şi face legătura dintre opera de artă si spaţiul ambiental propus (spaţiul

relaţionat cu opera de artă). Aşadar, modalităţile expunerii pot influenţa atât aspectele

formale, cât şi pe cele conceptuale ale manifestaţiei (expoziţiei), participând astfel şi la

procesul creaţiei artistice.

În concluzie, termenul de „neconvenţional“ fie că ne referim la forme, la spaţii sau

la modalităţi de expunere, descrie anumite situaţii, fenomene de ieşire (sau depăşire) din

sfera convenţiilor prestabilite, a cadrelor fixe, a normelor, regulilor sau canoanelor impuse

6

de arta tradiţională. Prin asocieri şi paralelisme surprinzătoare, prin improvizaţii directe,

prin adaptări vizuale şi nevizuale la situaţii concrete, prin utilizarea unei game largi de

tehnici şi efecte plastice, expunerea neconvenţională aduce în prim plan anumite aspecte

contradictorii ale realităţii, impresionând, atât prin expresie plastică, mesaj, cât şi prin

obţinerea unui puternic impact asupra publicului.

Subcapitolul „Forme de expunere în arta contemporană“ analizează expunerea

ca act de creaţie, ca parte integrantă a procesului de constituire a operei, aşa cum ne apare

în cadrul artei postmoderne. S-au tratat, pe rând, trei cazuri distincte: expunerea pe criterii

tematice (I.3.a), în care numitorul comun al lucrărilor prezente în expoziţie îl reprezintă

tema (derivată direct din conţinutul propriu zis al acestui tip de expoziţie), în timp ce

modalităţile de exprimare, tehnicile, modalităţile de expunere sunt diferite de la un autor la

altul. În al doilea rând, s-a analizat expunerea în cazul instalaţiei (I.3.b), în care accentul

este pus în primul rând pe unitatea formală a ansamblului. În instalaţie, fiecare element din

expoziţiei este subordonat întregului, neputând funcţiona în mod independent. Al treilea

caz evidenţiat este cel al expunerii în cadrul acţinunilor de tip performance (I.3.c), o

manifestare artistică distinctă, în care expunerea se confundă efectiv cu creaţia. Este tipul

de expoziţie - acţiune în care toate etapele şi componentele procesului artistic, de la

iniţiere/concepere, execuţie/elaborare şi expunere concomitentă, până la etapa de

contemplare/receptare de către public, au loc în acelaşi timp şi în acelaşi spaţiu.

Capitolul II, „Expunerea şi spaţiul expoziţional, convenţional şi neconvenţional“,

tratează în principal problematica spaţiului neconvenţional (spaţiul străzii, spaţiul privat,

natural, industrial sau virtual) şi transformarea lui, prin intermediul artei, în spaţiu public

interactiv. Mai concret, cadrul de expunere şi desfăşurare al operei de artă contemporană,

contextul, mediul ambiental care o cuprinde, care o defineşte şi o „împlineşte“.

Spaţiile publice convenţionale, în care arta contemporană îşi găseşte teritoriu

propice de manifestare, sunt muzeele (atât cele „clasice“, cât şi cele de artă contemporană),

galeriile (de asemeni, cele tip „white-cube“, cât şi cele specializate în artă contemporană),

şi centrele expoziţionale de artă.

Spaţiile publice neconvenţionale sunt reprezentate de galeriile neconvenţionle, care

pot fi practic orice fel de incinte, construite în mod expres în scop artistic, fie spaţii cu alte

destinaţii, dar adaptate expunerii. Un alt spaţiu neconvenţional pentru artă, foarte utilizat,

este strada. A face artă urbană este, în lumea artei, una din ultimile provocări: a transforma

estetic ambientul unui oraş reprezintă un proces de o mare complexitate. Artistul care

realizează proiecte urbane nu este un personaj izolat, retras în intimitatea atelierului său, el

este, dimpotrivă, persoana interacţiunilor şi a colaborărilor. Arta în spaţiul public, în primul

7

rând trebuie să se adapteze contextului urban căruia îi este destinată (ca un prim tip de

relaţie). Apoi, pentru a putea fi iniţiat procesul elaborării şi concretizării ei, este necesară

colaborarea interdisciplinară dintre artist, arhitect, inginer, constructor, sociolog, etc., al

căror proiect comun trebuie să fie în acord cu cerinţele beneficiarului. Proiectul artistic

stradal este poate cel mai propice loc de îmbinare al tehnicilor murale tradiţionale (frescă,

sgraffito, mozaic, ceramică, sticlă, metal) cu noile tehnici (graffiti, sky art, land art sau

artă electronică - computer art, laser şi holografie, video, billboard art, netart, locative

art), iar rezultatele sunt surprinzătoare, constând într-o mare varietate de concretizări:

obiecte, evenimente, imagini fixe (Billboard), fluide(Light Art, ecrane), efemere (proiecţii

evenimente în timp real). Referitor la spaţiile de expunere, propunem o clasificare privind

funcţiile acestora. Concret, arta străzii se poate realiza pe zidurile clădirilor, ale blocurilor,

ale caselor private sau ale instituţilor publice, dar şi pe zidurile pasajelor subterane, sau ale

staţiilor de metrou. La acestea, mai putem adăuga suprafaţa panourilor publicitare, a

vagoanelor de tramvai, tren sau metrou; se pot face intervenţii pe soclul monumentelor, pe

asfalt, pe garduri, bănci sau coşuri de gunoi, ş.a.m.d.

Conceptul de „home gallery“ (galerie la domiciliu) se referă, în contextul artei

contemporane, la aducerea spaţiului privat în zona publică, cu scopul de promovare a

manifestărilor artistice, opere de artă sau evenimente. „Sufrageriile-galerii“ funcţionează

practic după aceleaşi reguli ca şi galeriile obişnuite, doar că artistul este şi curator, şi

manager, şi galerist şi că din toate aceste puncte de vedere, acţiunile lui sunt expresia unei

maxime libertăţi asumate.

De asemenea, spaţiul natural devine în arta contemporană loc de expunere, de

desfăşurare pentru artă, el înglobând la modul fizic opera, fie că este vorba despre zone

verzi nelimitate ca suprafaţă, neafectate de civilizaţie şi, în general, de prezenţa omului, fie

că sunt din mediul rural sau urban, fie că folosesc unui scop anume sau sunt abandonate

(maidanele). Lucrările realizate de artiştii ce aderă la această formă de artă subliniază

unitatea care există între tot ce înseamnă creaţie naturală şi creativitatea umană. Aceste

opere de artă se integrează în spaţiul natural în mod simbiotic, încercând o convieţuire

reală cu acesta.

Maidanele nu sunt singurele zone urbane abandonate pe care arta contemporană le

poate utiliza. Astfel, arta revendică tot mai mult teritorii care nu au nici o destinaţie sau

care-şi pierd funcţiile iniţiale. În acest sens, ne referim în special la complexele industriale

ieşite definitiv din circuitul urban şi din sfera economică. (Ca o soluţie de „compromis“

între spaţiul cu destinaţie industrială şi galeriile de artă, semnalăm cazul special al

8

showroom-urilor, expunerile de artă efectuate în aceste spaţii reprezentând fenomene din

ce în ce mai des întâlnite).

Arta a împrumutat din tehnologie tot ce i-a devenit util, în acelaşi timp însă,

tehnologia pune pe gânduri, interoghează expresia şi valoarea artistică. Dar coabitarea

poate fi benefică, mai ales atunci când tehnologia creează spaţii de prezentare prin

realizarea unor noi forme de expunere - galeriile virtuale. Acest tip de galerii

prezintă un aspect inedit: deşi ele, fizic, nu există, sunt o realitate potenţială virtual -

obiectivă. Oriunde există Internet, se poate accesa şi „vizita“ o galerie aflată la celălalt pol

al globului pământesc. Acesta este aspectul esenţial pentru care, într-adevăr, are sens şi

eficienţă existenţa lor.

Capitolul III, „Expunerea corpului ca formă neconvenţională“, evidenţiază, dintre

formele artistice neconvenţionale, corpul uman. S-a pus accent pe folosirea corpului ca

ready-made, ca obiect „gata-făcut“, pe expunerea şi transformarea lui în operă de artă.

Începând cu iniţiativele lui M. Duchamp sau J. Beuys, lucruri oarecare din sfera extra-

estetică devin opere de artă cu ajutorul expunerii. Expunerea în galerie, în muzeu, face

practic din ele opere de artă. Dintre toate aceste „obiecte“, aduse în artă din viaţa cotidiană,

corpul uman, reinterpretat şi el, este cel mai plin de semnificaţii şi cel mai controversat în

acelaşi timp. Astfel, în prezent, o dată cu expunerea corpului ca formă neconvenţională,

prin folosirea lui ca rady-made în Performance-uri sau manifestări de Body Art, acesta nu

mai are nevoie de intermedieri, nu mai trebuie să fie reprezentat, el se prezintă singur.

În cadrul subcapitolului III.3. „Body Art-a. Ipostaze ale corpului“ au fost analizate

anumite situaţii caracteristice ale acestei forme de artă, astfel: a) corpul ca suport; b) corpul

în acţiune; c) corpul ca material; d) corpul „extins“; e) corpul ca obiect. Referitor la această

clasificare exactă, trebuie menţionat faptul că toate aceste posibilităţi de abordare a

corpului în realitate se combină şi se întrepătrund, în cadrul diferitelor manifestări specifice

Body-Art-ei, doar că accentul cade pe una sau alta dintre ele. În toate cazurile prezentate au

loc acţiuni, transformări ale corpului, mai la suprafaţă sau mai profunde, corpul oferindu-se

în mod constant, ca suport pentru actul artistic.

În continuare (Cap. III.4. „Performance şi Body Art în România“), a fost studiat

acelaşi fenomen, dar translat în context naţional. Deşi în perioada comunistă arta „oficială“

s-a aliniat cerinţelor puterii, artele neconvenţionale ca Body - Art şi Performance, ca

evenimente efemere inedite, se puteau sustrage mai uşor controlului, desfăşurându-se în

cercuri restrânse, în afara spaţiului public, fiind documentate într-o discreţie totală şi foarte

sumar, din lipsă de mijloace. Condiţiile dificile de viaţă, îngrădirile de tot felul, cadrul

general dificil (social, economic şi politic), au determinat artistul român să apeleze

9

constant la astfel de acţiuni, ca o formă personală de luptă îndreptată împotriva regimului.

Deşi aceste mişcări erau în parte necunoscute publicului, ele semnalau şi revendicau

drepturile individuale şi colective de manifestare socială şi culturală.

Căderea comunismului a scos la lumină acest tip de evenimente desfăşurate

underground încă din preajma anului 1965, în majoritatea ţărilor din centrul şi estul

Europei, aflate în trecut sub astfel de dominaţii totalitare. În România, începând cu anul

1989, Performance Art a devenit un gen de artă cu foarte largă răspândire în mediul

artistic, funcţionând, de această dată, în mod deschis, necenzurat. Arta a devenit în mod

treptat deschisă publicului larg, înţelegând necesitatea unei implicări directe în viaţa

cultural-artistică. Astfel, Performance-Art a demonstrat în mod energic atitudinea civică,

dorinţa de a participa, prin mijloace specifice, la revigorarea culturală a ţării (combinându-

şi eforturile cu toate celelalte forme de artă experimentală).

Capitolul IV, „Expunere, formă, spaţiu. Studii de caz“, prezintă tipurile de relaţii

posibile dintre opera de artă, expunerea sa şi spaţiul de expunere, privite din perspectiva

raportării lor la vechile sau noile modalităţi de exprimare artistică. Convenţionale sau

neconvenţionale, vechi sau noi - formele artistice, tipurile de panotare şi galeriile

„construiesc“ împreună faza finală a procesului artistic.

Cele patru studii de caz analizate sunt concretizările celor patru combinaţii posibile

dintre formele convenţionale sau neconvenţionale şi spaţiile convenţionale sau

neconvenţionale: IV.1. Forme convenţionale - spaţiu convenţional (Dan Perjovschi,

„Proiect 85“, MoMA , New York); IV. 2. Forme neconvenţionale - spaţiu convenţional

(„Despre găini, bărbaţi şi alte vietăţi“, Adina Tofan - Galeria „Cupola“, Iaşi); IV. 3. Forme

convenţionale - spaţiu neconvenţional (Studenţi ieşeni la galeria neconvenţională „Hand“);

IV. 4. Forme neconvenţionale - spaţiu neconvenţional (Ansamblul Land Art de la Tăuşeni -

Alexandru Chira). Pentru fiecare caz în parte a fost analizată modalitatea de expunere,

remarcând originalitatea ansamblului conceptual şi artistic.

Lucrarea mai cuprinde un mic capitol consacrat „Concluziilor“, alături de

„Bibliografie“ şi „Anexa“ de imagini (reproduceri) ce constiuie un material documentar

util în susţinerea vizuală a demersului teoretic. În „Concluzii“ sunt evidenţiate aspectele

esenţiale (şi originale) ale cercetării, iar „Bibliografia“ reflectă preocupările teoretice şi

practice legate de elaborarea prezentei lucrări, şi, pe lângă titlurile de cărţi, conţine un

bogat material ilustrativ de specialitate: cataloage, reviste şi albume de artă, dar şi adrese

de internet etc.

10

În final, putem afirma că, apelând la formele, spaţiile şi expunerile

neconvenţionale, ne aflăm într-un moment de dominaţie a neconvenţionalului asupra

tradiţiei. Deşi viaţa artistică românească se desfăşoară, preponderent, în spaţiul „clasic“,

importanţa fenomenului alternativ este semnificativă, acţiunile artiştilor „emergenţi“ dând

tonul la o înviorare a vieţii artistice. Constatăm astfel că adevărata mişcare artistică se

petrece în planul alternativ, că arta nouă propune direcţii inedite de investigare, dar mai

ales, răspunde unor nevoi de cunoaştere, în acord deplin cu modelele spirituale ale

prezentului.

11

BIBLIOGRAFIE:

Achiţei, Gheorghe, Frumosul dincolo de artă, Editura Meridiane, Bucureşti1988

Adorno, Theodor W., Teoria estetică, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005

Ailincăi, Cornel, Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj, 1982

Andreescu, Ioan & Gaivoronschi, Vlad, Identitate şi alteritate în spaţiul urban, Editura

Fundaţiei Arhitext design, Bucureşti, 2009

Antik, Alexandru, Memorie vizuală și imaginile metaforice, Editura Atelier universitar,

Cluj, 2008

Argan Giulio Carlo, Arta modernă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982, vol. II

Arnheim Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed, Meridiane, Bucureşti,1975

Babias, Marius, Subiectivitatea-marfă. O povestire teoretică, Editura Idea Design &Print,

Cluj, 2004

Babias, Marius, Recucerirea politicului, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2007

Bartos, Jeno, Compoziţia în pictură, Editura Polirom, Iaşi, 2009

Baudrillard, Jean, Sistemul obiectelor, Editura Echiox, Cluj-Napoca,1996

Bejan Petru, Hermeneutica prejudecăţilor, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2004

Bejenaru, Matei, Corpul uman reprezentat în artele media, Editura Artes, Iaşi, 2006

Bejenaru, Matei, Situaţii, Editura Grup Muşatinii, Suceava, 2007

Bejenaru, Matei, Introducere în fotografie, Editura Polirom, Iaşi, 2007

Benjamin, Walter, Iluminări, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002

Boutot, Alain, Inventarea formelor, Editura Nemira, Bucureşti, 1997

Bourriaud, Nicolas, Estetica relaţională. Postproducţie, Editura Idea Design &

Print, Cluj, 2007

Bredekamp, Horst, Nostalgia antichităţii şi cultul maşinilor, Editura Idea Design&Print,

Cluj, 2007

Bussagli, Marco, Corpul - anatomie şi simbol, Editura Hazan, Paris 2006

Cabin Ph., Dortier J.- Fr. (coordonatori), Comunicarea, Editura Polirom, Iaşi, 2010

Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Editura Polirom, Iaşi, 2005

Codoban, Aurel (coordonator), Postmodernismul, deschideri filosofice, Editura Dacia,

Cluj-Napoca, 1995

Colta, Onisim, Exerciţii de reflecţie, Editura Fundaţiei Interart Triade&Brumar, Timişoara,

2008

12

Connor, Steven, Cultura postmodernă- O introducere în teoriile contemporane, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1999

Dinescu, Lucia Simona, Corpul în imaginarul virtual, Editura Polirom, Iaşi, 2007

Dinu, Mihai, Comunicarea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997

Duve Thierry, de, In numele artei: o arheologie a modernităţii, Editura Idea Design &

Print, Cluj-Napoca, 2001

Duve Thierry, de, Kant după Duchamp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003

Focillon, Henri, Viaţa formelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1995

Gablik, Suzi, A eşuat modernismul?, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2008

Gadamer Hans-Georg, Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iaşi, 2000

Gaivoronschi, Vlad, Matricile spaţiului tradiţional, Editura Paidea, Bucureşti, 2002

Ganz, Nicholas, Graffiti - arta străzii pe cinci continente, Bucureşti, Editura Vellant, 2008

Gavrilean, Dimitrie, Mitologie românească în pictură- Editura Artes, Iaşi, 2006

Geert, Lovink, Cultura digitală, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004

Gleizal, Jean-Jacques, Arta şi politicul, Editura Meridiane, Bucureşti,1999

Guţă Adrian, Generaţia ’80 în artele vizuale, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008

Harlan. Rappmann. Schata, Plastica socială- Materiale despre Joseph Beuys, Editura Ideea

Design & Print, Cluj, 2002

Harvey, David, Condiţia postmodernităţii, Editura Amarcord, Timişoara, 2002

Horvath Bugnariu, Ioan, Apariţia spiritului pop şi influenţa acestuia în arta şi cultura

contemporană, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2009

Huyghe, Rene, Dialog cu vizibilul, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981

Jeudy, Henri-Pierre, Corpul ca obiect de artă, Editura Eurosong&Book,

Bucureşti,1998

Julius, Anthony, Transgresiuni. Ofensele artei, Editura Vellant, Bucureşti, 2008

Jurov, Cosma, Arhitectura ambianţelor, Editura Capitel, Bucureşti, 2006

Kellner, Douglas, Cultura media, Editura Institutul European, Iaşi, 2003

Kessler, Ervin (editor), Cel ce se pedepseşte singur. Stefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion

Grigorescu. Arta şi România în anii ’80-’90, Editura MasterPrint, Bucureşti, 2009

Krauss, E. Rosalind, The Originality of the Avant-Garde and Other Modernist Myths, The

MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 1985

Le Breton, David, Antropologia corpului şi modernitatea, Editura Amarcord, Timişoara,

2002

Levy, Pierre, Cyberculture, Edition Odile Jacob, Paris, 1997

13

Lyotard, Jean-Francois, Condiţia postmodernă, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca,

2003

Lutzeler Heinrich, Drumuri spre artă, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986

Maliţa, Mircea, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Editura Nemira, Bucureşti, 1998

Manolescu, Ion, Videologia, Editura Polirom, Iaşi, 2003

McLuhan, Marshall, Mass-media sau mediul invizibil, Editura Nemira, Bucureşti,1997

Meredieu, Florence, Arta şi noile tehnologii , Editura Enciclopedia RAO,

Mihali, Ciprian, Inventarea spaţiului, Editura Paidea, Bucureşti, 2001

Bucureşti, 2005

Mihali, Ciprian (coordonator), Altfel de spaţii - Studii de heterotopologie, Editura Paidea,

Bucureşti, 2001

Mihali, Ciprian (coordonator), Artă, tehnologie şi spaţiu public, Editura Paidea, Bucureşti,

2005

Moles, Abraham, Artă şi ordinator, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974

Pascadi, Ion, Destinul contemporan al artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974

Paulescu Cosmin, coautor, Arta în spațiul public, Editura Cetatea de Scaun, Bucureşti,

2007, (coordonator Marilena Preda Sanc)

Pintilie, Ileana, Acţionismul în România în timpul comunismului, Editura Idea Design &

Print, Cluj-Napoca, 2000

Pouivet, Roger, Ce este o operă de artă ?, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2009

Preda-Sânc, Marilena, Imaginea video digitală, Editura CORESI, Bucureşti, 2004

Prut, Constantin, Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, Bucureşti, 1982

Pulbere, Radu, Artistul şi opera de artă, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006

Raţiu, Dan-Eugen, Disputa modernism-postmodernism, Editura Dacia, Cluj, 2001

Raţiu, Dan-Eugen, Moartea artei. O cercetare escatologică, Editura Casa Cărţii de Stiinţă,

Cluj, 2000

Raţiu, Dan-Eugen şi Ciprian Mihali (coordonatori), Artă, comunitate şi spaţiu public,

Editura Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj, 2003

Riemschneider, Burkhard. Grosenick, Uta, Art Now, Editura Taschen, 2001

Schimmel, Paul (coordonator), In afara acţiunii: între performance şi obiect,

Editura Thames and Hudson Londra, 1998

Shusterman, Richard, Estetica pragmatistă, Editura Institutul European, Iaşi, 2004

Smeu, Grigore, Esteticul cotidian, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992

Suhar Liviu, Pledoarie pentru obiectul metaforă, Ed. Damaster, Iaşi, 2004

Taraşi Mihai, Sens şi expresie în arta contemporană, Editura Artes, Iaşi, 2005

14

T. Godfrey, Conceptual Art, Editura Phaidon, Londra, 1998

Titu, Alexandra (coordonator), Integrare prin artă- educaţie, cultură şi perspectiva socială

a artei, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2007

Titu, Alexandra (coordonator), Utopii contemporane, Editura Universităţii de Vest,

Timişoara, 2007

Tofan Constantin, Limbajul artei, Editura Artes, Iaşi, 2005

Virilio, Paul, Spaţiul critic, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2001

Volker, Harlan, Ce este arta, discuţie cu Beyus, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca,

2003

Zaharia, D. N., Antinomicul în arta contemporană, Editura Dosoftei, Iaşi, 1999

Zaharia D. N., Estetica postmodernă, Editura Dosoftei, Iaşi, 2002

Zaharia D. N.(coordonator), Estetica analitică, Editura Artes, Iaşi, 2007

Cataloage, reviste, dicţionare:

Banksy -Wall and Piece, Editura Century, Londra, 2005

Bienala Tinerilor Artişti, Ediţia a-3-a, Bucureşti, 3-31 octombrie 2008

Centrul Soros pentru Artă Contemporană, Experiment în arta românească după 1960,

Bucureşti, 1997

Centrul de cercetare Estetică şi creaţie artistică, Artă şi timp, Editura Artes, Iaşi, 2004

Centrul de cercetare Estetică şi creaţie artistică, Sincretismul artelor contemporane,

Editura Artes, Iaşi , 2007

Centrul de cercetare Estetică şi creaţie artistică, Transgresiuni. Spaţiul şi corpul în arta

contemporană, Editura Artes, Iaşi , 2008

Pavilion # 9 - Bucharest Biennale 2, Editura Herris Print, Bucureşti, 2006

Periferic 6 - Prophetic corners, Editura Muşatinii, Suceava, 2003

Periferic 7- Focussing Iaşi/ Social processes, Editura Polirom, Iaşi, 2005

Revista de artă contemporană IDEA arta +societatea

Revista de artă contemporană Balkon

xxx, Art Today, Ed. Phaidon, 1996

xxx, Art at the Turn of the Millenium, Ed. Taschen, 1999

xxx, Art Now, Ed. Taschen, 2002

xxx, Art of the 20th Century, Ed. Chene-Hachette, 1999

xxx, Art of the 20th Century, Ed Taschen, 2005

xxx 100 de personalităţi ale secoului XX - pictori, Editura All Educaţional, Bucureşti,

2003

15

xxx Dicţionar de curente picturale, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001

xxx Fantasy Worlds, Editura Taschen, Köln, 2007

xxx, Artele vizuale la sfârşit de mileniu, Ed. Artes, Iaşi, 2002

xxx, Dicţionar de media, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005

xxx, Dicţionar de filosofie, Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1999

xxx, Dicţionar de curente picturale, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001

www. altitudini.ro

www. revista22.ro

www.dilemaveche.ro

www.observatorcultural.ro

www.romaniaculturala.ro

www.idea.ro

www.videoart.net

www.fluxus.org

16

Adina Tofan, căsăt. Enache

Strada Fagului nr.6, Valea Lupului, Iaşi Tel. 0754653008 Mail: adtofan@yahoo.com

________________________________________________________________________

Date personale

Locul si data naşterii: Dorohoi, jud. Botoşani, 01.01.1974Starea civilă: căsătorită

Studii:

2007 Doctorand - Arte plastice la Universitatea de Arte „G. Enescu”, cu tema „Modalităţi neconvenţionale de expunere a operei de artă”, îndrumător - prof. univ. dr. Jeno Bartos

2005 - 2007 Masterat - Filosofia artei şi Management cultural - Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi

2001- 2003 Masterat - Arte Plastice - Universitatea de Artă „George Enescu”, Iaşi

1992 - 1998 Universitatea de Arte „G. Enescu” - Iaşi, Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design - Sectia Pictură, Clasa prof.

univ. Adrian Podoleanu 1990 - 1992 Liceul de Artă „Octav Bancilă”- Iaşi , Secţia Pictură

Experienta profesională: 2010- Redactor Revista „DELTA XXI” - didactică

2007- Asistent universitar la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design a Universităţii de Arte „G. Enescu” - Iaşi (Pedagogia Artei)2007- Colaborator - Revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”- Iaşi

2004-2007 Preparator universitar la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design a Universităţii de Arte „G. Enescu”- Iaşi (Pictură) 2001-2003 Colaborator - Universitatea de Arte „G. Enescu”- Iaşi 2000-2001 Colaborator - Centrul de Mediere si Securitate Comunitară Iaşi - design, publicitate

1999-2004 Profesor titular - Scoala generală nr. 14 - catedra de desen

17

1998- Membru titular UAP- filiala Iaşi

Activitate expoziţională:

Expoziţii personale:

2010 Expoziţie de pictură - „Brorup Sparekasse”, Vejen, Danemarca 2009 Expoziţie: pictură, instalaţie, video - Galeria „Cupola”, Iaşi

2009 Expoziţie de pictură - „KK Distribution Hall”, Stenderup, Danemarca

2006 Expoziţie de pictură - Galeria „Triconc” Iasi2003 Expoziţie, instalaţie-performance - Galeria „Cupola”- Iaşi

2001 Expoziţie de pictură - (Adina Tofan, Dana Darvariu), Biblioteca „Gh.Asachi” Iaşi 2000 Expoziţie de pictură - Galeria „Cupola” – Iaşi 1999 Expoziţie de pictură - Teatrul „Luceafărul” - Iaşi

1998 Expoziţie de pictură - Galeria „Art’is” - Iaşi

Expozitii de grup:

2011 Concurs internaţional de creaţii plastice şi literare „Noi şi Eminescu“, Galeriile de Arta ale Muzeul Literaturii Romane, Iaşi

2011 Expozitia Revistei de artă contemporană „PPP“, Galeria Moldova Mall, Iaşi

2011 „Ritmuri atemporale”, Ed a.II-a, Casa Corpului Didactic, Iaşi 2011 Expozitie „Painted performances“, Galeria „Cupola“, Iaşi 2011 Exp „Identitati de februarie“, Galeriile de artă „Ion Neagoe“, Iaşi

2010 Saloanele Moldovei - Chişinău, Bacău 2010 Expozitie CCD

2010 Expoziţie de pictură - Revista PPP, nr. 15-16, Moldova Mall 2010 Expoziţie- Tabăra de pictură Hodora, Galeria „Dana”, Iaşi 2010 „Ritmuri atemporale” - Casa Corpului Didactic, Iaşi 2009 Atelier 35- Hotel Europa, Iaşi 2009 Expoziţie - concurs „Creativitate şi Inovaţie”, Galeria „apARTe”,

Iaşi 2009 „Metamorfoze”- Hotel Europa, Iaşi 2009 „Tablou electric”- Expoziţie de pictură, Lansarea nr. 14 al Revistei

de artă contemporană PPP- Librăria Avant Garde, Iaşi 2009 Salonul Profesorilor de Arte Vizuale, Galeria Tonitza, Iaşi 2009 Expoziţie de pictură în cadrul „Noptii albe a străzii

Lăpuşneanu”, Librăria Avant Garde, Iaşi 2009 Saloanele Moldovei, Chişinău-Bacău 2009 Expoziţie de pictură „Mix”, Librăria Avant Garde, Iaşi 2009 Salonul anual „ART`IS, ediţia a XIII-a, Hotel Europa, Iaşi 2009 Expoziţie de pictură, Lansarea nr. 13 al Revistei de artă

contemporană PPP- Moldova Mall, Iaşi 2008 Atelier 35- Hotel Europa, Iaşi

2008 Expoziţie de pictură- „Albastru”, Ateneul Tătăraşi, Iaşi

18

2008 Expoziţie de artă plastică- „Oraşul”, Hotel Europa 2008 Expoziţie de artă contemporană- „Doi-unu, poartă-n casă”, Galeriile Lăpuşneanu 2008 Salonul anual „ART`IS, ediţia a XII-a, Hotel Europa, Iaşi 2008 Expoziţie de artă contemporană- lansarea numerelor 8, 9 ale revistei de artă contemporană ”Puncte.Punct.Puncte”, Liceul de Artă, Iaşi 2008 Expoziţie de artă contemporană- lansarea numerelor 10, 11 ale revistei de rtă contemporană ”Puncte.Punct.Puncte”, Clubul „Hand”, Iaşi

2008 Expoziţie de artă contemporană, Casa de cultură „Mihai „Ursachi”, Iaşi”

2007 Expoziţie de artă contemporană- pictură, instalaţie, Galeria” Triconc” 2007 Expoziţie de artă contemporană- pictură, Galeria” Cupola” 2007 Expoziţie organizată de Univ. de Arte “G. Enescu”, în cadrul zilelor Universităţii- Bucureşti

2007 Expoziţie de pictură a U.A.P. Galeria “Cupola”, Iaşi 2007 Saloanele Moldovei Chişinău – Bacău 2007 Expoziţie de pictură a U.A.P. Galeriile “Lăpuşneanu”, Iaşi 2007 Salonul anual ART`IS, ediţia a XI-a, Hotel Europa, Iaşi

2006 Expoziţie de artă contemporană – instalaţie-video, Galeria „Cupola”, Iaşi

2006 Atelier 35 – Hotel Europa – Iasi 2006 Salonul anual „ART’IS”, ediţia a X-a, Hotel Europa - Iaşi

2005 Atelier 35 – Hotel Europa – Iaşi 2005 Salonul anual „ART’IS”, ediţia a IX-a, Hotel Europa - Iaşi

2005 „Orizont plastic ieşean” – expoziţie a U.A.P., Galeria “ Constantin Brâncusi” - Chişinău

2005 Bienala de artă plastică „Lascăr Vorel” – Piatra Neamţ 2004 Salonul anual „ART’IS”, ediţia a VIII-a, Hotel Europa – Iaşi 2004 Atelier 35 –Galeria” Cupola”, Iaşi 2003 Salonul anual „ART’IS”, ediţia a VII-a, Hotel Europa, Iaşi 2003 Atelier 35 – Galeria „Stefan Dimitrescu” – TVR – Iaşi

2002 Atelier 35- „100%” – Galeria „Cupola”, Iaşi 2002 Saloanele Moldovei Chişinău – Bacău 2002 Salonul anual „ART’IS” Palatul Culturii – Iaşi, ediţia a VI-a 2001,ian. Salonul „ART`IS”, Palatul Culturii- Iaşi, ediţia a IV-a 2001 Expoziţie a grupei de Pictură – promoţia ’98 clasa prof. A. Podoleanu Galeria „Rotonda” Iaşi 2001, oct. Salonul „ART’IS”- Expoziţie anuală organizată de UAP – Palatul Culturii- Iaşi, ediţia a V-a 2001 Expoziţie- concurs (pictură, grafică şi sculptură) Vaslui, sala „Arta” a Muzeului Judeţean 2001 Expoziţie de grup a profesorilor de educaţie plastică- 2000 Expoziţie de artă contemporană "Via Bucureşti" - Galeria “Eforie” Bucureşti 2000 Festivalul de artă contemporană "Periferic", Baia turcească Iaşi 2000 Expoziţie de grup a UAP –Galeria „Cupola” Iaşi 1999 „Christus Rex”- icoane pe lemn - Sala T.V.R. Iaşi 1999 Saloanele Moldovei - Bacău-Galeriile „Alfa”, „Artă”,Centrul Internaţional Chişinău-Galeriile de Artă ale UAP

19

1999 Expoziţie de pictură a membrilor U.A.P.- Bacău 1999 Salonul „ART`IS” - Palatul Culturii – Iaşi, ediţia a III-a

1999 Bienala de pictură - Piatra Neamţ 1998 Expoziţia de pictură, clasa prof. A. Podoleanu –Galeria “ Art’IS” Iaşi 1998 Expoziţie de pictură religioasă „Icoana-Poartă spre cer”-Galeria

“ Trianon”, Iaşi 1998 Expoziţie de pictură, clasa prof. A. Podoleanu - Casa Armatei – Vaslui 1998 Salonul de artă religioasă „Icoane”-Casa de Cultură a Studenţilor Bucuresti, ediţia a VII-a 1998 Expoziţie de pictură religioasă - Holul S.C.”Alimentara” S.A. Iaşi 1998 Salonul „ART`IS”-Expoziţie anuală organizată de U.A.P. Palatul Culturii- Iaşi 1998 Expoziţie-concurs (pictură,grafică şi sculptură) Vaslui-Sala „Arta” a Muzeului Judeţean „Stefan cel Mare” Bârlad-Galeriile N.”Tonitza” Bacău-Galeriile “Alfa” 1998 "Arta în stradă" - Teatrul Luceafărul - Iaşi 1997 Concursul naţional studenţesc de creaţie plastică “N. Tonitza” - Iaşi Menţiune, secţia pictură 1997 Expoziţie de pictură religioasă "Icoana- Poartă spre cer" - Galeria “Trianon” - Iaşi

1997 Salonul de artă religioasă "Icoane" - Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti ediţia a VI-a

1997 Expoziţie-concurs (în cadrul Tabărei de creaţie Lacul Sărat)- Holul Teatrului Naţional – Brăila

1996 Festivalul studenţesc de artă “Studfest” – Timişoara 1995 Expoziţia studenţilor artişti - Sala de Marmură a Facultăţii

1994 “ Icoane bizantine pe lemn” - holul B.C.U. – Iaşi

Premii:

2011 Premiul pentru pictură, Expoziţia-Concurs „Ritmuri atemporale“, Ed. a II-a, Galeriile de artă „Ion Neagoe“, Iaşi

2011 Diploma de Excelenţă - Palatul Copiilor Iaşi, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. a II-a, CCD, Iaşi

2011 Diploma de Excelenţă - Fundatia EuroEd Iaşi, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. a II-a, CCD, Iaşi

2011 Diploma de Onoare- CCD Iasi, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. a II-a, CCD, Iaşi

2011 Diploma de Onoare- Centrul de Studii Europene, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. a II-a, CCD, Iaşi

2011 Premiul „Mihai Eminescu“ , Concurs internaţional de creaţii plastice şi literare „Noi şi Eminescu“, Galeriile de Artă ale Muzeul Literaturii Române, Iaşi

20

2010 Diploma de Excelenţă - Casa Corpului Didactic, Iasi, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. I, CCD, Iaşi

2010 Premiul pentru originalitate, Expoziţia-Concurs „Ritmuri atemporale“, Ed. I, Galeriile de artă „Ion Neagoe“, Iaşi

2009 Premiul pentru tineret, Salonul Oficial al Profesorilor de Arte Vizuale, Iaşi

2009 Medalia de bronz, Expoziţie- concurs internaţional - „Creativitate şi Inovaţie”, Iaşi

2009 Premiul Fundaţiei AXart, Atelier 35, Iaşi 1997 Premiul I pentru pictură, Expoziţie-concurs (în cadrul Tabărei de creaţie Lacul

Sărat) - Holul Teatrului Naţional - Brăila 1994 Premiul II pentru pictură, Concursul naţional „Nicolae Tonitza”, Iaşi

Activitate didactică:

Organizare de expozitii studenţeşti:

2010 Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor I, II şi III, secţia Pedagogie- APD, îndrumător Tofan Constantin, Galeria

Moldova Mall 2010 Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor I, II secţia Pedagogie - APD, îndrumător Tofan Constantin, Casa Corpului

Didactic, Iaşi 2009 Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor II şi III, secţia Pedagogie- APD, îndrumător Tofan Constantin, Galeria „Triconc”, Iaşi 2009 Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor II şi III, secţia

Pedagogia Artei, îndrumător Tofan Constantin, Barul „Hand”, Iaşi

2008 Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor III şi IV, secţia Pedagogia Artei, îndrumător Tofan Constantin, Galeria „Triconc”, Iaşi

2007 Expoziţie de pictură, cu studenti ai anilor III si IV Pictură, îndrumător Zamfira Bârzu şi Mihai Taraşi, Galeria “Triconc”, Iaşi

2007 Expoziţie de fotografie a studentilor anului III Pictură, îndrumător Zamfira Barzu, Galeria “Triconc”, Iasi2007 Expoziţie de pictură, cu studenti ai anilor III si IV Pictură,

îndrumător Zamfira Bârzu şi Mihai Taraşi, Galeria” Cupola”, Iaşi

2006 Expoziţie de pictură, cu studenti ai anilor II,III Pictură, îndrumători Zamfira Bârzu, Mihai Taraşi, Galeria” Cupola”, Iaşi

2004 Expoziţie de pictură – grupa an III Pictură, îndrumător V.Sava, Galeria „Arcu”, Iaşi

21

2004, 2005, 2006, 2007, 2008 Organizare de şedinţe de crochiuri în aer liber (parcuri, pieţe, azil de bătrâni) 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 Vizite la muzee, expoziţii de artă plastică

Participare la simpozioane:

2011 Casa Corpului Didactic-Iaşi - Simpozionul internaţional „Arta şi tradiţia în Europa”, Ed. a II-a, cu lucrarea „Arta postmodernă şi estetica relaţională“

2010 Casa Corpului Didactic-Iaşi - Simpozionul internaţional „Arta şi tradiţia în Europa”, Ed. I, cu lucrarea „Arta contemporană şi tradiţia”

2009 Universitatea de Arte „George Enescu” - Simpozionul cu tema „Arta şi noile publicuri” - cu lucrarea: „Antropometriile lui Yves Klein - între pictură şi performance”

2008 Universitatea de Arte „George Enescu” - Simpozionul cu tema „Arta şi comunitate” - cu lucrarea : „Actul expunerii, ca împlinire a operei”

Alte articole publicate:

2011 „Arta contemporană şi postmodernitatea“, în Revista „DELTA XXI ”, Iaşi, nr.2

2010 „Spaţii neconvenţionale de expunere a operei de artă“, în revista „Hermeneia“a Facultăţii de Filosofie (Univ. A.I. Cuza-Iaşi), nr. /2010

2010 „Spaţiul public şi arta contemporană”- în Revista „DELTA XXI ”, Iaşi, nr.1/2010

2010 „Spaţiul public convenţional. Muzeul. Galeria”, în Revista doctoranzilor, Universitatea de Arte „George Enescu”, nr.1/2010

2009, dec „Ansamblul de Land Art de la Tăuseni”, în Revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.15/2009

2009, dec „Pastila succesului”, în Revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.16/2009

2009, iun „Expoziţia de apartament” în Revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.14/20082008, aprilie „Frumosul din arta contemporană” în revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.3/2008 2008, iunie „Spiritul postmodern” în revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.4/2008 2008, iulie „Spaţiul care îmbracă opera” în revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.6/2008 2008, febr „Miturile şi arta contemporană” în revista de artă contempo- rană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr. 1/20082007 „Corpul uman ca ready-made” în revista „Hermeneia”a

Facultăţii de Filosofie (Univ. A.I. Cuza-Iaşi), nr.7/2007 „Artă şi interpretare”

22

Proiecte :

2011 Simpozionul internaţional „Arta şi tradiţia în Europa”, Ediţia a II-a, coordonator proiect, organizator

2010 Tabăra de creaţie Hodora, ediţia a II-a. Coordonator proiect

2010 Simpozionul internaţional „Arta şi tradiţia în Europa”, ediţia I - organizator, membru în comisia de evaluare a studiilor de specialitate, membru în comisia de elaborare a metodologiei pentru concursul elevilor, membru în comisia de jurizare a lucrărilor pentru concursul elevilor, membru în comisia de elaborare a subiectelor studiilor de specialitate, organizator expoziţie „Ritmuri atemporale”, moderator, corector.

2010 Concurs naţional „Copiii de ziua lor”, ediţia a II-a. Coordonator proiect, organizator, membru în juriu, responsabil calitate.

2008 „Colorează un zâmbet”- proiect de decorare a unor spaţii aparţinând spitalului de copii „Sfânta Maria” din Iaşi - în colaborare cu firmele „Praktiker”- România şi „Paprika”, Bucureşti

Apariţii în publicaţii de specialitate: „Un secol de arte frumoase la Iaşi”- Valentin Ciucă „Contrastul dominant în compoziţia desenului”- Ilie Bostan

23