Modelarea Alternativelor

8/18/2019 Modelarea Alternativelor

1/25

Modelarea alternativelorMetode de prognoză


2/25

Cuprins:1. Modelarea. Defnitii

. Principiile modelării

. Cerinte respectate de modelul economico – matematic

. Etapele procesulului modelării

.Motivele pentru care se apeleaza la modele

.Tipologia metodelor de prognoză

2.Planifcarea scenariilor(Scenario planning). Metoda scenariului

. Etapele fundamentale ale elaborării previziunilor

. Forme şi categorii de previziune

3.Metodele experților („expert metods!). Metoda Delphi

. Principiile metodei Delphi

ConcluziiBibliografe


3/25

1. Modelarea

Metoda modelării este un instrument decunoaştere ştiinţifcă şi are ca obiect construireaunor reprezentări care să permită o mai bună

nţelegere şi o mai pro!undă cunoaştere ştiinţifcă adi!eritelor domenii" Esenţa metodei modelăriiconstă n nlocuirea procesului real studiat printr#unmodel mai accesibil studiului" Modelareantreprinderii este utilizată pentru a construi modeleale organizaţiei av$nd ca scop previzionarea şiestimarea impactului pe care îl are schimbarea n interiorul organizaţiei produs de schimbarea careapare n mediul e%tern"


4/25

"e#a lungul timpului$ modelarea a repre%entatun instrument$ o metod& de cercetare

'tiinifc& a lumii$ un procedeu de anali%&imediat& a realit&ii.

n %ilele noastre$ utili%area modelelormatematice a de*enit o necesitate o+iecti*&.n contextul ,n care 'tiina 'i tenicae*oluea%&$ cre'te *ertiginos complexitatea-enomenelor (economice$ sociale etc.) 'i apare

necesitatea de a introduce elemente derigurozitate şi abstractizare în analize$ dea ,nelege -enomenele lumii reale 'i a lep&trunde esena.


5/25

Con-orm „Dicţionarului de flozofe!$ modelul este„interpretarea unui sistem ormal (,n logic& 'i ,n matematic&)sau un sistem teoretic (logic # matematic) sau material cuautorul c&ruia pot f studiate indirect propriet&ile 'itrans-orm&rile unui alt sistem mai complex (sistemul original) cucare pre%int& o anumit& analogie (,n 'tiin& 'i tenic&)!. Con-orm

aceleia'i surse$ modelarea este o „metodă de cercetare şidobândire a cunoştinţelor despre sisteme complexe$ greu sauimposi+il de a+ordat ,n mod direct$ cu autorul construirii demodele$ pe care se simulea%& sistemul original *i%at!.

/n sistem poate f orice tip de proces sau colecie de entit&i

dependente una de alta$ care -ormea%& un ,ntreg organi%at ,n*ederea atingerii unor obiective comune. 0ntit&ile care nu -acparte din sistem$ dar inuenea%& atingerea o+iecti*elor -&r& aputea f controlate de c&tre decident constituie mediul sistemului.


6/25

"rept urmare$ modelul este un instrument de cunoaştere ştiinţifcăa realităţii obiective$ o-erind posi+ilitatea reali%&rii unor experimente 'irepet&rii acestor experimente pn& la cunoa'terea esenei -enomenuluistudiat.

Modelarea ,n sens larg tre+uie s& fe considerat& ca o metodăgenerală de prognoză i nu ca o metodă specifcă$ dat find c& toatemetodele sunt -olosite cu scopul de a de%*olta un model *iitor dee*enimente i e-ecte posi+ile$ care au leg&tur& cu pro+lema saualternati*a de politic& pu+lic&. Modelarea reprezintă elaborareadescrierilor unui sistem$ indicnd numai acele aspecte care suntimportante dintr#un anume punct de *edere i fltrarea celorneimportante. Modele explicati*e sau conceptuale pot f de%*oltate cuscopul de a explica i pre%enta alternati*a ,ntr#un mod simplu idemonstrati*.

Modelele empirice ar putea f de%*oltate cu scopul de a identifca -actoriicuantifca+ili ai alternati*ei pentru a preg&ti +a%a anali%ei cost#+enefciusau aplicarea altor metode cantitati*e de e*aluare. Ciar i ,n ca%ul ,ncare nu este timp sufcient pentru calcule am&nunțite pentru toatee-ectele posi+ile$ sau ,n ca%ul ,n care acestea sunt prea nesigure i greu

de anticipat$ un exercițiu de modelare s#ar putea do*edi util pentru aputea ,nțelege e*oluțiile *iitoare ale situației$ precum i e-ectele


7/25

Principiile modelării matematice a proceselor

economice enunţate n literatura de specialitate sunt&

1) 4rice model se +a%ea%&$ pe o teorie economicăcreat& ,n preala+il.

2) Modelele -ac a+stracie de o serie de laturi 'iparticularit&i ale procesului reectat.3) 4rice model este o generalizare$ o sinte%& de

un anumit grad. 0l exprim& similitudinea nu numaia unui proces economic i%olat$ ci a unei ,ntregiclase de asemenea procese.

5) /n model nu poate f construit -&r& a se apela laun sistem de simboluri$ care repre%int& categoriieconomice.


8/25

"e asemenea$ orice model economico 6 matematic

tre+uie s& respecte urm&toarele cerinţe&

s& fe reprezentativ7 s& se +a%e%e pe o teorie riguros ştiinţifcă 'i s&

reecte structura real& a economiei7 s& poat& f adaptat cu u'urin& la scim+&rile

am+ianei sau ale e*oluiei procesului7s& fe eibil la com+inarea cu alte criterii dect cele

economice$ politice$ sociale7 s& fe valid7 s& asigure respectarea la scar& a dimensiunilor

m&rimilor *aria+ile 'i constante7 s& fe rezolvabil cu tenica de calcul existent&.


9/25

Procesul modelării presupune abstractizarea unei situaţii printr#un model care reprezintă esenţa acelei situaţii"

Procesul model&rii implic& parcurgereaurm&toarelor etape:

!" defnirea sistemului 'i a scopului model&rii7#" colectarea şi analiza datelor7$" construirea modelului7%" verifcarea modelului7

&" validarea modelului.


10/25

n prima etapă este necesar& defnirea limitelor

sistemului 'i scopul anali%&rii acestui sistem$ ,n -unciede care se *a determina complexitatea modelului.'asul următor const& ,n sta+ilirea datelor necesare a

f colectate 'i modul ,n care *a f organi%at& colectarea.8poi se construieşte modelul$ care este important s&

fe ct mai simplu posi+il.După construirea modelului este necesar s& se

*erifce dac& este corect 'i dac& corespunde cerinelorpentru care a -ost construit.

(alidarea nu este identic& cu *erifcarea deoarece ,naceast& etap& se sta+ile'te dac& modelul producere%ultate ale c&ror *alori corespund celor o+ser*ate ,nsistemul real.


11/25

Modelarea deciziilor/n model este o modalitate simplifcata si abstracta de repre%entare a

realitatii$ ce o-era o imagine intuiti*a a acesteia$ permitand astelidentifcarea unor relatii si legitati greu de sta+ilit pe alte cai. 9n general$ seapelea%a la tenica modelarii intr#un context caracteri%at de complexitateridicata in care multe aspecte ale acesteia sunt irele*ante pentru re%ol*areapro+lemelor. Metoda modelarii este un instrument de cunoasterestiintifca si are ca o+iect construirea unor repre%entari care sa permita o mai+una intelegere si o mai pro-unda cunoastere stiintifca a di-eritelor -enomene.

Motivele pentru care se apeleaza la modele sunt urmatoarele)

!" costul modelarii este mult mai mic decat cel al experimentarii pe un sistemreal

2) modelarea permite comprimarea timpului

3) manipularea modelului este mult mai usoara decat cea a modelului real%" eectele unor greseli in modelare sunt mai putin distructive decat e-ectele

unor erori intr#un sistem real) intr#un cadru in*aluit de incertitudine$ utilizarea modelarii de catre manager

permite masurarea riscului dat de o anumita actiune;) utili%area modelelor matematice permite analiza unui numar mare de solutii

posibile*


12/25

Complexitatea modelului deci%ional 'i logica impeca+il&

,l recomand& spre utili%are ,n procesele deci%ionalestrategice 'i tactice pentru toate organi%aiile din


13/25

"e o+icei$ modelele sunt ,mp&rțite ,n trei grupuri

principale: modele reprezentative$ analogice i matematice. Modelele repre%entati*e di-er& desituația real& sau de o+iectele reale din punct de*edere al sc&rii la care sunt pre%entate7 ,n ca%ul

modelelor analogice$ se -olosete un set decaracteristici pentru a exprima alte caracteristici7 ,n ca%ul modelelor matematice este *or+a despreun sistem de inter#relații ,n cadrul c&roraindicatorii care pri*esc o+iectul ,n sine i relațiilede reciprocitate sunt exprimate cu autorul unorsim+oluri i expresii matematice.


14/25

>igura nr. ?: Tipologia metodelor de prognoză


15/25

2.Planifcarea scenariilor(Scenario planning)Metoda scenariului

Prognozele sunt -olosite mai departe pentru planifcarea scenariilor (deexemplu$ de%*oltarea de scenarii macroeconomice). Scenariul poate f consideratun caz special de model care ia ,n considerare posi+ila e*oluție *iitoare asituației su+ impactul unor -actori sau *aria+ile de natur& ipotetic&.

'cenariul este descrierea unei situații posi+ile pe baza mai multor ipoteze$ nudoar a unei progno%e ci i a unei reec+ii asupra mediului. Scenariile tre+uie s&fe de%*oltate de aa manier& ,nct s& acorde o aten+ie deosebită riscurilor care ar putea a*ea cel mai puternic impact asupra cursului e*enimentelor pe*iitor.

'cenariile studia%& impactul poten+ial asupra procesului ,n urma modifc&riisimultane a *alorilor mai multor *aria+ile. Conclu%iile sunt degaate pe +a%a uneianalize obiective i a unei interpretări subiective. 8+ordarea cel mai des -olosit&const& ,n utili%area a dou& sau trei scenarii (pesimist$ optimist$ scenariu de +a%&)-&r& a alege unul dintre aceste scenarii ca find cel cu cea mai mare pro+a+ilitate.Pentru a de%*olta scenarii optimiste i pesimiste$ *alorile extreme ale *aria+ilelorsensi+ile tre+uie s& fe alese dintr#un inter*al de *alori.


16/25

Etapele fundamentale ale elaborării previziunilor . 1) Stabilirea obiectului previziunii;2) Fixarea perioadei de timp pentru care se elaborează previziunea (orizontul

prognozei), precum şi al gradului de detaliere al acesteia (global sau pe fiecare produs în parte).

3) Colectarea şi evaluarea fondului de date necesar elaborării previziunii

4) Alegerea metodei de previziune (realizată în general în funcţie de dateledisponibile)

5) Elaborarea propriu-zis a previziunilor

!) Alegerea modalit"ii de preze#tare a rezultatelor previziu#i (alegerea dinmultitudinea de alternative a variantei cele mai probabile; prezentarea

rezultatelor sub forma unor scenarii pesimist, realist, optimist; sau prezentareasub formă de interval de încredere etc.)

$) Evaluarea acurate"ei metodei utilizate prin compararea valorilor prognozatecu datele reale odată ce acestea devin disponibile

(etapă foarte utilă în selectarea ulterioară a metodei celei mai potrivite).


17/25

!orme şi categorii de previziune"

#n funcţie de lungimea orizontului de previziune, pote$ista previziuni pe termen"

%oarte lu#g & poat fi pe 3% de ani sau c&iar mai mult )

lu#g (de obicei între 3 şi '% ani)mediu (cuantificat în luni sau trimestre dar poate să

aungă şi pnă la ' sau * ani)previziu#i pe terme# scurt ( la nivel de zile sau

săptămni) previziu#i pe terme# %oarte scurt ( ' oră, '% minute,

+ minute etc. specifice tranzacţiilor bursiere)


18/25

#n maoritatea cazurilor, prog#ozele eco#omice acoperă o perioadă scurtă de timp. -rognozele exacte, pe o perioadă îndelungată de timp,

se întlnesc foarte rar. oar o mică gamă de prognoze se poate identificadupă intercalarea sursei, scopului, ipotezelor, datelor, modelelor şimetodele utilizate, deşi e greu de găsit o reţetă a prognozelor de tipuldat.

/rebuie precizat faptul că nu se pot stabili bariere ferme în delimitarealungimii unui orizont de previziune acestea depinznd foarte mult dedomeniul de activitate (ceea ce pentru o companie cu producţieindustrială reprezintă un termen scurt pentru un fond de investiţiifinanciare poate reprezenta un termen lung)

#n funcţie de gradul de agregare a rezultatelor, putem avea" previziuni sintetice (globale) previziuni analitice (detaliate)


19/25

3.Metodele experților („expert metods!)

Metodele eper+ilor presupun metode de colectare a inorma+iilor cum arf sondaele$ inter*iurile$ ierari%area$ metoda "elpi$ meta#anali%a$ etc. Prin-olosirea acestor metode$ speciali,tii î,i ormează o părere cu privire laviitoarea situa+ie a obiectului despre care se ac prognoze*

Metodele eper+ilor se -olosesc i pentru a realiza dierite prognoze$ atuncicnd in-ormațiile despre o+iectul studiat sunt insufciente sau atunci cndprocesul de strngere a in-ormațiilor durea%& mult i este scump. 8ceste metodese utili%ea%& i cnd se studia%& un singur su+iect.

'rincipala sarcină care tre+uie ,ndeplinit& atunci cnd se reali%ea%& un studiual experților este aceea de a crea un grup de organizatori -ormat dinrepre%entanți ai ministerului responsa+il. 4rgani%atorii -ormulea%& pro+lema care

tre+uie s& fe studiat&$ specifc& scopul i o+iecti*ele studiului i le menționea%& ,ntr#un cestionar pe care experții tre+uie s& ,l complete%e. /rm&toarea etap&este aceea de a -orma un grup de experți i de a le o-eri acestora datele imaterialele necesare. 4piniile experților se o+țin cu autorul cestionarelorpentru experți$ prin care acetia ,i exprim& opinia su+ ,ndrumareaorgani%atorilor i a unui grup de analiti. Cestionarele pentru experți pot a*ea icaracter indi*idual i pot f reali%ate fe -aț& ,n -aț&$ fe la distanț&. /ltima etap&

este aceea de procesare a re%ultatelor pe +a%a metodelor statistice.


20/25

Metoda "elpiMetoda Delp-i este o metod& popular& att ,n procesul de

prognozare ct i ,n cel decizional. Principalul s&u scop este acelade a -acilita aungerea la un acord între eper+ii grupului$ care auopinii dierite. n ca%ul progno%elor$ metoda "elpi se -oloseteatunci cnd metodele +a%ate pe modele statistice se do*edescinefciente din cau%a lipsei de date istorice$ economice sau tenicerele*ante.

8ceast& metod& a -ost creat& ,n S/8 ,n 1?;5 i se -olosete pentru adetermina părerile subiective cu pri*ire la modul de distri+uire apro+a+ilit&ților pentru fecare presupunere. 8ceast& metod& sedo*edete a f extrem de util& ,n ca%ul ,n care cei care creea%&

politicile au in-ormații incomplete sau preg&tiri di-erite. @otui$tre+uie s& se acorde o aten+ie importantă evităriidezacordurilor$ precum i contradicțiilor tiințifce identifcate pedurata discuțiilor$ deoarece acestea tre+uie s& fe anali%ate ,n detaliumai tr%iu.


21/25

Principiile metodei "elpi sunt urm&toarele:

Se -olosesc mai multe runde de cestionare$ iarcu fecare rund& ,ntre+&rile de*in mai precise

"up& fecare rund& se -ace procesare statistic& a

opiniilor experților


22/25

.n consecin+ă$ metoda "elpi permite ob+inerea unei păreri comune. Mai mult dect att$ acestlucru se reali%ea%& -&r& a exista discuții ,ntre experți.

Metoda "elpi are proceduri +ine sta+ilite ipresupune un control strict al metodelor de

intervievare i sinteti%are a re%ultatelor. "e multeori$ metoda "elpi simplifcat& se -olosete pentru a-ace -aț& restricțiilor ,n materie de timp i resurse.Principalii poli ai acestei metode sunt: selectarea

experților cu experienț& corespun%&toare iasigurarea anonimatului cel puțin ,n prima -a%& ainter*iurilor$ reinter*ie*area dup& prima rund&$sinteti%area re%ultatelor i ela+orarea unei progno%epe +a%& de consens.


23/25

Conclu%ii:(tilizarea metodei modelării n analiza şi previzionarea trendului

!enomenelor economice permite elaborarea) cu a*utorul tehniciimoderne de calcul) a unui număr mare de variante de evoluţie) pebaza cărora decidentul poate lua cele mai bune măsuri"

Modelarea şi simularea proceselor economice este o disciplinăeconomică de graniţă cu matematica şi tehnica de calcul şi se ocupăde !undamentarea deciziei manageriale în condiţii de efcienţă

pentru producător cu a*utorul unor modele economico#matematice+e%ibile şi cu posibilitatea utilizării tehnicii simulării"

Esenţa metodei modelării constă n nlocuirea procesului realstudiat printr#un model mai accesibil studiului" Modelarea ntreprinderiieste utilizată pentru a construi modele ale organizaţiei av$nd cascop previzionarea şi estimarea impactului pe care l areschimbarea n interiorul organizaţiei produs de schimbarea care aparen mediul e%tern"


24/25

Ai+liografe:1) Bicolescu 4.$ er+oncu 9. # Management$ 0ditura 0conomic&$ Aucure'ti$

1??.2) 8llaire D.$ >,r'irotu M. # Management strategic. Strategiile succesului ,n

a-aceri$ 0ditura 0conomic&$ Aucure'ti$ 1??E.3) A&canu A. # Practici de management strategic$ 0d. Polirom$ 2FF;.5) GlucH A.$ Iau-man J.$ JallecH 8. # Strategic Management -or

Competiti*e 8d*antage$ Kar*ard Ausiness


25/25

Documents

Modelarea Alternativelor