Modul 4 EXCEL

5/21/2018 Modul 4 EXCEL

1/99

Modulul 4: Calcul tabelar (EXCEL)

EXCEL 2000

I INTRODUCERE

Modulul 4 al examenului ECDL poarta numele de "Foi de calcul tabelar" iar acest curstrateaza continutul acestui modul. Versiunea tratata este Microsoft Excel 2000 din

pac!etul Microsoft ffice 2000.#rebuie mentionat ca acest curs este destinat

incepatorilor in domeniu. Folosind acest curs $eti trece cu usurinta examenul de ECDL

deoarece el cuprinde cunostintele care $a sunt necesare pentru acest examen.

%cest curs isi propune sa $a dea o prima perspecti$a asupra celui mai raspandit

pro&ram de calcul tabelar din lume.'ro&ramele de calcul tabelar sunt foarte populare

datorita marii $arietati de aplicatii pe care o au( de la simple calcule pri$ind bu&etul unei

&ospodarii pana la e$identa contabila de la aflarea mediilor studentilor pana la alcatuireaunor statistici complexe bazate pe numere mari de obser$atii etc.

)e poate pune intrebarea de ce sa in$atam Excel cand putem face calcule si sin&uri

sau a*utati de calculatorul de buzunar. #otusi exista calcule care depasesc puterea de

calcul a unui calculator de buzunar sau calcule mai complicate in care a$em ne$oie de

anumite formule. #otul de$ine foarte simplu folosind Excel.

De asemenea un a$anta* ma*or il constituie faptul ca putem modifica $alorile

$ariabilelor din formule iar calculele se actualizeaza automat.

'e intre& parcursul procesului de in$atare $eti intalni scurte exercitii care $a $or a*uta

sa $a fixati cunostintele proaspat dobandite.

+


2/99

II PREZENTRE EXCEL

2!" INTRRE#IE$IRE DIN EXCEL

"!I%trarea

'rimul pas in utilizarea Excel este sa,l pornim. %sadar exista mai multe metode de aporni Excel. Cea mai simpla este din meniul $TRTdin -indos (Figura 1

)(

Faceti clic/ pe butonul $TRTdin partea stan&a *os a ecranului

Faceti clic/ pe PRO&RM$

Faceti clic/ pe 'icto&rama MICRO$O'T EXCEL

alternati$a mai scurta este sa faceti clic/ pe icon,ul de Microsoft Excel daca acesta

exista pe des/top (Figura 2

)

2!Ierea!

'entru a iesi din Excel exista de asemenea mai multe optiuni. Din meniul pro&ramului

(Figura 3

)(

Faceti clic/ pe meniul 'le

Faceti clic/ pe E*t

%lternati$a a doua este sa apasati butonul de inc!idere .

%celasi rezultat poate fi obtinut apasand simultan tastele ltsi '4.

ndiferent ce optiune ati ales pentru inc!iderea Excel daca nu ati sal$at in prealabil

re&istrul de calcul Excel $a $a intreba daca doriti sa sal$ati fisierul 1fisierele desc!is1e

(Figura 4

).

2!2 NOTIUNI &ENERLE

2


3/99

)a $orbim putin despre termenii cei mai folositi pe parcursul acestui curs( re&istru de

calcul foaie de calcul celula meniu contextual celula cursor etc.

Re+trul de calculeste fisierul Excel. 3n re&istru contine in mod standard foi de

calcul.

'oaa de calculpro$ine din en&lezescul WORKSHEETsi desemneaza un tabel in ale

carui celule putem introduce text numere sau formule. Foile de calcul simplificamult munca la proiecte care necesita calcule complicate si repetiti$e. foaie de calculcontine coloane notate de la la I,si randuri numerotate de la "la -../-

Celuladesemneaza intersectia dintre un rand si o coloana. %stfel fiecare celula are o

adresa unica compusa din litera sau literele ce reprezinta coloana si cifra sau cifrelecare reprezinta randul pe care celula se afla. %stfel celula C4se afla pe coloana Csirandul 4 iar celula 24.-1 se afla pe coloana si randul 24.-1. te%te5umele celulelor nu pot fi de forma 4C3 -.ci ele incep obli&atoriucu o litera 1C43 -. .

Me%ul co%te*tual desemneaza aceeasi notiune ca si in -5D-). )e obtine

apasand butonul dreapta al mouse,ului. #rebuie mentionat ca meniul contextual estecomplet diferit in functie de zona de pe ecran in care a fost actionat. El reprezinta ocale rapida de acces pentru a modifica cele mai comune proprietati ale zonei in care a

fost actionat.

2!/ 'ERE$TR EXCEL

Dupa ce am in$atat cum se intra6iese din Excel pasul urmator este sa intele&em ceea

ce $edem pe ecran. ata in continuare descrierile elementelor ma*ore(

ara de e%urcuprinde toate operatiile predefinite pe care un utilizator le poate

efectua. %ccesul se face deruland pe rand meniurile in care se afla functiile cautate.

De exemplu pentru a sal$a se acceseaza 'le si apoi $a5e pentru a ascunde o

coloana se acceseaza 'orat apoi Colu%si in final 6de.


4/99

arele de %true%tecontin cele mai des uzitate functii ale pro&ramului impartite

dupa tipul de operatii pe care il efectueaza 1File Format Data etc. 3tilizatorul

poate sa isi adau&e instrumente noi pe barele existente sau c!iar sa creeze noi bare de

instrumente pe care sa &rupeze instrumentele dorite.

Edtorul de 7orulepoate fi folosit atat pentru introducerea de formule cat si pentru

introducerea textului sau a numerelor in celule. #ot aici se poate modifica continutul

unei celule.

n partea din dreapta si de *os re&asim barele de derulare%cestea ne permit sa

$izualizam si continutul celulelor care nu sunt afisate la un moment dat pe ecran.

'oaa de calcul act5adesemneaza acea foaie de calcul in care introducem datele la

un moment dat. Foaia de calcul acti$a este usor de recunoscut dupa etic!eta alba si

scrisul cu caractere in&rosate 1bold. Celelalte foi de calcul se numesc 'o de calcul%act5e.

n partea stan&a si partea de sus a celulelor sunt pozitionate etic!etele ce contin

Nuele coloa%elor si Nuarul ra%durlor. Etic!etele pentru randul si coloana

acti$e sunt scoase in e$identa printr,un contur ne&ru in partile de dreapta si *os.

n ima&ine se obser$a conturul ne&ru al etic!etelor si " celula acti$a fiind "

ara de tarecontine in partea stan&a o zona care ofera informatii pri$ind starea

celulei 1Read83 E%ter3 Edt iar in partea dreapta cati$a indicatori pri$ind anumitestari ale pro&ramului ca de exemplu daca tastele CP$ LOC93 NUM LOC9 sau

$CROLL LOC9sunt acti$e sau daca optiunea O,ERRITEeste acti$ata.

4


5/99

2!4 'OILE DE CLCUL

ntr,un re&istru de lucru Excel obisnuit a$em foi de calcul. 5a$i&area intre foile de

calcul este foarte simpla(

'entru a ale&e foaia de calcul in care doriti sa introduceti datele faceti clic/ cu mouse,ul

pe etic!eta acesteia (Figura 1

).

Daca doriti sa sc!imbati numele foii de calcul exista doua optiuni(

Faceti dublu clic/ pe etic!eta cu numele foii de calcul.5umele se selecteaza aparandinne&rit (Figura 2

). )crieti noul nume si dati ENTER. %cum foaia poarta numele

ales de Dumnea$oastra. (Figura 3

)

Faceti clic/ dreapta pe etic!eta cu numele pe care $reti sa,l sc!imbati si ale&eti

Re%ae (Figura 4

).5umele se selecteaza aparand inne&rit (Figura 2

). )crieti noul

nume si dati ENTER. %cum foaia poarta numele ales de Dumnea$oastra (Figura 3

).

Daca la un moment dat numarul de foi de calcul dintr,un re&istru nu mai este suficient

puteti introduce noi foi de calcul astfel(

Faceti clic/ pe meniul I%ert si selectati or;


6/99

Dupa cum am afirmat in capitolul 2.2 7ole de calculsunt alcatuite din celule. ntr,o

foaie de calcul sunt "-3===32"-celule 1-.3./-randuri x 2.-coloane.

alta notiune importanta in lucrul cu foile de calcul este doe%ul de celule. 3n

doe%u de celulepoate fi alcatuit dintr,o sin&ura celula mai multe celule aflate pe

acelasi rand mai multe celule aflate pe aceeasi coloana mai multe celule aflate pe mai

multe randuri si coloane.

Doe%ul de celulese identifica prin doua celule( cea de inceput si cea de sfarsit.

Vom trata mai pe lar& subiectul domeniilor de celule cand $om $orbi despre calcule si

introducerea formulelor.

2!- MOU$E>UL

Foarte multe operatii in Excel pot fi realizate cu a*utorul mouse,ului. De aceea este

important sa fiti familiarizati cu acesta. Cursorul mouse,ului poate lua diferite forme in

functie de operatiile disponibile in acel moment.

%$eti in ima&ine formele pe care le poate lua cursorul mouse,ului si in continuare $eti

$edea cand apar ele si la ce folosesc(

Curorul ob%ut

%ctioneaza in zona barelor de instrumente si a meniurilor 'rin clic/ acti$eaza instrumentele din barele de instrumente

'rin clic/ deruleaza meniurile si optiunile acestora

'rin tra&ere actioneaza barele de derulare

'rin tra&ere a*uta la mutarea celulelor

Curorul cruce alba

%ctioneaza in interiorul foilor de calcul

'rin clic/ acti$eaza o anumita celula

8


7/99

'rin clic/ sau tra&ere selecteaza celule sau domenii de celule

'rin clic/ pe capul de rand sau coloana selecteaza intre&ul rand sau coloana iar prin

clic/ pe zona de intersectie a capetelor de rand cu capetele de coloana selecteaza

toate celulele din foaia de calcul

Curorul cruce %ea+ra

%pare atunci cand treceti cu mouse,ul peste patratul din coltul din dreapta *os al

celulei acti$e.

'rin tra&ere continutul celulei acti$e se copiaza in celulele indicate.

Curorul a+eata dubla

%pare atunci cand pozitionati mouse,ul in zona dintre doua etic!ete de cap de

coloana sau cap de rand

'rin tra&ere in directia dorita se modifica inaltimea sau latimea celulelor

Curorul de edtare

%ctioneaza in interiorul celulelor prin dublu clic/ pe celula al carui continut doriti

sa,l editati

Functioneaza similar cu cursorul din -9D permitand editarea textului din celula

selectata

Curorul 6el?

)e obtine prin apasarea simultana a tastelor ):F# si F+ sau prin acti$area optiunii


8/99

2!=! RELE DE IN$TRUMENTE2!=!"! LE&ERE RELOR DE IN$TRUMENTE

Dupa cum am mai afirmat barele de instrumente &rupeaza instrumentele dupa

cate&oria de actiuni pe care le efectueaza 1Formatting, Chart, Pivot Ta!"etc. Cand

porniti Excel barele acti$e in mod standard sunt $ta%dard 'oratt%+si DraB%+.

Daca doriti sa acti$ati si alte bare de instrumente a$eti mai multe optiuni (

D% e%u(

Faceti clic/ pe meniul ,eB. %cesta se deruleaza.

Faceti clic/ pe submeniul Toolbar. %cum a$eti in fata toate barele de instrumente

disponibile in Excel. bser$ati ca numele barelor acti$e sunt bifate.

Faceti clic/ pe numele barei de instrumente pe care doriti sa o acti$ati (Figura 1

).

%ceasta $a aparea pe ecran (Figura 2

)

=


9/99

Cu oue>ul(

Faceti clic/ dreapta oriunde in zona barelor de instrumente

Faceti clic/ pe numele barei de instrumente pe care doriti sa o acti$ati (Figura 3

).

%ceasta $a aparea pe ecran (Figura 2

).

2!=!2 DU&RE DE RE DE IN$TRUMENTE

Daca nu sunteti multumiti de instrumentele disponibile la un moment dat a$eti

posibilitatea sa personalizati barele de instrumente prin adau&area sau renuntarea la

anumite instrumente. De asemenea exista si posibilitatea crearii unor bare de instrumente

noi care sa contina acele instrumente de care a$eti ne$oie la un moment dat.

>


10/99

Vom exemplifica prin crearea unei bare noi si adau&area unor instrumente pe aceasta

bara(

Faceti clic/ dreapta in zona barelor de meniuri si ale&eti Cutoe(Figura 1

)

n fereastra desc!isa ale&eti etic!eta Toolbarsi faceti clic/ pe NeB(Figura 2

)

'e ecran apare o fereastra intitulata NeB Toolbar

%le&eti un nume su&esti$ pentru noua bara de instrumente si faceti clic/ pe O9

(Figura 3

).

+0


11/99

5oua bara apare pe ecran (Figura 4

).

Re?oto%area barelor de %true%te. Daca nu sunteti multumit de locul pe care

bara de instrumente il ocupa in foaia de calcul sau daca doriti sa o plasati in zona

specifica barelor de instrumente tot ceea ce trebuie sa faceti este clic/ stan&a pe bara

respecti$a si prin tra&ere sa o reasezati in pozitia dorita.

%tentie? 5u faceti clic/ pe instrumentele din bara ci in spatiul de deasupra lor?

2!=!/ DU&RE DE IN$TRUMENTE

'entru orice bara de instrumente exista posibilitatea de a modifica instrumentele pe

care le contine.'entru a adau&a un instrument pe o bara de intrumente urmati pasii(

Faceti clic/ dreapta in zona barelor de instrumente si ale&eti Cutoe(Figura 1

).

++


12/99

%le&eti instrumentul dorit din una din cate&oriile disponibile in partea stan&a (Figura

2

).

Faceti clic/ pe acesta si prin tra&ere pozitionati,l in pozitia dorita pe bara (Figura 3

)

+2


13/99

nc!ideti fereastra de Cutoefacand clic/ pe Cloe

'entru a copia un instrument reluati 'asul + descris anterior iar apoi tinand apasata

tasta CTRLfaceti clic/ pe instrumentul pe care doriti sa,l copiati si pozitionati,l prin

tra&ere in locul unde il doriti copiat.

'entru a renunta la un instrument dupa 'asul + ale&eti instrumentul si pur si simplutra&eti,l in afara barei.

2! IDEI PRINCIPLE

9e&istrele de lucru 1-or/boo/ sunt alcatuite din mai multe foi de lucru. Foile de

lucru se constituie sub forma unor tabele cu linii si coloane. La intersectia unei linii cu o

coloana se afla o celula.

Mouse,ul poate indeplini mai multe actiuni in Excel cursorul luand diferite forme

pentru a indica actiunile disponibile.

'entru a $a sal$a munca actionati meniul 'lesi ale&eti $a5esau $a5e a. 'entru a

crea un nou document ale&eti meniul 'lesi optiunea NeB.

'entru a selecta o celula faceti clic/ stan&a pe ea. Celula de$ine acti$a fapt marcat

prin aparitia unui c!enar ne&ru in *urul ei.

9edenumiti foile de calcul astfel incat sa su&ereze cat mai expresi$ continutul.

9edenumirea se face facand dublu,clic/ pe etic!eta cu numele foii de calcul.

Daca folositi des anumite instrumente le puteti aduce pe barele de instrumente facand

clic/ dreapta pe acestea si ale&and Cutoe

+


14/99

nainte de a printa documentul $erificati cum $a arata acesta folosind butonul de

Pr%t Pre5eB. Cand $izualizati aspectul inaintea imprimarii puteti aduce modificari

proprietatilor documentului facand clic/ pe butonul $etu?

Daca ce$a nu se intampla asa cum ati intentionat nu $a ener$ati. %cestea sunt @scapari@

ce pot aparea frec$ent(

Daca cursorul mouse,ului nu este cel corespunzator actiunii pe care $reti s,o

indepliniti rezultatul poate fi c!iar contrar.

Daca nu scrieti in celula care doriti cel mai probail nu ati selectat,o facand clic/ pe

ea.

Daca nu &asiti o bara de instrumente aceasta trebuie acti$ata folosind meniul ,eB

optiunea Toolbar

III LUCRUL IN 'OILE DE CLCUL

/!" INTRODUCERE DTELOR

n acest capitol $om incepe sa lucram efecti$ cu date. Faceti un clic/ pe o celula din

foaia de calcul. %ceasta este selectata de$enind acti$a.

#astati ce$a in celula acti$a. bser$ati ca odata cu aparitia in celula acelasi text apare

si in campul special Edt 'oruladin bara de instrumente (Figura 1

).

Daca ati tastat &resit puteti corecta folosind tasta ac;?ace.

te%tenu puteti folosi tastele sa&eti pentru a $a deplasa in interiorul celulei. %ctionand

tastele sa&eti $eti trece in celulele alaturate.

n timp ce introduceti text intr,o celula puteti accepta ce ati introdus prin apasarea

uneia din tastele E%ter T sau a tastelor sa&eti sau prin apasarea butonului de

+4


15/99

confirmare din bara de instrumente (Figura 1

). Daca nu doriti sa sal$ati textul pe care l,

ati introdus puteti apasa tasta E$C sau butonul de anulare din bara de instrumente

(Figura 1

).

ntotdeauna in campul de adresa este afisata celula acti$a (Figura 1

). Daca celula pe

care ati selectat,o continea de*a un text acesta $a fi complet inlocuit. Daca $reti sa,l

editati apasati tasta '2.

n continuare $om prezenta cate$a particularitati ale lucrului cu diferite tipuri de date.

/!2 LUCRUL CU NUMERE

%tunci cand doriti sa lucrati cu numere in celulele din E;CEL trebuie sa tineti cont

de urmatoarele particularitati(

Cand introduceti un numar intr,o celula acesta $a fi in mod automat aliniat la

dreapta spre deosebire de text care este aliniat automat la stan&a celulei.

'entru ca E;CEL sa interpreteze ce ati introdus d$s ca pe un numar trebie sa

introduceti in exclusi$itate cifre. Daca introduceti orice alt simbol 1de exemplu daca

scrieti /00 le pro&ramul il $a interpreta ca pe un text si deci nu $eti putea

efectua calcule.

'entru introducerea de $alori cu zecimale trebuie sa folositi punctul nu $ir&ula. n

E;CEL $ir&ula este folosita doar pentru a separa numerele in &rupuri de cate cifre

pentru a face mai usoara citirea. 1+000000 in loc de +000000

Daca doriti sa introduceti fractii $a trebui sa le precedati cu un zero astfel ( 0 +644.Daca cum$a uitati cifra 0 se poate ca E;CEL sa interpreteze ca text sau ca data ce ati

introdus D$s. 1de exemplu /.#1$a fi intrepretat ca text iar "2#/ca data si $a fi scris

"2>Mar. 'entru a introduce numere ne&ati$e este suficient sa le precedati cu semnul

%uastfel( >2/.

+7


16/99

n mod standard numerele foarte mari $or fi afisate in format exponential de

exemplu "!/2..4EF"-. Exista posibilitatea de a afisa si numerele lun&i in formatul

dorit dar $om trata acest subiect in alt capitol.

/!/ LUCRUL CU TEXTE

%tunci cand doriti sa lucrati cu text in celulele din E;CEL trebuie sa tineti cont de

urmatoarele particularitati(

Celulele care contin text sunt aliniate in mod automat la stan&a.Daca un sir de

caractere contine si numere el $a fi tratat in intre&ime ca text. Daca dorti sa

introduceti un numar intr,o celula fara a fi socotit trebuie sa,l insotiti cu cel putin un

caracter de text ca de exemplu apostroful &!ilimelele sau un scurt cu$ant de

exemplu %ul "1==sau ==.

Daca textul introdus este prea lun& pentru a fi afisat intr,o sin&ura celula atunci se

$or ocupa si celule alaturate. Daca insa una dintre aceste celule nu este &oala textul

introdus $a fi trunc!iat pana la mar&inea celulei care nu este &oala. 5u $a

speriati.#extul este pastrat in celula pur si simplu nu este afisat.

+8


17/99

Daca doriti sa $edeti intre& continutul unei astfel de celule faceti dublu,clic/ intre

etic!eta cu numele coloanei care contine celula si cea a coloanei urmatoare. %stfel

latimea coloanei $a fi a*ustata automat pentru a permite afisarea textului de cea mai

mare latime din acea coloana.

De asemenea continutul celulei poate fi $izualizat si prin selectarea acesteia 1clic/

stan&a in celula si citirea campului EDIT 'ORMUL.

/!4 MODIC'ICRI $I CORECTRI

3neori se intampla sa lucrati si la un moment dat sa $a $ina o alta idee asupra

or&anizarii documentului. %tunci $a trebui sa operati anumite modificari in inre&istrarile

din celule. %cestea se pot efectua astfel(

Daca doriti sa ster&eti cu totul continutul unei celule selectati,o prin clic/ stan&a si

apasati tasta DELETE.

Daca doriti sa editati continutul celulei 1sa ster&eti doar o parte sau sa adau&ati ce$a

apasati tasta '2si celula este desc!isa in modul editare. %cum $a puteti deplasa in

interiorul celulei cu a*utorul sa&etilor si sa ster&eti cu C9$PCEsau DELETE.Cand ati facut corecturile dorite treceti in alta celula apasand E%ter sau T.

De asemenea pentru a edita textul dintr,o celula mai exista doua posibilitati(

o Faceti dublu,clic/ in interiorul unei celule. %ceasta este desc!isa in modul

editare.

o Faceti clic/ pe celula si apoi faceti clic/ in interiorul campului EDIT

'ORMUL. %cest procedeu prezinta a$anta*ul ca $eti pozitiona cursorul

exact unde doriti in interiorul textului din celula.

+


18/99

'entru a anula una sau mai multe din actiunile efectuate de cand ati sal$at ultima data

documentul puteti actiona combinatia de taste CTRLFZ sau sau ale&eti meniul

Edtsi optiunea U%do!!!. 5u trebuie sa uitam de butonul standard U%dode pe bara

de instrumente (Figura 1

).

Daca apasati pe sa&eata din dreapta lui se $a desc!ide o lista cu actiunile care pot fi

anulate (Figura 2

).

Daca ati anulat mai multe actiuni decat intentionati exista si posibilitatea de a reface

aceste operatii. )electati meniul Edtapoi Redo!!! sau actionati combinatia de tasteCTRLFG sau faceti clic/ pe butonul Redo din bara de instrumente. )i acesta

dispune de un meniu cu actiuni ce pot fi refacute.

/!. IDEI PRINCIPLE

'entru a introduce date intr,o celula aceasta trebuie sa fie selectata in prealabil.

Campul EDIT 'ORMULafiseaza in intre&ime continutul celulei acti$e.

Campul de adresa afiseaza intodeauna adresa celulei acti$e 1in formatul Coloana,

Linie( "3 '"0 etc.

n mod standard celulele ce contin text sunt aliniate la stan&a iar cele care contin

numere la dreapta. Daca doriti sa introduceti un numar in celula respecti$a nu trebuie

introduse decat cifre. rice alt caracter $a transforma celula intr,o celula tip text. %tentie

cand doriti sa introduceti numere cu zecimale. n E;CEL ?u%ctul este marcatorul

pentru zecimale si nu $ir&ula.

Daca textul introdus intr,o celula este prea lun& atunci el se $a intinde si in celulele

alaturate daca acestea sunt &oale. Daca doriti sa $edeti intre& continutul unor celule in

care ati introdus texte lun&i mariti latimea coloanei.

+=


19/99

'entru a modifica continutul unei celule exista mai multe posibilitati( campul EDIT

'ORMULsi tasta '2. 'entru a ster&e continutul unei celule selectati celula si apasati

tasta DELETE.

+>


20/99

I, LUCRUL CU RE&I$TRELE DE CLCUL

4!" DE$C6IDERE RE&I$TRELOR

Ca pentru toate actiunile in E;CEL exista mai multe alternati$e pentru a desc!ide un

re&istru de lucru(

%pasati butonul OPENdin bara de instrumente (Figura 1

).

Veti $edea o fereastra de dialo& in care $eti na$i&a pana la fisierul pe care doriti sa,ldesc!ideti (Figura 2

).

%pasati combinatia de taste CTRLFO. )e $a desc!ide fereastra de dialo& in care $eti

na$i&a pana la fisierul pe care doriti sa,l desc!ideti (Figura 2

).

20


21/99

Daca fisierul pe care doriti sa,l desc!ideti se afla in lista de fisiere recent editate este

suficient sa Faceti clic/ pe meniul 'lesi derulati pana in partea de *os unde exista o

lista cu ultimele 4 fisiere editate. %le&eti re&istrul dorit facand clic/ pe numele lui

(Figura 3

).

O#"rvati"( daca doriti sa desc!ideti simultan mai multe re&istre de calcul in fereastra dedialo& "pen" selectati,le tinand apasata tasta CTRLsi facand clic/ pe numele acestora.'entru a comuta intre re&istrele desc!ise simultan folositi meniul %doB si ale&etire&istrul in care $reti sa lucrati (Figura 4

).

4!2 CON'I&URRE RE&I$TRELOR

n &eneral inainte de a imprima un re&istru de calcul $a trebui sa modificati anumite

optiuni referitoare la aran*amentul in pa&ina. %ceste optiuni inlcud definirea unui antet si

subsol stabilirea mar&inilor documentului si a formatului acestora. #oate aceste optiuni

2+


22/99

pot fi accesate din meniul 'le optiunea Pa+e $etu?!!! (Figura 1

)$

'e ecran $a aparea o fereastra de dialo& (Figura 2

).

%$eti la dispozitie patru pa&ini de optiuni 1Pa+e3 Mar+%3 6eader#'ooter3 $ stabilirea mar&inilor documentului.

6eader # 'ooter, stabilirea antetului si a subsolului.

$


23/99

Dupa cum am declarat anterior aici puteti modifica optiunile le&ate de formatul de

imprimare. %ceasta pa&ina este impartita in trei sectiuni( Ore%tato%3 $cal%+ si Pa?er

e.

Ore%tato%, puteti ale&e intre Portratsi La%dca?e. Dupa cum arata si desenele

a*utatoare orientarea Portrat foloseste pa&ina pe lun&imea sa iar orientarea

La%dca?efoloseste pa&ina pe latime.

$cal%+ , puteti preciza procentual dimensiunea pe care s,o ocupe pa&ina la

imprimare sau puteti ale&e numarul de pa&ini de document care sa incapa pe o coala

de !artieA de exemplu daca ale&eti 't to2 ?a+e Bde b8 / tall$eti a$ea 8 pa&ini dedocument pe o sin&ura coala de !artie 12 pe latime si trei pe inaltime.

Pa?er e, ale&eti tipul de !artie pe care il a$eti in imprimanta( %4 % B7 etc.

ptiunea implicita 1Default este Letter. De asemenea in functie de imprimanta

puteti ale&e diferite rezolutii pentru imprimare. #ineti minte( cu cat rezolutia este mai

mare calitatea imprimarii este mai ridicata dar si consumul de toner creste.

9ezolutia se masoara in d?, Dot Per I%c

numarul primei pa&inii.

Dupa ce ati operat modificarile dorite nu uitati sa apasati O9 pentru a le sal$a.Fereastra de dialo& se $a inc!ide. Daca doriti sa mai operati modificari si intr,o alta

cate&orie din celelalte cate&orii 1Mar+%3 6eader#'ooter3 $


24/99

4!2!2 MR&IN$

%ceasta pa&ina cuprinde optiunile referitoare la mar&inile la imprimare ale

documentului care determina asezarea in pa&ina. %ici lucrurile sunt destul de simple si

clare a$nd la dispozitie 8 campuri ale caror $alori $or determina mar&inile( To?3

otto3 Le7t3 R+


25/99

&eneral cuprinse informatii "or&anizatorice" de tip( numarul pa&inii numarul total de

pa&ini data la care a fost imprimat fisierul numele re&istrului de calcul persoana care l,a

creat titlul etc.

n EXCELfereastra de dialo& pentru antet si subsol arata ca in Figura 1.

'entru a modifica antetul faceti clic/ pe Cuto 6eader!!! iar pentru subsol peCuto 'ooter!!!.

Veti a$ea in fata o noua fereastra care $a a$ea drept titlu 6eader sau 'ooterin functie

de ce ati selectat iar in rest continuturi identice (Figura 2

).

27


26/99

'entru a oferi o mai mare posibilitate de personalizare atat antetul cat si subsolul sunt

impartite in sectiuni( stan&a centrala si dreapta. %ceste sectiuni sunt doar ima&inare

1zona de imprimat este impartita in mod e&al in trei si ser$esc la alinierea informatiilor

dupa cum doriti.

Faceti clic/ intr,una din sectiuni si introduceti textul pe care il doriti drept antet sau

respecti$ subsol. De asemenea a$eti la dispozitie cate$a butoane ale caror functii suntdescrise inFigura 3.

O#"rvati"( n timpul lucrului in foaia de calcul atat antetul cat si subsolul sunt in$izibile.%cestea apar numai la imprimare. 'entru a le $edea si sc!imba continutul acestea trebuie

accesate asa cum a fost descris anterior.

4!2!4 $6EET

%ceasta pa&ina are 4 sectiuni si anume Pr%t area3 Pr%t ttle3 Pr%t si Pa+e order.

ata in continuare cum puteti folosi aceste opriuni(

Pr%t area, stabileste numai o anumita zona un anumit domeniu de celule pentru a

fi printat. ntroduceti in acest camp referinta la domeniul de celule sau facet clic/ pe

semnul din dreapta lui (Figura 1

).

28


27/99

Cand faceti clic/ fereastra se minimizeaza si $eti a$ea in fata foaia de lucru unde puteti

selecta cu mouse,ul zona de imprimat. Cand ati terminat faceti din nou clic/ pe semnul

din stan&a campului Pr%t area.

Pr%t ttle >$a da posibilitatea sa repetati capetele de tabel pe fiecarea pa&ina.

%ceasta optiune este folositoare atunci cand a$eti tabele lun&i si doriti sa $edeti pe

fiecare coala imprimata capetele de tabel. n campurile de adresa specificati referinta

la zona din foaia de calcul care contine capetele de tabel. %ceasta $a fi repetata pe

fiecare pa&ina deasupra sau la stan&a 1in functie de ce ati ales.

Pr%t >in aceasta sectiune puteti modifica cate$a optiuni referitoare la imprimare si

anume ( daca doriti sa imprimati alb,ne&ru daca doriti sa fie imprimate liniile ce

definesc tabelul 1&rdl%e daca doriti sa imprimati la o calitate mai slaba pentru a

economisi toner 1Dra7t Hualt8 sau daca doriti ca zona imprimata sa contina si

etic!etele liniilor si coloanelor 1RoB a%d colu%


28/99

Faceti clic/ pe butonul special din bara de instrumente )tandard (Figura 1

).

Desc!ideti meniul 'lesi ale&eti Pr%t ?re5eB(Figura 2

).

te%teVizualizarea nu functioneaza daca nu ati scris nimic in foaia de lucru. )crieti ce$aintr,o celula ininte de a acti$a Pr%t Pre5eB.

2=


29/99

data acti$ata aceasta optiune E;CEL prezinta o noua perspecti$a( cum $a arata

foaia de lucru la printare. n parte de sus se obser$a cate$a butoane cu functii specifice

(Figura 3

).

n (Figura 4

) sunt explicate functiile butoanelor ce insotesc $izualizarea inaintea

imprimarii.

4!4 IMPRIMRE RE&I$TRELOR

Cand doriti sa imprimati continutul foilor de calcul la care ati lucrat a$eti la dispozitie

optiunile urmatoare(

'rin actionarea butonului standard din bara de instrumente (Figura 1

).

2>


30/99

'rocesul de imprimare incepe imediat documentul este trimis la imprimanta pe care o

a$eti setata ca implicita 1default. De asemenea pentru toate optiunile procesului de

imprimare sunt alese $alorile implicite 1default.

%le&eti din meniul 'leoptiunea Pr%t!!!(Figura 2

).

'e ecran $a aparea o fereastra de dialo& in care puteti sc!imba optiunile procesului de

imprimare (Figura 3

). %ceste optiuni includ(

o mprimanta la care $a fi trimis documentul 1numai daca a$eti instalate mai

multe imprimante puteti ale&e alta optiune decat cea implicitao 5umarul de exemplare in care doriti sa imprimati.

o Daca doriti ca exemplarele sa fie sortate 1Collate sau nu. Daca renuntati la

aceasta optiune 1prin debifarea c!ec/box,ului respecti$ $or fi imprimate toate

copiile primei pa&ini 1in cate exemplare ati ales apoi toate copiile pa&inii 2

etc.

o ona de imprimat. Daca ale&eti ll$or fi imprimate toate celulele care nu

sunt &oale. Daca ale&eti Pa+e$a trebi sa precizati pa&inile care doriti sa fieimprimate. Daca ale&eti $electo% $a trebui sa specificati un domeniu de

celule care $a fi imprimat.

0


31/99

%pasati combinatia de taste CTRLFP. 'e ecran $a aparea fereastra de dialo& din

(Figura 3

).

4!. $L,RE RE&I$TRELOR

Dupa ce ati lucrat un timp la un re&istru de calcul sunteti multumit de munca pe care

ati facut,o sau dimpotri$a $reti s,o mai imbunatatiti ulterior trebuie sa pastrati unde$a

acest re&istru de lucru. Exista cate$a alternati$e pentru sal$area re&istrelor de lucru(

Folositi butonul standard din bara de instrumente (Figura 1

).

+


32/99

)e $a desc!ide o fereastra de dialo& care $a permite sa na$i&ati pana la directorul in care

doriti sa sal$ati re&istrul de calcul (Figura 2

).

%le&eti un nume cat mai su&esti$ si faceti clic/ pe $a5e.

Derulati meniul 'lesi ale&eti optiunea $a5e(Figura 3

).

2


33/99

)e $a desc!ide fereastra de dialo& prezentata anterior.

%pasati combinatia de taste CTRLF$.

O#"rvati"(Daca documentul a fost de*a sal$at cu numele dorit atunci cand efectuati oricaredin pasii mentionati nu se $a mai desc!ide fereastra de dialo& care sa $a intrebe unde doritisa sal$ati. 5u $a speriati? Este normal. %cum E;CEL stie cum doriti sa se numeascare&istrul de calcul si stie si unde doriti sa fie sal$at asa ca adau&a datele introduse de laultima sal$are la acel re&istru.

'entru a da un alt nume noii $ersiuni a re&istrului de calcul ale&eti din meniul 'le

optiunea $a5e . %ceasta $a declansa aparitia ferestrei de dialo& de*a cunoscute (Figura

2

). alta posibilitate este sa apasati tasta '"2.

O#"rvati"( %stfel $eti pastra si documentul initial 1inainte de prelucrare cu numele pe careil stiati si $eti a$ea un nou re&istru care contine $arianta prelucrata care $a purta numele pecare il specificati acum.

Exista posibilitatea sa a$eti ne$oie sa definiti un sablon pentru re&istre de calcul. De

exemplu daca $eti alcatui bu&etul pe fiecare luna $eti $rea sa creati intai modelul "&ol"

si sa,l definiti ca sablon apoi in fiecare luna sa "umpleti" modelul cu datele respecti$e.

'entru acest scenariu exista optiunea de sal$are ca ablo% (te?late). n fereastra de

dialo& $a5e a in campul $a5e a t8?eale&eti Te?late (!*lt)(Figura 4

)

.

4!- INC6IDERE RE&I$TRELOR

Daca doriti sa inc!ideti re&istrul de calcul acti$ puteti ale&e una din optiunile(

%le&eti din meniul 'leoptiunea Cloe(Figura 1

).


34/99

%pasati combinatia de taste CTRLF.

Faceti clic/ pe butonul de inc!idere al documentului (Figura 2

).

O#"rvati"(Daca ati mai efectuat modificari de la ultima sal$are $eti fi intrebat daca doritisa sal$ati aceste modificari (Figura 3

).

4!= IDEI PRINCIPLE

Daca ati desc!is mai multe re&istre de calcul puteti trece dintr,unul in altul prin

intermediul meniului %doB. De asemenea Excel desc!ide re&istrele in ferestre

diferite astfel ca puteti baleia intre re&istrele desc!ise si cu a*utorul mouse,ului

selectand fereastra de pe #%)B%9 care contine re&istrul pe care il doriti. Daca doriti sa

4


35/99

$izualizati simultan mai multe re&istre o puteti face folosind optiunea rra%+e din

meniul %doB.

Daca nu puteti desc!ide un re&istru de calcul pentru ca nu mai stiti unde l,ati sal$at

incercati sa il localizati cu a*utorul functiei '%da sistemului de operare.

%tunci cand doriti sa sal$ati un re&istru desc!is anterior cu un alt nume sau intr,o alta

locatie folositi optiunea $a5e adin meniul 'le.

nainte de a imprima un re&istru de calcul asi&urati,$a cum $a arata pe !artie cu

a*utorul functiei Pr%t Pre5eB. Daca nu sunteti multumit cu aran*area in pa&ina puteti

modifica anumite optiuni prin fereastra Pa+e etu?. %ceste optiuni includ asezarea in

pa&ina stabilirea unui antet si subsol sau ordinea de imprimare.

'entru a imprima re&istrul de calcul ale&eti optiunea Pr%tdin meniul 'le. %ceasta $a

desc!ide o fereastra de dialo& in care puteti modifica optiunile procesului de imprimare.

V. F9M%#%9E%

.!" INTRODUCERE

Dimensiunea standard a celulelor din foile de calcul este =4 latime x +2


36/99

alta situatie des intalnita este ne$oia de a adau&a linii sau coloane ce apare pe

parcursul lucrului intr,o foaie de calcul. De exemplu intr,o lista alfabetica a ele$ilor

dintr,o clasa a$eti ne$oie sa introduceti o noua linie pentru un ele$ care a fost mutat

recent in clasa respecti$a.

De multe ori $a trebui sa ster&eti niste celule pentru a elibera spatiul sau pentru ca ati

decis sa sc!imbati aran*area in pa&ina. #oate aceste operatii fac parte din cate&oriaoperatiilor de aran*are sau formatare.

.!2 DIMEN$IUNE RNDURILOR $I COLONELOR

De cele mai multe ori latimea standard a celulei nu este suficienta pentru a afisa intre&

continutul pe care l,ati introdus. %tunci $a trebui sa mariti latimea coloanei. Exista si

posibilitatea sa fi sters un text mai lun& si sa doriti sa restran&eti latimea coloanei pentru

a nu irosi spatiul. %ceste modificari se realizeaza astfel(

'ozitionati mouse,ului intre etic!etele cu numele coloanelor in partea dreapta a

coloanei pe care doriti s,o lar&iti astfel incat cursorul sa ia forma de sa&eata dubla

(Figura 1

).

Faceti dublu clic/. Excel $a a*usta automat latimea coloanei astfel incat sa fie posibila

afisarea celui mai lun& text din acea coloana (Figura 2

).

8


37/99

),ar putea ca latimea astfel obtinuta sa fie prea mare sau insuficienta in comparatie

cu ce doreati si sa mai trebuie a*ustata. 'ozitionati mouse,ul ca la pasul anterior panace cursorul ia forma de sa&eata dubla. Faceti clic/ stan&a si a*ustati latimea coloanei

prin tra&ere.

%$eti si posibilitatea de a stabili exact latimea coloanei. Faceti clic/ dreapta pe

etic!eta cu numele coloanei si ale&eti optiunea Colu% dt


38/99

'entru a modifica inaltimea randurilor a$eti exact aceleasi alternati$e cu mentiunea camouse,ul trebuie pozitionat intre etic!etele cu numele randurilor in partea de *os a randuluia carui inaltime doriti s,o modificati.

.!/ INTRODUCERE DE CELULE3 RNDURI $U COLONE

'rocesul de introducere a celulelor randurilor sau coloanelor este foarte simplu(

selectati celula sau zona de celule lan&a care doriti sa introduceti randuri coloane sau alte

celule si faceti clic/ dreapta. %le&eti din meniul contextual optiunea I%ert!!! (Figura 1

)$

)e $a desc!ide o fereastra de dialo& care contine 4 optiuni (Figura 2

). )a le tratam pe

rand(

$


39/99

$


40/99

Veti a$ea in fata o fereastra de dialo& asemanatoare cu cea de I%ert(Figura 2

). ata

rezultatele ce pot fi obtinute(

$


41/99

De asemenea dupa ce ati selectat zona de sters puteti obtine acelasi rezultat si ale&andoptiunea Deletedin meniul Edt(Figura 4

).

.!. 'ORMTRE CELULELOR

peratiile de formatare au ca scop o mai eficienta aran*are in pa&ina scoaterea ine$identa a anumitor celule sau pur si simplu "infrumusetarea" documentului. #otalitatea

operatiilor de fromatare se re&asesc in meniul 'orat. nainte de a trata formatarea

celulelor trebuie mentionata posibilitatea de a adau&a un bac/&round intre&ii foi de

calcul. %ceasta se realizeaza prin derularea submeniului $


42/99

)e $a desc!ide o fereastra de dialo& in care $a trebui sa specificati locatia unei poze pe

care sa o folositi ca fundal pentru foaia de calcul.

)ubmeniurile de formatare a randurilor si coloanelor aduc in plus fata de posibilitatea

de redimensionare si comenzile 6de si U%


43/99

'e ecran apare o fereastra de dialo& cu 8 cate&orii 1Nuber3 l+%e%t3 'o%t3

order3 Patter% si Protecto%. Faceti clic/ pe etic!eta order. Fereastra de dialo& $a

arata ca inFigura 2.

n zona de Preetputeti ale&e intre trei $ariante &enerale( fara c!enar 1No%e cu

c!enar pe exterior 1Outl%e si numai cu liniile despartitoare 1I%de. Daca doriti unc!enar mai complex dispuneti de mai multe optiuni in sectiunea order. Cele = butoane

au functii ce reies destul de e$ident din desen. Exersati cu aplicatia din Figura 2apasand

pe butoanele din sectiunea orderpentru deprinde exact functiile lor.

De asemenea in aceasta fereastra puteti ale&e tipul de linie folosit la c!enar cat si

culoarea pe care sa o aiba acesta. 'entru a ale&e un alt tip de linie este suficient sa faceti

clic/ stan&a cu mouse,ul pe modelul dorit in caseta $t8le(Figura 3

)si apoi sa specificati

linia care sa poarte acest stil (Figura 4

)$'entru a sc!imba culoarea unei linii urmati

aceiasi pasi ale&and intai culoarea din caseta Color si apoi linia care sa se modifice.'entru a aplica sc!imbarile faceti clic/ pe O9.

4


44/99

O#"rvati"%Cele mai des uzitate c!enare le puteti accesa cu a*utorul butonului din bara deinstrumente 'oratt%+(Figura 5

)$

44


45/99

.!.!2! COLORRE CELULELOR

%plicarea unei culori 1'll color este o metoda usoara de a atra&e atentia asupra

continutului anumitor celule sau de a realiza o clasificare 1de exemplu intr,o lista cu

studentii unei facultati fiecare an de studii sa fie reprezentat printr,o alta culoare.

Cea mai scurta si rapida metoda pentru aplicarea unei culori este cu a*utorul butonului

'll colordin bara de instrumente 'oratt%+(Figura 1

)$

)electati celula6celulele pe care le doriti colorate apoi ale&eti cu mouse,ul culoarea

dorita din meniul 'll color si aplicati,o prin clic/ stan&a. Celulele selectate isi $or

sc!imba culoarea de fundal.

alta metoda ce$a mai complexa dar care totodata $a ofera si mai multe optiuni este

urmatoarea(

selectati celulele pe care doriti sa le modificati.

faceti clic/ dreapta si ale&eti optiunea 'orat cell!!! (Figura 2

)$ n fereastra de

dialo& desc!isa faceti clic/ pe etic!eta cu numele Patter%(Figura 3

)$

47


46/99

bser$ati ca in plus fata de culorile standard a$eti si posibilitatea sa aplicati !asuri

1Patter%. Derulati meniul de !asuri si ale&eti una dintre ele.

O#"rvati"( )e poate aplica atat o culoare cat si o !asura in acelasi timp (Figura 4

). %le&etipe rand modelul de !asura si culoarea de fundal pentru celulele selectate si confirmati prin

clic/ pe O9! 'entru a anula aplicare unei culori selectati celulele respecti$e si ale&eti No7lldin meniul 'll color(Figura 1

)$

48


47/99

.!.!/! LINIERE

Cand spunem alinierea celulelor ne referim la continutul acestora. Dupa cum am aratat

la lucrul cu texte si numere intr,o celula textul este aliniat in partea stan&a iar numerele

sau datele in partea dreapta. Dar aceste alinieri pot fi modificate dupa cum doriti. Cel mai

rapid realizati alinierea la stan&a dreapta sau centrat cu a*utorul butoanelor din bara de

intrumente 'oratt%+ (Figura 1

)$

'entru mai multe posibilitati de aliniere urmati pasii(

selectati celulele pe care doriti sa le modificati faceti clic/ dreapta in interiorul

selectiei si ale&eti 'orat Cell!!!(Figura 2

)$

selectati cu mouse,ul etic!eta cu numele %li&nmentA fereastra de dialo& $a arata ca in

Figura 3.

4


48/99

efectuati modificarile dorite si confirmati prin clic/ pe O9.

bser$ati in partea dreapta sus posibilitatea de a sc!imba orientarea textului

1Ore%tato% prin specificarea unei inclinatii in &rade fata de orizontala. n Figura 4

a$eti cate$a exemple de aliniere a celulelor pentru a exemplifica di$ersitatea

posibilitatilor.

4=


49/99

.!- 'ORMTRE TEXTELOR

Formatarea textului $a este de*a cunoscuta de la modulul ord optiunile de

formatare fiind mai restranse la Excel acest pro&ram a$and alta functionalitate. Cele mai

des folosite optiuni le &asiti pe bara de instrumente 'oratt%+ (Figura 1

).

'entru a a$ea la dispozitie toate optiunile urmati pasii(

selectati celulele pe care doriti sa le modificati faceti clic/ dreapta in interiorulselectiei si ale&eti 'orat cell!!!(Figura 2

).

selectati cu mouse,ul etic!eta 'o%t. Fereastra de dialo& $a arata ca inFigura 3.

4>


50/99

bser$ati cele 8 optiuni care pot fi modificate( 'o%t3'o%t t8le3 $e3 U%derl%e3 Color

si E77ect. De asemenea in partea dreapta *os a ferestrei exista o caseta intitulata

Pre5eB in care puteti $izualiza efectele sc!imbarilor pe care le operati. ata in

continuare ce puteti modifica in fiecare din cele 8 cate&orii(

o 'o%t , permite modificarea fontului pentru celulele selectateA

o 'o%t t8le , pueti ale&e intre caractere normale in&rosate aldine sau in&rosat,

aldineA

o $e , permite modificarea dimensiunii textuluiA

o U%derl%e , stabiliti un tip de subliniere. ptiunile sunt( fara subliniere

simpla dubla si simpla sau dubla tip contabil. Diferenta este ca sublinierea tipcontabil aplica linii in interiorul celulei pe intrea&a latime iar sublinierea

simpla aplica linii imdeiat sub text numai pe lun&imea acestuiaA

o Color , puteti stabili culoarea pe care s,o poarte textulA

o E77ect , permite scrierea tip "putere" 1$u?ercr?t sau tip "indici"

1$ubcr?t cat si taierea textului cu o linie 1$tr;etrou+


51/99

O#"rvati"( ndiferent ce formaturi ati aplicat daca bifati c!ec/box,ul Noral 7o%t toatemodificarile $or fi anulate si se $or aplica cele implicitie 1De7ault.

.!= 'ORMTRE NUMERELOR

Formatarea numerelor este la fel de importanta ca si formatarea textelor ba poate mai

importanta pentru ca Excel este pana la urma un pro&ram de calclu tabelar deci

lucreaza cu numerele. Exemple de formatare a numerelor includ afisarea datei intr,un

anumit format 1de exemplu Z>Lu%a>% cel implicit fiind Lu%a>Z>% afisarea de

simboluri pentru monede 1GH etc alaturi de numere si totusi Excel sa le interpreteze

ca numere nu ca text sau afisarea semnului procent 1I alaturi de un numar fara a fi

interpretat ca text etc.

Desc!ideti fereastra de dialo& 'orat cell!!! ale&and din meniul 'orat optiuneaCell!!!(Figura 1

)$

)electati cu mouse,ul etic!eta Nuber. Fereastra de dialo& $a arata ca in (Figura 2

)$

7+


52/99

n partea stan&a exista o lista ce contine cate&orii de formaturi pentru numere. Cele

mai folosite sunt Nuber3 Curre%c83 ccou%t%+3 Date3 Perce%ta+esi Cuto aceasta

din urma oferind posibilitatea de a crea dumnea$oastra propriul format 1in cazul in care

nu ati &asit ceea ce doreati.

n continuare $om prezenta optiunile disponibile in fiecare din cate&oriile enumerate.

.!=!" Nuber3 Curre%c8 ccou%t%+

)electati din lista de cate&orii Nuberprin clic/ stan&a cu mouse,ul. Fereastra de

dialo& $a lua forma dinFigura 1$

72


53/99

n aceasta fereastra de dialo& puteti modifica optiuni(

Decal ?lace, stabileste numarul de zecimale dupa $ir&ula. Cu cat numarul de

zecimale este mai mare acuratetea creste.

Ue "000 e?arator, desparte numerele lun&i 1peste 4 cifre in &rupuri de cate trei

cifre prin semnul $ir&ula. %ceasta optiune a*uta cititorii 1inclusi$ pe dumnea$oastra

sa interpreteze mai usor numerele lun&i. 1Este mai usor de citit 274==< decat274==


54/99

O#"rvati"( Daca celula selectata continea un numar $eti $izualiza care $a fi rezultatulmodificarilor efectuate in c!enarul $a?le3din partea de sus a ferestrei.5u uitati sa sal$ati

modificarile operate prin clic/ pe O9.

.!=!2 DTE $I TIME

)electati cu a*utorul mouse,ului cate&oria Date. Fereastra de dialo& arata ca inFigura

1.

%le&eti unul din formatele disponible in lista. Daca celula selectata continea un numar

in c!enarul $a?le $eti $izualiza rezultatul modificarilor operate.

'entru a formata modul in care este afisat timpul selectati cate&oria Tedin lista si

aplicati formatul dorit prin clic/ cu mouse,ul 1Figura 2).

74


55/99

O#"rvati"( De cele mai multe ori $eti fi nemultumiti de rezultatul aplicarii unui format tipTepentru ca rezultatul nu $a fi cel asteptat. utilizare comuna este introducerea unuiceas int,o pa&ina de calcul( introduceti intr,o celula expresia K%oB(). %ceasta formula

returneaza momentul curent 1Figura 3)..

%poi aplicati o formatare tip Tepentru a ale&e modul de afisa* 1Figura 4).

77


56/99

.!=!/Perce%ta+e3 'racto% $ce%t7c

'entru a accesa optiunile formatului tip procenta* ale&eti cate&oria Perce%ta+e. n

aceasta fereastra de dialo& 1Figura 1

) puteti stabili numarul de zecimale 1precizia

exprimarii.

Daca ale&eti cate&oria 'racto% $eti putea ale&e un tip de format de fractie din lista

disponibila 1Figura 2

). Lucrul cu fractii nu este uzual deoarece pierde oarecum din

78


57/99

exactitatea calculelor. 'uteti intorduce numerele sub forma de fractii dar Excel $a efectua

automat calculul.

Formatul stiintific este destinat numerelor foarte mari si in &eneral acelora dintre

utilizatori care au de intocmit lucrari stiintifice. 'entru a aplica acest format ale&eti

cate&oria $ce%t7cdin lista de optiuni. n aceasta fereastra de dialo& 1Figura 3

) puteti

stabili numarul de zecimale 1acuratetea exprimarii.

7


58/99

O#"rvati"( 'entru cei care nu sunt familiarizati cu formatul stiintific de exprimare anumerelor acesta a*uta la exprimarea numerelor lun&i intr,o forma restransa. De exemplunumarul 47


59/99

O#"rvati"( Mai multe informatii despre formaturile personalizate 1Custom puteti obtineapeland functia 6el?1tasta '" si tastati in campul %Ber Bard "Create custom numberformat" fara &!ilimele. 1Figura 4

)

7>


60/99

.! IDEI PRINCIPLE

Latimea coloanelor si inaltimea randurilor poate fi modificata cel mai usor prin

"tra&ere" cu mouse,ul. "%pucati" mar&inea dreapta a coloanelor sau mar&inea inferioara a

randurilor. ntroducerea de randuri si coloane se face cu a*utorul optiunii I%ert din

meniul contextual iar ster&erea acestora cu a*utorul optiunii Delete!

Cele mai importante optiuni de formatare a celulelor sunt aplicarea de c!enare

stabilirea unei culori de fundal si alinierea continutului celulelor. Cele mai des folosite

operatii pot fi realizate si cu a*utorul butoanelor din bara de instrumente 'oratt%+.

ptiunile de formatare a textului sunt &rupate in cate&oria 'o%ta ferestrei de dialo&

'orat cell!!!'entru a formata doar o parte din continutul unei celule selectati,o si

apasati tasta '2 pentru a putea selecta acea parte a continutului pe care doriti s,o

modificati. n rest operatiile se desfasoara la fel.

Cele mai folosite tipuri de formatari pentru numere sunt Nuber3 Curre%c83 DatesiCuto! Cate&oria Cuto $a ofera posibilitatea de a stabili formate personalizate

pentru afisarea numerelor.

CPITOLUL ,I: LUCRUL CU DTE

-!" COPIERE $I MUTRE

)e intampla adesea sa a$eti ne$oie sa introduceti acelasi text de mai multe ori sau sa

obser$ati ca ati introdus un text in alta celula si sa doriti sa,l mutati. E$ident ca puteti saintroduceti textul de zece ori sau sa,l ster&eti de unde l,ati introdus &resit dar aceste

80


61/99

operatii ar consuma prea mult timp. 'entru a eficientiza lucrul a$eti la dispozitie copierea

si mutarea celulelor.

Copierea unei celule 1domeniu de celule presupune repetarea continutului intr,o alta

parteA in sc!imb mutarea presupune repetarea continutului intr,o alta parte insotita si de

ster&erea din pozitia initiala. %tat copierea cat si mutarea se compun din doua parti(

ale&erea continutului ce $a fi copiat 1mutat si stabilirea destinatiei la care acesta sa fiecopiat 1mutat.

-!"!" COPIERE

%$eti mai multe posibilitati insa pentru toate primul pas este acelasi( selectati celula

1domeniul de celule pe care doriti s,o copiati. %poi aplicati una dintre urmatoarele

metode pentru a efectua copierea(

Folositi butonul Co?8 din bara de instrumente 1Figura 1

). %le&eti optiunea Co?8din meniul Edt1Figura 2

).

Faceti clic/ dreapta in interiorul selectiei si ale&eti Co?8 din meniul contextual

1Figura 3

).

%pasati combinatia de taste Ctrl>C

O#"rvati"( Veti obser$a ca sin&urul efect $izibil la acest moment este aparitia unui c!enaranimat in *urul zonei copiate. %sta pentru ca pana acum ati indeplinit doar prima parte a

operatiei si anume aceea de a introduce in Cl?board1o memorie temporara continutul decopiat. n continuare trebuie sa inserati in document continutul Cl?board>ului.

-!"!2 IN$ERRE

3rmatorul pas este sa "alipiti" 1Pate continutul acestei memorii temporare in locul

unde doriti sa faceti copierea. 'entru aceasta selectati mai intai celula 1domeniul de

celule destinatie. La copierea unei zone de celule este suficient sa specificati celula de

inceput 1coltul stan&a,sus. %cum a$eti la dispozitie urmatoarele alternati$e(

Folositi butonul Patedin bara de instrumente 1Figura 1

)$

%le&eti optiunea Patedin meniul Edt1Figura 2

)$

Faceti clic/ dreapta in interiorul selectiei si ale&eti Pate din meniul contextual

1Figura 3

)$

%pasati simultan tastele Ctrl>,.

O#"rvati"( %bia acum operatia de copiere este completa. %tentie( daca celula 1domeniul de

celule destinatie nu era &oala continutul ei $a fi suprascris. 'entru anulare folositi butonulU%do1$ezi capitolul Mod7car corectur % celule.

-!"!/ MUTRE

8+


62/99

peratia de mutare incepe la fel ca si copierea prin selectarea celulei 1domeniului de

celule de mutat. n continuare a$eti la dispozitie urmatoarele optiuni(

Folositi butonul Cutdin bara de instrumente.

%le&eti optiunea Cutdin meniul Edt.

Faceti clic/ dreapta in interiorul selectiei si ale&eti Cutdin meniul contextual.

%pasati simultan tastele Ctrl>X!

O#"rvati"( Ca si la copiere efectul este aparitia unui c!enar animat in *urul zonei selectate.3rmatorul pas este inserarea 1$ezi capitolul anterior.

-!"!4 DR& ND DROP

Microsoft a inclus te!nica Dra+ a%d Dro? si in Excel astfel ca puteti realiza

operatiile de copiere si mutare si prin "tra&ere". )electati celula 1domeniul de celule pe

care doriti s,o copiati sau mutati si apoi pozitionati mouse,ul cu $arful pe c!enarul

selectiei ca inFigura 1. %poi(

pentru copiere( tineti apasata tasta Ctrl faceti clic/ pe c!enar si prin tra&ere selectati

destinatia 1unde se $a copia celula. Excel $a spune intr,un mic patrat &alben adresa

destinatiei (Figura 2

). bser$ati aparitia unui mic semn plus 1J alaturi de cursorul

mouse,ului.

pentru mutare executati aceeasi operatie fara a tine apasata tasta Ctrl.

O#"rvati"(9ezultatul operatiei de copiere este afisat in Figura 3 iar cel al operatiei demutare inFigura 4.

-!"!. IN$ERRE $PECIL

%ti obser$at probabil ca intotdeauna alaturi de optiunea Pateexista si optiunea Pate

?ecal(Figura 1

).

82


63/99

Dupa ce ati introdus ce$a in Cl?board faceti clic/ drepta in celula de destinatie si in

loc sa ale&eti Pate ale&eti Pate ?ecal. Veti a$ea in fata o fereastra de dialo& ca in

Figura 2.

ata care sunt optiunile(

ll , rezultatul este similar cu cel operatiei de Pate!

'orula, insereaza doar formula copiata.

,alue , insereaza doar $alorile din celula 1domeniul de celule copiata. Este ooptiune folositoare cand doriti sa preluati doar rezultatele unor calcule nu siformulele care le,au &enerat.

8


64/99

'orat , aplica formatarea din celula 1domeniul de celule copiata in celula

destinatie.

Coe%t , daca celula copiata a$ea atasat un comentariu atunci acesta $a fiinserat in celula destinatie.

,aldato%, aplica aceleasi conditii de $alidare in celula destinatie ca cele din celula

sursa

ll e*ce?t border, cum arata si numele celula desintatie $a a$ea acelasi continut

si formatare ca si celula sursa mai putin mar&inile 1c!enarul.

Colu% Bdt 1care sunt primele numere din sirul

84


65/99

patratelor perfecte si incercati sa efectuati operatia de completarea automata nu $eti a$easucces.

-!2!" PER$ONLIZRE

%ti $azut de*a cum functioneaza completarea automata si care sunt limitarile ei.

5ereusita de la sfarsitul lectiei anterioare se datoreaza faptului ca Excel nu cunostea lista

al&oritmul pe care il respectau numerele. )a analizam putin cum functioneaza

completarea automata( pro&ramul Excel cunoaste niste al&oritmi de completare si in afara

de acestia memoreaza anumite liste de $alori.

%ceste liste de $alori pot fi adau&ate si de catre utilizator acesta creind deci niste liste

personalizate. De exemplu daca a$eti Excel in limba en&leza dar ati $rea sa completeze

sin&ur lunile anului sau zilele saptamanii in limba romana atunci este timpul sa creati o

lista proprie de $alori. ata pasii(

Derulati meniul Toolsi ale&eti optiunea O?to%!!!(Figura 1

).

%le&eti etic!eta Cuto lt. Fereastra de dialo& capata forma dinFigura 2.

87


66/99

Faceti clic/ in campul Lt e%tresi adau&ati $alorile pe care doriti sa le contina

lista dumnea$oastra. De exemplu Ia%uare3 'ebruare etc. Validati fiecare $aloare

prin apasarea tasteti E%ter. (Figura 3

).

)al$ati lista prin clic/ pe O9.

88


67/99

O#"rvati"( %$eti si posibilitatea de a "importa" o lista pe care ati introdus,o de*a in foaia decalcul. n acest caz insa $alorile listei trebuie sa fie toate tip text.

-!/ RE&$IRE DTELOR

%ti lucrat intens ati realizat un re&istru de calcul foarte cuprinzator si $a aduceti

aminte ca pe un rand mai trebuie sa completati informatia. n plus mai tineti minte si unadin celule de pe randul respecti$ de exemplu numarul curent sau orice alta informatie.

Excel $a pune la dispozitie posibilitatea de a cauta aceasta informatie in toate celulele din

foaia de calcul. ata cum(

%pasati combinatia de taste Ctrl>' sau ale&eti optiunea '%d din meniul Edt

(Figura 1

).

n fereastra de dialo& aparuta introduceti ceea ce doriti sa cautati in campul '%d

B


68/99

-!4 INLOCUIRE DTELOR

#ocmai ati in$atat cum sa re&asiti datele introduse in foile de calcul. Dar daca doriti sa

sc!imbati ceea ce ati introdus cu altce$a De exemplu daca ati intocmit o lista cu

cumparaturile efectuate si ati scris incorect numele unuia dintre furnizori. %$eti

posibilitatea de a inlocui toate inre&istrarile &resite cu continutul corect. ata cum(

%pasati combinatia de taste Ctrl>6 sau ale&eti optiunea Re?lacedin meniul Edt

(Figura 1

).

Veti a$ea in fata o fereastra de dialo& asemanatoare cu cea de '%d care mai contine

campul Re?lace Bt


69/99

Derulati meniul Datasi ale&eti optiunea $ort(Figura 2

)$

n fereastra de dialo& desc!isa puteti ale&e maxim trei coloane dupa care sa se

realizeze ordonarea 1sortarea. Daca domeniul de celule pe care l,ati selectat contine

si capetele de tabel atunci lasati bifata optiunea 6eader roB. Daca primul rand din

selectie nu contine capetele de tabel atunci ale&eti No


70/99

%m $azut cum se realizeaza sortarea unui tabel care este or&anizat pe coloane. Dar

daca tabelul dumnea$oastra are captele de tabel pe linii si nu pe coloane 3n exemplu

este dat inFigura 1.

n acest caz incepeti tot prin a selecta intre&ul tabel si a desc!ide fereastra de dialo&

$ort (Figura 2

).

Faceti clic/ pe butonul O?to%!!!Veti a$ea in fata o noua fereastra de dialo& (Figura3

).


71/99

ata care sunt optiunile disponibile(

'rt ;e8 ort order, este folositoare daca ati definit o lista de $alori personalizata

si doriti ca sortarea sa se faca dupa acea lista. De exemplu daca doriti sa ordonati

dupa luna astfel anuarie Februarie etc nu $eti putea in mod obisnuit pentru ca

rezultatul $a fi aran*area in ordina alfabetica sau in$ers alfabetica a lunilor.

Cae e%t5e > tine cont de tipul literelor 1ma*uscule sau minuscule cu$intelescrise cu minuscule a$and inatietate in fata celor scrise cu ma*uscule.

Ore%tato%, aici puteti specifica orientarea tabelului. Daca a$eti un tabel or&anizat

precum cel din Figura 1 ale&eti optiunea $ort le7t to r+


72/99

Excel ofera posibilitatea de a efectua calcule precum un calculator de buzunar foarte

performant adica puteti introduce intr,o celula expresia( K4.#2/F""- iar Excel $a

efectua operatiile matematice in ordinea corecta 1intai inmultirea si impartirea si apoi

adunarea si scaderea si in celula respecti$a $a afisa numarul -=!1.-.2 care este

rezultatul calculelor. nsa acest tip de folosire ar insemna sa nu $alorificati corect

capacitatile pro&ramului.

ata in continuare cum se fac calcule cu a*utorul pro&ramului Excel.

=!2 INTRODUCERE 'ORMULELOR

'entru a introduce o formula primul pas este sa selectati celula in care doriti sa

introduceti formula. %poi este suficient sa introduceti formula dorita precedata de

semnul "e&al" 1K. 'rin inceperea formulei cu semnul "e&al" transmiteti pro&ramului ca

doriti sa introduceti o formula nu un text sau un numar.

'osibilitatea cea mai importanta in lucrul cu formule este aceea de a prelua intr,o

formula un numar dintr,o alta celula. %cest numar poate fi e$ident rezultatul unor alte

calcule. Este suficient sa mentionati adresa celulei care contine numarul in loc sa

introduceti numarul. %cest mod de lucru prezinta a$anta*ul ma*or ca tine sin&ur cont de

sc!imbarile aparute in foaia de calcul. ata de exemplu cum realizati media aritmetica a

numere(

introduceti cele trei numere in celulele -3=si (Figura 1

).


73/99

intr,o alta celula introduceti expresia K(-F=F)#/si $alidati prin apasarea tastei

E%ter! Excel $a calcula automat suma numerelor care se afla in celulele -3=si

si o $a imparti la (Figura 2

)$

n continuare $om detalia acest proces

=!/ EDITRE 'ORMULELOR

Dupa ce introduceti formule in foaia de calcul se poate intampla sa !otarati ca formula

mai trebuie a*ustata pentru ca nu este corecta in totalitate. n acest caz este mai rapid sa

modificati formula &ata introdusa 1cu atat mai mult daca este una complicata decat sa o

scrieti din nou. Formulele se modifica la fel cum se modifica continutul oricarei celule

1capitolul .4.

Cand este $orba despre celule ce contin formule Excel ofera o trasatura in plus care

nu este disponibila la modificarea tuturor celulelor( atunci cand desc!ideti celula in

mosul editare 1prin apasarea tastei '2sau prin dublu clic/ in acea celula adresele de

celula din formula introdusa $or fi colorate cu diferite culori. De asemenea celulele alecaror adrese apar in aceasta formula $or purta c!enare de aceeasi culoare cu adresele lor

(Figura 1

).


74/99

%ceasta trasatura este foarte utila atunci cand doriti sa $erificati corectitudinea unei

formule celulele "implicate" de$enind e$idente in foaia de calcul.

O#"rvati"( 'uteti edita formula si prin tra&erea c!enarelor colorate in alte pozitii cu

a*utorul mouse,ului.

=!4 ELEMENTELE UNEI 'ORMULE

formula este compusa din elemente( numerele sau adresele de celula cu care

opereaza operatorii si e$entual functiile prin care se prelucreaza numerele.

Din perspecti$a posibilitatilor de modificare 1deci a flexibilitatii re&istrului de calcul

este de preferat sa lucrati cu adrese de celule in formule si nu cu numere. 'uteti ale&e

intre a introduce dumnea$oastra adresa celulelor 143C"22 etc sau de a le selecta cu

mouse,ul sau sa&etile in timp ce introduceti formula.

introduceti numere in celulele -3=si (Figura 1

).

intr,o alta celula introduceti tot expresia K(-F=F)#/ dar de data aceasta in locsa scrieti -3= si faceti clic/ cu mouse,ul pe celulele respecti$e.

$alidati prin apasarea butonului de confirmare din bara de instrumente (Figura 2

).


75/99

peratorii sunt caractere sau semne ce transmit pro&ramului sa execute anumite operatii. nFigura 3a$eti o lista cu operatorii pe care ii puteti folosi in formule. Despre functii $om$orbi mai tarziu in acest capitol.

=!. COPIERE 'ORMULELOR

Copierea formulelor este folositoare atunci cand a$eti de realizat acelasi calcul de mai

multe ori cu date diferite. De exemplu daca a$eti un tabel cu notele tuturor studentilor si


76/99

$reti sa calculati media fiecaruia. #rebuie adunate notele si apoi impartita suma la

numarul de atatea ori cati ele$i sunt in lista. Excel ofera posibilitatea de a introduce

formula o sin&ura data si apoi s,o copiati aceasta modificandu,se automat dupa anumite

re&uli.

introduceti pe doua coloane cate trei numere (Figura 1

).

introduceti apoi intr,o celula sub una din coloane formula pentru calcularea sumei

celor numere (Figura 2

).

copiati aceasta celula si inserati,o in celula alaturata , sub cealalta coloana. Excel

calculeaza acum suma numerelor de deasupra celulei in care ati inserat formula

(Figura 3

). De altfel puteti $edea usor sc!imbarea in campul Edt 'orula. Folositi

aplicatia dinFigura 3pentru a baleia continutul celor doua celule , sursa si destinatie

1.si C..


77/99

O#"rvati"( Daca ati fi inserat in alta celula formula respecti$a rezulatul ar fi fost ero10.Explicatia este simpla( cand ati inserat formula in celula destinatie Excel a tinut mintede fapt ce operatii trebuie sa efectueze 1sa adune

=!.!" DRE$E RELTI,E $I $OLUTE

%ti $azut de*a ca atunci cand inserati o formula copiata Excel nu copiaza exact

formula ci o "adapteaza" la celula in care o inserati. Dar daca doriti sa copiati formula in

alta parte si totusi sa returneze acelasi rezultat

%ti obser$at ca "adaptarea" formulei consta in modificarea adreselor de celula

continute in formula. Ele se modifica deoarece sunt adrese relati$e. %dica daca

introduceti o formula in celula C- si in aceasta formula apare adresa E/ Excelinterpreteaza de fapt "2 coloane la stan&a si randuri mai sus" astfel ca la copierea in

celula D.a formulei adresa E/ de$ine '2.

%dresele de celula absolute sunt adrese care nu se modifica la copierea formulei in alta

celula. %cestea sunt de tipul JEJ/ semnul dolar1J fiind folosit pentru a "fixa" coloana

sau randul. De asemenea exista si adrese "semi,absolute" de tipul JE/sau EJ/ in care

la copiere se modifica doar numarul randului respecti$ al coloanei. n Figura 1 este

ilustrat comportamentul diferit al adreselor absolute si relati$e la copierea formulelor.


78/99

O#"rvati"%3n mod rapid de a introduce o adresa absoluta este ca in timp ce introducetiformula imediat dupa ce ati introdus o adresa relati$a 1de ex & sa apasati tasta '4. Excel

$a transforma adresa pe care o &aseste la stan&a cursorului din relati$a in absoluta 1 J&J.

=!.!2 NUME DE CELUL

%ti $azut cum se lucreaza cu adresele absolute in formule. alta metoda este folosirea

de nume pentru anumite celule. Daca de exemplu a$eti un tabel cu preturile unor

produse exprimate in 3)D si trebuie sa calculati in fiecare zi pretul in lei in functie de

cursul dolarului o solutie rapida este sa alcatuiti tabelul precum in Figura 1si apoi sa

introduceti in coloana "Pret % le" formule care sa realizeze inmultirea intre pretul in

3)D si celula care contine cursul.

Metoda de lucru cu nume presupune denumirea celulei care contine cursul intr,un

mod su&esti$ 1de exemplu Cur si folosirea in formula a acestui nume in loc de adresa

celulei. %$anta*ul este ca in acest fel nu trebuie sa lucrati cu adrese absolute iar formula

pastreaza numele nesc!imbat la copiere. ata pasii(

selectati celula care contine cursul 1/ in exemplu si derulati meniul I%ert apoi

submeniul Naesi ale&eti optiunea De7%e!!! (Figura 2

).


79/99

in fereastra de dialo& aparuta introduceti numele pe care doriti sa,l dati celulei in

campul Nae % Bor;boo;. bser$ati in campul Re7er to adresa absoluta a

celulei selectate. Validati prin clic/ pe O9(Figura 3

).

introduceti in prima celula din coloana Pret % le o formula care sa efectueze

inmultirea intre pretul in 3)D si numele pe care l,ati dat celulei care contine cursul

1K-cur.

copiati formula si inserati,o si in celelalte celule din coloana Pret % le. Excel $a

modifica doar adresa celulei care contine pretul in lei si $a pastra numele atribuit

celulei care contine cursul (Figura 4

).


80/99

O#"rvati"( %plicarea unui nume unei celule se poate realiza foarte rapid selectand celula siintroducand numele dorit in campul de adresa (Figura 5

). Daca doriti sa renuntati la unnume de celula in fereastra de dialo& De7%e %aeselectati numele dorit si faceti clic/ pe

Delete.

=!.!/ COPIERE CU MOU$E>UL

Copierea formulelor cu mouse,ul functioneaza la fel cu copierea celulelor cu a*utorul

mouse,ului(

introduceti o formula intr,o celula si apoi selectati celula (Figura 1

).

=0


81/99

pozitionati mouse,ul in coltul din dreapta *os al celulei pana cand cursorul ia forma

unei cruci ne&re (Figura 2

).

faceti clic/ stan&a si selectati prin tra&ere domeniul de celule unde doriti inserata

formula din celula sursa.

eliberati butonul stan&a al mouse,ului. Excel a copiat formula si a "adaptat" adresele

de celula pe care aceasta le contine (Figura 3

).

=+


82/99

=!- MUTRE 'ORMULELOR

Mutarea celulelor ce contin formule se realizeaza identic cu mutarea celulelor care nu

contin formule 1capitolul 8.+.+ , 8.+.. Diferenta fata de copiere este ca atunci cand

mutati o celula care contine o formula formula $a ramane nemodificata. Cu alte cu$inte

Excel nu mai "adapteaza" formula la noua adresa.

De asemenea atunci cand mutati celule care fac parte dintr,o formula Excel $a

modifica automat formula pentru a returna acelasi rezultat. %ceste trasaturi functioneaza

identic si atunci cand celulele sunt mutate ca rezultat al introducerii de noi randuri sau

coloane.

Figura 1 si Figura 2 ilustreaza faptul ca Excel adapteaza formulele astfel incat

mutarea celulelor sa nu influenteze rezultatul.

=!= ERORI IN 'ORMULE

Este posibil ca dupa ce ati introdus o formula si o $alidati in loc sa obtineti rezultatul

asteptat sa primiti un mesa* de eroare. nFigura 1 este prezentata lista cu mesa*ele deeroare si cu cauzele care le pro$oaca.

=2


83/99

=! 'UNCTII

Functiile sunt formule predefinite folosite pentru a usura munca utilizatorilor. n

anumite situatii al&oritmii de calcul sunt destul de complicati si este &reoi ca utilizatorul

sa,i construiasca sin&ur. Din aceste moti$e Excel dispune de o lista de functii

predefinite.

ma&inati,$a ca numai pentru a calcula media aritmetica a unui sir lun& de $alori

trebuie intai realizata adunarea tuturor acestora apoi realizata o numaratoare a lor si de

abia in final se efectueaza impartirea sumei la numarul de $alori pentru a obtine media

aritmetica. Excel cunoaste acest al&oritm si realizeaza automat cei trei pasi atunci cand

intalneste functia "medie aritmetica" 1a5era+e.

Excel contine o lista foarte cuprinzatoare de functii impartite pe domenii de acti$itate(

functii contabile financiare statistice matematice etc. n continuare $om explicita lucrul

cu functii.

=!!" ELEMENTELE 'UNCTIILOR

Functiile sunt compuse din doua elemente( numele functiei 1care transmite

pro&ramului Excel al&oritmul de calcul , deci ce operatii trebuie intreprinse si care este

ordinea lor si ar&umentele. %r&umentele functiilor sunt datele pe care Excel le foloseste

atunci in aplicarea al&oritmilor.

Fiecare functie are definite un numar de ar&umente si tipul lor. Ceea ce insemna ca la

o functie care lucreaza cu date ar&umentele $or fi date calendaristice iar la o functie carelucreaza cu numere ar&umentele $or fi numere dupa cum la functiile care lucreaza cu

=


84/99

texte ar&umentele $or fi siruri de caractere. #ipul ar&umentelor si sintaxa formulei

trebuie respectate intocmai pentru a obtine rezultate corecte.

De exemplu functia de transformare co%5ert are urmatoarea sintaxa(

CON,ERT1%uber7rou%ttou%t. %ceasta inseamna ca daca doriti sa

transformati 7 /m in mile marine $eti introduce expresia Kco%5ert(/!.3;3N).

Dupa cum obser$ati ar&umentele functiilor se precizeaza intre paranteze (Figura 1

).

O#"rvati"( Daca introduceti aceasta formula si E;CEL returneaza eroare $a trebui sainstalati un %dd,in pentru anliza ( %al8 Tool?ac;.

=!!2 $I$TENTUL PENTRU 'UNCTII

Dupa cum am mentionat Excel cuprinde o lista impresionanta de functii predefinite

ceea ce face imposibil ca un utilizator sa le cunoasca pe toate si mai mult sa tina minte sisintaxa corecta a fiecareia. 'entru aceasta exista un asistent pentru functii care ofera

posibilitatea de ale&ere a functiilor dintr,o lista prezentand totodata si sintaxa acestora

1numarul de ar&umente si tipul lor. 'entru a utiliza asistentul(

derulati meniul I%ertsi ale&eti optiunea 'u%cto%(Figura 1

).

pe ecran $a aparea fereastra de dialo& Pate 7u%cto% (Figura 2

). n parte din stan&a

exista o lista cu cate&orii iar in fereastra din dreapta sunt enumerate functiile ce fac

=4


85/99

parte din acea cate&orie. De asmenea in partea de *os a ferestrei de dialo& este

prezentata sintaxa functiei si ceea ce returneaza 1rezultatele posibile.

ale&eti functia dorita 1de exemplu functia $RT , radical si faceti clic/ pe O9!

pe ecran apare o fereastra de dialo& specifica functei aleasa care $a cere sa

specificati ar&umentele fie prin introducerea lor fie prin specificarea unei adrese de

celula 1de preferat$

introduceti adresa 1adresele celulei 1celulelor care contine 1contin ar&umentul

1ar&umentele cerute de functia pe care ati ales,o. 'e masura ce specificati adresele

de celula Excel preia si $a arata $alorile din acele celule cat si rezultatul aplicarii

formulei (Figura 3

)$

cand ati introdus toate ar&umentele cerute de functie confirmati prin clic/ pe O9.

Excel $a afisa in celula respecti$a rezultatul calculului (Figura 4

).

=7


86/99

O#"rvati"( 3tilizatorii a$ansati cunosc in &eneral sintaxa functiilor cu care lucreaza in modcurent si de aceea introduc formulele direct in celula fara a folosi asistentul. De asemeneaexista posibilitatea de a folosi ca ar&ument al unei functii o alta functie 1de exempluexpresia Kda8(%oB())$a returna sub forma de numar ziua curenta.

=!1 IDEI PRINCIPLE

'entru a introduce o formula intr,o celula incepeti cu semnul "e&al" 1K.

Formulele pot opera direct cu numere sau cu adrese de celula. %dresele de celula pot fi

absolute sau relati$e. %dresele relati$e se modifica odata cu copierea formulelor iar cele

absolute raman nesc!imbate.

Functiile sunt un set de operatii predefinite pe care Excel le executa automat. Fiecare

functie are o anumita sintaxa si opereaza cu anumite ar&umente. %r&umentele sunt

precizate intre paranteze dupa numele functiei.

functie poate contine ca ar&umente alte functii. 5u trebuie sa memorati toate

functiile si sintaxa lor. Excel $a pune la dispozitie un asistent pentru lucrul cu functii.

Mai multe informatii despre o anumita functie 1sintaxa ar&umente si mod de folosire

puteti obtine din 6ELP1acti$at prin tasta '".

,III &R'ICE

!" INTRODUCERE

Modalitatea cea mai expresi$a de a sintetiza informatiile sunt &raficele. Excel pune la

dispozitie mai multe tipuri de &rafice potri$ite pentru diferite situatii. De exemplu

pentru a ilustra tendinta unei $ariabile cel mai indicat este un &rafic cu puncteA in sc!imb

pentru a ilustra cel mai bine impartirea pe procente este indicat un &rafic tip "placinta"

1Pe.

=8


87/99

'entru a realiza un &rafic trebuie intai sa selectati zona din foaia de calcul care

contine datele pe baza carora doriti sa alcatuiti &raficul (Figura 1

)si apoi sa ale&eti una

din optiunile(

derulati meniul I%ertsi ale&eti optiunea C


88/99

Vom urmari in continuare pasii pe care trebuie sa,i parcur&eti pana la finalizarea

&raficului.

!2 TIPUL &R'ICULUI

'rimul pas pe care trebuie sa,l parcur&eti este ale&erea unui tip de &rafic. 5a$i&ati

printre cate&oriile din partea stan&a 1C


89/99

'entru a $a face o prima idee despre cum $a arata &raficul faceti clic/ si tineti apasat

butonul Pre a%d 6old to ,eB $a?le.

Dupa cum am mentionat anterior diferitele tipuri de &rafice sunt puse la dispozitie

pentru diferite situatii. Daca faceti clic/ pe etic!eta cu numele Cuto t8?eExcel $a

pune la dispozitie inca o lista cu tipuri de &rafice personalizate 1Cuto. %cestea sunt

tipuri de &rafice care se bazeaza pe cele standard si caror le,a fost aplicata de*a o anumitaformatare (Figura 2

).

Cand $,ati decis asupra tipului de &rafic pe care il $eti folosi treceti mai departe prin

clic/ pe Ne*t

!/ $UR$ &R'ICULUI

3rmatorul pas este $erificarea si e$entual corectarea sursei &raficului adica a zonei decelule din care se extra&e informatia pentru construirea acestuia. Excel $a ofera

posibilitatea de a preciza daca seriile de $alori sunt ordonate pe randuri 1RoB sau

coloane 1Colu%. %tunci cand sc!imbati orientarea seriilor de $alori Excel $a prezinta

nou forma a &raficului. (Figuri!" 1 #i 2

).

=>


90/99

Daca din diferite moti$e Excel nu a interpretat corect informatiile din zona de celule

selectata sau daca doriti sa mai operati anumite modificari asupra seriilor de $alori 1sa

excludeti sau adau&ati serii de $alori sau sa aplicati alte etic!ete pentru seriile

respecti$e faceti cli/ pe etic!eta $ere. Fereastra de dialo& se $a transforma

corespunzator in functie de orientarea pe randuri sau coloane a seriilor de date (Figuri!"

3 #i 4

).

>0


91/99

Cand ati efectuat toate modificarile dorite continuati spre pasul urmator prin clic/ pe

Ne*t.

!4 OPTIUNILE &R'ICULUI

'asul al treilea este stabilirea optiunilor &raficului. %$eti la dispozitie 8 cate&orii(

>+


92/99

Ttle, stabiliti titlul &raficului si cum se $or numi cele doua axe (Figura 1

).

*e, stabiliti daca sunt afisate si $alorile pe cele doua axe (Figura 2

).

&rdl%e, stabiliti cat de fina este impartirea in patrate a &raficului 1&rid &rila.

Ma*or &ridlines realizeaza o sectionare in patrate mai mari iar Minor &ridlines in

patrate mai mici 1si deci mai multe (Figura 3

)$

>2


93/99

Le+e%d, stabiliti daca sa fie afisata le&enda pentru &raficul respecti$ (Figura 4

)$

Data label, afiseaza pe &rafic $alorile care au condus la alcatuirea lui (Figura 5

)$

>


94/99

Data table, afiseaza alaturi de &rafic tabelul de $alori (Figura &

)$

Cand ati parcurs toate optiunile treceti la ultimul pas prin clic/ pe Ne*t!

!. IN$ERRE &R'ICULUI

3ltimul pas este ale&earea uneia din optiunile de pozitionare a &raficului( intr,una din

foile de calcul existente sau introducerea unei noi foi de calcul cu un nume definit de

utilizator. Dupa ce ati ati ales faceti clic/ pe '%4


95/99

n continuare $eti in$ata sa modificati dimnensiunea &raficului optiunile acestuia si

c!iar si pozitia lui in foaia de calcul.

!- MODI'ICRE &R'ICELOR

Dupa ce ati introdus un &rafic in foaia de lucru $eti dori sa,i sc!imbati pozitia sau sa,i

a*ustati dimensiunea. 'entru aceste operatii este suficient sa faceti clic/ stan&a o sin&ura

data pe &rafic si acesta se $a selecta. %cum putei prin tra&ere sa,l redimensionati (Figura

1

)sau repozitionati (Figura 2

).

Daca faceti clic/ dreapta in diferite zone din &rafic $eti putea modifica diferite

proprietati ale acestuia in principal culorile. 'entru a obtine din nou una din cele 4

>7


96/99

ferestre de dialo& ale %sistentului pentru &rafice faceti clic/ dreapta catre mar&inea

&raficului si ale&eti una din optiunile C


97/99

ntroducerea obiectelor se realizeaza prin derularea meniului I%ert si ale&erea

optiunii Obect!!! (Figura 1

)$ %ceasta are ca rezultat desc!iderea unei ferestre de dialo&

care $a lasa sa ale&eti tipul de fisier (Figura 2

).

Dupa ce ati ales obiectul dorit confirmati prin clic/ pe O9. n foaia de lucru $a fi

introdus acest obiect si se $a desc!ide pro&ramul cu care sunt create acel tip de fisiere.

Editati obiectul respecti$ iar cand ati terminat inc!ideti fereastra si $eti fi intrebat daca

doriti sa sal$ati sc!imbarile si sa "updatati" obiectul din foaia de calcul (Figura 3

).

>


98/99

Confirmati prin clic/ pe O9.

1!2 OIECTE DE TIP IM&INE

Derulati meniul I%ert submeniul Pcture (Figura 1

). %cesta prezinta urmatoarele

optiuni(

Cl? rt , acestea sunt ima&ini specifice pac!etului Mcroo7t O77ce! Ele sunt

impartite pe cate&orii 1%nimals Bussiness Entertainment etc.

'ro 7le, puteti ale&e orice ima&ine dintre cele care le a$eti sal$ate pe !arddis/.

)e $a desc!ide o fereastra in care specificati ima&inea.

uto


99/99

ordart, texte cu formatari artistice. %le&eti una din formele predefinite si apoi

specificati textul care sa fie afisat.

'ro ca%%er or Caera , daca a$eti instalata aceasta optiune puteti introduce

direct in Excel ima&ini scanate sau poze de la un aparat di&ital

1!/ MODI'ICRE OIECTELORModificarea obiectelor se realizeaza la fel cu modificarea &raficelor(

faceti un sin&ur clic/ stan&a pe obiectul respecti$ pentru a,l selecta. data selectat

obiectul acesta poate fi(

o repozitionat 1prin tra&ere cu mouse,ul

o redimensionat 1prin tra&erea de patratelele de redimensionare

o

sters 1cu tasta Delete

o copiat sau mutat 1Ctrl>C sau Ctrl>X si apoi Ctrl>,.

faceti clic/ dreapta pe obiect pentru a obtine meniul contextual aferent obiectului

respecti$.

faceti dublu,clic/ pe obiect pentru a,l edita cu pro&ramul special asociat cu acel tip

de fisiere.

faceti clic/ in afara obiectului pentru a inc!ide fereastra de editare a acestuia si asal$a sc!imbarile.

1!4 IDEI PRINCIPLE

n Excel se pot introduce diferite obiecte. biectele sunt fisiere create cu alte

pro&rame.

biectele cel mai frec$ent inserate sunt fisierele tip Cl? rt3 fisierele tip ima&ine

1Pcture si or&ani&ramele 1Or+a%ato% c

Documents

Modul 4 EXCEL