Parteneriatul Estic este un acord de asociere pe care Uniunea Europeană l-a încheiat

cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova,Ucraina și Belarus [1] . Acest proiect a fost inițiat

de Polonia și Suedia în 2008. Primul summit-ul a avut loc la data de 7 mai 2009 la Praga.

Cuprins

  [ascunde] 

1 Istorie

2 Membri

3 Referințe

4 Vezi și

5 Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]

Parteneriatul Estic complementează Dimensiunea Nordică și Uniunea pentru Mediterană prin conferirea unui forum

instituționalizat pentru a discuta acorduri privind regimul vizelor, acorduri de liber schimb, și acorduri de parteneriat

strategic cu vecinii estici ai UE, evitând în același timp subiectul controversat al aderării la Uniunea Europeană.

Spațiul geografic acoperit cuprinde Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina[2]. Spre deosebire de

Uniunea pentru Mediterană, Parteneriatul Estic nu are propriul său secretariat, ci este controlat direct de Comisia

Europeană.

Parteneriatul a fost discutat în Consiliul European la data de 20 iunie 2008.[3] Cehia a susținut această propunere, în

timp ce România și Bulgaria s-au temut că Formul Mării Negre pentru Parteneriat și Dialog și Organizația Cooperării

Economice a Mării Negre ar putea fi subestimate.

Germania, Franța și celelalte state occidentale nu au fost prea fericite cu ideea că Parteneriatul Estic ar putea fi văzut

ca o piatră de temelie pentru calitatea de membru (în special pentruUcraina), în timp ce celelalte state estice au primit

această idee.[4] Parteneriatul Estic a fost oficial lansat când Cehia a invitat celor șase state membre ale

inițiativei. Rusia a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să spagă zona de influență rusă, pe care Ue a negat-o,

spunând că ei doar "răspundea cererilor țărilor".

În 2013, a întrebat cele șase state la Summitul de la Vilnius dacă vor să semneze acordul de asociere cu Uniunea

Europeană. Rusia a avertizat Ucraina că dacă semnează acordul, nu va mai avea acces la piața rusă, fapt care ar

aduce daune de peste 10 miliarde de dolari. În urma acest presiuni, țările care au semnat acordul au fost

doar Georgia și Republica Moldova.

Membri[modificare | modificare sursă]

Parteneriatul Estic conține fostele state ale Uniunii Sovietice: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica

Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană. Au fost discuții privind faptul de a include sau nu Belarusul,

deaorece Uniunea Europeană considera a fi dictatură în acest stat. Belarusul a fost invitat să participe în cele din

urmă, chiar dacă Rusia îl influența foarte mult.

Pe 30 septembrie 2011, Belarusul a decis să refuze acest parteneriat din cauza: "înlocuirii" principiilor pe care a fost

construit acum doi ani.[5] Totuși după trei zile Ministrul de Externe, Sergei Martynov, a anunțat revenirea la acest

parteneriat.[6]

 Armenia

 Azerbaijan

 Belarus

 Uniunea Europeană

 Georgia

 Moldova

 Ucraina

Parteneriatului Estic este o inițiativă UE, care include 6 țări - Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Parteneriatul Estic este o parte a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) desfășurat de Comisia Europeană. Acesta își propune modernizarea societăților din țările parte a programului.

Parteneriatul Estic (PE) se bazează pe realizările Politicii Europene de Vecinătate (PEV), care au fost dezvoltate în anul

2004. PEV este adresată celor 16 vecini din sud şi est, iar scopul acestor politici este de a consolida securitatea şi stabilitatea,

precum şi prevenirea apariţiei de noi diviziuni între UE extinsă şi vecinii săi.

Recentele extinderi ale UE au scăzut distanţele geografice şi a stabilit o frontieră comună cu trei dintre vecini de la est. .

Reformele sprijinite de PEV au adus în aceste ţări mai multe puncte de dezvoltare, care au apropiat aceste țări de UE. Prin

urmare, UE a decis să meargă dincolo de PEV şi trimite la vecinii de la est un mesaj politic clar de solidaritate al UE, alături de

un sprijin suplimentar pentru reforme democratice şi orientate spre piaţă şi consolidarea statalităţii şi integrităţii teritoriale.

Politica europeană de vecinătate, creată cu ocazia extinderii UE din 2004, a permis intensificarea relaţiilor bilaterale ale UE cu

ţările vecine de la frontiera de est. şi obţinerea de numeroase realizări în ceea ce priveşte consolidarea legăturilor reciproce.

Aceasta nu a fost, totuşi, la înălţimea aşteptărilor, în special ale ţărilor care nutresc ambiţii mai mari în ceea ce priveşte UE.

Polonia şi Suedia au luat iniţiativa prezentând Consiliului„Afaceri generale şi relaţii externe”, desfăşurat la 26 mai 2008, o

propunere menită să creeze un „Parteneriat estic”, care reprezintă o formă calitativ superioară a PEV. Propunerea s-a

bucurat de sprijinul Preşedinţiei cehe, care a făcut din această temă una dintre priorităţile sale.

La 3 decembrie 2008 Comisia Europeană prezintă   statelor membre pentru examinare o nouă iniţiativă deconsolidare a

relaţiilor cu statele din dimensiunea estică a Politicii Europeneşi Vecinătate (RM, Ucraina, Belarus, Georgia, Azerbaidjan şi

Armenia), şi anume Parteneriatul Estic,  Principiul de bază al noii iniţiative este de a oferi maximă posibilă, ţinând cont de

realităţile politice şi economice şi a reformelor de stat a fiecărui partener în cauză. La 7 mai 2009 î n cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de laPraga. , a fost lansat oficial Parteneriatul Estic (PE) cu

scopul ambiţios de a pune în aplicare o asociere politică şi integrare economică între UE şi partenerii săi răsăriteni. Acest lucru ar presupune noi acorduri de asociere, inclusiv zonele profunde şi cuprinzătoare de liber schimb şi integrarea progresivă în economia UE. Aceasta ar permite, de asemenea, facilitarea călătoriilor în UE, prin liberalizarea treptată a vizelor, însoţită de măsuri de combatere a migraţiei ilegale.

Parteneriatul estic este lansat ca un demers comun al statelor membre ale Uniunii Europene şi al partenerilor est-europeni ai acestora , întemeiat pe interese şi angajamente comune, precum şi pe implicarea şi pe responsabilitatea comună. Acesta va fi elaborat în comun, într-o manieră pe deplin transparentă.

Parteneriatul estic se bazează pe relaţiile contractuale bilaterale existente şi este complementar acestora. Acesta va fi elaborat fără a aduce atingere aspiraţiilor fiecăreia dintre ţările partenere în ceea ce priveşte viitoarea relaţie a acestora cu Uniunea Europeană. Va fi guvernat de principiile diferenţierii şi condiţionalităţii.

Principalul obiectiv al Parteneriatului estic este de a crea condiţiile necesare pentru a accelera asocierea politică şi aprofundarea integrării economice dintre Uniunea Europeană şi ţările partenere interesate. Consolidarea semnificativă a politicii UE privind ţările partenere va fi realizată prin dezvoltarea unei dimensiuni estice specifice a politicii europene de vecinătate. În acest scop, Parteneriatul estic va încerca să sprijine reformele politice şi socio-economice ale ţărilor partenere, facilitând apropierea de Uniunea Europeană. Acest lucru favorizează angajamentul comun faţă de stabilitatea, securitatea şi prosperitatea Uniunii Europene, a ţărilor partenere şi a întregului continent european.

A doua reuniune la nivel înalt a Parteneriatului estic, care a avut loc la Varșovia în septembrie 2011, a reafirmat programul convenit la Praga și a confirmat înregistrarea unor progrese importante în mai multe domenii. Cu toate acestea, participanții la reuniunea la nivel înalt au recunoscut, de asemenea, că eforturile de reformă trebuie amplificate, că intensitatea cooperării depinde de ritmul reformelor și că partenerii cel mai puternic angajați în reforme sunt cei care vor beneficia cel mai mult de pe urma relației lor cu Uniunea Europeană. De asemenea, s-a făcut apel la reînnoirea angajamentului față de valorile comune.

OBIECTIVELE PARTENERIATULUI ESTIC

Politic şi economic, să apropie ţările partenere de UE. Promovarea securității, stabilității şi a bunei guvernări. Facilitarea parteneriatului între organizaţiile societăţii civile cu guvernele partenere. Încurajarea contactelor între oameni prin liberalizarea regimului de vize pe termen llung, pe bază individuală şi în condiţiile

stabilite.

Îmbunătăţirea securității energetice. Promovarea reformelor în diverse sectoare şi protecţie a mediului ambiant

PLATFORME ŞI PANELE ALE PE

Obiectivele Parteneriatului Estic vor fi realizate prin intermediul a două dimensiuni cea bilaterală care se va realiza prin semnarea cu statele partenere a Acordurilor bilaterale de Asociere mai avansate decât Acordurile existente şi Dimensiunea multilaterală care include următoarele Platforme de Cooperare  şi iniţiative directorii:

 

    Platforma de Cooperare nr. 1 „Democraţie, bună guvernare şi stabilitate”

        Managementul integrat al frontierei          Prevenirea, pregătirea pentru răspunsul la dezastrele naturale şi cele provocate de om         Lupta împotriva corupţiei         Reforma administraţiei publice

    Platforma de Cooperare nr. 2 „Integrare economică şi armonizarea cu politicile UE”

        Facilităţi pentru întreprinderi mici şi mijlocii         Promovarea bunei guvernări în domeniul mediului         Comerţ şi aproximarea regulatorie în domeniul comerţiului, legată de ZCLAC

    Platforma de Cooperare nr. 3 „Securitatea Energetică”    

Pieţele energetice regionale şi eficienţa energetică       Diversificarea livrării energetice

  Platforma de Cooperare nr. 4 „Contacte interumane”

Parteneriatul estic a lansat iniţiative cheie ,  care sunt programe specifice menite să sprijine obiectivele Parteneriatului estic şi să obţină rezultate tangibile:

Programul integrat de gestionare a frontierelor. Fondul pentru IMM-uri. Pieţele regionale de energie electrică, eficienţă energetică şi creşterea utilizării energiei din surse regenerabile. Pregătirea și prevenirea dezastrelor naturale şi provocate de om. Promovarea unui management de mediu eficient.

FINANŢAREA

În conformitate cu Declaraţia privind Parteneriatul estic din martie 2009, adoptată de Consiliul Uniunii Europene, un sprijin financiar comunitar sporit va fi acordat pentru obiectivele Parteneriatului estic şi cu luarea în considerare a progreselor înregistrate de fiecare ţară parteneră. Participanţii la reuniunea la nivel înalt de la Praga sunt de acord că, dincolo de ajutorul financiar acordat de Comunitate şi de cofinanţarea la nivel naţional, punerea în aplicare a Parteneriatului estic va necesita resurse financiare suplimentare şi, de aceea, fac apel la alţi donatori, la instituţiile financiare internaţionale şi la sectorul privat pentru furnizarea de finanţare suplimentară pentru sprijinirea reformelor, a iniţiativelor şi proiectelor emblematice.

Împreună cu lansarea Parteneriatului Estic, Comisia a alocat 600 milioane € pentru perioada 2010-2013, inclusiv 350 milioane de noi fonduri. Cu toate acestea, toate fondurile alocate în cadrul  Instrumentului de vecinătate şi Parteneriat estic pentru şase ţări partenere, ar trebui să fie considerată ca un mijloc de sprijinire a Parteneriatului Estic.

Programul de integrare și cooperare al Parteneriatul estic (EaPIC),   adoptat 26.06.2012   dispune de un budget de130 de milioane EUR pentru perioada 2012 – 2013. Această alocare se adaugă celor 1,9 miliarde EUR, sumă pe care UE s-a angajat să o pună la dispoziția partenerilor săi esteuropeni pentru perioada 2012 – 2013. Fondurile alocate din buget pentru participarea partenerilor esteuropeni la programele de cooperare din domeniul învățământului superior (Erasmus Mundus și Tempus) vor fi dublate, în cazul programului Erasmus Mundus, respectiv mărite considerabil, în cazul programului Tempus. EaPIC se va axa pe promovarea transformării democratice și a consolidării instituțiilor, a creșterii durabile și favorabile incluziunii, precum

și a măsurilor de consolidare a încrederii. 

PROGRAMUL REUNIUNILOR

Reuniunile şefilor de stat şi de guvern care fac parte din Parteneriatului Estic au loc la fiecare doi ani. Miniştrii Afacerilor Externe se vor întâlni în fiecare an.

Sesiunile ordinare  se vor organiza o dată la 6 luni  în cadrul celor patru platforme tematice a Parteneriatului Estic. În cadrul fiecărei platforme experţii se vor întâlni în grupuri pentru a discuta probleme specifice. Până în prezent, au fost create următoarele grupe:

Grupul de gestionarea integrată a frontierelor Grupul de la Anti-Corupţie Grup domeniul reformei sistemului judiciar Grupa privind reforma administraţiei publice Grupul de Comerţ Partid asupra IMM-urilor Grup privind protecţia mediului şi schimbările climatice

PUNEREA  ÎN APLICARE A  OBIECTIVELOR PARTENERIATULUI ESTIC

În cadrul Parteneriatului estic, o atenție deosebită a fost acordată implicării tuturor elementelor societății.

În scopul de a se facilita implicarea organizațiilor societății civile în procesul de punere în aplicare a parteneriatului, în 2009 a fost înființatForumul societății civile. Rolul forumului a fost recunoscut de statele membre ale UE și de țările esteuropene în urma deciziei de a invita reprezentanți ai acestuia să participe în mod permanent la cele patru platforme multilaterale ale Parteneriatului estic.

Strategia adoptată de forum cu ocazia reuniunii sale anuale de la Poznan (noiembrie 2011) va permite orientarea contribuțiilor societății civile spre activitățile parteneriatului. Au fost constituite platforme naționale ale Forumului societății civile. Acestea își vor aduce contribuția în cadrul dezbaterilor organizate la nivel național cu privire la obiectivele Parteneriatului estic în țările partenere. În scopul intensificării sprijinului financiar acordat organizațiilor societății civile din țările vecine ale UE,

în septembrie 2011 a fost creată o nouă Facilitate pentru societatea civilă în cadrul politicii de vecinătate, care acoperă întreaga vecinătate; bugetul inițial a fost fixat la 26 de milioane EUR  pentru 2011,  valori similare fiind planificate pentru 2012 și 2013. În plus, principiile care stau la baza creării  Fondului european pentru democrație   au fost aprobate de Consiliul de Miniștri al UE în decembrie 2011. Inițial destinat vecinătății UE, fără a fi însă axat exclusiv pe aceasta, Fondul european pentru democrație va permite acordarea unui sprijin suplimentar persoanelor angajate în cauzele democratice din regiune.

Un rol important îi revine Comitetului Economic și Social European (CESE), acesta contribuind la dialogul cu societatea civilă din țările vecine din est. CESE contribuie, de asemenea, la aprofundarea dialogului cu organizațiile de angajatori și cu sindicatele. În cadrul acordurilor de asociere în curs de negociere se prevede, de asemenea, promovarea unor întâlniri periodice ale reprezentanților societății civile a UE cu reprezentanți ai societății civile din țările partenere.

Adunarea Parlamentară EURONEST, instituită în mai 2011, reunește parlamentari din țările partenere și membri ai Parlamentului European. În calitate de instituție responsabilă de consultarea , controlul și monitorizarea la nivel parlamentar a parteneriatului, aceasta contribuie la consolidarea, dezvoltarea și vizibilitatea Parteneriatului estic. De la înființarea sa, EURONEST a adoptat o serie de măsuri de raționalizare a dezbaterii parlamentare referitoare la programul Parteneriatului estic.

Creată în septembrie 2011, Conferința autorităților locale și regionale (CORLEAP) a pus bazele unei dimensiuni regionale a Parteneriatului. Pe măsură ce va evolua, CORLEAP va contribui la promovarea unei cooperări mai strânse între autoritățile naționale și cetățeni pentru îndeplinirea obiectivelor Parteneriatului estic.

Forumul de afaceri al Parteneriatul estic, lansat la Sopot în septembrie 2011, va permite comunităților de afaceri din UE și din țările partenere să dezvolte în continuare forumul, odată ce negocierile pentru crearea unor zone de liber schimb complex și cuprinzător au fost încheiate cu un partener și sunt în curs cu alți câțiva parteneri.

Parteneriatul estic beneficiază, de asemenea, de expertiza Consiliului Europei care își pune în aplicare Instrumentul pentru Parteneriatul estic, finanțat de UE.

În vederea sprijinirii unor reforme politice judicioase și în scopul de a contribui la realizarea unor ample proiecte de infrastructură menite să asigure legătura dintre partenerii est-europeni și UE, de a stimula dezvoltarea și de a aborda principalele provocări în materie de energie, mediu și transport, BEI și alte bănci de dezvoltare regionale și naționale, precum BERD, contribuie la asigurarea unor fonduri suplimentare pentru a susține creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

În contextul Parteneriatului estic, partenerii din țări terțe și instituțiile financiare internaționale se reunesc în cadrul unuigrup de informare și coordonare pentru a face schimb de informații cu privire la Parteneriatul estic și pentru a promova coordonarea donatorilor.