În drum spre OCNIȚA

Informații generale

Reședința : Ocnița

Suprafața:597,46 km² (01.01.2012)

Populație: 56.706

Densitate: 84,76 locuitori/km²

Grup etnic Populație Procentaj %

Moldoveni (Români)32,491 57.68%

Ucraineni 17,351 30.70%

Țigani 3,417 6.05%

Ruși 2,764 4.89%

Găgăuzi 79 0.14%

Bulgari 60 0.11%

Polonezi 43 0.08%

Alții 201 0.33%

Diviziuni administrativeRaionul Ocnița are 33

localități dintre care: 3

orașe, 18 comune și 12

sate.

Orașe: Ocnița

Otaci

Frunză

Ocniţa este un raion specific nordului ţării şi are o istorie interesantă,

scurtă, dar care cuprinde evenimente istorice şi sociale de o importanţă

deosebită. Dacă raionul Ocniţa, creat la 11 noiembrie 1940, conform Hotărîrii

Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste

Moldoveneşti (RSSM), ca structură administrativ-teritorială n-ar fi

trecut prin perioade de transformări, uneori neîndreptăţite, fiind lipsit de

statutul de raion (anii 1962 – 1975), (1979 – 2003), astăzi ar fi fost o unitate

administrativ-teritorială cu o infrastructură economică avansată şi un nivel

socio-cultural şi turistic înalt, ce ar corespunde corespunde întocmai

standardelor europene contemporane.

Clopotul

Memoriei”.Din punct de vedere

istoric, raionul Ocniţa

se distinge prin faptul, că aici

s-a desfăşurat luptă cu tătarii

a lui Ştefan cel Mare la

Dumbrava din satul Lipnic

(Lipniţ) (1470), unde

voievodul a repurtat o victorie

strălucită. Întru comemorarea

acestui eveniment, cu prilejul

marcării a 500 ani de la

trecerea în nefiinţă a Marelui

domnitor, în s. Lipnic a fost

înălţat monumentul „Clopotul

Memoriei”.

Oraşul Ocnița este centrul administrativ al raionului cu același nume, situat la 230 km de Chişinău. Are

circa 9.300 locuitori. Ocnița este un important nod feroviar - orașul a fost fondat în sec. XIX ca stație de cale

ferată.

Frunză, raionul OcniţaStatut:OrașPrima atestare:1966

Populația:1659 locuitori

Este o stație de cale ferată pe tronsonul Ocnița -Moghilău. Este unul din cele mai "ruralizate" orașe din Moldova.

Naslavcea − sat din Moldova în raionul Ocniţa, situat pe malul drept al

Nistrului. Lîngă satul Naslavcea se află cel mai de nord punct al Moldovei.

Obiective Turisticeraionul Ocnița.

Mănăstirea Călărăşeuca

Casa Muzeu „Constantin Stamati”

Rezervaţia Peisajeră

“Călărăsăuca”.

Rezervația Peisajeră “La 33 de Vaduri”.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Râpa Adâncă”.

Monument al Naturii Hidrologic”Izvorul de la stația Naslavcea”.

Monument al Naturii Botanic ”Lipnic”

Rezervaţia Silvică “Climăuţ”

Rezervaţia Silvică

“Mestecăniş”

Rezervația Peisajeră “La 33 de Vaduri”.

Este situată în colțul de nord-

vest al republicii, unde pe un

spațiu modest ca suprafață are

loc o concentrare neobișnuită de

monumente geologice,

paleontologice și arheologice.

Arie naturală protejată de

stat. Se întinde pe o

suprafaţă de 252 ha, raionul

Ocniţa, la sud de satul

Naslavcea, ocolul silvic

Ocniţa, Bârnova.

Mănăstirea Călărăşeuca

Hram: Adormirea Maicii DomnuluiStareţă: egumena Eufrosinia (Peşterean)Aşezare: aproximativ la 180 km de ChişinăuAdresa:com. Călărăşeuca, r.OcniţaDate de contact: MD-7114, com. Călărăşeuca, r.Ocniţa

IstoricMănăstirea Călărăşeuca este o mănăstire în nordul Republicii Moldova, situată pe malul drept al Nistrului. A fost fondată în secolul XVIII. În 1780 biserica veche nu mai putea fi folosită, iar Hagi Marcu Donici, din Movilău, de pe malul opus al Nistrului, a construit o biserică şi o clopotniţă, pe care a sfinţit-o în 1782 cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În 1853 începe construirea celei de-a doua biserici cu hramul Sfântului Mitrofan al Voronejului.

În 1916 călugării pleacă pe la alte mânăstiri, iar în Călărăşeuca sunt aduse călugăriţele refugiate

din mănăstirea Virov, din Polonia rusească (aflată la acea dată sub ocupaţia trupelor austro-

germane). În anul 1961 autorităţile comuniste au transformat mănăstirea Călărăşeuca în spital

pentru copiii cu handicap psihic. Biserica de iarnă a fost transformată în club, iar cea de vară în

depozit pentru spital. La 3 mai 1991, mănăstirea de maici de la Călărăşeuca a fost redeschisă.