Upload
tanase-geanina
View
189
Download
6
Embed Size (px)
DESCRIPTION
monografie firma
Citation preview
Profesor coordonator: conf univ. dr. Gabriel Ştefura
asist.univ.drd. Sebastian Lazăr
Studentă: Tănase Geanina Mioara
Grupa: 14
Specializare: Finanţe Bănci
2011
1 | P a g e
CUPRINSCapitolul I. Organizarea şi desfăşurarea activităţii .....................................................................4
1.1.Scurt istoric.......................................................................................................................4
1.2.Obiectul de activitate........................................................................................................6
1.3.Organizarea internă a societăţii şi structura de personal..................................................7
1.4. Funcţionalitate - răspunderi şi competenţe...................................................................11
1.5. Relaţiile cu exteriorul.....................................................................................................23
1.6. Situaţia veniturilor fiscale datorate de S.C. Antibiotice S.A. Iaşi la bugetul statului în perioada 2008 – 2010...........................................................................................................30
Capitolul II. Asezarea şi calculul veniturilor bugetare ..............................................................33
2.1. Cadrul juridic de acţiune................................................................................................33
2.2. Elemente tehnice comune folosite la aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare......34
2.3. Particularităţi în aşezarea şi calculul veniturilor bugetare.............................................37
2.3.1. Impozitul pe venituri din salarii ………………………………………………………………………… 37
2.3.2. Impozitul pe profit ……………………………………………………………………………………………..42
2.3.3. Taxa pe valoarea adăugată…………………………………………………………………………….…47
2.3.4. Impozitul pe clădiri……………………………………………………………………………………………..54
2.3.5.Impozitul pe teren……………………………………………………………………………………………….55
2.3.6.Taxa pe mijloacele de transport…………………………………………………………………………..57
2.3.7.Contribuţii la asigurările sociale de stat…………………………………………………………….…58
2.3.8. Contribuţii la fondul de șomaj…………………………………………………………………………….61
2.3.9. Contribuţii către bugetul asigurărilor sociale de sănătate………………………………….62
2.3.10. Contrubuţii către fondurile speciale………………………………………………………………….65
2 | P a g e
2.4.Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor bugetare……………………………65
2.4.1. Fluxul informaţional aferent impozitului pe profit…………………………...66
2.4.2. Flux informaţional aferent impozitului pe salarii………………………………………………...67
2.4.3. Flux informaţional aferent taxei pe valoarea adăugată........................................68
2.4.4. Flux informaţional aferent impozitului pe clădiri, terenuri………………………………....69
2.4.5. Flux informaţional privind contribuţia la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat......70
2.4.6. Fluxul informaţional aferent contribuţiei la Fondul de Şomaj...............................71
2.4.7. Fluxul informational aferent CAS……………………………………………………………………….71
Capitolul III. Realizarea veniturilor bugetare.............................................................................71
3.1. Cadrul juridic de acţiune................................................................................................71
3.2. Vărsarea şi plata fiecărui venit în parte.........................................................................72
3.3. Încasarea veniturilor bugetare prin unităţile Trezoreriei Finanţelor Publice..................75
3.4. Recalcularea veniturilor bugetare şi regularizarea plăţilor............................................81
3.5. Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare..............................83
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................87
3 | P a g e
Capitolul I. Organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul
S.C. Antibiotice S.A. Iaşi
1.1.Scurt istoric
Compania Antibiotice este cel mai important producător român de medicamente
generice. Misiunea Antibiotice este de a transforma tratamentele valoroase într-un mijloc
mai accesibil de îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor.1
S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iasi, s-a înfiinţat ca societate comercială pe acţiuni la
data de 12.11.1990 prin preluarea integrală a patrimoniului întreprinderii de Antibiotice
Iaşi. Întreprinderea a fost construită în perioada 1953 - 1955 şi a fost pusă în funcţiune la
11 decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimică nr.2 Iaşi, ulterior devenind
Întreprinderea de Antibiotice Iaşi.
1960-1977 - sunt dezvoltate fluxurile tehnologice de fabricare a substanţelor
active (eritromicina, oxitetraciclina, tetraciclina, grizeofulvina, sinerdol, lizina).
Antibiotice devine în această perioadă singurul producător de produse sterile pentru uz
parenteral (injectabile) din România. Obţinerea în anul 1977 a autorizării acordate de
organismul regulator american Food and Drug Administration pentru fluxul de
Streptomicina deschide porţile pieţei internaţionale.
1977-1989 - în anii '80 Antibiotice exportă deja 50% din producţia realizată.
Substanţele active fabricate la Iaşi deveneau astfel componenta de bază pentru o gamă
largă de medicamente fabricate de producători atât din tară cât şi de producatori din
întreaga lume. În aceeaşi perioadă au fost înregistrate 44 de brevete de invenţii în
domeniul farmaceutic şi au fost aplicate în procesul de fabricaţie circa 600 de inovaţii
tehnologice.
1990 - ca urmare a modificărilor survenite la nivel macroeconomic, conducerea
companiei reorientează producţia de medicamente. In portofoliul firmei, produsele finite
1 http://www.antibiotice.ro/companie.php?sid=8
4 | P a g e
castigă astfel locul principal, substanţele active fabricate în această perioadă fiind
utilizate pentru dezvoltarea de noi forme farmaceutice. În scurtă vreme, se introduc în
producţie peste 30 de produse farmaceutice care plasează compania ieşeană în topul
producătorilor de antiinfecţioase din România.
1993-1997 - în această perioadă se fac investiţii majore de peste opt milioane de
euro în scopul retehnologizării şi achiziţiei de echipamente moderne şi competitive.
Antibiotice urcă în topul primilor cinci producători mondiali de penicilină şi derivaţi de
penicilină.
1997-2000 - preocupată de calitatea produselor sale, compania implementează
începând cu 1997, un sistem performant de asigurare a calităţii ce implică controlul strict
al proceselor de fabricaţie. Astfel, în 1999, Antibiotice devine primul producător din
România care este certificat Good Manufacturing Practice (GMP) pentru fluxul de
pulberi pentru medicamente injectabile. Evoluţia financiară ascendentă a determinat ca
firma să înregistreze o performanţă notabilă: cotarea la Bursa de Valori din Bucureşti.
2000-2004 - investiţiile continue în cercetare, în instruirea oamenilor, în calitate,
precum şi în modernizarea fluxurilor de fabricaţie şi a spaţiilor de lucru au facut din
Antibiotice o companie profitabilă, dinamică, cu o creştere economică sanatoasă. În
ultimii cinci ani de activitate, nivelul profitului brut a ajuns la 5,2 milioane de euro, cu
173% mai mare decât nivelul atins în anul 2000.
2005 – Antibiotice lansează o nouă identitate de brand corporatist, odată cu
aniversarea a 50 de ani de activitate. Începând cu luna decembrie a acestui an, compania
are un nou logo şi un nou slogan care reflectă transformarile masive produse la nivel
organizaţional, tehnologic şi cultural în cadrul companiei Antibiotice.
2006 - sistemul de Management al Calităţii la Antibiotice este certificat ISO
9001:2000 pentru domeniul fabricaţiei de produse farmaceutice de către LLOYD’S
REGISTER QUALITY ASSURANCE.
Februarie 2007 - Compania Antibiotice a obţinut recunoasterea implementării
Sistemul de Management Integrat (calitate, mediu, sănătate şi securitate în muncă) fapt
5 | P a g e
care arată încă o dată determinarea companiei de a se dezvolta durabil, având în plan
central orientarea către satisfacţia clienţilor.
Pe parcursul celor 55 de ani de existenţă au avut loc dezvoltări ale profilului de
fabricaţie şi modernizări ale instalaţiilor.
Cei cinci factori de succes pentru S.C. Antibiotice S.A. Iaşi sunt:
satisfacerea consumatorului;
prezenţa activă pe piaţă;
tehnologie de vârf, inovativă;
protejarea mediului înconjurător;
calitatea produselor.
1.2.Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societăţii comerciale Antibiotice SA este:
Producerea şi comercializarea produselor farmaceutice din clasa antibioticelor de
biosinteză şi semisinteză, de uz uman şi uz veterinar, precum şi o mare varietate
de forme farmaceutice (unguente, supozitoare, tablete, capsule operculate, pulberi
suspendabile), principii active din plante medicinale şi alte produse chimice,
precum şi materiale auxiliare necesare acestor activităţi.
Activitatea de import-export produse proprii, alimentare, industriale şi produse
farmaceutice;
Comercializarea en-gros şi en-detaile pentru produse proprii, alimentare,
industriale şi farmaceutice;
Prestări servicii, întreţinere, reparaţii, construcţii, transport mărfuri şi persoane la
intern;
Activitatea de alimentaţie public;
6 | P a g e
Transport marfă la extern;
Transporturi rutiere de mărfuri;
Activitatea de intermediere bursieră.
1.3.Organizarea internă a societăţii şi structura de personal
Pentru S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, factorul uman a reprezentat întotdeauna
principala sursă de atingere a standardelor de calitate totală. Alături de un management
competititiv al resurselor umane, salariatul contribuie zi de zi la succesul societăţii, la
realizarea misiunii şi obiectivelor firmei.
Provenind din şcoli profesionale, din universităţi ieşene, recunoscute pe plan
mondial, S.C. Antibiotice S.A. Iaşi beneficiază în prezent de un capital uman specializat,
integrat în cultura organizaţională şi solidar în realizarea misiunii.2
Dezvoltarea resurselor umane în cadrul S.C. Antibiotice S.A. Iaşi urmăreşte
adaptarea permanentă la noile condiţii prin activităţile de dezvoltare şi perfecţionare a
personalului, care au drept obiectiv acomodarea în dinamică a resurselor umane cu
cerinţele mediului, definite în plan social, politic, economic, tehnologic şi ecologic.
Stabilirea numărului şi structurii de personal necesară realizării planului de afaceri a
fost realizată în colaborare cu managerii tuturor structurilor implicate. În acest sens
activitatea de resurse umane a fost orientată spre completarea structurilor cu personalul
necesar prin:
redistribuirea din structurile cu excedent de personal către cele cu posturi vacante, în
funcţie de posibilităţile de adaptare la cerinţele specifice acestora;
atragerea şi angajarea unui numar de 94 persoane, dintre care 59 cu studii superioare, în
urmatoarele domenii principale de activitate: medical şi promovare, asigurarea calităţii,
controlul calităţii, producţie, dezvoltare farmaceutică, regulatory affairs.
2http://antibiotice.ro/~antibiotice/UserFiles/RAPORT%20ADMINISTRATORI%20Nou.pdf
7 | P a g e
Structura personalului la data de 31.12.2010 este urmatoarea :
Total salariţti 1449, din care:
- personal cu studii superioare = 500 (34,5% din total personal) în creştere cu 1,7% comparativ cu anul 2009 (471 salariaţi cu studii superioare);
- personal cu studii medii = 949 (65,5% din total personal) în scădere cu 1,7% comparativ cu anul 2009 (967 salariaţi cu studii medii).
Fig. 1. Structura personalului la data de 31.12.2010 pe profesii.
În anul 2010, s-a operat o reducere a numărului de personal pe toată societatea cu
83 persoane. Rata fluctuaţiei personalului în 2010 a fost de 5,76% în scădere faţă de anii
anteriori, respectiv: în 2009 a fost de 8,87% iar în 2008 de 10,62%.
Pentru obţinerea performanţelor profesionale, premisa pentru creşterea
competitivităţii şi calităţii afacerii, preocupările noastre s-au concretizat în proiecte de
dezvoltare a resurselor umane, cu programe de instruire pe fiecare direcţie, în
conformitate cu nevoile identificate pentru fiecare structură organizatorică şi în stransă
corelaţie cu modificările legislative comunitare aplicabile şi a legislaţiei interne.
Pentru menţinerea resurselor umane la nivelul de pregătire specifică solicitată de
posturile ocupate şi în vederea realizării planului de afaceri, direcţia Managementul
Resurselor Umane monitorizează desfăşurarea instruirilor cu lectori interni conform
procedurii de sistem emisă de Asigurarea Calităţii şi concretizată în planuri de instruire
anuală, întocmite conform nevoilor specifice de instruire şi aprobate la fiecare nivel
structural.
8 | P a g e
Acţionarul majoritar al Antibiotice este Ministerul Sănătăţii care deţine un
procent de 53% din totalul acţiunilor companiei.
Fig. 2. Structura actionariatului.
Acţionari semnificativi, conform legii nr. 297 din 28.06.2004, art. 2, alineatul 1
Fig. 3. Acţionarii principali ai S.C. Antibiotice S.A. Iaşi.
Fig 4.organigrama/ structurarea pe compartimente
9 | P a g e
1.4. Funcţionalitate - răspunderi şi competenţe.
a) Controlul intern
Atribuţii ale biroului de control financiar intern:
10 | P a g e
Preşedinte Cons. Adm. Director General
Compartiment Juridic
Compartiment Audit Intern
Departament Resurse Umane
Compartiment Protecţie civilă
Compartiment Administrativ
Compartiment Tehnologii Informaţionale
Direcţia
Calitate
Direcţia
Producţie
Direcţia Cercetare - Dezvoltare
Direcţia Economică
Direcţia Marketing
Direcţia Comercială
Secţii de producţie
Compartiment Tehnic şi de Producţie
Compartiment Protecţia Muncii
Compartiment Protecţia Mediului
Compartiment Biotehnologii
Compatiment Formulare produse
farmaceutice
Compartiment Omologări
produse noi, înregisrtrări
Compartiment Documentare
Compartiment Financiar
Compartiment Contabilitate
Compartiment Salarizare
Compartiment
Evidenta clienti TVA
Compartiment Analiză
economică
Compartiment Marketing Promovare
Compartiment Import - Export
Compartiment Vânzări produse
farmaceutice
Compartiment Aprovizionare
Compartiment Depozitare
Compartiment Transporturi
Compartiment Asigurarea
CalităţiiCompartiment
Controlul Calităţii
Întocmeşte programul anual cu obiectivele de control financiar intern pe care
îl supune aprobării directorului general al societăţii şi după aprobare urmăreşte realizarea
sa la termenele aprobate;
Răspunde pentru realizarea controlului gestionar de fond conform cadrului
stabilit prin actele normative în vigoare, pe următoarele obiective principale;
Efectuează controlul în totalitate sau prin sondaj cuprinzându-se un număr
reprezentativ de repere şi documente, care să permită tragerea unor concluzii temeinice
asupra respectării actelor normative din domeniul financiar, contabil şi gestionar;
Controlează modul în care au fost respectate normele legale şi dispoziţiile
conducerii societăţii referitoare la întocmirea şi circulaţia documentelor primare, modul
de conducere a evidenţei tehnicooperative şi contabile precum şi realitatea datelor
înscrise în acestea.
Răspunde de respectarea condiţiilor şi dispoziţiilor legale cu privire la
angajarea, acordarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce revin gestionarilor de
bunuri materiale şi financiare ale societăţii;
Urmăreşte cum este organizat şi exercitat contolul financiar preventiv propriu,
în sensul respectării cadrului analitic aprobat de conducerea societăţii sau stabilită de
actele normative în vigoare. Răspunde de corecta examinare a sistemului contabil şi a
fiabilităţii acestuia;
Informează şi face propuneri de îmbunătăţire a evidenţei contabile în cazul în
care constată ca acesta nu asigură o evidenţa precisă sau când nu asigură efectuarea unor
controale corespunzatoare asupra patrimoniului societăţii;
În urma controalelor efectuate, propune măsuri tehnico-organizatorice pentru
corectarea condiţiilor existente, îmbunătăţirea operaţiunilor şi înlăturarea fenomenelor ce
produc daune patrimoniului societăţii, le supune aprobării celor în drept şi le urmăreşte
pentru a fi valorificate în condiţii legale;
Verifică respectarea prevederilor legale privind evidenţa şi raportarea
angajamentelor bugetare şi legale aprobate (precum şi întocmirea, aprobarea şi executarea
bugetului de venituri şi cheltuieli);
11 | P a g e
Verifică respectarea procedurii de colectare a creanţelor de la clienţii rău
platnici precum şi modul de calcul al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate de
aceşti;
Verifică prin sondaj existenţa faptică a numerarului şi a celorlalte valori
materiale existente în casierie, confruntând soldul existent cu datele evidenţei contabile;
Verifică modul de efectuare, în numerar sau prin cont, a încasărilor şi plăţilor
în lei şi valută, inclusiv a salariilor şi a reţinerilor din acestea şi a altor obligaţii faţă de
salariaţi.
b) Direcţia Marketing
Creşterea volumului vânzărilor directe în spitale prin Depozitul S.C.
Antibiotice S.A.;
Urmărirea permanentă a vânzărilor în spitale în vederea respectării termenelor
stabilite de încasare a contravalorii produselor;
Evitarea returnării produselor prin urmărirea continua a termenelor de
valabilitate la stocurile de medicamente marca “Antibiotice” existente la distribuitori.
c) Direcţia Comercială şi Logistică:
Verificarea de către persoanele responsabile (conform atribuţiilor menţionate
în fişa postului) a înscrisurilor din foile de parcurs şi fişele activităţii zilnice a
autovehiculelor;
Verificarea consumului de carburant şi a restului în rezervor prin respectarea
Normativului aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 14/1982 în vederea
reducerii pe cât posibil a consumului de carburant şi a cheltuielilor din cadrul serviciului.
d) Direcţia Dezvoltare Afaceri – Centrul de Evaluare a Medicamentului:
Urmarirea în permanenţă a reducerii costurilor pe studiile de bioechivalenţă
derulate în cadrul C.E.M.;
12 | P a g e
Stabilirea veniturilor şi a ratei rentabilităţii unui studiu să se efectueze la
finalizarea studiului.
e) Consiliul de Administraţie
S.C. “Antibiotice” S.A. Iaşi este administrată de un Consiliu de Administraţie,
responsabil cu îndeplinirea tuturor sarcinilor necesare realizării obiectului de activitate al
societăţii, cu excepţia celor pervăzute de lege pentru Adunarea Generală a Acţionarilor.
Acesta urmăreşte ca propriile decizii, cele ale Conducerii Societăţii, ale Adunării
Generale a Acţionarilor, precum şi reglementările interne să fie conforme cu cerinţele
legale şi implementate în mod adecvat. Consiliul de Administraţie este responsabil cu
monitorizarea managementului companiei, în numele acţionarilor.
Atribuţiile Consiliului de Administraţie sunt descrise în Statutul societăţii şi în
reglementările interne relevante, disponibile pe pagina de internet a companiei, la
secţiunea Guvernanţă corporativă.
Cei 7 membri ai Consiliului garantează eficienţa capacităţii de a supraveghea,
analiza şi evalua activitatea directorilor, precum şi tratamentul echitabil al acţionarilor.
f) Compartimentul financiar
Compartimentul Financiar, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură
îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul planificării şi urmăririi
indicatorilor financiari, finanţarea investiţiilor, cercetări ştiinţifice, comerţului exterior,
decontări prin numerar şi virament, exercitarea obligaţiilor faţă de bugetul statului.
În activitatea sa întocmeşte proiectul programului financiar şi urmăreşte, după
aprobare, îndeplinirea indicatorilor cuprinşi în acesta, efectuează calcule de fundamentare
a indicatorilor financiari, de determinare a fondurilor financiare necesare desfăşurării
ritmice a producţiei şi gospodărirea acestora în condiţii de eficienţă maximă.
Compartimentul Financiar are atribuţii şi răspunderi în următoarele domenii:
- planificare financiară;
13 | P a g e
- urmărirea indicatorilor financiari;
- decontări prin virament şi numerar;
- finanţarea investiţiilor, cercetărilor ştiinţifice şi comerţului exterior.
Principalele relaţii
Transmite planuri de control pentru coordonare şi raportare de activitate.
Primeşte indicaţii de lucru specifice.
Transmite dări de seamă statistice şi bilanţuri pentru activitatea proprie.
Primeşte indicaţii şi instrucţiuni metodologice de completare.
Transmite propuneri pentru planuri de credite, de casă, de finanţare şi creditare,
etc.
Primeşte extrase de cont şi documente din relaţiile cu clienţii şi furnizorii,
sume în numerar, etc.
Transmite spre aprobare programul şi indicatorii planului financiar, proiectele
planurilor de credite, informări şi raportări asupra situaţiei financiare, etc.
Primeşte avize, aprobări, indicaţii şi dispoziţii de lucru, etc.
Transmite programul cu indicatorii financiari corelaţi cu valoarea producţiei,
date şi analize financiare privind finanţarea produselor noi, cercetări ştiinţifice,
etc.
Primeşte programul de producţie valoric şi pe sortimente şi orice alte date
necesare activităţii financiare a societăţii comerciale.
Transmite date privind elaborarea şi aplicarea studiilor de organizare specifice,
mijloacele financiare necesare perfecţionării pregătirii personalului propriu,
date privind fluctuaţia şi starea disciplinară a acestuia, etc.
Primeşte studii de organizare elaborate spre a fi aplicate, relaţii privind
sistemul de salarizare, programul de pregătire personal, etc..
14 | P a g e
Transmite propuneri de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a
stocurilor supranormative sau disponibile, etc..
Primeşte situaţia stocurilor supranormative, elemente necesare elaborării
programului financiar, documente de decontare, relaţii privind derularea
contractelor cu furnizorii, etc..
Transmite propuneri de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a
stocurilor de produse finite fără desfacere, relaţii în cazul neonorării la
termenele stabilite în contractele economice încheiate cu beneficiarii, etc.
Primeşte documente de livrare a produselor, date privind stocurile fără
desfacere şi elemente necesare elaborării planului cu indicatorii financiari, etc.
Transmite situaţiile refuzurilor la plată a facturilor cu produse expediate din
motive de calitate, etc.
Primeşte situaţia produselor declasate, a rebuturilor şi remanierilor, informaţii
asupra modului de soluţionare a reclamaţiilor de calitate, etc.
Transmite documentele ce urmează a fi prelucrate pe calculator.
Primeşte rezultatele prelucrării
Transmite propuneri privind ritmicitatea producţiei, creşterea eficienţei
acesteia, etc.
Primeşte date privind realizarea operativă a producţiei, predărilor la magazii,
etc..
15 | P a g e
Fig.5 . Principalele relaţii ale compartimentului financiar.
g) Compartimentul contabilitate
Compartimentul Contabilitate, subordonat direcţiei financiar-contabile, este
instrumentul care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi al
rezultatelor economice obţinute.
Obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a
bunurilor mobile şi imobile, inclusiv: solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri
cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi
obligaţiile societăţii comerciale, precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma
operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de
aceasta.
16 | P a g e
Principalele relaţii
Transmite documente contabile pentru prelucrare automată pe calculator.
Primeşte documente cu rezultatele prelucrării automate.
Prezintă Consiliului de Administraţie al societăţii bilanţul şi balanţele
analitice pentru aprobare, documentaţii de scădere din gestiune, inventar, informări
privind indicatorii contabili.
Primeşte dispoziţii, decizii şi aprobări referitoare la activitatea de evidenţă
contabilă a patrimoniului.
Prezintă Consiliului de Administraţie date contabile privind realizarea
producţiei, nivelul stocurilor, informaţii privind patrimoniul societăţii comerciale.
Primeşte situaţia producţiei neterminate, măsurile adoptate pentru diminuarea
stocurilor supranormative de materii prime şi produse finite.
Transmite date contabile pentru analiza situaţiei economico-financiare şi
despre situaţia patrimoniului societăţii comerciale.
Primeşte indicatori financiari, extrase de cont şi alte documente din relaţiile cu
clienţii şi furnizorii.
Transmite situaţia stocurilor supranormative, a consumurilor de produse,
situaţia patrimoniului din dotare.
Primeşte documente primare privind mişcarea valorilor materiale,
inventare, documente de casare.
Transmite situaţii contabile privind realizarea şi livrarea produselor finite,
inventare patrimoniu.
Primeşte documente de livrare a produselor finite.
Transmite situaţii contabile privind cheltuielile efectuate pe mijloace de
transport, inventarierea mijloacelor fixe.
Primeşte documente privind serviciile efectuate de terţi, consumurile de
carburanţi, lubrefianţi, alte materiale şi prestaţiile efectuate.
17 | P a g e
Transmite nivelul cheltuielilor efectuate, preţurile la materiale şi piese de
schimb, producţia neterminată pe comenzi.
Primeşte comenzile de piese de schimb şi utilaje chimice, nivelul de utilităţi, alte
informări privind cheltuielile efectuate cu planul de repartiţii.
Transmite situaţii contabile privind nivelul cheltuielilor şi valoarea
producţiei realizate.
Primeşte documente primare privind consumurile de materiale şi manoperă,
inventarierea producţiei neterminate, a obiectelor de inventar şi echipamentului de
protecţie, contabilizarea patrimoniului.
Transmite situaţii contabile privind activităţi specifice compartimentului.
Primeşte informaţii şi date necesare a fi înregistrate contabil.
Fig. 6. Principalele relaţii ale compartimentului de contabilitate.
18 | P a g e
h) Compartimentul salarizare
Compartimentul Salarizare, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură
îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul salarizării personalului
şi acordarea celorlelte drepturi băneşti cuvenite acestuia.
În activitatea sa poartă răspunderea asupra legalităţii şi exactităţii calculelor
drepturilor de salarii, concedii de odihnă, medicale, sporuri, premii pentru investiţii şi
inovaţii, etc., procurarea de mărfuri în rate, chirii şi alte asemenea reţineri prin acte legale
în vigoare.
De asemeni răspunde de întocmirea tuturor lucrărilor impuse de actele normative
în vigoare privind impozitul pe venitul global, calculul şi virarea impozitului la bugetul
statului, calculul, reţinerea şi virarea pensiei suplimentare, ajutor de şomaj, contribuţia
pentru fondul de sănătate, calcularea şi virarea tuturor fondurilor specifice datorate de
unitate conform legislaţiei în vigoare, precum şi documentele de justificare şi
dimensionare a fondurilor ridicate din bancă.
Principalele relaţii
Transmite corespondenţa asupra modului de reţinere de la salariaţi a
sumelor de plată pentru serviciile de care au beneficiat.
Primeşte contracte pentru serviciile prestate salariaţilor societăţii comerciale.
Transmite dări de seamă statistice specifice.
Primeşte indicaţii şi norme metodologice de completare.
Transmite situaţia salariaţilor societăţii la C.A.S.S., care cuprinde codul
numeric personal al fiecărui salariat, cât şi ale persoanelor aflate în întreţinere, conform
dosarelor de impozit pe venitul global, în vederea obţinerii carnetelor de sănătate şi a
vignetelor, după prevederile legislaţiei în vigoare.
Primeşte şi răspunde de distribuirea vignetelor ridicate de la C.A.S.S.
19 | P a g e
Transmite rapoarte şi informări privind salarizarea şi alte drepturi de
personal.
Primeşte avize, aprobări şi dispoziţii de lucru.
Transmite date şi informaţii privind fondul de salarii consumat pentru
plata muncii.
Primeşte informaţii privind mărimea fondului de salarii necesar acordării
drepturilor băneşti ale salariaţilor societăţii, stabilit prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
Transmite date şi informaţii privind consumul de fond salarii pentru plata
drepturilor băneşti ale personalului societăţii comerciale.
Primeşte informaţii şi acte normative în vigoare privind drepturile de salarizare
ale personalului societăţii comerciale.
Transmite date privind fondul de salarii consumat, cât şi cu privire la
fondurile speciale, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă.
Primeşte informaţii privind înregistrarea în evidenţa contabilă a fondului de salarii
consumat pentru plata drepturilor băneşti ale salariaţilor societăţii comerciale, cât şi a
fondurilor speciale.
Transmite informaţii privind plata drepturilor băneşti ale personalului.
Primeşte documente legale privind salarizarea, prezenţa la lucru, acordarea altor
drepturi băneşti personalului, etc..
Transmite documentele şi datele necesare calculului drepturilor băneşti ale
personalului pe calculator.
Primeşte statele de plată şi alte documente cu determinarea drepturilor
băneşti, etc.
20 | P a g e
Fig.7. Principalele relaţii ale compartimentului salarizare.
i) Compartimentul evidenţă clienţi, T.V.A.
Compartimentul Evidenţă Clienţi, TVA, subordonat direcţiei financiar-contabile,
asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul evidenţei
clienţilor interni, privind livrările de produse finite, de materiale, ambalaje, etc. şi
urmărirea încasării acestora, şi evidenţa taxei pe valoarea adăugată (TVA) prin efectuarea
decontului TVA, verificarea conturilor din această grupă şi a jurnalelor de vânzări.
Principalele relaţii
Transmite:
- confirmări de solduri pentru toţi clienţii;
- extrase de cont şi notificări pentru clienţii cu restanţe la plată;
- la solicitarea clienţilor, situaţia la zi a datoriilor;
21 | P a g e
- copii de pe facturile solicitate, când este cazul identificării diferenţelor de sold;
- decontul TVA la DGFP;
- diverse situaţii referitoare la clienţi şi TVA, solicitate de bancă şi alte organe de control;
- situaţia clienţilor incerţi, periodic, la compartimentul Juridic pentru acţionare în
judecată.
Primeşte :
-de la diverşi clienţi, situaţiile emise de ei pentru confirmare de solduri;
-de la compartimentul Financiar, toate extrasele de cont şi casele pentru înregistrare în
evidenţa contabilă;
-de la compartimentul Contabilitate, toate compensările efectuate între clienţi şi furnizori,
pentru înregistrarea lor;
-de la oficiul Juridic, situaţia clienţilor incerţi rezolvaţi de ei sau în curs de rezolvare;
-de la compartimentul Agenţii vânzări, situaţiile clienţilor cu probleme deosebite,
depistate pe teren, pentru verificarea şi identificarea neconcordanţelor, şi toate facturile
emise de la depozitele noastre din ţară;
-de la compartimentul Analiză economică, toate deciziile cu modificări de preţuri;
-de la compartimentul Desfacere, toate facturile emise (zilnic);
- de la compartimentul Marketing, toate ofertele speciale aferente livrărilor de
medicamente;
-de la compartimentul Informatică, toate informaţiile referitoare la emisiunea facturilor şi
încasarea lor de la agenţiile societăţii din ţară (Cluj, Constanţa, Craiova, Timişoara,
Bucureşti).
22 | P a g e
Fig. 8. Relaţii principale ale compartimentului evidenţă clienţi.
1.5. Relaţiile cu exteriorul
În ceea ce priveşte mediul extern, SC antibiotice S.A, intră în relaţii cu:
Clienţii;
Furnizorii;
Băncile;
Trezoreria;
Instituţii ale statului.
23 | P a g e
Fig.9. Structura relaţiilor externe.
Principalii clienţi ai firmei pe piaţa externă
Producţia destinată exportului reprezintă 41% din totalul vânzărilor realizate
succesiv în ultimii ani.
În perspectivă S.C. Antibiotice S.A. îşi propune ca obiectiv principal
menţinerea poziţiei câştigate pe piaţa externă şi valorificarea în condiţii de
eficienţă a producţiei pentru export.
Producţia anului 2005 este deja angajată pe bază de contracte comerciale, strategia
S.C.Antibiotice S.A. vizând ca obiective imediate creşterea randamentelor şi implicit a eficienţei
valorificării principalului produs – Penicilina GK, precum şi tuturor produselor din nomenclatorul
de fabricaţie.
24 | P a g e
CNAS
CNPAS
D.G.O.F.M.
Iaşi
BANCA TREZORERIA IAŞI
ia
D.G.F.P. IAŞI
D.F.P.L.
IAŞI
CLIENŢI
FURNIZORI
Dec
lara
ţie d
e im
pune
re Dec
lara
ţie d
e pl
ată
Cerere de mână
de lucru
Declaraţie
de impunere
Declaraţie de impunere
Extras de cont
Ord
in d
e pl
ată
Cerere
Oferta S.C. ANTIBIOTICE S.A.
Nr.crtDENUMIREA CLIENTULUI Valoarea cifrei de afaceri ( lei )
1. OSTERMAN INTERNATIONALE mbH 3.298.580.000
2. HELM AG 3.250.350.000
3. S & H INTERNATIONAL 2.764.184.000
4. TOCELO CHEMICALS 2.755.400.000
5. VOEST ALPINE 2.006.393.000
6. C & D CHEMICALS Ltd. 1.919.000.000
7. GLOBE SPECIALITIES 921.500.000
8. SAMSUNG CORPORATION 690.000.000
Fig.10. Principalii clienţi ai firmei şi valoarea cifrei de afaceri.
Fig. 11. Flux informaţional privind relaţiile cu clienţii.
25 | P a g e
S.C. Antibiotice S.A.
Clienţi
Banca BRD
Emite factura
Ordin compensare
Instrumente plataVirare sume
Principalii furnizori
Cea mai importantă categorie este reprezentată de către furnizori. Complexitatea
obiectului de activitate determină numărul furnizorilor cu care întrepreinderea
colaborează. Promptitudinea cu care răspund cererilor, facilităţile în acordarea creditului
comercial, calitatea produselor sau serviciilor executate sunt numai câteva din criteriile
care direcţionează orientarea firmei către un anumit furnizor.
Fig. 12. Principalii furnizori ai S.C. Antibiotice S.A.
Fig. 13. Flux informational privind plata furnizorilor.
Relaţiile cu banca
26 | P a g e
S.C. Amylum S.A. Tg. Secuiesc Dextroza, Amidon
S.C. Unirea S.A. Iasi Ulei rafinat de floarea soarelui
S.C. Tehnica Textil S.A. Bucuresti Panza metalurgica
S.C. Polirom S.A. Iasi Pliante, Etichete, Banderole, Prospecte
S.C. Chimcomplex S.A. Borzesti Clorura de calciu, Hipoclorit de sodiu
S.C. Utchim S.A. Rm. Valcea Carbonat de calciu
S.C. Alprom S.A. Slatina Folie de aluminiu
S.C. Progresul Ploiesti Tuburi de aluminiu
S.C. Oltchim S.A. Rm. Valcea Lesie, Acid clorhidric, Propilen glicol, Apa
oxigenata, Izobutanol
S.C. Viromet S.A. Victoria Metanol
S.C. Sofert S.A. Bacau Acid sulfuric, Amoniac
S.C. Antibiotice S.A. Furnizoricerere
oferta
Banca BRD
Virare sumeOP,BO,CEC
extras cont
S.C. Antibiotice S.A. are deschis cont la BRD, sucursala Iași. Prin intermediul
acestei bănci se realizează vărsămintele aferente impozitelor şi taxelor datorate bugetului
de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale. Societatea poate contracta credite de la BRD pentru cheltuieli curente sau pentru
investiţii.
Prin intermediul contului deschis la BRD se relizează şi plata sumelor datorate de
societate unor furnizori. De asemeanea, prin intermediul băncii se realizează şi plata
sumelor datorate personalului, reprezentând salarii şi alte drepturi cuvenite acestora.
Relaţiile cu Trezoreria
Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor privind execuţia de casă este
realizată de Trezorerie.
Relaţiile societăţii cu Trezoreria municipiului Iaşi sunt generate de obligativitatea
prelevării la dispoziţia statului a diferitelor impozite şi taxe. S.C. Antibiotice S.A. are
datoria de a calcula şi a vărsa la termen veniturile bugetare.
Fig. 14. Flux informaţional privind relaţiile cu Trezoreria.
27 | P a g e
S.C. Antibiotice S.A. Trezoreria
Iaşi
declaraţii
Foi de varsamant
chitanţă
Fig.15. Situaţia fluxurilor de trezorerie la data de 30.06.2010 - sumele sunt
exprimate în lei.
Plata impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se
relizează prin ordine de plată. Pe baza ordinelor de plată BRD virează din contul
societăţii în contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate.
Relaţiile cu Direcţia Finanţelor Publice Locale
Pentru impozitul pe profit, la nivelul societăţii se întocmeste declaraţia de
impunere a impozitului pe profit, declaraţie ce trebuie să cuprindă datele necesare
justificării sumelor datorate.
28 | P a g e
Pentru impozitul pe salarii se depune la Direcţia Finanţelor Publice Locale o
declaraţie privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată, societatea întocmeşte şi depune lunar
“Decontul TVA” la Direcţia Finanţelor Publice Locale Iaşi.
Pentru impozitele şi taxele locale pentru mijloacele de transport, clădiri, Direcţia
Finanţelor Publice Locale realizează calculul obligaţieie de plată pe baza situaţiei
patrimoniale a întreprinderii. După stabilirea obligaţieie de plată, Direcţia Finanţelor
Publice Locale înştiinţează societatea privind impozitele şi taxele locale datorate.
Palta impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se
relizează prin ordine de plată. Pe baza ordinelor de plată BRD virează din contul
societăţii în contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate.
Relaţiile cu celelalte organe fiscale
Relaţiile societăţii cu organele fiscale are în vedere toate categoriile de instituţii
ale statului. Aceste relaţii privesc, în mod special, toate categoriile de impozite, taxe şi
contribuţii obligatorii pe care societatea le are de plătit către bugetul de stat şi bugetele
locale.
Organele fiscale avute în vedere sunt: primăria, Administraţia Financiară, Casa
Judeţeană de Pensii, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Agenţia Judeţeană de
Ocupare a Forţei de Muncă.
Relaţiile cu Casa Judeţeană de Pensii: S.C. Antibiotice S.A. trebuie să depună
la această instituţie declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a
obligaţiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
La Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate societatea este obligată să depună
o situaţie a salariaţilor firmei în scopul determinării cuantumului contribuţiilor de
asigurări sociale de sănătate.
La Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă firma depune informări
cu privire la oferta de locuri de muncă şi declaraţia privind evidenţa nominală a
29 | P a g e
siguraţilor şi a obligaţiilor de plată la Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj. Odată cu
această declaraţie firma mai depune şi o copie de pe statele de plată atât pe suport
clasic, cât şi în format electronic.Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
trebuie să transmită societăţii, periodic, informări cu privire la cererea de locuri de
muncă.
1.6. Situaţia veniturilor fiscale datorate de S.C. Antibiotice S.A. Iaşi la bugetul statului în perioada 2008 – 2010 3
Veniturile bugetare sunt structurate în urmatoarele tipuri de venituri: venituri către
Bugetul de Stat , venituri către Bugetul Local, venituri către Bugetul Asigurarilor Sociale
de Stat, venituri către Bugetul Asigurarilor Sociale de Sănătate, venituri către Bugetele
Fondurilor Speciale. De regula cea mai mare pondere in cadrul veniturilor bugetare o au
cele catre bugetul de stat.
Fig.16. Venituri fiscale datorate de către S.C.”Antibiotice” S.A. Iaşi la bugetul
statului în anul 2008.3http://www.google.ro/search? hl=ro&biw=1024&bih=604&q=note+la+situatiile+financiare+2009+antibiotice&aq=f&aqi=&aql=&oq=
30 | P a g e
Fig.17. Venituri fiscale datorate de către S.C.”Antibiotice” S.A. Iaşi la bugetul
statului în anul 2009.
Fig.18. Venituri fiscale datorate de către S.C. Antibiotice S.A. Iaşi la bugetul
statului în anul 2010.
31 | P a g e
Capitolul II. Asezarea şi calculul veniturilor bugetare la
S.C. Antibiotice S.A.
2.1. Cadrul juridic de acţiune
Societatea Comercială Antibiotice S.A. Iaşi funcţionează în baza Hotărârii
nr.1200/12.11.1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie şi
Legii nr. 31/16.11.1990 privind societăţile comerciale. Durata societăţii este nelimitată şi
începe de la data de 15.02.1991, când a fost înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie.
Antibiotice Iaşi este persoană juridică română, având forma juridică de societate
pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române, statutul propriu şi
prezentul regulament.
32 | P a g e
Societatea contribuie la fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare prin
taxele şi impozitele pe care e obligată să le plătească statului. Impozitele şi taxele
constituie, prin proporţie, arie de manifestare şi vechime, forma principală a resurselor
financiare publice. Conţinutul economic al impozitelor şi taxelor constă, deci, în
procesele economice de redistribuire, mai ales, a produsului intern brut, de la posesorii
veniturilor către stat, în vederea acoperirii nevoilor publice.
Obligaţiile bugetare ale societăţii sunt atât către Bugetul de stat, cât şi către
Bugetul local. Pe lângă aceste două categorii de bugete, societatea comercială mai are
obligaţii şi către Bugetul asigurărilor sociale de stat şi către Bugetul fondurilor speciale.
Cadrul juridic este susţinut de acte normative şi procedurale:
Codul Fiscal al României - actualizat la 1 ianuarie 2008;
Ordinul privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale,
care se plătesc de contribuabili într-un cont unic, publicat în Monitorul Oficial al
României, partea I, Nr. 658-26.10.2007;
Nomenclatorul obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat care se plătesc în
contul unic;
Legea nr.500 din 11.07.2002 privind finanţele publice;
Legea nr.273 din 29.06.2006 privind finanţele publice locale.
Impozitele și taxele se plătesc în moneda naţională a României.
2.2. Elemente tehnice comune folosite la aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare
Subiectul venitului bugetar = este o persoană fizică sau juridică deţinătoare a
unor bunuri sau obiecte, implicată în anumite acte sau fapte ori care obţine venituri şi
potrivit legii are obligaţia să plătească anumite sume de bani către bugetele publice cu
titlul de impozit, taxă, contribuţie, vărsământ, prelevare.
33 | P a g e
Obiectul venitului bugetar = este elementul tehnic de la care sau funcţie de care
se procedează la calculul, aşezarea şi plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor,
vărsămintelor şi prelevărilor către bugetele publice. Împreună cu subiectul, acesta
declansează impunerea, ca acţiune fiscală sau, altfel spus, reprezintă împreună momentul
zero („0”) în asezarea, calculul şi perceperea de venituri bugetare.
Reprezentative sunt: venitul, valoarea, preţul, bunuri si obiecte, acte şi fapte,
persoana.
Venitul= poate fi regăsit în practica fiscală sub mai multe forme de exprimare:
brut, net, profit (net sau brut), beneficiu, încasări totale, drepturi salariale, etc. De unde si
categorii de impozite, vărsăminte, taxe, contribuţii ca: impozit pe venit, impozit pe salarii,
impozit pe profit (impozit pe venit), vărsăminte din profit (beneficiu), etc.
Valoarea = poate constitui, raportat la politica economică si fiscală, obiect de
asezare pentru venituri bugetare. În acest sens, sunt edificatoare din practica fiscal
românească prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete ( înainte
de 1988) şi taxa pe valoarea adăugată (după 1993).
Preţul ( fix sau negociabil ) = apare posibil ca ipostază de determinare a unor
venituri bugetare asa cum a fost cazul impozitului pe circulaţia mărfurilor (până în anul
1993), când reprezenta o mărime fixă în preţul de livrare şi se determina în cele mai
multe cazuri ca o diferenţă între acesta şi preţul de producţie.
Obiecte, bunuri, elemente material concrete = apar în diferite situaţii ca
generatoare de venituri bugetare chiar de la primele manifestări ale finanţelor publice. De
aici denumiri ca: impozit pe terenuri, impozit pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de
transport, impozit funciar, etc.
Actele şi faptele = sunt o altă exprimare a obiectului de asezare pentru veniturile
bugetare, îndeosebi, în raporturile cu instituţiile statului careprestează diferite servicii cu
privire la: eliberarea de permise sau autorizaţii; acordarea sau renunţarea la cetăţenie;
34 | P a g e
acţiuni de divorţ; litigii în instanţele de judecată; succesiuni, etc. De aici şi o diversitate
de situaţii care generează ceea ce se numesc taxele de timbru.
Persoana = cu deosebire cea fizică, poate reprezenta în anumite situaţii, motivate
de politica socială, fiscală ori demografică, obiect de aşezare pentru venituri bugetare.
Aici s-ar încadra ca expresie fiscală mai veche, capitaţia ori mai recent contribuţia
persoanelor fără copii.Elementul de tehnică fiscală, prezent mai sus ca fiind obiectul
venitului bugetar reprezintă noţiunea cu cea mai dinamică prezenţă în practica fiscală
fiind, în fond, generatoare de mijloace băneşti de ordin public.
Baza de calcul = poate fi considerată ca element derivat din obiectul venitului
întrucât, la impozitele directe si la unele indirecte, se suprapune integral sau par_ial cu
acesta. Ea poate fi definită ca element de tehnică fiscal concret efectiv, asupra căruia se
aplică unitatea tehnică de evaluare pentru a se obţine mărimile obligaţiilor băneşti
datorate către bugetele publice.
Unitatea tehnică de evaluare = reprezintă elementul tehnic fixat în actele
normative prin care se determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac
asupra bazei de impunere. Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare
valorică (lei pe metru pătrat suprafaţă teren), o mărime convenţională (cilindri, la taxa
asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică), o sumă absolută (pe obiect sau pe
unitatea de măsură a acestuia) ori, în cele mai multe cazuri o mărime relativă (cu
exprimare prin procente).
Cotele = în materie de cuantificări ale obligaţiilor bugetare sunt prezente sub
trei forme: fixe (privesc aceeaşi unitate de calcul pentru baza de impunere în întregul ei
sau potrivit cu anumite structuri care obligă la diferenţieri ca rezultat al politicii fiscale),
proporţionale, progressive ( în materie de venituri bugetare vizează îndeosebi veniturile
obţinute pe diferite căi-impozitul pe salarii, impozitul pe venit, taxa asupra succesiunilor.
Înlesnirile la plată = reprezintă un element tehnic în aşezarea şi perceperea de
venituri bugetare cu determinare de politică financiară, social ori fiscală ce apare present
35 | P a g e
în anumite situaţii pornind de la subiect (sau plătitor) ori obiect etc exprimă atitudinea
statului într-o anumită perioadă de gestiune bugetară faţă de unele categorii de
contribuabili sau faţă de obiectul venitului ori funcţie de ambele elemente tehnice în
acelaşi timp potrivit cu unele caracteristici ale acestora.
Termenul de plată = este elementul tehnic care poziţionează în
timp,concretizarea ca plată a obligaţiei băneşti rezultată din corelarea celorlalte elemente
tehnice menţionate cu referire la veniturile bugetare existente în bugetele publice şi
potrivit cu actele normative ce le reglementează, termenul de plată se poate găsi în una
din următoarele situaţii: ca o zi fixă de plată sau sub forma unui interval de timp.
Drepturile şi obligaţiile plătitorilor = reprezintă un element tehnic prezent în
aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare, care confirm comportamentul contribuabililor
în legătură cu incidenţa pe care acestia o au cu bugetele publice potrivit cu materia de
impunere pe care o deţin şi reglementările în vigoare cu privire la aceasta.
36 | P a g e
Fig. 19. Interdependenţe şi determinări privind elementele tehnice folosite în
aşezarea calculului veniturilor bugetare
2.3. Particularităţi în aşezarea şi calculul veniturilor bugetare
2.3.1. Impozitul pe venituri din salarii
Veniturile din salarii reprezintă toate veniturile în bani și/sau în natură obţinute de
o persoană fizică care desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă și
a unui statut special, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau
de forma sub care se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de
muncă, de maternitate și concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.
Elemente tehnice
Subiectul este angajatul sau salariatul. În cazul impozitelor pe veniturile din
salarii plătitorul este diferit de subiect întrucăt vorbim despre stopaj la sursă. Astfel,
plătitorul impozitelor pe veniturile din salarii este angajatorul, S.C. Antibiotice S.A. Iași
care are obligaţia de a calcula și reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni.
Obiectul este reprezentat de veniturile obţinute din salarii, mai precis toate
veniturile în bani sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în
baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege,
indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele
se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Baza de calcul se determină ca diferenţă între salariul brut ăi contribuţiile
salariatului, din care se scad apoi și deducerile personale.
Unitatea tehnică de evaluare o reprezintă unitatea monetară a statului.
Cota de impozitare este cota fixă de 16%.
37 | P a g e
Termenul de plată este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se plătesc aceste venituri.
Deducerile personale
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 1000 ron inclusiv, astfel:
pentru contribuabilii care nu au persoane în intreţinere – 250 ron;
pentru contribuabilii care au o persoană in intreţinere – 350 ron;
pentru contribuabilii care au doua persoane în intreţinere – 450 ron;
pentru contribuabilii care au trei persoane în intreţinere – 550 ron;
pentru contribuabilii care au patru persoane în intreţinere – 650 ron;
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între
1000,1 lei si 3000 ron, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele
menţionate anterior.
În cazul contribuabililor care realizează venituri brute lunare din salarii de peste
3000 ron nu se acordă deducerea personală.
Se consideră persoana în intreţinere: soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie,
rudele contribuabilului până la gradul al doilea inclusiv,ale cărei venituri, impozabile sau
neimpozabile nu depășesc 250 ron lunar.
Deducerea personală determinată nu se acordă personalului trimis în misiune
permanentă în străinătate, potrivit legii.4
Plătitorii de venituri de natură salarială au următoarele obligaţii:
a) să determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenţă între venitul
net anual din salarii şi următoarele:
1. deducerile personale stabilite
4 http://www.mfinante.ro/legislatie/cod_fiscal/titlul_3.htm - ###
38 | P a g e
2. cotizaţia de sindicat plătită conform legii;
b) să stabilească diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat
şi reţinut lunar, sub forma plăţilor anticipate în cursul anului fiscal, până în ultima zi
lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor;
c) să efectueze regularizarea acestor diferenţe de impozit, în termen de 90 de zile
de la termenul prevăzut, numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1. au fost angajaţii permanenţi ai plătitorului în cursul anului, cu funcţie de bază;
2. nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;
3. nu solicită alte deduceri, cu excepţia deducerilor personale şi a cotizaţiei de sindicat
plătită potrivit legii.
Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare modifică obligaţia
de plată pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru
luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivă.
Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară
activitatea, este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent, referitoare la data
începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în
termen de 15 zile de la data producerii evenimentului
Determinarea lunară a impozitului pe venitul din salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi
anticipate, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16%, asupra bazei
de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat
prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi urmatoarele :
39 | P a g e
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătita în luna respectivă;
- contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului
să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16%
asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile
obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe
veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Obligaţia calculării, reţinerii și virării acestei sume revine organului fiscal
competent. Procedura de aplicare a prevederilor se stabilește prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
Exemplu de calcul privind impozitul pe salarii
SALARIU BRUT = 2000 RON
Contribuţii ale salariatului :
Contribuţia la asigurările sociale de stat (CAS) – 9.5 % din venitul brut
9.5 % * 2000 ron = 190 RON
Contribuţia la fondul de şomaj – 1 % din venitul brut
1 % * 2000 ron = 20 RON
Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) – 6.5 % din venitul brut
6.5 % * 2000 ron = 130 RON
Salariatul are în grijî un copil şi beneficiazâ de o deducere personală în suma de 350
RON venitul net lunar.
40 | P a g e
DEDUCERI PERSONALE = 350 RON
VENIT NET = SALARIU BRUT – CAS – ŞOMAJ- CASS
= 2000 RON – 190 RON – 20 RON – 130 RON =
= 1660 RON
VENIT IMPOZABIL (venit baza de calcul ) = VENIT NET – TOTAL DEDUCERI
= 1660 RON – 350 RON= 1310 RON
După stabilirea venitului impozabil se aplică cota unică de impozitare de 16 % stabilidu-
se astfel impozitul de plătit.
IMPOZIT PE SALARIU = 16 % * 65 ron = 10,4 RON
SALARIUL NET = SALARIU BRUT – CAS – SOMAJ- CASS – IMPOZIT
= 2000 RON – 190 RON – 20 RON – 130 RON – 209,6 RON = 1450,4 RON
2.3.2. Impozitul pe profit
Impozitul pe profit reprezintă un impozit direct ce se aplică la profiturile obţinute
din activitatea proprie desfășurată de agenţii economici.
Elemente tehnice
Subiectul venitului bugetar - sunt obligate la plata impozitului pe profit
persoanele juridice, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursa atât în ţară cât și în
străinătate – SC Antibiotice S.A. Iași.
Obiectul venitului bugetar - profitul obţinut din oricare sursă de către SC
Antibiotice S.A Iași
Cota de impunere - cota de impunere este de 16% cu excepţiile prevăzute de lege.
41 | P a g e
Anul fiscal - a fiecărui contribuabil este anul calendaristic. Dacă un contribuabil se
înfiinţează sau încetează să existe în cursul unui an fiscal, perioada impozitabilă este
perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.
Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane:
a) persoanele juridice române;
b) persoane juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoane juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate
în România într-o asociere fără personalitate juridică;
d) persoane juridice străine care realizează venituri din sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/concesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane fizice române, pentru venituri
realizate atât în România cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică; în
acest caz, impozitul datorat de persoanaă se calculează, se reţine și se varsă de către
persoana juridică română.
Veniturile se compun din :venituri din exploatare; venituri din variaţia stocurilor,
din producţia stocată; venituri din producţia de imobilizări; alte venituri din exploatare;
venituri financiare; venituri extraordinare; venituri din provizioane.
Cheltuielile se compun din :cheltuieli de exploatare; cheltuieli cu lucrările și
serviciile executate de terţi, studiu, cercetări, prime de asigurare, deplasări, cheltuieli
poștale, serviciile bancare și altele; cheltuieli financiare care cuprind diferenţe de curs
valutar, dobânzi, scutiri acordate clienţilor; cheltuieli extraordinare; cheltuieli cu
amortizarea și provizioane; cheltuieli cu impozitul pe profit.
42 | P a g e
Cheltuielile care se scad din venituri pentru determinarea profitului impozabil
apar în lege deductibile, efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sau cu
deductibilitate limitată.
Cheltuielile deductibile sunt cele efectuate în scopul realizării de venituri
impozabile aici, fiind cuprinse: cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de
viaţă stabilită de contribuabil, cheltuielile efectuate pentru protecţia muncii, prevenirea
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, cheltuielile cu primele de asigurare
privind accidente de muncă, boli sau riscuri profesionale, cheltuielile pentru reclamă şi
publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor şi serviciilor, precum şi
costurile necesare producerii materialelor necesare pentru difuzarea materialelor
publicitare, cheltuieli pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor etc.
Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt cele stabilite la un anumit nivel,
exprimate de regulă în mărimi relative, astfel:
cheltuieli de protocol în limita de 2% din diferenţa rezultată din totalul veniturilor
impozabile şi totalul cheltuielilor aferente respectivelor venituri altele decât
cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru
deplsări în România şi în străinătate , în limita a 2,5 ori, nivelul legal stabilit
pentru instituţiile publice;
cheltuielile sociale în limita a 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile
personalului (ajutoare de naştere, ajutoare de înmormântare, ajutoare pentru boli
grave sau incurabile etc.);
perisabilităţile în limitele stabilite de organele de specialitate;
cheltuielile reprezentând tichetele de masă; cheltuielile cu provizioanele sau
rezervele, cu amortizarea în limita prevăzută;
43 | P a g e
cheltuieli efectuate în numele unui angajat, la asigurările facultative de pensii
ocupaţionale, în limita unei sume care echivalează în lei cu 200 euro într-un an
fiscal.
Cheltuieli nedeductibile au ca efect creşterea profitului impozabil şi se referă la
dobânzi, majorări de întârziere, amenzi, confiscări şi penalităţi de întârziere datorate către
autorităţile române conform prevederilor legale, cehltuielile privind bunurile de natura
stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate,
neimputabile, cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugată aferentă bunurilor acordate
salariaţilor sub formă de avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată
prin reţinere la sursă, cheltuielile cu primele de asigurare plătite de către angajator, în
numele angajatului, cheltuielile cu serviciile de managemet, consultanţă asistenţă sau alte
prestări servicii, etc.
Deducerea provizioanelor Şi rezervelor cuprinde provizioanele pentru garanţii de
bună execuţie acordate clienţilor, rezervele constituite de către societăţile bancare sau de
către instituţiile de credit autorizate, precum şi de societăţile de credit ipotecar, rezervele
legale constituite de către Banca Naţională a României.
Rezerva legală este este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra
profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit.
Deducerea provizioanelor constituiteîn limita unui procent de 20% începând cu
data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuaria 2005, 30% începând cu data
de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor.
Pierderile fiscale
Pierderea anuală se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5
ani consecutivi în ordinea înregistrării piederilor la fiecare termen de plată a impozitului
pe profit, potrivit cu prevederile legale în vigoare în anul înregistrării acestora.
Reorganizările, lichidările, alte transferuri de active şi titluri de participare sunt
reglementate prin Codul Fiscal potrivit cu anumite situaţii: distribuirea de active de către
o persoană juridică română către participanţii săi, fie sub forma de dividend, fie ca
44 | P a g e
urmare a operaţiunii de lichidare şi care se tratează ca transfer impozabil, cu excepţia
cazurilor de reorganizare dacă acestea nu au ca obiectiv principal evaziunea fiscală sau
evitarea plăţii impozitelor; deţinerea de către o persoană juridică a peste 50% din titlurile
de participare la o altă persoană juridică română.
Asocierile fară personalitate juridică prevăd ca veniturile şi cheltuielile
înregistrate să se atribuie fiecărui asociat potrivit cotei de participare deţinute.
Înlesniri la plata impozitului pe profit (scutiri)
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următoarele categorii de contribuabili
trezoreria statului;
instituţiile publice pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice;
persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
cultele religioase;
instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate;
Banca Naţională a României;
Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar;
Fondul de compensare a investitorilor.
Scutirea impozitului pe profit se mai acţioneză şi în alte situaţii, cum ar fi: organizaţiile
nonprofit, organizaţiile sindicale şi patronale pentru anumite categorii de venituri.
Termenul de plată
Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial până la data de
25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
Contribuabilii care efectuează plăţi trimestriale şi respectiv lunare plătesc pentru
ultimul trimestru sau pentru luna decembrie o sumă egală cu impozitul calculat şi
45 | P a g e
evidenţiat pentru trimestru III al aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului
pe profit să se facă până la data stabilită ca termen limită pentru depunerea situaţiilor
financiare ale contribuabilului.
Exemplul de calcul pentru impozitul pe profit
a.Venituri totale cumulate de la inceputul anului=245.000 RON
b.Cheltuieli totale cumulate de la inceputul anului=110.000 RON
Cheltuieli de protocol = 3.200 RON
Amenzi = 4000 RON
Cheltuieli deductibile de protocol = 2.636 RON
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 564 RON
Total nedeductibile = 4.564 RON
Rezerve legale = Profit brut * 5% = 135.000 * 5% = 6.750 RON
Profit-impozabil=Venituritotale-Cheltuielitotale-Venit Neimpozabil + Cheltuieli
nedeductibile
Profit-impozabil = 135.000 + 4.564 – 6.750 = 132.814 RON
Impozit pe profit=Profit impozabil*16%
Impozit pe profit=132.814*16% = 21.250,24 RON
Profit brut=Venituri totale-Cheltuieli totale
Profit brut=245.000 – 110.000 = 135.000 RON
Profit net=Profit brut-Impozit pe profit
Profit net=135.000-21.250,24 = 113.749,76 RON
46 | P a g e
2.3.3. Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoare adaugata apare in structura veniturilor bugetului de stat ca un
impozit inderect (taxa de consumatie) ce reprezinta in Romania peste o treime din
resursele banesti a bugetului de stat. Aceasta taxa se aplica operatiunilor privind vanzarile
de bunuri mobile, importul de bunuri, prestari de servicii precum si asupra operatiunilor
asimilate acestora.
Cadrul normativ privind TVA ca, venit la bugetul de stat este asigurat de Legea
571/2003 privind CODUL FISCAL, cu modificările ulterioare dintre care ultima fiind
O.U.G nr.203/2005 şi actualizat conform H.G. nr. 797/2005.
Elemente tehnice
Subiectul venitului bugetar - sunt persoanele impozabile cum sunt definite în
lege, indiferent de statutul lor juridic care afectează de o manieră independentă activităţile
economice cum sunt : activităţile producătorilor, comercianţilor, prestatorilor de servicii,
inclusiv activităţile extractive, agricole și cele ale profesiunilor libere sau asimilate,
oricare ar fi scopul și rezultatul acestor activităţi.
Suportatorul este reprezentat de consumatorul final al bunului sau produsului
achiziţionat.
Obiectul - se cuprind în sfera de aplicare operaţiunile care îndeplinesc
următoarele condiţii :
Să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efctuată cu plată sau o operaţiune asimilată acestora;
Să fie efectuate de persoane impozabile ;
Locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în Iași.
Platitorii venitului bugetar-sunt :
Persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoare adaugată, pentru
operaţiuni taxabile S.C. Antibiotice S.A. ;
Titularii operaţiunilor de import de bunuri S.C. Antibiotice S.A.
47 | P a g e
Cota de impunere - cota standard a TVA este de 24% si se aplică operaţiunilor
impozabile cu excepţia celor scutite de plata taxei pe valoare adaugată. Există şi o cotă
redusă de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru anumite prestări de servicii
sau livrări de bunuri. Unitatea de evaluare - este unitatea monetară a României.
Baza de impozitare :
Este constituită din tot ceea ce reprezintă contrapartida care urmează a fi obţinută
de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ,
pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii;
Preţurile de achiziţie sau în lipsa acestora, preţul de cost, determinat în momentul
livrării;
Suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor
de servicii. În baza de impunere se mai includ impozitele, cheltuielile
accesori(comisioanele, transport și asigurare, decontate cumpărătorului sau
clientului).
Excepţii:
Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de
furnizori direct clienţilor;
b) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau
parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele
negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă
contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate,
operaţiuni de leasing;
48 | P a g e
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin
schimb, fără facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se
decontează acestuia;
f) taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către
autorităţile publice locale prin intermediul prestatorilor.
Ajustarea bazei de impozitare - baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată
se ajustează în următoarele situaţii:
a) dacă au fost emise facturi fiscale şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau
parţial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din
cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă începând cu data de la care se
declară falimentul.
Operţiuni impozabile
a) Livrarea de bunuri se referă la orice transfer al dreptului de proprietate asupra
bunurilor (corporale mobile și imobile, prin naura lor sau prin destinaţie, în care se
cuprind și energia electrică, energia termică, gazele naturale, agentul frigorific etc.) de la
proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în numele
acestora. Livrări de bunuri cu plată sunt considerate și următoarele: predarea efectivă a
lor către o altă persoană în cadrul unui contract care prevede că proprietatea este atribuită
cel mai târziu în momentul plăţii unei scadente, cu excepţia contractelor de leasing;
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite; trecerea în
domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile; transmiterea de
bunuri efectuate pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare, atunci
când comisionul acţionează în nume propriu; bunurile constatate lipsă în gestiune.
49 | P a g e
Cazurile particulare privind livrările de bunuri în anumite situaţii și condiţii ce
conduc la aplicarea sau neaplicarea taxei sunt prezentate în lege prin detalii de tehnică
fiscală.
b) Prerstarea de servicii este definită ca fiind orice operaţiune ce nu constituie livrare de
bunuri și care se referă în mod concret la: inchirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei
lor, în cadrul unui contract de leasing; transferul și/sau transmiterea folosinţei dreptului
de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;
angajamentul de a nu desfășura o activitate economică, de a nu concura cu o altă
persoană sau de a tolera o acţiune sau o situaţie.
Perioada fiscală
Pentru taxa pe valoare adaugată, perioada fiscala este reprezentată de luna
calendaristică. Există însă și excepţii, pentru persoanele impozabile care nu au depășit în
cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiunile taxabile și/sau scutite de drept
de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare
a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic. În acest caz, persoanele
impozabile aflate în situaţia menţionată, au obligaţia de a depune la organele fiscale
teritoriale, până la data de 25 februarie, o declaraţie în care să menţioneze cifra de afaceri
din anul precedent.
Pro-rata - se determină ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau
drept de deducere, inclusiv subvenţiile legate de preţul acestora la numărător, iar la
numitor veniturile menţionate anterior plus cele obţinute din operaţiuni care nu au drept
de deducere. La numitor se adaugă alocaţiile, subvenţiile sau alte sume primite de la
buget (de stat sau locale) în scopul finanţării de activităţi scutite fără drept de deducere,
sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată. Veniturile financiare se
exclud din calculul pro-ratei dacă acestea sunt accesorii activităţii principale.
Pro-rata aplicată provizoriu pentru un an este și pro-rata definitivă determinată
pentru anul precedent, ori pro-rata estimată în funcţie de operaţiunile prevăzute a fi
realizate în anul curent. Pro-rata definitivă se determină în luna decembrie, în funcţie de
realizările efective din cursul anului.
50 | P a g e
Regularizarea deducerilor operate după pro-rata provizorie seă prin aplicarea pro-
ratei definitive asupra taxei pe valoarea adaugată deductibile, aferente achiziţiilor
prevăzute la alineatul 5 articolul 147 Cod fiscal. Difereanţa în plus sau în minus faţă de
taxa dedusă, conform pro-ratei provizorii, se înscrie pe un rând distinct din decontul
ultimii perioade fiscale.
Regimul deducerilor
Taxa aferentă cumpărărilor și taxa aferentă vânzărilor se înregistrează în conturi
distincte în evidenţa tehnico-operativă la S.C. Antibiotice S.A..
Această societate comercială are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată :
taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost
livrate sau urmează să îi fie livrate, pentru prestările de servicii facturate de către
o altă persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată;
taxa pe valoarea adăgată achitată pentru bunurile importate;
taxa pe valoarea adăugată achitată sau compensată cu taxa de rambursat din
decontul lunii precedente, pentru bunurile din import care beneficiază de
suspendarea plăţii taxei în vamă;
Pentru exercitarea dreptului de deducere Antibiotice are obligaţia de întocmire a
următoarelor documente :
• Factura fiscala întocmită de persoanele impozabile;
• Declaraţia vamală de import sau actul constatator al organelor fiscale;
• Nota contabilă prin care s-a efectuat compensarea dreptului de deducere se exercită lunar prin scăderea taxei deductibile din sumă reprezentând taxa pe valoarea adăugată facturată, denumită taxă colectată.
51 | P a g e
Când avem operaţii cu drept de deducere și operatii fără drept de deducere se
calculează pro-rata .
TVA plată= TVA colectată – TVA deductibilă
Termen de plata :
Se achită TVA datorată până la data de 25 a lunii următoare inclusiv;
Se achită TVA aferentă bunurilor importate la organul vamal.
Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de plată apare în situaţia în care
taxa pe valoare adaugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziţionate de o persoană
impozabilă este mai mare decât taxa pe valoare adaugată colectată, aferentă operaţiunilor
taxabile (rezultă un excedent în perioada de raportare denumit suma negativă a taxei pe
valoare adugată).
În situaţia în care taxa pe valoare adaugată aferentă operaţiunilor taxabile,
exigibilă intr-o perioadă fiscală, denumită taxa colectată, este mai mare decât taxa pe
valoare adaugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziţionate, dedusă în acea perioadă
fiscală, rezultă o diferenţă numită taxa pe valoare adaugată de plată pentru perioada
fiscală de raportare.
Exemplu de calcul pentru taxa pe valoarea adăugată
Marfa livrată = 14.000 RON
Marfa livrată la export = 4.000 RON
Marfa livrată la intern, scutite de TVA, fără drept de deducere = 5.000 RON
Cumpărări marfă = 11.000 RON
Livrări cu drept de deducere 14.000 + 4.000
Pro-rata * 100 = *100 =
Total livrări 14.000 + 4.000 + 5.000
52 | P a g e
= 78,26%
TVA colectată = 14.000 * 24% = 3.360
TVA datorată = 11.000 * 24% = 2.640
TVA dedusă = 2.640 * 78,26% = 2.066,064
TVA plată= TVA colectată – TVA deductibilă
TVA de plată = 3.360 – 2.066,064 = 1293,936
2.3.4. Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie bănească datorată bugetelor locale de
către proprietarii de clădiri indiferent de locul unde sunt situate şi destinaţia acestora.
Acte normative - Legea nr.27/1994 privind impozitul pe clădiri, republicată,
modificată şi completată prin O.G.nr.62/1998, O.G.nr.15/1999 şi Codul Fiscal.
Elemente tehnice
Subiectul impozitului pe clădiri este S.C. Antibiotice S.A. care este obligată la
plata impozitului pe clădiri pentru clădirile avute în proprietate.
Obiectul sub incidenţa impozitului cad atăt ădirile aflate în funcţiune, cât și cele
în rezervă sau conservare.
Baza de calcul (de impunere) o reprezintă valoarea de inventar a clădirii, stabilită
potrivit unor criterii și norme, înregistrată în contabilitate, pentru persoanele juridice. Ȋn
ceea ce privește persoanele fizice baza de calcul o reprezintă valoarea clădirii.
Baza de calcul a impozitului pe clădiri la persoanele juridice o constituie valoarea de
inventar înregistrată în contabilitate care poate să exprime:
costul de achiziţie al clădirii procurate cu titlu oneros, costul de producţie în cazul
clădirilor construite de către unitatea patrimonială;
valoarea actuală, în funcţie de evaluarea clădirilor ce au caracteristici tehnice şi
economice similare sau apropiate, în cazul clădirilor dobândite cu titlu gratuit;
53 | P a g e
valoare de aport acceptată de către părţi la clădirile intrate în patrimoniul unei
societaţi comerciale cu ocazia fuziunii;
valoarea negociată între părţi la contractele de leasing.
Unitatea tehnică de evaluare este m2.
Cota de impozitare este de 0,1% în cazul persoanelor fizice, aplicată asupra
valorii impozabile a clădirii. În ceea ce privește persoanele juridice această cotă (stabilită
de Consiliile Locale) poate varia între 0,25% și 1,50%, cota aplicată asupra valorii de
inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora.
Termenul de plată impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până
la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.
Documente - impozitul pe clădiri se stabileşte pe baza ”Declaraţiei de impunere”
depusă la organul fiscal teritorial, pe raza căreia se află clădirea.
Exemplu de calcul la impozitul pe clădiri
S.C. Antibiotice S.A. deţine în patrimoniul său următoarele clădiri:
Valoarea de inventar Cota stabilită
1. show – room: 580.000 *1% = 5.800
2. sediu Bld. Carol: 290.000 *1% = 2.900
3. sediu Bld. Independenţei: 154.000 *1% = 1.540
TOTAL = 10.240 RON
2.3.5.Impozitul pe teren
Acest impozit apare în structura veniturilor proprii ale bugetelor locale şi este
datorat de persoanele care au în proprietate terenuri situate în România, atât în mediul
urban, cât şi în cel rural.
54 | P a g e
Acte normative - O.G. nr. 36/2002 republicată şi conform H.C.L. 244/2002
privind impozitele şi taxele locale pe anul 2003,modificată de Codul Fiscal .
Elemente tehnice
Subiectul acestui tip de impozit îl constituie S.C. Antibiotice S.A. care este
obligată la plata impozitului pe terenuri pentru terenurile ce le are în proprietate.
Obiectul - impozabil îl constituie terenurile situate în intravilan, cele în extravilan
pe categorii de folosinţa aflate în proprietatea acestei societăţi.
Unitatea tehnică de evaluare este hectarul (ha.).
Calculul impozitului pe teren - Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul
numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul și zona
și/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de Consiliul Local.
Termenul de plată - impozitul pe terenuri se platește anual, în două rate egale, până la
datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.
Exemplu de calcul pentru impozitul pe teren
Calculul impozitului pe teren datorat de S.C. Antibiotice S.A.:
-rangul localităţii: II
-zona în cadrul localităţii: A
-suprafaţa:128,5 mp; respectiv 240,55 mp
-suprafaţa construită la sol a clădirilor: 0
Mod de calcul al impozitului pe teren:
128,5 mp * 4 760 = 61,16lei
240,55 mp * 4 760 = 114,50 lei
TOTAL IMPOZIT PE TEREN = 175,66 lei
55 | P a g e
2.3.6.Taxa pe mijloacele de transport
Impozitul pe mijloacele de transport se percepe de la persoanele fizice și
persoanele juridice care deţin în proprietate vehicule cu tracţiune mecanică și mijloace de
transport pe apă. Impozitul se datorează de către regii autonome, societăţi comerciale,
persoane juridice și persoane fizice care deţin în proprietate vehicule cu tracţiune
mecanică și mijloace de transport pe apă.
Elemente tehnice
Subiectul impozitului pe mijloacele de transport este S.C. Antibiotice S.A. care
este obligată la plata acestui impozit pentru mijloacele de transport avute în proprietate.
Obiectul venitului bugetar îl reprezintă mijloacele de transport din proprietatea
acestei societăţi comerciale.
Unitatea tehnică de evaluare este reprezentată de capacitatea cilindrică a
mijloacelor de transport.
Calculul impozitului pe mijloacele de transport –impozitul pe mijloacele de
transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport.
Termenul de plată – acest impozit se plătește anual, în două rate egale, până la
datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.
Exemplu de calcul privind taxa asupra mijloacelor de transport
Această societate plăteşte un impozit pentru următoarele mijloace de transport:
4 autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cm3 - 2000 cm3
4* 7 * 3 = 84 RON
56 | P a g e
5 autoturisme cu capacitatea între 2001 cm3 – 2600 cm3
5 * 9 *5 = 225 RON
TOTAL TAXE PE MIJLOACE PE TRANSPORT = 309 RON
2.3.7.Contribuţii la asigurările sociale de stat
Elemente tehnice
Subiecţii venitului bugetar sunt contribuabilii:
angajaţi (salariaţii S.C. Antibiotice S.A.) care datorează contribuţia individuală la
ările sociale;
angajatorul: S.C. Antibiotice S.A.
Obiectul venitului bugetar este reprezentat de veniturile brute realizate lunar de
către angajaţi, respectiv fondul de salarii (angajator).
Cotele de impunere sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale,
deosebite sau speciale și se aprobă anual prin Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de
Stat.Contribuţia individuală la asigurări sociale, datorată de angajaţi este, în toate
situaţiile, de 9,5%.
Contributia angajatorului la asigurările sociale, este stabilită în funcţie de
condiţiile de muncă, după cum urmează: pentru condiţii normale – 19,75%, pentru
condiţii deosebite – 24,75%, pentru condiţii speciale – 29,75%.
Unitatea tehnică de evaluare este reprezentată de unitatea monetară a statului
român.
Baza de calcul a contribuţiilor la asigurările sociale:
1. Contribuţia individuală la asigurările sociale la S.C. Antibiotice S.A.
Baza de calcul a acestei contribuţii o constituie :
57 | P a g e
salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile,
reglementate prin lege și prin contractul colectiv de muncă;
venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu
poate fi mai mic de o pătrime din salariu mediu brut lunar pe economie, stabilit
prin Legea Bugetului Asigurărilor Sociale.
2. Contribuţia angajatorului la asigurările sociale se calculează având ca bază fondul
total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.
Termenul de plată :
data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul în care
plata se face lunar, dar nu mai târziu de 25 a lunii următoare celei pentru care se
efectuează plata;
data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul în care plata se face
chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se
datorează plata.
Asieta – aceasta socitate are obligaţia să întocmească și să depună următoarele
declaraţii :
- La Casa Judeţeană de Pensii - declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor
și a obligaţiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat;
- La Administraţia Financiară a Municipiului Iași - declaraţia privind obligaţiile de
plată la bugetul general consolidat cod 100.
Exemplu de calcul privind contribuţia pentru Asigurările Sociale de Stat
1. Contribuţia angajatului se calculează prin aplicarea cotei de 9,5% asupra
venitului brut realizat lunar.
Pentru a se determina suma ce trebuie plătită către Bugetul Asigurărilor Sociale
de Stat se aplică urmatoarea formulă de calcul:
Baza de impunere * Cota = Contribuţia de plată
58 | P a g e
930 * 9,5% = 88,35 RON
2. Contribuţia angajatorului se calculează prin aplicarea cotei de 19,75% asupra
fondului de salarii, în cazul condiţiilor normale de muncă.
Pentru a se determina suma ce trebuie plătită către Bugetul Asiguraărilor Sociale
de Stat se aplică urmatoarea formulă de calcul :
Baza de impunere * Cota = Contribuţia de plată
200.000 * 24,75% = 49.500 RON ( pentru condiţii deosebite de muncă )
2.3.8. Contribuţii la fondul de șomaj
Elemente tehnice
Subiectul venitului bugetar este persoana juridică (S.C. Antibiotice S.A.) care
angajează forţa de muncă în condiţiile legii şi salariaţii societăţii care sunt asiguraţi
pentru riscul pierderii locului de muncă.
Obiectul venitului bugetar este reprezentat de veniturile brute realizate lunar de
către angajaţi, respectiv fondul de salarii (angajator).
Cotele de impunere se aprobă anual prin Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de
Stat.
Contribuţia individuală la Fondul de Şomaj, datorată de angajaţi este de 1%, iar a
angajatorului de 2,5%.
Unitatea tehnică de evaluare este reprezentată de unitatea monetară a statului
român.
Baza de calcul a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate este reprezentată
de fondul de salarii (angajator), respectiv veniturile salariale brute realizate lunar
(angajaţi).
Termenul de plată este data de 25 a lunii următoare stabilirii drepturilor salariale.
59 | P a g e
Asieta – S.C. Antibiotice S.A. are obligaţia să declare lunar obligaţiile de plată pe
care le are faţă de fondul asigurărilor de şomaj şi depune la DJOFM Iaşi deducerile şi
reducerile, precum şi declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor.
Ȋnlesniri la plata - pentru stimularea ocupării forţei de muncă se acordă reduceri
şi deduceri după cum urmează :
deduceri pentru angajarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior sau
liceal;
deduceri pentru asigurarea persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani.
Exemplu de calcul privind contribuţia la Fondul de Şomaj
1. Contribuţia angajatului se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra
venitului brut realizat lunar.
Pentru a se determina suma ce trebuie plătită către Fondul de Şomaj se aplică
următoarea formulă de calcul:
Baza de impunere *Cota = Contribuţia de plată
790 * 1% = 7,9 RON
2. Contribuţia angajatorului se calculează prin aplicarea cotei de 2,5% asupra
fondului de salarii.
Pentru a se determina suma ce trebuie plătită către Fondul de Şomaj se aplică
următoarea formulă de calcul :
Baza de impunere * Cota = Contribuţia de plată
150000 * 2,5% = 3750 RON
2.3.9. Contribuţii către bugetul asigurărilor sociale de sănătate
60 | P a g e
Contribuţia la asigurările sociale de sănătate este reglementată de Ordonanţa de
Guvern 150/2000 şi reprezintă o categorie de venituri bugetare mobilizate la dispoziţia
statului prin Fondul Naţional Unic de asigurări sociale de sănătate.
Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de ocrotire a sănătăţii
populaţiei. Administrarea fondului de asigurări sociale de sănătate se face prin Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate Judeţene Iaşi.
Subiectul- plătitorii contribuţiei la fondul de asigurări sociale de sănătate sunt
persoanele fizice sau juridice sau orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe
persoane fizice prestează în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii
civile de prestări servicii.
Suportatorul - persoanele asigurate:
cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
cetăţenii străini care au reşedinţa în România.
Scutiri:
Anumite persoane beneficiază de asigurarea de sănătate, fără plata contribuţiei şi anume:
• copii şi tinerii până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, studenţi şi dacă nu
realizeză venituri din muncă.
• persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă sau se află în grija
familiei;
• soţul, soţia, părinţii sau bunicii fără venituri proprii aflaţi în întreţinerea unei
persoane asigurate.
Persoanele exceptate de la plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate
sunt:
membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
cetăţenii străini care se află temporar în ţară.
61 | P a g e
Cota de impunere
Angajatorii au obligaţia ca în calitate de plătitori de taxe şi impozite să calculeze,
să reţină şi să vireze către acest fond o contribuţie de 7% datorată pentru asigurarea
sănatăţii personalului din unitatea respectivă, raportat la fondul de salarii. Prin fond de
salarii se întelege totalitatea sumelor constituite şi utilizate de către angajatori pentru
plata drepturilor salariale şi/sau a altor drepturi asimilate salariilor.
Termenele de plată a contribuţiilor la Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate sunt:
o data plăţii drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care
efectuează plata drepturilor salariale lunar, care nu poate fi stabilită mai târziu de
25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
o data plăţii chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor
salariale chenzinal, care nu poate fi stabilită mai târziu de 25 a lunii următoare
celei pentru care se datorează plata;
Exemplu de calcul privind contribuţia la Bugetul Asigurărilor Sociale de
Sănătate
1. Contribuţia angajatului se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% asupra venitului brut realizat lunar.
Pentru a se determina suma ce trebuie plătită către Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate se aplică următoarea formulă de calcul:
Baza de impunere * Cota = Contribuţia de plată
670 * 6,5% = 43,55 RON
2. Contribuţia angajatorului se calculează prin aplicarea cotei de 7% asupra fondului de salarii.
62 | P a g e
Pentru a se determina suma ce trebuie plătită către Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate se aplică următoarea formulă de calcul:
Baza de impunere * Cota = Contribuţia de plată
180000 * 7% = 12600 RON
2.3.10. Contrubuţii către fondurile speciale
Elemente tehnice
Subiectul venitului bugetar - Contribuţiile la Fondul de asigurare pentru
accidente de muncă şi boli profesionale sunt datorate de către angajatori, pentru
persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii, şi anume:
- persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă,
indiferent de durata acestuia inclusiv funcţionarii publici;
- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti, pe baza mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei mesteşugăreşti;
- şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor
organizate;
- ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efecuării practicii profesionale.
Obiectul venitului bugetar este fondul de salarii.
Baza de calcul este reprezentată de fondul de salarii.
Cota de impunere - începând cu anul 2005, cotele de contribuţie datorate de
angajatori în funcţie de clasa de risc se situează în limita unui procent minim de 0,5% şi a
unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii.
Unitatea tehnică de evaluare este reprezentată de unitatea monetară a statului
român.
63 | P a g e
Termenele de plată a acestor contribuţii sunt stabilită la datele de plată a
salariului (chenzina a II-a ) sau până la sfârşitul lunii în curs pentru asiguraţii pe bază de
contract de asigurare.
2.4. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor bugetare
2.4.1. Fluxul informaţional aferent impozitului pe profit
Fig. 20. Fluxul informaţional aferent impozitului pe profit.
64 | P a g e
COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL
DIRECŢIA FINANŢELOR PUBLICE LOCALE
BANCA
BRD
TREZORERIE
(Bugetul de stat)
Contul de profit
şi pierdere
Note contabile
RegistrulCartea
Mare
Balanţa de verificarel
unaraDeclaraţie de
impunere
Ȋnstiinţare de plată
Ordin de plată
Impozit pe profit
Explicaţie : serviciul financiar-contabil stabileşte, lunar, contul de profit şi
pierdere din care reiese dacâ societatea obţine profit (venituri > cheltuieli) sau obţine
pierdere (venituri < cheltuieli). Contul de profit şi pierdere se realizează pe baza notelor
contabile, a datelor din Registrul Cartea Mare şi din Balanţa de verificare lunară.
Ulterior stabileşte profitul contabil la care adună cheltuielile nedeductibile şi scade
veniturile neimpozabile, determinând profitul impozabil. Profitului impozabil i se aplică
cota de 16 % determinându-se astfel impozitul pe profit. Ulterior se depune la Direcţia
Finanţelor Publice Locale , declaraţia de impunere, în vederea evidenţierii lunare. De la
Direcţia Finanţelor Publice Locale se primeşte înstiinţarea de plată. Pentru a plăti
impozitul, societatea trimite ordinul de plată la bancă, care va vira banii la trezorerie şi de
aici către buget.
2.4.2. Flux informaţional aferent impozitului pe salarii
Fig.21 Flux informaţional aferent impozitului pe salarii
65 | P a g e
COMP. FINANCIAR-CONTABIL
COMPARTIMENT PERSONAL
BANCA
TREZORERIA
IAŞI
DIRECŢIA FINANŢELOR PUBLICE LOCALE
IAŞI
COMPARTIMENTE SOCIETATE
Explicaţie : Compartimentele societăţii trimit fişele de pontaj la serviciul personal unde se intocmesc fişele individuale şi colective de muncă . Aceste date se centralizează şi apoi se întocmesc statele de plată . Statele de plată se trimit la compartimentul financiar-contabil unde se calculează impozitul pe salarii.
Compartimentul financiar-contabil completează şi trimite lunar la Direcţia Finanţelor Publice Locale declaraţia de plată privind obligaţiile la bugetul de stat , şi emite un ordin de plată către bancă , de unde suma va pleca către Trezorerie în contul Bugetului de stat.
2.4.3. Flux informaţional aferent taxei pe valoarea adăugată
66 | P a g e
Fig.22. Flux informaţional aferent taxei pe valoarea adăugată
Explicaţie: Documentul care stă la baza operaţiunilor legate de tva este factura fiscală.
Factura fiscală este documentul pe baza căruia se înregistrează datoria faţă de furnizor
pentru bunurile cumpărate sau furnizate dar și documentul în baza căruia este întocmit
jurnalul pentru vânzări sau jurnalul pentru cumpărări.
67 | P a g e
FURNIZORI CLIENŢI
Note contabile Note contabile
COMP. FINANCIAR -CONTABIL
Jurnal de cumpărări Jurnal de vânzări
Centralizator de cumpărări
Centralizator de vânzări
TVA deductibilă TVA colectată
DECONT TVA
TVA de recuperat TVA de plată
DIRECŢIA FINANŢELOR PUBLICE
LOCALE
BANCA
BRD
TREZORERIE
(BUGETUL DE STAT)
De regulă, societatea intocmește la sfârșitul lunii un jurnal pentru cumpărături pe
baza căruia stabilesșe valoarea TVA deductibilă aferentă tuturor achiziţiilor din luna
respectivă și un jurnal pentru vânzări pentru determinarea TVA colectată în decursul
lunii. Valoarea aferentă TVA va fi înscrisă la sfârșitul lunii sau trimestrului în decontul de
TVA(declaraţia 300),declaraţie care se depune la Administraţia Finanţelor Publice.
2.4.4. Flux informaţional aferent impozitului pe clădiri, terenuri, mijloace de transport
Fig.23 Flux informaţional aferent impozitului pe clădiri, terenuri, mijloace de transport
Explicaţie : S.C. Antibiotice S.A. depune declaraţia de impunere, până la data de
31 ianuarie, la Direcţia Finanţelor Publice Locale care va calcula impozitul datorat şi îl va
transmite societăţii. Societatea va plăti, impozitul pe clădirile (terenurile, mijloacele de
transport) aferente datorat, în două rate egale (până la datele de 31 martie şi 30
septembrie inclusiv) prin ordin de plată către Banca BRD, care va vira sumele în contul
Trezoreriei (Bugetul Local).
2.4.5. Flux informaţional privind contribuţia la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat
68 | P a g e
COMPARTIMENT FINANCIAR-CONTABIL
DIRECŢIA FINANŢELOR PUBLICE LOCALE
Ordin de platăDeclaraţie de
impunere Valoare impozit de plătit
BRD
TREZORERIE
(BUGETUL LOCAL)
COM. FINANCIAR-CONTABIL
COMPARTIMENT PERSONAL
BANCA
BRD
CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII
TREZORERIE
(BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE
DE STAT)
Fig.24 Flux informaţional privind contribuţia la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat
Explicaţie: La compartimentul personal se întocmesc fişele individuale şi
colective de muncă . Aceste date se centralizează şi se întocmesc statele de plată . Statele
de plată se trimit la Compartimentul financiar-contabil unde se calculează impozitul pe
salarii şi totodată contribuţia la asigurările sociale de stat. Compartimentul financiar-
contabil completează şi trimite lunar la Casa judeţeană de pensii declaraţia de plată
privind obligaţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat , şi emite un ordin de plată către
Bancă , de unde suma va fi virată la Trezorerie în contul Bugetului Asigurărilor Sociale
de Stat.
2.4.6. Fluxul informaţional aferent contribuţiei la Fondul de Şomaj
69 | P a g e
COMP. FINANCIAR -
CONTABIL
BANCA
BRD
TREZORERIE (FONDUL ASIGURĂRILOR PENTRU
ŞOMAJ)
AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE OCUPARE A FORŢEI DE
MUNCĂ
Declaraţie de impunere
Ordin de plată
Fig.25. Fluxul informaţional aferent contribuţiei la Fondul de Şomaj
Explicaţie: Compartimentul financiar-contabil stabileşte contribuţia la Fondul de Şomaj, după care trimite declaraţia la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi ordinul de plată la Bancă de unde suma va fi virată la Trezorerie în contul Fondului asigurărilor pentru şomaj.
2.4.7. Fluxul informational aferent contributiei la Bugetul Asigurarilor Sociale de Sanatate
Fig.26 Fluxul informational aferent contributiei la Bugetul Asigurarilor Sociale de Sanatate
70 | P a g e
COMP. FINANCIAR-CONTABIL
BANCA
BRD
TREZORERIE
(BUGETUL
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE)
CASA JUDEŢEANĂ DE ASIGURĂRI SOCIALE DE
SANĂTATE
Capitolul III. Realizarea veniturilor bugetare
3.1. Cadrul juridic de acţiune
Cadrul juridic folosit în aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare îl reprezintă actele
normative aprobate cu privire la instituirea lor, precum şi cele metodologice de aplicare, emise
de regulă, de către Ministerul Finanţelor Publice. Reprezentativ pentru cadrul juridic de acţiune
în această direcţie este Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/3/2003, modificat printr-o
ordonanţă a Guvernului din 2004. Codul Fiscal acoperă în plan juridic problematica veniturilor
bugetare prezente în bugetele cu adresare generală. Alte documente utilizate în fundamentarea şi
realizarea veniturilor bugetare sunt:
Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial
nr.456/27.06.2002 corelată cu H.G. nr. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind
metodologia de calcul a impozitului pe profit publicată în Monitorul Oficial nr 640 din
28.08.2002;
Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal publicată în Monitorul Oficial
nr. 927 din 23 decembrie 2003;
Ordonanţa Guvernului nr. 183/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr
571/2003 privind Codul fiscal;
Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005 privind modificarea şi completarea Legii
nr. 571 pe 2003 privind Codul fiscal;
Hotarârea Guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului
fiscal;
Ordonanta Guvernului 92/2003 privind codul de procedura fiscala; Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
codului fiscal; Ordonanta Guvernului nr. 83/19.08.2004 pentru modificarea si completarea Legii
571/2003 privind Codul fiscal; Legea nr. 494/12.11.2004 de aprobare si modificare a Ordonantei de Guvern nr.
83/19.08.2004.
71 | P a g e
3.2. Vărsarea şi plata fiecărui venit în parte
Persoanele juridice folosesc la plata veniturilor bugetare următoarele modalităţi:
Depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;
Dispoziţii de plată prin care băncile comerciale virează sumele datorate în conturile
bugetare.
Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugeate există mai multe procedee. Astfel se
deosebesc mai multe modalităţi de vărsare şi plată unde iniţiativa revine societăţii comerciale şi
organelor fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate:
a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit bugetar
care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi
vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative
ale Trezoreriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se încadrează: TVA,
impozitul pe profit.
b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare,
fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la
subiect la o terţă persoană, plătitorul
c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea dispun,
mai sigur şi ma economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea în cadrul
exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în momentul
încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe locale)
d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de calcul
şi plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care acţionează în
numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzite de lege. Folosirea de
timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii prestate, prin fixarea lor pe
documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării obligaţiei de plată (ca urmare
a serviciilor prestate).
72 | P a g e
Plata obligaţiilor bugetare, atât cele către bugetul de stat, cât şi cele către bugetele locale,
se face în perioade diferite, în funcţie de fiecare impozit, taxă sau contribuţie pe care persoana
fizică sau juridică este obligată să o plătească către buget.
Pentru plata impozitului pe profit contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul
semestrial. Contribuabilii care au definitivat până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului
financiar anterior depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul aferent anului
fiscal încheiat până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la
termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. În cursul anului fiscal, contribuabilii
au obliţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată a impozitului pe profit,
inclusiv.
Încasarea obligaţiilor bugetare se face prin unităţile operative ale Trezoreriei finanţelor
publice.
Impozitul pe venit din salarii se calculează şi se reţine de plătitorii de salarii la data
efectuării plăţii salariilor. Plătitorii de salarii au obligaţia de a vira impozitul pe salarii la bugetul
de stat pănă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Impozitul pe venit din salarii este un impozit ce se datorează către bugetul de stat de către
plătitorii de salarii, dar este suportat de către salariaţi.
Plata taxei pe valoarea adaugată la buget se face de către persoanele obligate la plata
taxei care trebuie să achite taxa datorată. Taxa datorată este stabilită prin decontul întocmit
pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul special, până la data la care au obligaţia
depunerii acestora. Persoanele înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adaugată trebuie să
întocmească și să depună la organul fiscal competent pentru fiecare perioadă fiscală, până la data
de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv decontul de taxa pe valoarea adăugată, potrivit
modului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice .
Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poartă răspunderea pentru
calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei pe valoarea adăugată către bugetul de stat şi
73 | P a g e
pentru depunerea la termenul legal a decontului de taxa pe valoarea adăugată la organul fiscal
competent.
Impozitul pe clădiri se plătește anual de către proprietarul clădirii care poate fi persoana
fizică sau persoana juridică. Impozitul pe clădiri se plătește în două rate egale, până la datele de
30 martie şi 30 septembrie către bugetul local. Societatea comercială întocmeşte ordinul de plată,
în vederea achitării obligaţiilor către bugetul local, pe care îl depun la Trezorerie. La Trezorerie,
această operaţiune apare reflectată în extrasul de cont, o copie a extrasului de cont ajunge la
Primărie, la Serviciul Financiar-Contabil.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 30 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10% .
Plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj se face, după caz, de cel mult
cinci zile de la: data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul
angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură dată pe lună; data stabilită pentru
plata chenzinei a doua; data stabilită prin contractul de asigurare.
Pentru neplata contribuţiilor la termenele prevăzute se aplică majorări de întârziere.
Termenele de plată a contribuţiei la asigurările sociale de stat sunt: data stabilită pentru
plata drepturilor salariale pe luna în curs; data stabilită pentru plata chenzinei a doua, până la
sfârşitul lunii pentru luna în curs, cel mai târziu până la datele fixate prin declaraţia sau prin
contractul de asigurare; până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata
drepturilor ce se suportă din fondul de şomaj .
Platitorul obligatiei bugetare este debitorul sau o alta persoana care in numele debitorului
are obligatia sa platesca sau sa retina si sa vireze dupa caz taxe, contributii, amenzi şi alte
venituri bugetare.
Obligaţiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute de reglementările în vigoare. În
cazul achitării cu întârziere a obligaţiilor bugetare, debitorii datorează majorări calculate pentru
fiecare zi de întârziere începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare şi până
la data achitării sumei datorate inclusiv.
74 | P a g e
Nu se datorează şi nu se calculează majorări de întarziere pentru: sumele reprezentând
majorări de întârziere calculate conform reglementărilor legale nevărsate la termenul stabilit de
către organele abilitate potrivit legii; sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, prevăzute în
reglementările legale; sumele încasate efectiv prin poprire pe salariu şi pe pensii de la persoanele
fizice, în cazul executării silite a unor debite.
Nevirarea sumelor calculate şi reţinute la sursă potrivit legii de către plătitorii obligaţiilor
bugetare, cărora le revin astfel de obligaţii, se sanctionează cu o penalitate de 10% din suma
reţinută şi nevirată într-un termen mai mare de 30 de zile.
Plata cu întarziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare, cu
excepţia majorărilor de întârziere a amenzilor şi a penalitaţilor se sanctionează, începând cu o
penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de
întârziere, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care acesta avea termen de plată.
Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a majorărilor de întârziere sau a
penalităţilor. Penalitatea se aplică de către organele competente o singură dată pentru impozitele,
taxele şi contribuţiile reţinute şi nevirate.
3.3. Încasarea veniturilor bugetare prin unităţile Trezoreriei Finanţelor Publice
Răspunderea realizării efective a veniturilor bugetare revine, în principal, instituţiilor
desemnate cu administrarea bugetelor publice, dintre care se detaşează, prin volumul de lucrări şi
operaţiuni, Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile sale din teritoriu. În structura organizatorică
a acestui minister se găseşte şi instituţia financiar bancară, la care se conemnează efectiv
încasarea veniturilo pentru toate bugetele publice şi anume Trezoreria Publică.
Impozitul pe salarii
Impozitul pe salarii se calculează lunar, de către plătitorii acestuia, pentru fiecare
salariat, asupra întregului venit salarial realizat de aceştia în luna anterioară, utilizând cota unică
de impozitare.
75 | P a g e
Caracteristic acestui impozit este modul de percepere, adică prin metoda “stopajului la
sursa”, respectiv prin reţinerea de la salariat de către persoana fizică sau juridică plătitoare a
salariului sau a altor drepturi salariale, precum şi a veniturilor asimilate acestora.
Impozitul pe salarii se calculează, se reţine şi se varsă lunar de plătitorii salariilor din
sumele cuvenite la a doua chenzină, prin stopajul la sursă. În situaţia în care în contul plătitorului
de impozit nu există suficiente disponibilităţi pentru acoperirea integrală a salariilor şi a
impozitelor asupra acestora, băncile nu execută documentele de plată pentru ridicarea sumelor în
numerar necesare plăţii salariilor (cu excepţia chenzinei întâi), decât condiţionat de virarea în
aceeaşi proporţie a impozitului.
Dacă salariile se achită lunar calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului se face o dată
cu ridicarea de la bancă a sumelor pentru plata salariilor aferente lunii respective.
Dacă plătitorul nu deţine cont bancar sau nu foloseşte plăţi de salarii prin virament,
calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul de stat a impozitului aferent se fac lunar, în ziua
lucrătoare imediat următoare celei în care s-a facut plata acestor drepturi.
Impozitul pe salarii se varsă la bugetul de stat în conturi diferite în funcţie de sediul
plătitorului sau de locul în care are deschis cont pentru administrarea acestui impozit. Dacă
persoanele juridice sau fizice au deschis cont curent la trezoreria finanţelor publice ele virează
sumele direct în contul de la trezorerie. Dacă plătitorii nu deţin conturi deschise la trezorerie,
atunci ele virează sumele de plată prin ordin de plată în contul curent deschis la banca comercială
cu care realizează operaţiuni curente, de aici sumele reprezentând impozitul transferându-se mai
departe la trezoreria finanţelor publice.
Angajatorul are obligaţia să vireze la bugetul de stat impozitul calculat şi reţinut lunar
salariaţilor săi odată cu plata drepturilor salariale pentru luna respectivă, dar nu mai târziu de 25
a lunii următoare lunii pentru care se acordă aceste drepturi salariale.
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele
fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durată de
efectuare a plăţii salariilor, cu toate datele şi informaţiile necesare în vederea stabilirii
elementelor care conduc la fixarea venitului impozabil. Plătitorul este obligat să păstreze fişele
76 | P a g e
fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent şi angajatului,
sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent
pentru anul fiscal expirat.
În urma recalculării anuale, se va face regularizarea cu angajatul căruia fie i se va restitui
o anumită sumă de bani preluată cu titlu de impozit, fie i se vor reţine în plus sume datorate
pentru impozitul pe salarii anual.
Dacă recalcularea anuală a impozitului şi regularizarea acestuia nu se realizează de către
anagajator, acesta are obligaţia să depună până în ultima zi a lunii februarie fişele fiscale la
organele fiscale, care urmează să realizeze regularizarea.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit se calculează şi se plateşte semestrial, până la data de 25 inclusiv a
primei luni următoare semestrului pentru care se calculează impozitul. Banca Naţională a
României, societăţile comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România
ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozitul pe profit lunar, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoarele celei pentru care se calculează impozitul. Organizaţiile
nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a
anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere
până la termenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv. La finele anului, în funcţie de datele
cuprinse în bilanţul anual şi definitivarea impozitului pe profit în funcţie de acestea,
contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la termenul
prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.
Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit şi depunerea
declaraţiilor fiscale de impunere.
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări şi penalităţi de
întârziere potrivit reglementărilor în vigoare.
77 | P a g e
Pentru determinarea obligaţiilor fiscale corecte, organele fiscale au dreptul să recalculeze
adecvat profitul impozabil şi impozitul de plată pentru:
operaţiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea impozitului de plătit;
operaţiuni efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asociaţilor,
acţionarilor sau persoanelor ce acţionează în numele acestora;
distribuirea, împărţirea, alocarea veniturilor, deducerilor, creditelor sau
reducerilor între doi sau mai mulţi contribuabili ori acele operaţiuni controlate de
persoane care au interese comune în scopul prevenirii evaziunii fiscale şi pentru
reflectarea reală a operaţiunilor.
Contribuabilii care au definitivat până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului
financiar anterior depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit
aferent anului fiscal încheiat până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
Regularizarea se înregistrează în declaraţia de impunere anuală. Diferenţa dintre sumele
înscrise în declaraţia de impunere anuală şi sumele înscrise în declaraţiile privind obligaţiile de
plată la bugetul statului poate fi pozitivă şi atunci apare impozit de plată sau poate fi negativă şi
atunci apare impozit de recuperat.
Plata efectivă a impozitului pe profit se realizează, ca şi în cazul majorităţii celorlalte
impozite, prin ordin de plată înaintat băncii comerciale şi de aici mai departe prin virament
bancar la trezoreria finanţelor publice.
Taxa pe valoarea adaugată
Taxa de plată stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adaugată se achită către bugetul
de stat la termenele prevăzute de lege.
Taxa pe valoarea adăugată se stabileşte lunar pe baza decontului privind taxa pe valoarea
adăugată ca diferenţă între taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată
deductibilă.
Astfel, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mare decât taxa pe
valoare adăugată deductibilă rezultă taxa pe valoarea adăugată de plătit. În situaţia inversă, când
78 | P a g e
taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mică decât taxa pe valoarea adăugată deductibilă
apare taxa pe valoarea adăugată de recuperat.
Taxa pe valoarea adăugată de plătit, potrivit decontului întocmit lunar, trebuie plătită
până la data de 25 a lunii următoare inclusiv.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor plasate în regiuni de import, se plăteşte la
organul vamal, cu excepţia operaţiunilor de import scutite de plata pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor de leasing se achită corespunzător
termenelor de plată şi sumelor prevăzute în contractele încheiate cu finanţatori din străinătate.
Taxa de recuperat pentru luna de raportare stabilită prin decontul de taxă pe valoarea
adăugată se regularizează astfel:
prin compensarea realizată de persoana impozabilă în limita taxei pe valoarea
adăugată rămasă de plată din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor
următoare, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe
valoarea adăugată;
prin compensarea cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de persoana
impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau la cererea expresă a
persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de
compensare;
rambursarea efectivă din partea organelor fiscale.
Organele fiscale teritoriale au drept competenţă rambursarea diferenţei de taxă, rămasă
după compensare şi după scăderea taxei corespunzătoare sumelor neachitate din facturile
furnizorilor, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare.
Organele fiscale teritoriale pot efectua, la solicitarea persoanelor impozabile care se
încadrează în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, rambursări de taxă pe
valoarea adăugată, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare, cu verificarea
ulterioară a documentaţiei.
Pentru susţinerea cererilor de rambursare organele de control fiscal au obligaţia să
determine valoarea taxei deductibile corespunzătoare sumelor neachitate din facturile
79 | P a g e
furnizorilor din ţară, pentru care persoanele impozabile nu beneficiază de rambursare efectivă a
sumelor de la bugetul de stat.
Persoana impozabilă care beneficiază de rambursarea taxei pe valoarea adaugată are
obligaţia să determine şi să declare pe propria răspundere valoarea taxei deductibile
corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor din ţară, pentru care nu beneficiază
de rambursare efectivă a sumelor la bugetul de stat. Organele de control fiscal au obligaţia să
verifice exactitatea datelor din declaraţie pe propria răspundere.
Impozite şi taxe locale
Impozitele şi taxele locale analizate (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri şi taxa
asupra mijloacelor de transport) se calculează şi se plătesc anual, în două rate egale semestriale,
până la data de 15 inclusiv a ultimei luni a fiecărui semestru.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 30 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele
fizice, până la data de 30 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%,
stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:
clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public şi privat al unei
unităţi administrativ-teritoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi
economice;
clădirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee
sau case memoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;
80 | P a g e
clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase
recunoscute de lege şi părţile lor componente locale, cu excepţia incintelor care sunt
folosite pentru activităţi economice;
clădirile instituţiilor de învăţământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu
sau acreditate, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice.
3.4. Recalcularea veniturilor bugetare şi regularizarea plăţilor
Modificările intervenite sau erorile constatate, pe parcursul execuţieie bugetare, în ceea
ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea comercială are obligaţia
să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie să procedeze la constatarea
şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea şi regularizarea plăţilor.
Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se
va cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.
În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, S.C. Antibiotice
S.A. poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul
aici fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea
pentru care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului.
Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul
veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde
propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei,
pentru S.C. Antibiotice S.A. se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de
venituri bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent
al trezireriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia.
În cazul contribuţiilor sociale, declaraţia 700 permite rectificarea declaraţiilor anterioare.
Impozitul pe profit
La sfârşitul anului se recalculează impozitul pe profit şi se completează declaraţia 101
(privind impozitul pe profit), se depune la Administraţia Financiară o dată cu bilanţul contabil.
81 | P a g e
Pentru întârzieri la plata impozitului pe profit se percep majorări de întârziere (dobânzi)
de 0,1% pe zi calendaristică.
Impozitul pe salarii
Regularizarea impozitului pe venit din salarii se face doar în situaţia în care angajatul
înregistrează venituri din mai multe surse, intocmindu-se delaraţia 200 ( privind impozitul pe
salarii). Pentru întârzieri la plata impozitului pe salarii se percep majorări de întârziere (dobânzi)
de 0,1% pe zi calendaristică.
Impozit pe cladiri
În cazul in care se fac modernizari, reparaţii, dotări la clădirile deţinute în patrimoniu şi
prin procesul verbal de recepţie definitivă a lucrărilor se stabileşte că se măreşte valoarea
clădirilor, atunci se depune o declaraţie de impunere rectificativă cu valoarea nouă a clădirilor.
Pentru întârzieri la plata impozitului pe clădiri se percep majorări de întârziere (dobânzi) de 0,1%
pe zi calendaristică.
Regularizarea si rambursarea taxei pe valoare adaugata
Regularizarea si rambursarea taxei pe valoare adaugata se produce astfel: dupa
determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoare adaugata pentru operatiunile
din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectuieze regularizarile
prevazute prin decontul de taxa pe valoare adaugata. In continuare se determina suma negativa a
taxei pe valoare adaugata cumulata,prin adaugare la suma negativa a taxei pe valoare adaugata,
rezultata in perioada de raportare a soldului sumei negative raportat din decontul perioadei
fiscale precedente(daca nu a fost solicitat a fi rambursat).
Taxa pe valoare adaugata cumulata se determina, in perioada fiscala de raportare, prin
aduagare la taxa de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat
pana la depunerea decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul celor de plata al perioadei
fiscale anterioare.
Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile trebuie sa
determinediferentele dintre sumeleprvazute mai sus care reprezinta regularizarile de taxa si
82 | P a g e
stabilirea soldului taxei pe valoare adaugata de plata sau a soldului sumei negative. Daca taxa pe
valoare adaugata de plata cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei cumulate, rezulta
un sold de taxa de plata din perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei cumulata
este mai mare decat taxa de plata cumulata,rezulta un sold al sumei negative a taxei, in perioada
fiscala de raportare.
Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot solicita
rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscala de raportare prin bifarea casetei
corespunzatoare din decontul de taxa din aceeasi perioada, decontul fiind si cerere de rambursare
sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale urmatoare.
3.5. Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare
Impozitul pe profit, impozitul pe salarii, decontarea TVA se varsă la bugetul de stat în
conturi diferite în funcţie de sediul plătitorului sau de locul în care are deschis cont pentru
administrarea acestui impozit. Dacă persoanele juridice sau fizice au deschis cont curent la
trezoreria finanţelor publice ele virează sumele direct în contul de la trezorerie. Dacă plătitorii nu
deţin conturi deschise la trezorerie, atunci ele virează sumele de plată prin ordin de plată în
contul curent deschis la banca comercială cu care realizează operaţiuni curente, de aici sumele
reprezentând impozitul transferându-se mai departe la Trezoreria finanţelor publice.
Fluxul informaţional generat de realizarea impozitului pe profit, pe salarii şi deconatarea
TVA la S.C. Antibiotice S.A.este următorul:
-la nivelul departamentului financiar-contabil se calculează profitul impozabil (pe baza balanţei, a informaţiilor despre veniturile neimpozabile şi cheltuielile nedeductibile), impozitul pe profit şi se întocmeşte declaraţia de impunere care este trimisă către administrator ;
-administratorul verifică şi semnează declaraţia de impunere, după care o trimite înapoi la departamentul financiar-contabil ;
- Declaraţia privind impozitul pe profit şi Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat sun depuse la Administraţia Financiară Locală;
- S.C. Antibiotice S.A.depune ordinul de plată pentru impozitul pe profit la BRD, iar banca virează suma de bani la Trezorerie ; ulterior, BRD trimite către S.C. Antibiotice S.A.
83 | P a g e
extrasul de cont pentru a confirma virarea sumei reprezentând impozitul pe profit în contul Trezoreriei. Sumele ajunse la Trezoreria Iaşi sunt înaintate către Fondul bugetului de stat.
Fig. 27 Fluxul informaţional generat de realizarea impozitului pe profit, pe salarii şi
deconatarea TVA la S.C. Antibiotice S.A.
84 | P a g e
Compartiment
FINANCIAR
CONTABIL
Compartiment
FINANCIAR
CONTABIL
FONDUL BUGETULUI DE
STAT
FONDUL BUGETULUI DE
STAT
TREZORERIETREZORERIE
BRDBRD
Calculul impozitelor şi
decontarea TVA
Calculul impozitelor şi
decontarea TVA
Ordin de plată
Extras de cont
Impozitul pe profit
Declaraţia impozitului pe profit
Administraţia Finanţelor Publice Locale
Administraţia Finanţelor Publice Locale
Impozitele şi taxele locale (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pe
mijloacele de transport) prezintă aceleaşi fluxuri financiare generate de realizarea veniturilor
bugetare.
Fig. 28 Fluxul informaţional generat de realizarea impozitele şi taxele locale
În actul de vânzare-cumpărare, în Cartea de identitate a autovehiculului, este
consemnată proprietatea societăţii asupra terenului şi asupra clădirii şi respectiv
a mijlocului de transport;
Valoarea terenului, clădirii, mijlocului de transport este consemnată in fişa
mijlocului fix;
Se intocmeşte declaraţia de impunere;
Aceasta (două exemplare) se depune până la data de 31 ianuarie la Administraţia
Finanţelor Publice Locale.
Unul dintre exemplare se transmite compartimentului financiar-contabil;
Prin intermediul unui ordin de plată se plateşte impozitul către BRD;
85 | P a g e
Ordin de plată
Virare sume impozit
Declaraţie de impunere
Extras de cont
Transfer sume
impozit
Compart financiar-contabil
Compart financiar-contabil
BRDBRD
TrezorerieTrezorerie
Administratia finanţelor publice
locale
Administratia finanţelor publice
locale
BRD va transmite banii către trezorerie;
BRD transmite extras de cont societăţii Quartz Matrix pentru confirmarea virării
sumei datorate la bugetul local.
Contribuţiile la asigurările sociale de stat, la asigurările sociale de sănătate, la
fondul de şomaj prezintă trăsături comune la realizarea fluxului financiar generat de realizarea
veniturilor bugetare.
Fig. 29 Fluxul informaţional generat de realizarea contribuţiile la asigurările sociale de stat, la
asigurările sociale de sănătate, la fondul de şomaj
86 | P a g e
ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂADMINISTRAŢIA
FINANCIARĂ
Compartiment FINANCIAR CONTABIL
Compartiment FINANCIAR CONTABIL
PERSONAL SALARIZARE
PERSONAL SALARIZARE
F.B.A.S.
F.B.A.S.S
F.A.SMJ.
F.B.A.S.
F.B.A.S.S
F.A.SMJ.
ANGAJAŢIANGAJAŢI
BRDBRD TREZORERIETREZORERIE
Plata salarii/avans Fluturaşi Fişe fiscale
Stat de plată
Declaraţie participaţie CAS, CASS,
FSMJOrdin de
plată
Virare sume CAS, CASS,
FSMJ
Virare efectivă
Extars de cont
BIBLIOGRAFIE
1. Ştefura Gabriel, Bugete Publice şi Fiscalitate, Editura Universităţii ''Alexandru Ioan Cuza'', Iaşi 2005.
2. Gabriel Ştefura- Procesul bugetar în România, Editura Junimea, Iaşi, 2004
3. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 597/13 aug. 2002.
4. Ordonanţa de urgenţă nr. 45 din 5 iunie 2003 privind finanţele publice locale
5. Codul fiscal modificat şi normele de aplicare
6. Codul de procedură fiscală modificat şi normele de aplicare
7. Onofrei, M. – Finanţele întreprinderii; Vol. 2; Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”; Iaşi;
2003.
8. www.antibiotice.ro
9. www.kmarket.ro
10. www.primet.ro
87 | P a g e