Upload
vutu
View
236
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
PORTOFOLIUL
Programului C „Dezvoltatori de instrumente de evaluare a competentelor profesionale”
CURSANT: PROF. MORTECI GENOVEVA LUCIA
COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARA “ELENA DOAMNA’ GALATI
2
CUPRINS
1. Studiu de caz
pag. 4
2. Elaborarea instrumentului de evaluare sumativă (finală) pag. 15
2.1. Obiectivele evaluării pag. 16
2.2. Matricea de specificaţii pag. 17
2.3. Test de evaluare sumativă pag. 18
2.4. Probă pentru evaluarea instruirii practice pag. 23
2.4.1. Criterii de evaluare ale produsului pag. 24
2.4.2.Fişa de observare a modului de realizare a produsului
pag. 25
2.4.3. Fişa de observare comportamentului/atitudinii
pag. 26
2.4.4. Criterii de evaluare pentru notarea observaț iilor
realizate
pag. 27
2.4.5. Tabel de conversie punctaj probă practică- notă Pag.28
3. Elaborarea unei probe de evaluare transdisciplinară
pag.289
3
Portofoliului va cuprinde:
1. Studiu de caz: Utilizarea rezultatelor diferitelor tipuri de evaluări şi categoriile de beneficiari care pot utiliza aceste rezultate în diferite scopuri (eficientizarea învăţării, progresul şcolar).
2. Cerințele standardului privind evaluarea - Pentru o unitate de competenţă stabilită, selectaţi cerinţele standardului în privinţa evaluării şi corelaţi aceste cerinţe cu instrumente de evaluare relevante
3.Elaborarea instrumentelor de evaluare sumativă (finală) pentru un modul care conține teorie, laborator tehnologic/instruire practică
1. Elaboraţi: obiectivele evaluării, matricea de specificaţii (care să vizeze competenţele profesionale evaluate în ansamblu). Evaluarea modulului se realizează global. Nota acordată pentru evaluarea modulului să conţină şi teoria şi evaluarea prin proba practică!
2. Elaboraţi un test de evaluare (teorie+laborator tehnologic) care să cuprindă: • 5 itemi obiectivi • 5 itemi semiobiectivi • un item subiectiv.
Pentru acest test realizaţi:
• baremul de corectare şi notare • tabelul conversie punctaj test – notă!
3. Propuneţi o probă pentru evaluarea instruirii practice. Pentru această probă practică realizaţi:
1. criteriile de evaluare ale produsului (de exemplu: piesă, circuit, pat
germinativ, plan de conturi, o coafură, etc.) + încadrare în timp 2. fişă de observare a modului de realizare a produsului 3. fişă de observare a comportamentului/atitudinii 4. realizaţi criteriile de evaluare pentru notarea observaţiilor realizate 5. tabel de conversie punctaj probă practică- notă
4. Elaborarea unei probe de evaluare transdisciplinară - Indicaţii de elaborare a probei:
• alegeţi un prospect, o prezentare a unui produs alcătuit din mai multe părţi componente, un text tehnic, etc.
• stabiliţi un set de 4 intrebări extrase din materialul ales. Fiecare întrebare va viza câte un aspect al transdisciplinarităţii.
• propuneţi o schemă de notare care să cuprindă condiţiile de aplicare a punctajului total, punctajului parţial, punctajului “0”
4
1. STUDIU DE CAZ
Evaluarea reprezintă un parteneriat între elev şi profesor pentru atingerea competenţelor
profesionale prevăzute în unităţile de competenţă din SPP, transpuse în criterii de evaluare sau
performanţă prevăzute în Curriculum ceea ce necesită construirea unui parteneriat între evaluator şi
evaluat.
Testele de evaluare cuprind:
• grupaj de întrebări, pentru o verificare amplă după temă (modul);
• oferă notarea obiectivă, prin echilibrarea sarcinilor;
• alegerea sarcinilor, volumul lor, ordonarea, ponderea problemelor pe obiective, punctajul.
Rezultatele evaluărilor constituie principalele repere la care se raportează elevii și profesorii în egală
măsură,atunci când se urmărește o analiză obiectivă a cunoștințelor, competențelor și abilităților
dobândite pe parcursul unei perioade de formare.
Evaluarea periodică permite identificarea lacunelor, iar pentru remedierea acestora se vor elabora
planurile de remediere care au ca scop derulareade activității remediale.
Rezultatele diferitelor tipuri de evaluări pot fi utilizate de evaluator sau evaluat în diferite scopuri: eficientizarea învăţării, înregistrarea progresului şcolar.
Există trei tipuri de evaluare: iniţială, formativă şi sumativă
Evaluarea iniţială are rolul de a verifica dacă elevul deţine cunoştinţele şi abilităţile necesare
pentru a putea parcurge cu succes programul de formare.
Evaluarea formativă asigură profesorului/formatorului feed back-ul procesului de predare şi
învăţare. Prin această evaluare profesorul cunoaşte nivelul de dobândire a noilor cunoştinţe şi abilităţi de
către elev şi dacă acesta este pregătit pentru a învăţa noi subiecte.
Evaluarea finală a modulului sau evaluarea sumativă verifică dacă au fost dobândite toate
rezultatele învăţării asociate modulului. Evaluarea va cuprinde şi activităţi practice în care se va urmări
dacă elevul este capabil să lucreze în echipă, să rezolve o problemă, să facă o prezentare să scrie un
raport. Funcţie de specificul modulului, această evaluare poate fi făcută printr-un portofoliu sau
miniproiect/proiect.
Evaluarea finală a modulului va încorpora de asemenea şi evaluarea acelor competenţe cheie
care se dezvoltă în cadrul modulului împreună cu competenţele tehnice specifice acestuia (de exemplu:
utilizarea IT, comunicarea în limba maternă sau în limba străină, competenţe de calcul matematic etc).
Aceste competenţe vor ajuta elevul pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.
5
Metoda studiului de caz trebuie sa parcurga împreuna etapele urmatoare: - culegerea si valorificarea informatiei ; - analiza aprofundata a datelor ; - evaluarea critica a alternativelor ; - exprimarea opiniilor ; - elaborarea deciziilor. Studiu de caz propus a fost “Aplicarea testului initial a Xa F“ Profilul:Industria Alimentara Colegiul de Industrie Alimentara’Elena Doamna” Galati
Tematica abordata din care am elaborat subiectele pentru testul de evaluare initial a fost legata de notiunile fundamentale pe care elevii le-au studiat in anul respectiv la modulul . Subiectele au un grad de dificultate mediu si vizeaza cunostinte pe care elevii le pot aplica si dezvolta la studierea disciplinelor tehnologice din industria alimentara din anii ulteriori.
OBIECTIVELE EVALUĂRII
• Să utilizeze termeni de specialitate
• Să clasifice materiilr prime
• Să identifice microorganismele specifice I.A.
• Să identifice normele de S.S.M.
• Să identifice utilajele specifice
La întocmirea testului am avut în vedere ca itemii elaborați să asigure evaluarea întregului
conținut, printr-o distribuire relativ proporțională a numărului de itemi pe fiecare unitate de conținut în
funcție de complexitatea și timpul alocat acestor conținuturi prin planificarea evaluării; de asemenea am
urmărit și respectarea cerințelor referitoare la întocmirea unui test de evaluare sumativă, adică elaborarea
unor itemi distribuiți pe cele 4 niveluri cognitive corespunzătoare competențelor de evaluat (Achiziția
informației, Înțelegere, Aplicare, Analiză).
După aplicarea și corectarea testului, rezultatele elevilor au fost consemnate într-un tabel
centralizator, care conține punctajul obținut de fiecare elev pe fiecare item. Itemii au fost grupați în tabel
pe niveluri cognitive conform cu matricea de specificații. Nu s-au luat în considerare punctele acordate
din oficiu.
6
Evaluarea critica a alternativelor
Din acest punct de vedere pe viitor se poate avea in vedere ca la elaborarea tipurilor de
itemi sa se reformuleze itemii subiectivi la care elevii au avut dificultati in rezolvare, exersarea
mai aprodundata a itemilor tip problema care necesita si calcule matematice si notiuni teoretice
ceea ce pentru unii elevi reprezinta o problema.
Elaborarea deciziilor
In functie de rezultatul obtinut pe fiecare elev s-a luat in considerare aplicarea unui plan remedial
pentru unii elevi care au avut dificultati in rezolvarea testului initial.
Realizarea planului remedial presupune mai multe etape:
A. Identificarea aspectelor care trebuie remediate
B. Diagnoza
C. Stabilirea cauzelor
D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa și/ sau elev)
A. Identificarea aspectelor care trebuie remediate
Pentru a identifica aspectele care trebuie remediate am aplicat evaluarea orala cu diferite tipuri de itemi
pentru unitatea de învățare.
B. Diagnoza
Pe fiecare nivel cognitiv se identifică nivelul performanței elevilor, raportată la acele niveluri
cognitive evaluate.
Constatări: (clasa X F-28 elevi)
-‐ 24 de elevi au răspuns la itemii de nivel cognitiv inferior, care evaluează nivelul
cunoștințelor de specialitate, deci aceștia au achiziționat un nivel mulțumitor de cunostințe.
-‐ majoritatea elevilor au rezolvat satisfăcător itemii subiectivi semiobiectivi, care au avut ca
cerință descrierea principiului de funcționare a unor aparate/utilaje.
Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea și a capacității de utilizare și aplicare a
cunoștințelor specifice modulului; s-a constatat că sunt elevi care au demonstrat o slabă capacitate de
aplicare a cunosințelor elementare.
7
C. Stabilirea cauzelor
Cauze:
-‐ mediul de proveniență al elevilor: elevi cu posibilităţi materiale scăzute, elevi ai căror părinţi sunt
plecaţi în străinătate, elevi cu părinți dezinteresați de școală;
-‐ factori individuali (la unii elevi): nivel redus de cunoștințe din clasele anterioare, capacitate scăzută
de memorare, neînțelegerea conceptelor predate, dificultăți de comunicare;
D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)
Ţinând cont de aceste observaţii se impune luarea unor măsuri remediale, care să permită şi
elevilor care au întâmpinat dificultăţi să îşi îmbunătăţească rezultatele școlare. Acest plan este prezentat
mai jos.
Rezultatele testului
Rezultatul testului la nivelul clasei a fost de 5,58, test care aplicat dupa o perioada de 3 luni de
vacanta indica faptul ca remanenta cunostintelor a fost de peste 50% .
ü Notele obţinute de elevi au fost următoarele
Note Număr elevi Nota 4 4
Nota5 4
Nota6 7
Nota7 5
Nota8 6
Nota9 1
Nota10 1
8
0
1
2
3
4
5
6
7
Număr elevi
Nota 4
Nota5
Nota6
Nota7
Nota8
Nota9
Nota10
ü Cele mai multe greşeli au fost înregistrate la itemii: - I.3. (de amintire)- au confundat termenii de specialitate - VII. Rezolvare de problem deoarece nu stiu sa efectueze calculi matematice correct. - Partea III. (de analiză)- item semiobiectiv combinat întrebare structurată-completare (se
dau figurile unor utilaje ca stimul, trebuiau analizate, iar răspunsurile aşezate într-un item de completare).
Concluzie:
- Nu toţi elevii învaţă la fel un conţinut, iar un elev nu stăpâneşte la fel toate conţinuturile iar testul a reuşit să măsoare în mod valid cunoştinţele şi capacităţile elevilor;
- În raport cu obiectivele evaluării, rezultatele obţinute pot fi îmbunătăţite. Activitatea de predare-învăţare care urmează acestor conţinuturi deja evaluate va fi organizată astfel încât să ţină cont de această diagnoză (termenii de specialitate, construcţia şi funcţionarea utilajelor);
- Se poate realiza o proiectare mai riguroasă a testării formative - -pentru cei 4 elevi care au luat nota 4 s-a propus un plan remedial (tabel 1)
9
PLAN REMEDIERE LA NIVEL DE ELEV(Tabel1) CLASA a X-a F Anul scolar 2013-2014 Profesor Morteci Genoveva
Nume elev Decalaje identificate Prioritate Activitate remediala Intervalul de timp Persoana responsabila
Resurse
Baciu Catalin
- Insusirea lacunara a informatiilor teoretice (asimilarea defectoasa acunostintelor de specialitate)
Acoperirea golurilor in cunostinte/deficiente in efectuarea calculelor matematice
- Meditatii avand ca scop explicarea notiunilor teoretice - Colaborarea cu profesorul de laborator pentru invatarea in contexte practic-aplicative - Activitati de invatare repetitive
Cate o ora pe saptamana in afara programului, in urmatoarele 3 sapt. Ora suplimentara de matematica
Morteci Genoveva Prof. Matematica-Stroiu Aurora
Manual scolar Fise de lucru
Papuc M. Marian
Lipsa capacitatii de analiza
Dezvoltarea capacitatii de analiza
- Exercitii practice de sistematizarea unor continuturi - Fise de lucru cu sarcini progresiva - Studii de caz de specialitate
Cate o ora pe saptamana in afara programului, in urmatoarele 3 sapt.
Morteci Genoveva Manual scolar Fise de lucru
Ceru Marian
Deficiente referitoare la utilizarea formulelor notiunilor de specialitate
Lipsa corelarii teoriei cu notiunile studiate la laboratorul de specialitate/deficienta in efectuarea calculelor matematice
- Exersarea pe fise de lucru/documentare -exersarea de calcule matematice
Cate o ora pe saptamana in afara programului, in urmatoarele 3 sapt.
Morteci Genoveva Prof. Matematica-Stroiu Aurora
Culegeri de exercitii de matematica Probleme de specialitate
Peiu Jan
Slaba aplicare a cunostintelor specifice
Inbunatatirea capacitatii de intelegere a termenilor de specialitate
-Studii de caz care sa dezvolte capacitatea de aplicare a cunostintelor specifice disciplinei
Cate o ora pe saptamana in afara programului, in urmatoarele 3 sapt.
Morteci Genoveva Culegeri de exercitii de matematica Probleme de specialitate
10
Nume şi prenume elev................................... Data Timpul efectiv de lucru este de 45 minute Clasa a X-a
TEST INIŢIAL DE EVALUARE CLASA a X a
Pregătire de bază în domeniul industriei alimentare
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I, Partea II şi din Partea a III-a se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte. PARTEA I (30 de puncte) I. Pentru enunţurile de mai jos încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 5x2p=10p
1. Plantele oleaginoase constitue materia primă pentru fabricarea:
a. zahărului; b. uleiului; c. bomboanelor; d. vinului. 2. Materiile prime de origine minerală sunt:
a. laptele; b. apa; c. legumele; d. carnea. 3. Operaţia de distrugere a microorganismelor remanente pe suprafeţe, utilaje, ustensile este:
a. spălarea; b. dezinsecţia; c. clătirea; d. dezinfecţia. 4. Microorganismele facultativ anaerobe se dezvoltă:
a. în absenţa totală a oxigenului atmosferic; b. numai în prezenţa oxigenului atmosferic; c. în prezenţa dar şi în absenţa oxigenului; d. în prezenţa unor cantităţi foarte mici de oxigen.
5. În cazul unor arsuri uşoare: a. se pune un unguent din trusa de prim ajutor; b. se transportă victima de urgenţă la spital; c. se aplică un pansament steril; d. se spală imediat cu apă multă cel puţin 15 minute.
II. Încercuiţi pentru fiecare din enunţurile de mai jos litera A dacă enunţul este adevărat şi F dacă este fals. 5x2p=10p
1. A F. Cilii sunt formaţiuni proteice prezente la mucegaiurile inferioare. 2. A. F. Echipamentul de protecţie se schimbă ori de câte ori se murdăreşte.
3. A. F. Prin spălarea corectă a suprafeţelor se elimină maxim 25% din microorganisme. 4. A. F. Operaţia cu caracter continuu are loc atunci când utilajul se opreşte după terminarea operaţiei şi apoi se descarcă; 5. A. F. Pentru măsurarea cu precizie a volumelor mici de lichide se folosesc pipete.
11
III. Realizaţi corespondenţe între elementele din coloana A şi cele din coloana B: 5x2p=10p
Coloana A- Denumire microorganisme Coloana B- Caracterizare morfologică 1. Aspergilus niger a. bacterii sferice dispuse sub formă de lanţuri de celule 2. Saccharomyces cerevisiae b. drojdie de formă ovoidală 3. Bacillus subtilis c. bacterii sferice dispuse sub formă de ciorchine 4. Staphylococcus aureus d. mucegai superior care se înmulţeşte prin conidiospori 5. Streptococcus lactis e. bacterie sub formă de bastonaş sporulat f. mucegai inferior care se înmulţeşte prin sporangiospori
PARTEA a II -a (30 de puncte)
IV. Completaţi spaţiile libere astfel încât informaţia să fie corectă. 5x2p=10p Grâul reprezintă cereala destinată obţinerii.....(1)…...……..necesare pentru fabricarea produselor de ……(2)……………. Prin ventilaţie se realizează evacuarea totală sau parţială a aerului ........(3)..................... şi înlocuirea lui cu aer proaspăt. Transmiterea de căldură în curent ........(4)................... are loc când agentul temic se deplasează pe o direcţie perpendiculară cu materialul de prelucrat.. Aciditatea se determină prin ……..(5)…..………. probei de analizat cu soluţie NaOH 0,1n în prezenţa fenolftaleinei până la apariţia coloraţiei roz care să persiste 1 minut. V. Indicaţi rolul echipamentului de protecţie. 4p
.............................................................................................................
.............................................................................................................
VI. Enumeraţi 3 categorii de accidente de muncă.
6p
a…………………………………………
b…………………………………………
c…………………………………………
VII. Calculaţi concentraţia unei soluţii dezinfectante obţinute din 500g clorură de var şi 4,5 kg
apă. 10p
12
PARTEA a III-a (30 de puncte) Se dau următoarele utilaje în figurile de mai jos. Precizaţi: (30p) a. denumirea utilajului din fig.2; (4p) b. categoria de centrifugă din fig.3 după poziţia axului; (2p) c. principiul separării amestecurilor cu ajutorul centrifugei din fig.3; (10p) d. presiunea la care lucrează filtrul din fig.1; (2p) e. semnificaţia reperelor 2 şi 5 ale filtrului din figura 1; (2x4p) f. nr. reperelor din fig.2 cu care sunt notate rotorul şi racordul de aspiraţie (2x2p)
Fig.1 Fig.2 Fig.3
13
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Nu se acordă fracţiuni de punct. • Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat la 10.
PARTEA I (30 de puncte)
I. 1.b 2.b 3.d 4.c 5.d 5x2p=10p
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
II. 1F 2A 3F 4F 5A 5x2p=10p Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
III. 1 d. 2 b 3 e 4 c 5a 5x2p=10p
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
PARTEA a II-a (30 de puncte)
IV. (1) făinii (2) panificaţie (3) viciat (uzat, folosit) (4) încrucişat (5) titrarea 5x2p=10p Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
V. protecţia alimentelor şi protecţia lucrătorilor 2x2p=4p Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 2 puncte, iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
VI. – mecanice - chimice - termice - electrice 3x2p=6p Pentru oricare 3 răspunsuri corecte se acordă câte 2 puncte iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
14
VII. 10p C= 100 = 100= 10% (2p formula+2p calculul)
Unde, md=masa substanţei dizolvate, 500 g= 0,5 kg (2p) ms= masa soluţiei, 4,5+0,5=5 kg (4p)
PARTEA a III-a (32 de puncte)
VIII. a. pompa centrifugă 4p Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4 puncte, pentru răspuns parţial corect sau incomplet 2 puncte,. pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte b. –verticală
2p Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte
c. La rotirea aparatului apare forţa centrifugă care proiectează faza amestecului cu
densitatea mai mare spre periferie şi este eliminată prin racordurile tobei, în timp ce faza cu densitatea mai mică rămâne în centrul aparatului şi se elimină prin racordul superior central 10p
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 10 puncte, pentru răspuns parţial corect sau incomplet 5 puncte, iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
d. Presiunea hidrostatică 2p
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte
e. 2- racord alimentare amestec 5- racord evacuare precipitat 8p
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte, pentru răspuns parţial corect sau incomplet 5 puncte iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
f. 2 (rotorul) şi 3 (racord de aspiraţie) 4p
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
15
2.Cerințele standardului privind evaluarea - Pentru o unitate de competenţă stabilită, selectaţi cerinţele standardului în privinţa evaluării şi corelaţi aceste cerinţe cu instrumente de evaluare relevante Calificarea :Tehnician în morărit, panificaţie şi produse făinoase Clasa a XII a Modulul I: Tehnologia fabricării pâinii, produselor de franzelărie şi simigerie Unitatea de competenţă tehnică specializată :
18. Tehnologia fabricării pâinii, produselor de franzelărie şi simigerie
18.1 Supraveghează procesul tehnologic de fabricare a pâinii
18.2 Asigură obţinerea produselor de franzelărie unitate de competenţă cerinţele standardului instrumente de evaluare
18.1 Supraveghează procesul tehnologic de fabricare a pâinii
Testare orala/scrisa in care elevul trebuie sa demonstreze ca realizeaza calculul necesar de materii prime
Fise de documentare Fise de evaluare scrisa autoevaluare
Testare scrisa in care elevii vor demonstra ca identifica utilajele specifice fabricarii painii
Portofoliul Testare scrisa
Testare orala/scrisa in care elvii vor demonstra ca prezinte operatiile tehnologice de fabricare a painii
Fise de documentare Fise de evaluare scrisa autoevaluare/evaluare reciproca
16
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ Calificarea :Tehnician în morărit, panificaţie şi produse făinoase Clasa a XII a Modulul I: Tehnologia fabricării pâinii, produselor de franzelărie şi simigerie Unitatea de competenţă tehnică specializată :
18. Tehnologia fabricării pâinii, produselor de franzelărie şi simigerie
18.1 Supraveghează procesul tehnologic de fabricare a pâinii
18.2 Asigură obţinerea produselor de franzelărie Obiectivele evaluarii:
1. Calculul necesarului de materii prime la fabricarea pâinii 2. Rezolvarea de probleme la fabricarea pâinii 3. Pregătirea materiilor prime la fabricarea pâinii 4. Operaţii tehnologice la fabricarea pâinii 5. Utilaje folosite la fabricarea pâinii 6. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice la fabricarea pâinii 7. Gestionarea conflictelor posibile la fabricarea pâinii 8. Analiza calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi a pâinii CONTINUTURI: 1. Materii prime folosite la fabricarea pâinii 2. Calculul necesarului de materii prime 3. Operaţii tehnologice la fabricarea pâinii 4. Utilaje folosite la fabricarea pâinii 5. Analiza calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi a pâinii
17
MATRICEA DE SEMNIFICATII
Nivel cognitiv Conţinut
A-‐şi aminti
A inţe-‐lege
A aplica A analiza Total itemi
Pondere%
Materii prime folosite la fabricarea pâinii
I.1 II.1,
-‐ -‐ -‐ 2 18,18
Calculul necesarului de materii prime
IV.1,IV.2 -‐ -‐ 2 18,18
Operaţii tehnologice la fabricarea pâinii
I.3, IV.3 II.2 IV.4
4 36,36
Utilaje folosite la fabricarea pâinii
-‐ IV.5 -‐ III1/6 2 18,18
Analiza calităţii materiilor prime, semifabricatelor şi a pâinii
-‐ -‐ V.1-‐5 -‐ 1 9,00
TOTAL item 3 3 2 3 11 100%
Pondere % 27,27 27,27 9,09 27,27 100%
18
TEST DE EVALUARE SUMATIV Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru este de 2 ore.
SUBIECTULI 7,5 p(3x2,5=7,5p)
1. Încercuiţi pe foaia de test litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Făina puternică are o cantitate mare de gluten cu următoarele caracteristici: (5p) a. tare, elastic, filant; b. tare, elastic, lipicios; c. tare, elastic, nelipicios; d. moale, lipicios, rezistent.
2. Regimul tehnologic de frământare se referă la: (5p) a. materiile prime folosite la fabricarea pâinii; b. puterea de creştere a drojdiei; c. pregătirea materiilor prime pentru frământare; d. durata frământării şi temperatura semifabricatelor. 3. La sfârşitul fermentaţiei alcoolice rezultă: (5p) a. acid lactic şi dioxid de carbon b. alcol etilic şi dioxid de carbon c. acid propionic şi dioxid de carbon d. acid acetic şi dioxid de carbon
SUBIECTUL. II. 5p(2x2,5=5p)
a.Transcrieţi, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. b. Transformaţi unul din enunţurile false astfel încât acesta să capete valoare de adevăr 1. Puterea făinii este acea însuşire tehnologică de a forma aluat cu anumite proprietăţi reologice (elastico-plastice). (2,5p) 2. În cadrul fermentaţiei alcoolice , glucoza şi maltoza fermentează indirect. (2,5p)
19
Subiectul. III. 15 p(6x2,5p=15p)
În coloana A sunt enumerate utilaje folosite în panificaţie, iar în coloana B caracteristicile acestor utilaje. Scrieţi pe foaia de concurs, asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B: A. Utilaje folosite în panificaţie B. Caracteristicile utilajelor 1. Cernătorul vertical cu sită rotitoare a. este format din două recipiente din oţel 2. Timocul amestecător b. este alimentat de un elevator sau prin curgere
liberă 3. Dizolvatorul cu agitator c.este impartit pe trei zone de functionare
d.p.d.v.termic 4. Camera de fermentare44 vvvv d. are drept scop îndepărtarea impurităţilor
grosiere 5. Dozatoarele continue pentru făină e. spatii care asigura conditii de temperatura si
umiditate relativa
6. Cuptorul Tunel f. deservesc malaxoarele cu funcţionare continuă g. este dotat cu un dispozitiv de curăţire format din
trei lamele
Subiectul. IV. 15p(6x2,5=15p)
Completati spatiile din enuntul de mai jos, astfel incat continuturile sa fie corecte stiintific: 1.Sarea se introduce în faza de aluat sub formă de ........(1)........cu concentraţia de 20 – 30%, dar şi în stare nedizolvată. 2.Drojdia..........(2)........., înainte de a fi folosită, se amestecă cu apă caldă (30-35ºC), în raport de 1:3, 1:5, sau 1:10, agitându-se câteva minute (1-2 minute). 3.Premodelarea aluatului are ca scop imbunatatirea structurii.........(3)..............painii. 4. 5. Cuptorul cu .......(6)......... suprapuse este încălzit cu gaze de ardere recirculate.
Etapele operatiei de modelare a aluatului;
(4)
(5)
20
Subiectul. V. 47,5p(10p+5p+15p+15p+2,5p)
Determinarea acidităţii făinii
1.Explicaţi principiul metodeI (10p)
2.Alegeţi (conform STAS) ustensilele, reactivii şi sticlăria necesară(5p)
3..Efectuaţi determinarea respectând următoarele etape(Mod de lucru)(15p)
• Pregătiţi şi cântăriţi 5g din proba de făină
• Transvazaţi făina într-un pahar Erlenmeyer
• Adăugaţi 50 ml apă şi omogenizaţi 5 minute
• Adăugaţi 3-4 picături indicator (fenolftaleină)
• Notaţi volumul iniţial de Na OH 0,1 n
• Titraţi cu soluţie Na OH 0,1 n până la apariţia culorii roz
• Notaţi volumul final de Na OH 0,1 n
• Observaţi menţinerea culorii roz circa 60 secunde
4.Calculaţi aciditatea libera după formula: (15p)
în care: V-volumul de soluţie de Na OH 0,1 n folosit la titrare,în m - masa probei luată în analiză ,în g
5.Comparaţi rezultatul cu cel standardizat (2,5p)
Timp de lucru 1 ora
Aciditatea 1001,0⋅
⋅=
mV , [grade de
aciditate]
21
REZOLVARE TEST DE EVALUARE SUMATIV
BAREM DE CORECTARE SI NOTARE
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se vor puncta orice alte formulări şi modalităţi de rezolvare corectă ale cerinţelor în
acord cu ideile precizate în barem. • Pentru teorie se va acorda 42,5 puncte, iar pentru proba de laborator 47,5 puncte. • Se acorda 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I 7,5p
1.c, 2.d., 3.b.
Se acordă câte 5 (cinci) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte. 2,5x3=7,5p
SUBIECTUL. II. 5p(2x2,5=5p)
1-A; 2-F;
Se acordă câte 2,5 (două puncte si jumatate) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte. 2x2,5=5p
2. În cadrul fermentaţiei alcoolice , glucoza şi maltoza fermentează direct. A
Subiectul. III. 15 p(6x2,5p=15p)
Se acordă câte 2,5 (două puncte si jumatate) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. 6x2,5p=15p
1-d, 2-b, 3-a, 4-e, 5-f, 6-c.
22
Subiectul. IV. 15p(6x2,5=15p)
Se acordă câte 2,5 (două puncte si jumatate) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte.
(6x2,5=15p) (1)-solutie, (2)-comprimata, (3)-porozitatii, (4)-premodelare, (5)-modelare finala,
(6)-benzi
Subiectul. V. 47,5p(10p+5p+15p+15p+2,5p)
Se vor acorda astfel: 1.-‐ 10p (zece)puncte pentru explicarea principiului aciditatii fainii. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte.Pentru raspuns partial corect se va acorda 5 p, Principiul metodei: Extractul apos al probei de analizat se titreaza cu o solutie de Na OH 0,1n , in prezenta fenolftaleinei ca indicator de culoare pana la aparitia culorii slab roz care trebuie sa persiste timp de minim 30 de secunde. 2. -‐5p(cinci) pentru alegerea sticlariei si ustensilelor de laborator. Pentru alegerea corecta se va acorda 5 p, pentru alegerea doar a unor aparate si ustensile se va acorda 2,5 puncte. Pentru răspuns gresit sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. 3.-‐15p(cincisprezece)pentru efectuarea etapelor determinarii corect a aciditatii, in ordinea succesiunii operatiilor. Pentru efectuarea etapelor determinarii dar care necesita indrumarea profesorului se vor acorda 10 p. Pentru nedeterminarea etapelor de lucru se vor acorda 0 p. Mod de lucru
• Pregătiţi şi cântăriţi 5g din proba de făină
• Transvazaţi făina într-un pahar Erlenmeyer
• Adăugaţi 50 ml apă şi omogenizaţi 5 minute
• Adăugaţi 3-4 picături indicator (fenolftaleină)
• Notaţi volumul iniţial de Na OH 0,1 n
• Titraţi cu soluţie Na OH 0,1 n până la apariţia culorii roz
• Notaţi volumul final de Na OH 0,1 n
• Observaţi menţinerea culorii roz circa 60 secunde
4. -15p pentru calcularea valorii aciditatii fainii. Pentru calcul gresit sau lipsa se va
acorda 0 p. Pentru calcul partial correct se va acorda 5 p.
5.-‐) 2,5 (două puncte si jumatate) puncte pentru compararea cu rezultatele din S.T.A.S.. Daca nu se va compara se va acorda 0 p.
23
TABEL CONVERSIE PUNCTAJ-‐NOTA
Nr. crt
ELEV Retenţia Înţelegerea Aplicarea Analiza Total punctaj I1.
2,5 II.1 2,5
IV.1 2,5
IV.2 2,5
I.3 2,5
IV.3 2,5
IV.5 2,5
V.1 10
V.2 5
V.3 15
V.4 15
V.5 2,5
II.2 2,5
IV.4 2,5
III.1 2,5
III.2 2,5
III.3 2,5
III.4 2,5
III.5 2,5
III.6 2,5
1 E1 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 10 5 15 10 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 75
2 E2 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 5 5 10 10 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 65
3 E3 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 0 5 15 15 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 -‐ 70
4 E4 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 2,5 2,5 5 2,5 0 0 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 2,5 2,5 -‐ 35
5 E5 -‐ 2,5 -‐ -‐ -‐ 2,5 2,5 0 5 10 -‐ 2,5 -‐ 2,5 -‐ 2,5 -‐ 2,5 -‐ 2,5 35
6 E6 2,5 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5 10 5 15 15 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5 2,5 95
7 E7 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 5 2,5 10 10 -‐ -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 -‐ 50
8 E8 2,5 -‐ 2,5 2.5 2,5 2,5 2,5 10 5 10 10 2,5 2,5 -‐ 2,5 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 70
9 E9 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 10 5 10 10 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 75
10 E10 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2.5 2.5 5 5 15 15 2.5 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2.5 2,5 2.5 95
11 E11 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 5 2,5 10 10 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 -‐ 55
12 E12 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 10 5 10 10 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 75
13 E13 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 5 2,5 10 10 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ -‐ 50
14 E14 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 10 5 10 10 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 75
15 E15 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 15 5 10 10 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 75
16 E16 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 5 2,5 10 10 -‐ 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 -‐ 50
17 E17 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 10 5 10 10 2,5 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 75
18 E18 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 10 5 10 10 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 70
19 E19 2,5 2.5 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 5 0 10 10 -‐ 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 -‐ 2,5 -‐ 50
20 E20 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 2,5 2,5 5 0 10 10 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ -‐ 2,5 2,5 2,5 60
21 E21 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ 5 5 10 10 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 -‐ 65
22 E22 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 10 5 10 10 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 90
23 E23 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 5 5 15 15 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 80
24. E24 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 10 5 10 10 2,5 2,5 -‐ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 85
24
3. Propuneţi o probă pentru evaluarea instruirii practice. Pentru această probă practică realizaţi:
1. criteriile de evaluare ale produsului (de exemplu: piesă, circuit, pat germinativ, plan de conturi, o coafură, etc.) + încadrare în timp
2. fişă de observare a modului de realizare a produsului 3. fişă de observare a comportamentului/atitudinii 4. realizaţi criteriile de evaluare pentru notarea observaţiilor realizate 5. tabel de conversie punctaj probă practică- notă
Calificarea:Tehnician în morărit, panificaţie şi produse făinoase Clasa a XII-a Aria curriculară Tehnologii MODULUL II. TEHNOLOGIA OBŢINERII SEMIPREPARATELOR FOLOSITE ÎN PATISERIE Unităţi de competenţă tehnice spcializate:
19. Tehnologia obţinerii semipreparatelor folosite în patiserie
19.2. Supraveghează prepararea diferitelor tipuri de umpluturi şi creme
Competenţe derivate: C1: Identificarea materiilor prime şi auxiliare folosite pentru prepararea diferitelor tipuri de umpluturi şi creme C2: Identificarea indicilor de calitate ai diferitelor tipuri de umpluturi şi creme; C3: Executarea operaţiilor de preparare a diferitelor tipuri de umpluturi şi creme; C4: Respectarea normelor de igienă, securitate şi sănătate în muncă
25
1. criteriile de evaluare ale produsului/ încadrare în timp
Subiectul lectiei: Prepararea cremei de vanilie cu ou Data : Obiectivul( obiectivele ) procesului de invatare/criterii de evaluare
Activitati desfasurate in atelierul de patiserie Incadrarea in
timp Profesor/maistru instructor
Elevii
- formarea de priceperi şi deprinderi practice specifice fiecărei operaţii de preparare a diferitelor tipuri de umpluturi şi creme: amestecarea materiilor prime şi auxiliare, tratamentul termic, temperarea, repausul compoziţiilor;
- formare si dezvoltarea abilitatilor privind aplicarea si respectarea normelor de igiena si securitate a muncii.
Explica: - modul de organizare a locului de munca - modul de aplicare si importanta respectarii normelor de igiena Prezinta: - scopul operatiilor de preparare a diferitelor tipuri de umpluturi şi creme: amestecarea materiilor prime şi auxiliare, tratamentul termic, temperarea, repausul compoziţiilor; Demonstreaza: - modul de realizare a operatiilor de preparare a diferitelor tipuri de umpluturi şi creme:
- organizeaza locul de desfasurare a activitatii, - selecteaza si igienizeaza vasele si ustensilele necesare preparare a diferitelor tipuri de umpluturi şi creme: amestecarea materiilor prime şi auxiliare, tratamentul termic, temperarea, repausul compoziţiilor; - calculeaza necesarul de materii prime utilizate, conform retetelor - executa operatiile de preparare a diferitelor tipuri de umpluturi şi creme: amestecarea materiilor prime şi auxiliare, tratamentul termic, temperarea, repausul compoziţiilor;
10’
20’
10’
15’
10’
15’
10’
Echipamente / materiale: vase si ustensile de lucru, utilaje, materiale de curatenie Proceduri de evaluare: practica, utilizarea fiselor de evaluare si observare Comentarii: elevii isi formeaza abilitatile de lucru prin exercitii practice repetate
26
2. FISA DE OBSERVARE
COMPETENTA 19.2 Prepară umpluturi şi creme
Tema: Prepararea cremei de vanilie cu ou
Nr.crt.
Etapele preparării cremei de vanilie cu ou
Evaluator Data
1. Alegerea vaselor şi ustensilelor necesare în funcţie cantitatea de cremă care trebuie preparată;
2. Cântărirea făinii, zahărului, vanilinei, sării prevăzute în reţetă (se foloseşte balanţa din dotare;
3. Măsurarea volumului de lapte corespunzător reţetei (cu vase gradate);
4. Fierberea laptelui şi temperarea acestuia; 5. Separarea albuşului de gălbenuş;
6. Combinarea gălbenuşurilor cu sare, jumătate din cantitatea de zahăr şi făină (zeamil sau amidon) amestecată cu câteva linguri de lapte rece;
7. Adăugarea cantităţii rămase de lapte; 8. Amestecarea compoziţiei până la omogenizare; 9. Aşezarea compoziţiei pe foc redus; 10. Amestecarea continuă a compoziţiei în timpul tratamentului termic;
11. Efectuarea probei (puţină cremă aşezată pe o suprafaţă lucioasă, prin răcire gelifică şi se desprinde fără să lase urme);
12. Temperarea cremei;
13. Baterea albuşurilor spumă cu restul de zahăr şi vanilina (manual sau cu robotul)
14. Combinarea compoziţiei temperate cu albuşurile bătute spumă (se adaugă albuşurile peste compoziţie şi nu invers!) prin amestecare lentă de jos în sus.
27
3. FISA DE OBSERVARE
a comportamentului/atitudinii
Tema: Prepararea cremei de vanilie cu ou COMPETENTA 19.2 Prepară umpluturi şi creme Tema: Prepararea cremei de lapte cu vanilie şi ou
Nr.crt Sarcini de lucru/comportamentul
Condiţii de aplicabilitate
Evaluare Observatii DA NU
1 Pregătirea materiilor prime: materii prime şi auxiliare utilizate la obţinerea semipreparatelor pe bază de zahăr. semipreparate pe bază de zahăr - poartă echipament de protecţie corespunzător; - iniţiază acţiunile şi le realizează temeinic; -respectă ordinea operaţiilor cu responsabilitate; -manifestă preocupare şi interes pentru îndeplinirea sarcinii şi pentru calitatea muncii;
-identifică materiile prime -prelucrarea primara a materiilor prime -dozează materiile prime în functie de reţetă
2 Prepararea cremei de lapte: amestecarea materiilor prime şi auxiliare, tratamentul termic, temperarea, repausul compoziţiilor; -manevrează aparatul şi supraveghează operaţia cu grijă, respectând normele de protecţia muncii;
-separarea albuşurilor de gălbenuşuri; -adaugarea laptelui şi a zahărului; -fierberea cremei -temperarea cremei -amestecarea cu albuşurile
3 Analizează calitatea cremei preparate: Defecte ale umpluturilor şi cremelor - îşi apreciază activitatea şi produsul obţinut în mod critic, obiectiv, corect
-culoare, -aspect, -miros, - gust, -aroma, -consistenta.
28
4.Tema: Prepararea cremei de vanilie cu ou Numele şi prenumele Locul de desfăşurare: Atelierul de patiserie Competenţa: 19.2. Supraveghează prepararea diferitelor tipuri de umpluturi şi creme
4.a. Sarcina de lucru: Verificaţi modul de preparare a cremei de vanilie cu ou Materiile prime şi auxiliare corespunzătoare reţetei de fabricaţie se vor alege din magazie. Făina din reţetă se poate înlocui cu zeamil sau cu amidon. Baterea albuşurilor se va executa manual cu telul tip cofetar sau cu robotul. Pentru a prelungi durata de păstrare, ouăle se pot adăuga întregi, înaintea procesului de fierbere. 4.b. Sarcina Verificaţi alegerea materiilor prime şi auxiliare folosite pentru prepararea cremei de vanilie cu ou. Aveţi în faţă materiile prime utilizate la obţinerea cremei de vanilie cu ou: 4.c. Sarcina Verificaţi modul de execuţie a operaţiilor de preparare a cremei de vanilie cu ou. Nr.crt.
Etapele preparării cremei de vanilie cu ou
Punctaj Obs.
1. Alegerea vaselor şi ustensilelor necesare în funcţie cantitatea de cremă care trebuie preparată;
10p
2. Cântărirea făinii, zahărului, vanilinei, sării prevăzute în reţetă (se foloseşte balanţa din dotare;
10p
3. Măsurarea volumului de lapte corespunzător reţetei (cu vase gradate);
5p
4. Fierberea laptelui şi temperarea acestuia; 5p 5. Separarea albuşului de gălbenuş; 5p
6. Combinarea gălbenuşurilor cu sare, jumătate din cantitatea de zahăr şi făină (zeamil sau amidon) amestecată cu câteva linguri de lapte rece;
5p
7. Adăugarea cantităţii rămase de lapte; 3p 8. Amestecarea compoziţiei până la omogenizare; 2p 9. Aşezarea compoziţiei pe foc redus; 3p 10. Amestecarea continuă a compoziţiei în timpul tratamentului termic; 2p
11. Efectuarea probei (puţină cremă aşezată pe o suprafaţă lucioasă, prin răcire gelifică şi se desprinde fără să lase urme);
15p
12. Temperarea cremei; 5p
13. Baterea albuşurilor spumă cu restul de zahăr şi vanilina (manual sau cu robotul)
10p
14. Combinarea compoziţiei temperate cu albuşurile bătute spumă (se adaugă albuşurile peste compoziţie şi nu invers!) prin amestecare lentă de jos în sus.
10p
făină ouă zahăr lapte vanilină sare
29
TABEL CONVERSIE PUNCTAJ-‐NOTA Nr. crt
ELEV A-si aminti A intelege A analiza
A aplica
Total fara punct oficiu
1. 10p
2. 10p
3 5p
8 2p
4 5p
7 3p
9 3p
12 5p
5 5p
6 5p
10 2p
11 15p
13 10p
14 10p
1 E1 10 5 5 2 5 3 3 - 5 5 2 15 10 10 80p 2 E2 10 10 5 2 - 3 3 5 5 - 2 15 10 10 80p 3 E3 10 10 5 2 5 3 3 - 5 5 2 15 10 10 85p 4 E4 10 10 5 2 5 3 3 5 5 5 2 15 10 10 90p 5 E5 10 10 5 2 5 3 3 - 5 5 - 15 10 10 82p 6 E6 10 5 - 2 5 3 3 5 5 5 2 15 10 10 80p 7 E7 10 10 5 2 5 3 3 - 5 - 2 15 10 10 80p 8 E8 10 10 5 2 5 3 3 5 5 - 2 15 10 10 80p 9 E9 10 10 5 2 5 3 3 5 5 5 2 15 10 10 90p 10 E10 10 10 5 2 - 3 3 5 5 5 - 15 10 10 83p 11 E11 5 10 5 2 5 3 3 - 5 5 2 15 10 5 75p 12 E12 10 10 5 2 5 3 3 5 5 - 2 10 5 10 75p 13 E13 10 10 5 2 - 3 3 5 5 5 2 15 10 10 85p 14 E14 10 10 5 2 - 3 3 - 5 5 2 15 10 10 80p 15 E15 10 10 5 2 5 3 3 5 5 5 2 15 10 10 90p 16 E16 10 10 5 2 5 3 3 - 5 5 2 10 10 10 80p 17 E17 5 10 5 2 - 3 3 5 5 5 2 15 10 5 75p 18 E18 10 5 5 2 - 3 3 5 5 - - 15 5 10 68p 19 E19 10 10 5 2 5 3 3 5 5 - 2 15 10 10 85p 20 E20 10 10 5 2 5 3 3 5 5 5 2 15 10 10 90p 21 E21 10 10 - 2 5 3 3 5 5 5 2 15 10 10 85p 22 E22 10 5 5 2 5 3 3 - 5 5 - 15 10 5 73p
30
4.Elaborarea unei probe de evaluare transdisciplinară - Indicaţii de elaborare a probei:
• alegeţi un prospect, o prezentare a unui produs alcătuit din mai multe părţi componente, un text tehnic, etc.
• stabiliţi un set de 4 intrebări extrase din materialul ales. Fiecare întrebare va viza câte un aspect al transdisciplinarităţii.
• propuneţi o schemă de notare care să cuprindă condiţiile de aplicare a punctajului total, punctajului parţial, punctajului “0”
Calificarea :Tehnician în morărit, panificaţie şi produse făinoase Clasa a XII a Modulul I: Tehnologia fabricării pâinii, produselor de franzelărie şi simigerie PRODUS: “PAINE INTEGRALA CU FIBRE”
1.Painea” integrala cu fibre” de la Vel Pitar este singura paine cu adevarat integrala. Faina integrala este obtinuta prin macinarea 100% a boabelor de grau, datorita folosirii unor tehnologii unice si performante. La macinarea integral a graului nu se pierd invelisul si germenele din bobul de grau, astfel ca se obtin 25% din proteinele unui bob, impreuna cu alti 17 nutrienti importanti. In componenta painii sunt prezente toate toate cele 3 parti componente ale cerealelor
31
integrale: invelis, miez (endosperm) si germene. Faina intergrala este una dintre principalele
surse de fibre, vitamine si minerale naturale.
Painea contine din belsug fibre, vitamine din gama B, fier si vitamina E, cat si antioxidanti valorosi care nu sunt prezenti in fructe sau legume. Cele mai multe vitamine si minerale se regasesc in invelis si germen. Astfel, in invelis se gasesc 43 de grame de fibre, in germen 14, iar in miez doar 4 (cantitati exprimate la 100 grame de cereale integrale), proteine, amidon ca sursa de glucide, lipide. (tehnologie/biochimie)
Faina provine din culturi agricole ecologice la care nu au folosite pesticidele, substanţe folosite în agricultură, au efecte negativeasupra structurii solului (Ecologie si protectia mediului)
Beneficiile consumului de Paine ” integrala cu fibre” de la Vel Pitar
Consumul de paine ” integrala cu fibre” de la Vel Pitar aduce numeroase beneficii pentru sanatate:
• Este o sursa considerabila de fibre, fiind superioara din acest punct de vedere fata de restul produselor din cereale integrale;
• Fibrele provenite din cereale integrale ajuta la reducerea nivelului colesterolului din sange si scad riscul aparitiei bolilor cardio-vasculare;
• Alimentele pe baza de cereale integrale si in special painea integrala ofera o senzatie de satietate ajutand astfel la mentinerea greutatii corporale fiind indicata in cadrul oricarui regim de slabire.
• are un continut de fibre de 6 ori mai mare decat o paine alba standard; • - reduce riscul de boli cardiovasculare • - favorizeaza o digestie corecta • - regleaza nivelul glucozei in sange si previne diabetul de tip 2(medicina/anatomie)
32
Consumul crescut de produse de panificatie dietetice in ultimii ani a facut ca piata produselor de panificatie sa se dezvolte, ca urmare au aparut sortimente variate de paine cu efecte benefice asupra organismului. Painea se adreseaza consumatorilor care aleg cele mai sanatoase produse pentru a le include in dieta lor zilnica.(Marketing in industria alimentara)
Painea ” integrala cu fibre” de la Vel Pitar este o sursa pretioasa de nutrienti:
• vitamine din gama B (tiamina, riboflavina, niacina si acid folic) ce asigura un metabolism echilibrat in organism;
• acidul folic, una dintre vitaminele continute de cerealele integrale ajuta la producerea hematiilor in organism;
• fierul din cerealele integrale este implicat in transportul oxigenului la nivel celular; • magneziul ajuta la consolidarea sistemului osos si la eliberarea energiei la nivel muscular; • seleniul sustine buna functionare a sistemului imunitar.
Alimentatia pe baza de grau curata si protejeaza tubul digestiv, regleaza de la sine greutatea corporala, imbunatateste asimilarea mineralelor necesare organismului si confera tonus psihic si intelectual. Insa este vorba de graul integral si nu de variantele prelucrate, din care s-au indepartat aproape toate vitaminele si mineralele cu efecte curative.
Painea integral cu fibre este ambalata in pungi de plastic de diferite marimi acest fapt constituie un deseu nealimentar dupa consumul painii. (Ecologie si protectia mediului)
1.Tehnologie Modulul Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare Unitatea de competenţă : Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare Clasa: XI Realizati un eseu cu tema”Compozitia chimica a painii” respectând următoarele cerinţe:
a). Indicati 6 substantele nutritive din compozitia chimica a painii; b)Descrieti procesul de fermentatie alcoolica(scop, reactie chimica, importanta); c).Precizati 3 defecte de calitate a produsului finit a). Transformarea glucidelor fermentescibile in alcool. Această reacț ie are loc în prezență de enzime, care au rol de biocatalizator. Astfel, din glucoză rezultă alcool etilic și dioxid de carbon. C6H12O6-2C2H5OH +2CO2 Formarea volumului aluatului si implicit a produselor de panificatie(prin degajare de gaze-dioxidul de carbon), obtinerea de alcooli. c). Defecte de calitate a produsului finit; -defecte de aspect/forma; -defecte de culoare; -defecte de gust;
33
Punctaj maxim:27 puncte
a).Se acordă câte 1 (un) punct pentru fiecare substanta nutritiva denumită (1X6=6 p). Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte. b).Se va acorda 15 puncte pentru descrierea procesul de fermentatie alcoolica corect astfel: Se acordă câte 5 (cinci) puncte pentru fiecare dintre etape (5X3=15puncte) Pentru răspuns partial corect se va acorda urmatorul punctaj astfel: -pentru descrierea partial a etapelor se va acorda 2 puncte(2X3=6 puncte) Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte.
c). Se va acorda 6 puncte pentru răspuns corect. Pentru răspuns corect se acordă 6 puncte(3X2=6 puncte) Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte 2.Medicina/anatomie Unitatea de competenţă: Functiile fundamentale ale corpului omenesc Clasa: XI
Realizati un eseu cu tema:”Alimentele si nutritia” respectând următoarele cerinţe:
a.Digestia glucidelor-amidonul din alimentatie(definitia, importanta) b.Indicati 3 beneficii asupra sanatatii datorat consumului de fibre alimentare a. GLUCIDELE DIN ALIMENTAŢIE - Într-o alimentaţie obişnuită, glucidele reprezintă principala sursă de calorii. Sursa majoră de glucide
este amidonul vegetal, amilopectina, care are o moleculă ramificată de monomeri de glucoză şi o greutate moleculară mai mare de 106.
- Zaharoza şi lactoza sunt principalele dizaharide alimentare, iar glucoza şi fructoza principalele monozaharide.
- Celuloza nu poate fi hidrolizată în tractul digestiv al omului. Prezenţa ei este necesară deoarece stimulează peristaltismul intestinal. Deoarece singura formă absorbită este cea de monozaharid, este necesar ca în procesul de digestie polizaharidele şi dizaharidele să fie hidrolizate la monozaharide.
• DIGESTIA GLUCIDELOR. Amidonul este un polimer al glucozei alcătuit din două componente:
- amiloza, în care resturile glicozil se leagă prin legături α-1,4 glicozidice terminale; - amilopectina, în care resturile de glicozil se leagă nu numai prin legături α-1,4 glicozidice, ci şi
prin legături α-1,6, conferind moleculei de amidon o structură foarte ramificată. I. Digestia amidonului începe în gură sub acţiunea amilazei salivare (ptialina), care catalizează hidroliza legăturilor 1,4 glicozidice.
34
b. Cu un continut de fibre de 6 ori mai mare decat o paine alba standard, painea se adreseaza consumatorilor care aleg cele mai sanatoase produse pentru a le include in dieta lor zilnica.
- reduce riscul de boli cardiovasculare - favorizeaza o digestie corecta - regleaza nivelul glucozei in sange si previne diabetul de tip 2
Punctaj maxim:26 puncte
a).Se acordă 20 puncte pentru raspuns corect astfel: -pentru definitia amidonului se va acorda 5 puncte; -pentru descrierea procesului de digestie a amidonului se va acorda 15 puncte. Pentru răspuns partial corect se va acorda urmatorul punctaj astfel: -pentru definirea partiala se va acorda 2 puncte; -pentru descrierea partial a procesului de digestie se va acorda 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte.
b. Se acordă 6 puncte pentru raspuns corect(3X2=6 puncte). Pentru răspuns partial corect se va acorda 3 puncte Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte 3.Ecologie si protectia mediului
Modul 1 Gestionarea deşeurilor Clasa:XII Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediului Calificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii Mediului 18.1. Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public
Realizati un eseu cu tema” Deşeurile alimentare: combustibile si necombustibile” respectând următoarele cerinţe:
a).definiti deseurile industriale. b).precizati cele 2 tipuri de deseuri din industria de panificatie :necomestibile si comestibile cu cate 3 exemple fiecare.
a. Deseuri industriale – deseuri provenite din desfasurarea procerselor tehnologice.
b.In panificatie sunt intalnite urmatoarele tipuri de deseuri:
b1.deseuri nealimentare:coji de oua, cutii de carton provenite din ambalarea drojdiei, a zaharului, sarii, pungi de plastic
b2. deseuri alimentare: resturi de aluat, pesmet, paine cu defecte.
35
Punctaj maxim:20 puncte
a.Pentru definitia deseurilor industriale se va acorda 4 puncte. Pentru răspuns partial corect se va acorda 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte b.Pentru indicarea celor 2 tipuri de deseuri raspuns corect se va acorda cate 2 puncte(2X2=4 puncte). Pentru fiecare exemplu se va acorda cate 2 puncte(2X6=12 puncte) Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte 4.Economie(Marketing in industria alimentara) MODULUL V. : MARKETING ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Claswa:XII Unitatea de competenţă tehnică generală: 14. Marketing în industria alimentară Unitatea de competenţă specializata: 14.1. Selectează informaţiile privind cererea de produse a consumatorilor
1.Realizati un eseu cu tema” Cererea de produse din industria alimentara” respectând următoarele cerinţe:
a. Definiti cererea de produse (de panificatie dietetice) b.Enumerati 3(trei) factori care influenţează cererea de produse; c.Explicati care sunt 2(doua) modalităţi de identificare a cererii de produse
a. Cererea de produse alimentare (dietetice) Reprezentând cantitatea de produse alimentare (dietetice) pe care cumparatorii sunt
dispusi sa o cumpere la un moment dat de pe piata. b.Factori care influenţează cererea de produse : - preţul produselor, puterea de cumpărare, preferinţele consumatorilor c .Modalităţi de identificare a cererii de produse - chestionare şi sondaje Chestionarul-reprezinta un set de intrebari adresate in scris consumatorilor referitoare la un anumit produs (alimentar), care ofera informatii pe baza raspunsurilor date despre acel produs.(studio de piata referitor la consumul de produse de panificatie dietetice). Sondajele- Sondajele sunt un instrument prin care se cer opiniile membrilor comunităț ii în privința unui articol, a unui produs. Sondajele nu sunt un instrument de luare a deciziilor, iar numărul de opinii exprimate de o parte sau alta nu poate duce automat la o decizie.
36
Punctaj maxim:20 puncte
a.Pentru definitia cererii de produse se va acorda 4 puncte. Pentru răspuns partial corect se va acorda 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte b.Pentru enumerarea celor 3(trei)factori se va acorda cate 6 puncte(2X3=6 punctePentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte c. Pentru definitia chestionarului si sondajului se va acorda 5 puncte(5X2=10puncte) Pentru răspuns partial corect se va acorda 2 puncte(2X2=4puncte). Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte .