Ecoterra, no. 28, 2011

107

ÎMPĂDURIREA TERENURILOR DEGRADATE - CHEIA DEZVOLTĂRII DURABILE Florin MILĂŞAN1, Ioan DUNCA1, Olga DUNCA2, Raluca-Ionela CHERTES3 1Primăria Rîciu-Mureş, 2Gimnaziul de Stat Gh. Şincai-Rîciu, 3 Grupul Şcolar Traian Vuia Tg. Mureş Abstract: Afforestation of degraded lands - the key of sustainable development. In the spirit of the objective regarding the expansion of forest area, from the strategy of sustainable forestry development in Romania, there have been intensified the actions of land identification for acquisition of degraded forests and their afforestation. Unfortunately in the plains area, the layer of soil, whose main feature is to ensure plant life, and hence man’s life loses in some cases all or a part of its productive capacity, becoming a degraded land. Key words: reconstruction, perimeter, amelioration, degradation, pedologic, repellent substances.

Introducere

Pădurile reprezintă o podoabă a planetei noastre întinzându-se, ca un imens brâu verde, de-a lungul munţilor, dealurilor, câmpiilor şi malurilor apelor. Acestea acoperă aproape 1/3 din suprafaţa uscatului [1, 2, 3, 4, 5, 6].

Având în vedere faptul că în ultimii 25 ani, la nivel global, suprafeţele împădurite au scăzut dramatic, aproape toate statele lumii au decis alocarea de fonduri importante pentru reconstrucţia terenurilor degradate, defrişate precum şi pentru împădurirea de noi suprafeţe.

Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) este un acord internaţional, adoptată la Summit-ul Pământului, de la Rio de Janeiro, în 1992. Ea are trei obiective principale:

- conservarea diversităţii biologice; - utilizarea componentelor sale într-un mod durabil; - partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice. În ţara noastră a fost implementat sistemul “Natura 2000”, acesta fiind o reţea europeană de

zone naturale protejate, creată în anul 1992, din necesitatea de a proteja natura şi de a menţine pe termen lung resursele naturale necesare dezvoltării socio-economice. Potenţiale surse de finanţare

În România, programele de împădurire şi reconstrucţie a terenurilor beneficiază de sprijin prin două tipuri de programe, astfel [7, 8, 9, 10]:

1. Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” se încadrează în Axa II – „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 finanţat prin FEADR şi are ca obiective:

a. Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a pădurilor cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali;

b. Extinderea suprafeţei ocupate de păduri prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a plantaţiilor;

2. Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu.

Studiu de caz În spiritul obiectivului privind extinderea suprafeţei pădurilor din strategia dezvoltării durabile a silviculturii româneşti, s-au intensificat acţiunile de identificare a terenurilor degradate pentru preluarea în fondul forestier şi împădurirea acestora. Din nefericire, în zona de cîmpie, în unele situaţii, stratul de sol, a cărui principală însuşire este de a asigura viaţa plantelor şi implicit a omului, îşi pierde capacitatea productivă total sau parţial, devenind un teren degradat. Stoparea proceselor de degradare a terenurilor şi ameliorarea progresivă a acestora sub efectul direct al culturilor forestiere de protecţie, atenuarea adversităţilor climatice, protecţia

Ecoterra, no. 28, 2011

108

aşezărilor omeneşti şi a culturilor agricole este o prioritate a Primăriei comunei Rîciu, care are în derulare un astfel de proiect. Oportunitatea investiţiei rezultă din efectele benefice imediate şi de perspectivă ale lucrărilor de împădurire asupra terenurilor care, până în prezent, au fost folosite ca păşuni, care în ultima perioadă au fost degradate de factorii antropici. Terenurile degradate ce fac obiectul studiului de caz sunt pe raza comunei Rîciu, fiind constituite în perimetrul de ameliorare „Valea Sînmărtinului-Cetegău“. Elemente privind cadrul natural Perimetrul de ameliorare (fig. 1) este dispus în partea centrală a Bazinului Transilvaliei, în districtul «Câmpiei» deluroase a Transilvaniei în zona structurală a domurilor. În componenţa rocilor care constituie aceste domuri predomină argilele, marnele şi nisipurile, uşor supuse proceselor de eroziune; ele conţin intercalări de gresii şi tufuri vulcanice.

Fig. 1. Perimetrul de ameliorare

Înălţimea medie a reliefului este de 450-500 m, minimul fiind de 390 m, iar maximul de 530 m. Adâncimea fragmentării variază între 80 şi 150 m, ceea ce constituie o fragmentare de câmpie înaltă deluroasă. Relieful se caracterizează prin dealuri larg boltite, în mare parte asimetrice (cueste pe seama domurilor şi a cuvetelor), văi largi îmbătrânite prematur, cu fundul mlăştinos, precum şi cu alunecări de mare amploare, îndeosebi pe versanţii cuestelor. Aceste alunecări constituie fenomenul cel mai caracteristic al proceselor morfologice actuale. Ele au forma unor valuri aşezate în trepte, cu zone de desprindere (cornişe) care ating denivelări până la 10-16 m (fig. 2).

Fig. 2. Alunecări de teren sub formă de valuri Alimentarea văilor este pluvio-nivală şi moderat subterană, ceea ce asigură permanenţa scurgerii şi variaţii moderate ale debitelor. Clima se caracterizează prin umezeală relativă constant mai ridicată decât în sectorul estic (continental) al ţării şi printr-o repartiţie neuniformă a tuturor elementelor meteorologice.

Ecoterra, no. 28, 2011

109

Regimul termic este strâns legat de altitudine şi circulaţia maselor de aer. Temperatura medie anuală este de 8,7 °C. Umezeala relativă a aerului are o medie anuală de 75%. Vânturile dominante sunt cele din direcţia vestică şi ating valorile cele mai mari în perioada de iarnă, fără a provoca daune evidente vegetaţiei forestiere. Indicile de ariditate De Martonne anual este de 34,0, iar cel din sezonul de vegetaţie este de 32,8. Luna cea mai uscată este septembrie, cu o valoare a acestui indice de 21,5 corespunzătoare zonei uscate (tabelul 1)

Tabelul 1

Caracterizarea climatului în perioada de vegetaţie Indicii climatici De Martonne Luna

T (°C) P (mm) Valoare indice Calificativ IV 9,8 53,0 32,1 Slab umed V 14,8 76,5 37,0 Slab umed VI 17,6 96,5 42,0 Umed VII 19,4 80,1 32,7 Slab umed VIII 18,9 74,2 30,8 Slab umed IX 14,7 44,2 21,5 Uscat X 9,5 47,2 29,0 Moderat uscat

Media 15,9 424,5 32,8 Slab umed

Toate aceste date reflectă faptul că în perioada septembrie-octombrie se înregistrează un deficit de apă în sol. Acest fapt influenţează în special plantaţiile din primii ani de vegetaţie. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen se impune necesitatea unui număr suficient de lucrări de întreţinere, menite să păstreze apa în sol. Condiţiile edafice Studiul pedologic a fost efectuat în colaborare cu O.S.P.A. Mureş. Pe teren s-a deschis un profil de sol la 12,6 ha, pe care s-au efectuat descrieri şi s-au recoltat probe pentru analiza chimică şi granulometrică. Pentru determinarea arealului fiecărei unităţi de sol s-au efectuat sondaje de control, conform metodologiei de studiere a solului pe teren. Încadrarea solurilor a urmărit: tipul şi subtipul de sol, caracterele particulare, gleizarea, salinizarea, conţinutul în carbonaţi, materialul parental şi textura pe profilul de sol. Pentru analize de laborator au fost recoltate 12 probe de sol de la 4 profile principale. În teren au fost, de asemenea, cercetate toate profilele şi majoritatea sondajelor cu privire la conţinutul de carbonaţi de calciu cu ajutorul acidului clorhidric diluat-proporţia 1:3. În teren au fost identificate următoarele tipuri de sol (tabelul 2): - regosol calcaric cu profil Ao-AC-Cca, format pe depozite de pantă fine carbonatice, pe versanţi cu pante puternice şi expoziţii însorite, slab alcalin cu pH=8,2; - cernoziom calcaric cu profil Am-AC-C, format pe materiale de dezagregare de pantă fine carbonatice, pe versanţi cu expoziţii şi pante diverse, slab alcalin la alcaline cu pH=7,8-8,5.

Tabelul 2

Tipurile şi subtipurile de sol Suprafaţa Nr.

crt. Tipuri şi subtipuri de sol Nr. profil ha %

1 Regosol calcaric P2, P3, P4, P5, P8, P9 79,21 69,6 2 Complexe de sol: cernoziom calcaric, regosol

calcaric şi rocă de suprafaţă P1, P6, P7 33,82

29,7

3 Rocă la suprafaţă-terenuri neproductive 0,74 0,7 TOTAL 113,77 100,00

Ecoterra, no. 28, 2011

110

Tipuri de degradare a terenurilor şi tipuri de staţiuni Prin lucrarea de faţă au fost identificate următoarele forme de degradare: - terenuri cu eroziune de suprafaţă, de la moderat la puternic erodate - ocupă 13,08 ha, reprezentând 11,49% din suprafaţa perimetrului, fiind localizate în treimea superioară sau în cea inferioară a versanţilor, cu înclinări moderate (9-14°) şi expoziţii însorite; pe aceste terenuri se poate instala o gamă mai largă de specii locale, mai puţin exigente faţă de condiţiile edafice, dar mai bine adaptate în ansamblul biotic local; - terenuri cu eroziune de suprafaţă de la puternic la foarte puternic erodate - ocupă 41,28 ha, reprezentând 36,28% din suprafaţa perimetrului, fiind localizate pe versanţi cu înclinări puternice (19-27°) cu expoziţii însorite sau parţial însorite; pe aceste terenuri se pot dezvolta specii caracterizate prin înrădăcinare trasantă, foarte bine dezvoltată, în special specii puţin pretenţioase la condiţiile edafice; - terenuri cu eroziune de suprafaţă, de la foarte puternic la excesiv erodate - sunt prezente în perimetrul de ameliorare „Valea Sînmărtinului-Cetegău“pe 5,85% din suprafaţă, adică 6,66 ha. În aceste zone se recomandă introducerea de specii cu înrădăcinare trasantă, foarte bine dezvoltată, lipsite de pretenţii faţă de condiţiile de sol, rezistente la alternanţă de umiditate temporară; - terenuri alunecătoare cu masa alunecată slab la moderat fragmentată - apar pe versanţii puternic înclinaţi, cu expoziţii însorite sau parţial însorite, având ca substrat litologic alternanţe de nisipuri cu marne-argile, ocupând 38,10% din perimetrul de ameliorare, adică 43,35 ha. Pe aceste terenuri se va da prioritate speciilor rezistente la deranjări în zona rădăcinilor, dintre care se vor prefera cele care au capacitatea de a drajona; - terenurile alunecătoare situate în microdepresiuni - apar la baza suprafeţelor de desprindere-buzei de ruptură a alunecării sau între treptele alunecărilor semistabilizate, ele ocupă 4,52% adică 5,15 ha din perimetrul de ameliorare; în aceste zone se pot planta specii rezistente la excesul de umiditate din sol; - terenuri alunecătoare constituite din depozite rezultate din curgeri plastice sau noroioase - este vorba de o singură unitate staţională (1E-1,30 ha), care a rezultat prin prăbuşirea versantului sub influenţa apelor acumulate la baza buzei de desprindere şi a scurgerilor plastice de sol; în aceste zone se vor instala specii forestiere rezistente la excesul de umiditate din sol şi la condiţiile de sol; - suprafeţe de alunecare sau de surpare, excesiv erodate -ocupă 1,94% din suprafaţa perimetrului, ceea ce reprezintă doar 2,21 ha. Pe aceste terenuri vegetaţia forestieră se instalează mai greu; - terenuri neproductive - aceste terenuri ocupă 0,7%, reprezentând 0,74 ha din perimetru; în aceste zone nu se va planta. Tipurile de staţiune nu pot fi grefate pe caracteristicile ecologice ale zonei, deoarece nivelul trofic al solului este diminuat. Caracteristicile solului constituie, alături de tipul şi gradul de eroziune, elemente esenţiale de caracterizare a grupelor şi tipurilor de staţiuni. Tot pentru caracterizarea tipurilor de staţiuni o pondere ridicată o au forma, lungimea şi înclinarea versanţilor, lungimea văilor, prezenţa unor izvoare de versant sau prezenţa zonelor cu apă freatică de suprafaţă. Specificul terenurilor degradate cuprinse în perimetrului de ameliorare „Valea Sînmărtinului-Cetegău“ nu permit asimilarea cu tipurile de staţiuni specifice terenurilor acoperite de pădure. Soluţii tehnice adoptate

Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenurile degradate cuprinse în perimetrul de ameliorare „Valea Sînmărtinului-Cetegău“ nu se poate realiza decât prin adoptarea unei soluţii tehnice complexe, prin care pot fi îndeplinite obiectivele proiectului.

Soluţia tehnică adoptată are următoarele componente: - instalarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de 106,68 ha de terenuri degradate, prin

împădurire cu specii forestiere caracteristice zonei, cu respectarea principiului biodiversităţii, adecvate tipurilor de staţiuni. Tehnologiile de instalare cuprind pentru fiecare compoziţie de

Ecoterra, no. 28, 2011

111

împădurire: lucrări de pregătire a terenului şi solului, plantarea puieţilor, îngrijirea plantaţiilor prin lucrări de completări şi întreţineri până la realizarea stării de masiv;

- susţinerea vegetaţiei forestiere pe terenurile afectate de eroziune în suprafaţa foarte puternică prin lucrări specifice, respectiv, gărduleţe de coastă;

- lucrări de combatere a insectelor defoliatoare pentru întreaga suprafaţă împădurită din perimetrul de ameliorare;

- lucrări de protejare a culturilor noi instalate împotriva vânatului prin substanţe repelente. Lucrările de împădurire vor consta în introducerea pinului negru în amestec cu alte specii

(mojdrean, frasin, cătină, arbuşti), precum şi anin negru în amestec cu cătină şi plantaţii pure de sălcioară sau cătină. Pentru fiecare tip de staţiune s-a propus o compoziţie de împădurire optimă, precum şi o compoziţie de împădurire alternativă.

Compoziţia de împădurire pe suprafaţa de 41,28 ha este formată din 60% pin negru, 20% mojdrean (vişin turcesc şi ulm turkestan), 20% arbuşti (lemn câinesc, cătină, păducel) şi se vor planta în Ua-cadastru forestier 1A, 2A, 2F, 2K, 2T, 2V, 3D, 3G, 3H, 3I. Plantarea se va face în primăvara anului I, folosindu-se schema de plantare 2,0 X 1,0 m, numărul de puieţi fiind de 5000 la ha, urmând ca în anul II şi III să se facă completări (25%, respectiv, 15%). Pe suprafaţa de 6,66 ha, din Ua-cadastru forestier 2E, 2J, 2N, 2S, 2Y se vor introduce specii cu înrădăcinare trasantă, foarte bine dezvoltată, şi anume 50% pin negru şi 50% cătină, folosindu-se 6700 puieţi la ha, utilizându-se schema de plantare 1,0 X 1,5 m. Completările se vor face în anul II-20% şi în anul III-10%. Schema de împădurire şi completări pe suprafaţa de 50,08 ha din Ua-cadastru forestier 2Q, 2W, 3A, 3C, 3K, 2C, 2G, 2O, 2P, U, 2A1, 3B, şi 3J va consta din următoarea compoziţie: 25% pin negru, 50% frasin (cireş, paltin, tei alb, vişin turcesc, ulm turkestan), 25% salcie (sălcioară, lemn câinesc şi corn). În acest cadastru forestier sunt terenuri cu înclinări moderate (9-14°) şi expoziţii însorite sau parţial însorite, cu configuraţie ondulată. Se va aplica schema de plantare 2,0 X 1,0 m, fiind necesari 5000 puieţi la ha. Sub aspectul modului de asociere pentru suprafaţa de 5,15 ha din Ua-cadastru forestier 2D, 2I, 2M, 2R, 2X şi 3F, se propune amestecul format din 50% anin negru şi 50% frasin. Pe această suprafaţă din perimetrul de ameliorare se pretează speciile rezistente la excesul de umiditate din sol. Se vor folosi 5000 puieţi la ha, aplicându-se schema de plantare 1,5 X 1,0 m. Referitor la instalarea vegetaţiei forestiere pe Ua-cadastru forestier 1B, 1E, 2B, şi 3E în suprafaţă de 3,51 ha, s-a propus sălcioară, cătină, cătină roşie, deoarece pe aceste suprafeţe sunt depozite de materiale fine-marnoase rezultate din curgeri plastice şi noroioase cu exces temporar sau permanent de apă.

La alegerea speciilor pentru împădurirea terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare „Valea Sînmărtinului-Cetegău“ s-au avut în vedere criteriile: ecologic, auxologic şi ecoproductiv, criteriul de bază fiind cel ecologic. Referitor la proporţia de participare a fiecărei specii în compoziţia de regenerare, s-a avut în vedere, în primul rând bonitatea staţiunii, ţinându-se seama de criteriul ecoproductiv în armonie cu rolul silvoproductiv al arboretului. Efectele economice Lucrările de reconstrucţie ecologică forestieră pe terenurile degradate cuprinse în perimetrul de ameliorare „Valea Sînmărtinului-Cetegău“ au un pronunţat caracter de protecţie a mediului, în sensul diminuării şi stopării proceselor de degradare a solului, din care pot rezulta şi efecte economice. În contextul socio-economic local investiţia va determina în mod direct repunerea în circuitul economic al terenurilor degradate în suprafaţă de 113,77 ha, iar în mod indirect, ameliorarea regimului scurgerilor de suprafaţă şi al debitelor pe cursurile de apă din zonă şi îmbunătăţirea aspectului peisagistic, cu efect pozitiv privind dezvoltarea agroturismului. Efectele economice şi ecoproductive ale lucrărilor propuse în proiect se vor resimţi după o perioadă de 4-6 ani de la instalarea plantaţiilor şi, în special, după închiderea stării de masiv.

Ecoterra, no. 28, 2011

112

Valoarea proiectului este de 4.249.109 lei, iar suma este obţinută prin finanţare nerambursabilă de la Administraţia Fondului pentru mediu în procent de 84%, co-finanţarea fiind de 16%. Concluzii Indicii climatici vor influenţa negativ plantaţia în primii ani de vegetaţie, motiv pentru care se impune necesitatea unui număr suficient de lucrări de întreţinere, menite să păstreze apa în sol. Condiţiile edafice compensează influenţa negativă a indicilor climatici, prin pH-ul slab alcalin, volumul edafic mare la majoritatea solurilor şi porozitate. Prin împădurirea acestor terenuri degradate care se prezintă ca un peisaj anost, s-ar crea o pădure autentică, stabilă, menită să protejeze aerul, apa, solul, clima şi ar înfrumuseţa peisajul. Bibliografie 1. Bâlteanu Gh., 1988 - Mică enciclopedie agricolă - Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 2. Davidescu D. şi colab., 1981 - Agrochimie - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 3. Giurgiu V., 1989 - Compoziţii optime pentru pădurile României - Editura Ceres, Bucureşti 4. Păunescu C., 1975 - Soluri forestiere, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti 5. Puiu Ş. şi colab., 1983 - Pedologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 6. Teaci D., 1980 - Bonitarea terenurilor agricole - Editura Ceres, Bucureşti 7. *** www.apdrp.ro - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, Măsura 221 8. *** www.afm.ro - Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor 9. *** www.natura2000.mmediu.ro 10. *** Proiect „Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, Comuna Rîciu, Judeţul Mureş” – 2009, IRISILVA Date de contact Florin MILĂŞAN: Primăria comunei Rîciu, str. Gh. Şincai, nr. 58, jud. Mureş, e-mail: milăsan_florin @yahoo.com Ioan DUNCA: Primăria comunei Rîciu, str. Gh. Şincai, nr. 58, jud. Mureş, e-mail: ioanvdunca@yahoo.com Olga DUNCA: Gimnaziul de Stat Gh. Şincai Rîciu, str. Gh. Şincai, nr. 100 Raluca Ionela CHERTES: Grupul Şcolar Traian Vuia, str. Gh. Doja, nr. 102, Tg. Mureş, e-mail: dunca_raluca_ionela@yahoo.com