Muzica :Muzica : Ave MariaAve Maria de Bachde Bach /Gounod /Gounod

Semnificaţii:

Pentru fiecare dintre noi cea mai mare sărbătoare creştină este Învierea din morţi a mântuitorului Iisus Hristos, adica Paştele.

Nu întâmplător Sărbatoarea Paştelui, care în traducere din ebraică a cuvântului “pesah” înseamnă „trecere”, este în anotimpul de primăvară. Aceasta face pasul de la hibernare, moarte, la acţiune, la viaţă.

Sărbătoarea aceasta creştină este foarte veche. În Vechiul Testament, Paştele era o sărbătoare tristă, în amintirea ieşirii poporului evreu din robia egipteană şi a trecerii prin Marea Roşie pentru a ajunge în „ppăămmâântul unde ntul unde curge miere curge miere şşi lapte”.i lapte”.

Creştinii se pregătesc să întâmpine în curăţenie trupească şi sufletească Sfânta Înviere prin Postul Paştelui sau Postul mare care ţine şapte săptămâni, fiind cel mai lung şi mai aspru post din timpul anului.

În duminica dinaintea Învierii creştinii sărbătoresc Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim

– Duminica Floriilor -

În Postul Sfintelor Paşti credincioşii nu trebuie să mănânce prea mult, să se abţină de la carne, brânză, ouă, lapte, să ducă o viaţă cinstită.

Nu trebuie să spună minciuni sau cuvinte urâte, să nu iscălească acte nedrepte, să nu fure, să nu aibă gânduri necurate, de ură pentru aproapele său, să nu bată pe cineva sau să facă alte nedreptăţi.

În În DuminicaDuminica dede Florii,Florii, credincioşii credincioşii merg la biserică merg la biserică cu cu ramuri de ramuri de salcie înflorităsalcie înflorită pentru a fi pentru a fi sfinţite şi puse sfinţite şi puse apoi la icoaneapoi la icoane..

Se spune că Irod, regele Se spune că Irod, regele iudeilor, voia să-l găsească pe iudeilor, voia să-l găsească pe Mântuitorul nou născut şi să-l Mântuitorul nou născut şi să-l ucidă. Fecioara Maria, împreună ucidă. Fecioara Maria, împreună cu Iosif au fugit de primejdie în cu Iosif au fugit de primejdie în Egipt, prin arşiţa soarelui dogoritor.Egipt, prin arşiţa soarelui dogoritor.

În cale au găsit un plop şi s-În cale au găsit un plop şi s-au aşezat la umbra lui. Dar plopul au aşezat la umbra lui. Dar plopul îşi clătina frunza şi umbră nu ţinea.îşi clătina frunza şi umbră nu ţinea.

Atunci, Maica Domnului i-a Atunci, Maica Domnului i-a spus copacului cu mâhnire:spus copacului cu mâhnire:

- Umbră să nu ai în vecii - Umbră să nu ai în vecii vecilor! vecilor!

Nu departe de plop era o salcie. Cei trei s-au Nu departe de plop era o salcie. Cei trei s-au aşezat la umbra ei deasă oferită din belşug. Atunci aşezat la umbra ei deasă oferită din belşug. Atunci Maria a spus:Maria a spus:

- Copac bun şi blând, totdeauna să rămâi - Copac bun şi blând, totdeauna să rămâi liniştit şi la umbra ta să vină lumea cu drag! O liniştit şi la umbra ta să vină lumea cu drag! O ramură de a ta, dacă se va înfige în pământ, să ramură de a ta, dacă se va înfige în pământ, să prindă rădăcini şi să înmugurească! prindă rădăcini şi să înmugurească!

Simboluri pascaleSimboluri pascale

Crucea este simbolul crucificării, al jertfei lui Iisus Hristos pentru salvarea omenirii.

La Consiliul de la NICEEA , în anul 325,Împăratul Constantin a declarat crucea ca simbol oficial al creştinismului.

ÎÎn noaptea n noaptea ÎÎnvieriinvierii,, fiecare fiecare ins, mic sau mare, tins, mic sau mare, tâânnăăr r sau bsau băătrtrâân, care ia parte lan, care ia parte la oficierea slujbei,oficierea slujbei, trebuie s trebuie săă aducaducăă cu sine cu sine şşi o i o lumlumâânanarere pe care o aprinde pe care o aprinde şşi o i o ţţine aprinsine aprinsăă îîn tot n tot timpul stimpul săăvvâârrşşirii irii Sfintei Sfintei ÎÎnvieri.nvieri. Apoi,Apoi, fiecare se fiecare se îîntoarcentoarce acasă acasă cu lumina cu lumina aceasta, numitaceasta, numităă îîn cele mai n cele mai multe pmulte păărrţţi i lumina lumina ÎÎnvieriinvierii.. Dup Dupăă ce ce păşeştepăşeşte peste prag, se peste prag, se îînchinnchină şi ă şi stingstingee lum lumâânarea narea îîn grindn grindă.ă.

Lumânarea

Ouăle roşiiOuăle roşii

simbolizeazsimbolizeazăă morm mormâântul lui ntul lui Iisus HristosIisus Hristos, , care s-a deschis la care s-a deschis la ÎÎnviereanvierea SSaa din mor din morţţi ;i ;

Originea ouălor roşii se pierde Originea ouălor roşii se pierde în negura veacurilor.în negura veacurilor.

Izvoarele istorice arată că Izvoarele istorice arată că în anul 722,se obişnuia în în anul 722,se obişnuia în China,China, cu ocazia sărbătorii cu ocazia sărbătorii ““Tsing – ming”Tsing – ming”să se ofere să se ofere ouă colorate.ouă colorate.

La vechiiLa vechii perşi perşi era obiceiul era obiceiul ca la sărbătoarea primăveriica la sărbătoarea primăverii

să-şi ofere unul altuia ouă să-şi ofere unul altuia ouă de diferite culori.de diferite culori.

La vechile La vechile popoare slavepopoare slave, , de sărbătoarea primăverii se de sărbătoarea primăverii se ofereau în dar ouă roşii.ofereau în dar ouă roşii.

PascaPasca Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paşti, pasca. Aceasta are o forma rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobită pe margini cu aluat împletit.

MielulMielul

Mielul îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat.

Este simbolul lui Iisus în întreaga tradiţie creştină.

IepuraşulIepuraşul

Prima apariţie a iepuraşului ca simbol al Paştelui a avut loc în Germania, apărând menţionat în cărţi în jurul anului 1500. În America, tradiţia iepuraşului de Paşti care aduce cadouri ouă vopsite copiilor cuminţi,a fost adusă de emigranţii germani.

Tradiţii şi obiceiuri de Tradiţii şi obiceiuri de PaştiPaşti

În În Săptămâna patimilorSăptămâna patimilor sau sau Săptămâna neagrăSăptămâna neagră se crede se crede că spiritele morţilor ies din morminte. De aceea se fac că spiritele morţilor ies din morminte. De aceea se fac pomeni pentru a le asigura hrana trupului nevăzut din lumea pomeni pentru a le asigura hrana trupului nevăzut din lumea cealaltăcealaltă..

Este bine să se păstreze tot anul crenguţele de salcie din Este bine să se păstreze tot anul crenguţele de salcie din Duminica FloriilorDuminica Floriilor deoarece folosesc la vindecarea deoarece folosesc la vindecarea bolilor.bolilor.

““Paştele Blajinilor”,Paştele Blajinilor”, o sărbătoare rară, cade la o o sărbătoare rară, cade la o săptămână după săptămână după Paştele ortodoxPaştele ortodox. În această zi de luni, . În această zi de luni, după după Duminica TomeiDuminica Tomei sau sau a Orbuluia Orbului, oamenii aruncă pe , oamenii aruncă pe cursurile apelor coji de ouă, bucăţi mici de cozonac ca să cursurile apelor coji de ouă, bucăţi mici de cozonac ca să ajungă la cei blajini din lumea de dincolo. ajungă la cei blajini din lumea de dincolo.

"Pa"Paşştele cailor".tele cailor". Este o s Este o săărbrbăătoare veche, care are loc în joia toare veche, care are loc în joia din cea de-a din cea de-a şşaptea saptea săăptptăămânmânăă dup dupăă PaPaşşti,ti, în unele locuri fiind în unele locuri fiind cunoscutcunoscutăă drept " drept "Joia iepelorJoia iepelor““..

Vechi legende atestă că, atunci când Vechi legende atestă că, atunci când Sfânta MariaSfânta Maria îl năştea pe îl năştea pe IsusIsus, caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie , caii făceau mare gălăgie. Aceasta i-ar fi blestemat să fie animale mereu flamânde, cu excepţia unei singure zile pe an: animale mereu flamânde, cu excepţia unei singure zile pe an: Paştele CailorPaştele Cailor. Se credea că în aceasta zi, preţ de numai o . Se credea că în aceasta zi, preţ de numai o oră, caii se săturau de păscut iarba. oră, caii se săturau de păscut iarba.

Inedita sărbInedita sărbăătoare era prilej pentru organizaretoare era prilej pentru organizareaa de târguri şi de târguri şi pentru încheierea unor afaceri bpentru încheierea unor afaceri băăneneşşti sau de orice altti sau de orice altăă natur naturăă, , afaceri care nu în toate cazurile erau reuafaceri care nu în toate cazurile erau reuşşite, de aici ite, de aici

nnăăscându-se scându-se şşi expresia i expresia "La Pa"La Paşştele...cailor“tele...cailor“ (adică (adică “niciodată”)“niciodată”)..

În ajunul În ajunul Sărbătorilor de PaştiSărbătorilor de Paşti oamenii se pregătesc îndelung oamenii se pregătesc îndelung pentru a fi demni de ele: se pregătesc pe dinăuntru cu post şi pentru a fi demni de ele: se pregătesc pe dinăuntru cu post şi rugăciuni timp de şase săptămâni şi se pregătesc pe dinafară, rugăciuni timp de şase săptămâni şi se pregătesc pe dinafară, curăţând şi înnoind totul în jurul lor.curăţând şi înnoind totul în jurul lor.

În În Joia MareJoia Mare, gospodinele vopsesc şi încondeiază ouăle., gospodinele vopsesc şi încondeiază ouăle.

Mâncarea pregătită pentru masa de Mâncarea pregătită pentru masa de PaştiPaşti este dusă la biserică este dusă la biserică pentru a fi binecuvântată după ceremonia de pentru a fi binecuvântată după ceremonia de Înviere,Înviere, apoi se apoi se face “împăcarea”(milostenie) şi se consumă în decursul celor face “împăcarea”(milostenie) şi se consumă în decursul celor trei zile.trei zile.

ÎÎn tradin tradiţţia popularia popularăă de la noi, oude la noi, ouăăle de le de PaPaşştiti sunt purt sunt purtăătoare toare de de puteri puteri miraculoasemiraculoase: :

• vindecvindecăă boli boli;;• protejeazprotejeazăă animalele animalele

din gospoddin gospodăărierie;; • te apte apăărrăă de rele de rele;;

În dimineaţa de În dimineaţa de Paşti Paşti există obiceiul spălatului pe faţă cu apa există obiceiul spălatului pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi monede pentru a fi dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi monede pentru a fi sănătoşi şi bogaţi tot ansănătoşi şi bogaţi tot anul.ul.

În ziua de În ziua de PaştiPaşti se spune că nu trebuie să arunci cojile ouălor se spune că nu trebuie să arunci cojile ouălor sparte afară, căci arunci norocul şi rodul. Acestea se păstrează, sparte afară, căci arunci norocul şi rodul. Acestea se păstrează, se folosesc la împodobirea păpuşilor de lut ( se folosesc la împodobirea păpuşilor de lut (Caloianul Caloianul sau sau ScaloianulScaloianul)sau se aruncă sub brazdă, la arat sau la semănat în )sau se aruncă sub brazdă, la arat sau la semănat în grădină. grădină.

Lumânarea aprinsă în noaptea Lumânarea aprinsă în noaptea Învierii Învierii se aprinde şi la se aprinde şi la începutul mesei festive, dar şi peste an, de câte ori avem o începutul mesei festive, dar şi peste an, de câte ori avem o bucurie sau un necaz.bucurie sau un necaz.

În noaptea ÎnvieriiÎn noaptea Învierii de de

Romeo DrăghiciRomeo DrăghiciBisericuţa-i plină de miros de tămâie,Bisericuţa-i plină de miros de tămâie,

De fum de lumânări şi de credinţă…De fum de lumânări şi de credinţă…

IisusIisus din ea ,pe toţi ne-mbie din ea ,pe toţi ne-mbie

Ca să intrăm, cu dor de pocăinţă!...Ca să intrăm, cu dor de pocăinţă!...

E miezul nopţii… Au cântat cocoşii…E miezul nopţii… Au cântat cocoşii…

- Hristos a înviat!…- Hristos a înviat!…se zice din altarse zice din altar

- Adevărat! - Adevărat! răspund drept-credincioşii, răspund drept-credincioşii,

Asupră-ne să cadă al Asupră-ne să cadă al SăuSău har! har!

- Mâine vom fi mai buni! ne zicem fiecare- Mâine vom fi mai buni! ne zicem fiecare

- Şi vom ierta pe cei ce ne-au greşit,- Şi vom ierta pe cei ce ne-au greşit,

Aşa cum Aşa cum Crist,Crist, în mila lui cea mare în mila lui cea mare

Iertat-a celor ce Iertat-a celor ce LL-au răstignit…-au răstignit…

Mâine ciocni-vom ouă roşii

Şi vom ierta pe răi şi cei duşmani

Aşa cum Crist ierta invidioşii,

În seara din grădina Ghetsemani..

Lumina Sfântă şi Căldura Paştelui să vă Lumina Sfântă şi Căldura Paştelui să vă

încălzească sufletele şi să vă lumineze încălzească sufletele şi să vă lumineze mintea!mintea!

Paşte fericit !Paşte fericit !

Realizat: înv. Mioara Popa

Şcoala “ Ion Basgan”

Focşani

BIBLIOGRAFIE:

www. wikipedia

http;//images.google.ro

manuale de religie pentru clasele I-IV