Se distribuie gratuit

Publicaþie de informaþie localã fondatã dePublicaþie de informaþie localã fondatã dePublicaþie de informaþie localã fondatã dePublicaþie de informaþie localã fondatã dePublicaþie de informaþie localã fondatã dePrimãria ºi Consiliul Local al oraºuluiPrimãria ºi Consiliul Local al oraºuluiPrimãria ºi Consiliul Local al oraºuluiPrimãria ºi Consiliul Local al oraºuluiPrimãria ºi Consiliul Local al oraºului

Cisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului TribunaCisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului TribunaCisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului TribunaCisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului TribunaCisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului Tribuna

Anul XI, noiembrie 2018 Nr. 131,4 pagini

ziarulcisnadieazi@yahoo.com

Ne-am obiºnuit ca începutullunii decembrie sã aducã înCisnãdie atmosfera de sãr-bãtoare. Redeschiderea pa-tinoarului, aprinderea ilumina-tului festiv, urmate de con-certe susþinute de soliºti con-sacraþi ai muzicii româneºti audevenit evenimente multaºteptate de cisnãdieni. Aºputea spune cã toate ma-nifestãrile culturale organi-zate atât în timpul anului, câtºi în luna decembrie sunt orãsplatã pentru locuitorii ora-ºului ºi cã astfel li se asigurãdreptul la divertisment, la re-creere. Dupã cum ºtiþi, specta-colelor de peste an li s-au a-dãugat odatã cu inaugurareaCasei de Culturã multe eve-nimente ce reuºesc sã satis-facã toate gusturile. Dacã arfi sã amintesc doar ultimelespectacole de la Casa de Cul-turã, cele susþinute de trupaRiff, Paula Seling, ªcoala dedans "Ioan Macrea" ori spec-tacolul de stand-up comedypus în scenã de Radu Pie-treanu, eveniment ce va avealoc în 8 decembrie, putemcontura paleta largã a oferteicu care aceastã instituþie vineîn întâmpinarea cisnãdienilor.Indiscutabil, pe lângã inves-tiþiile în infrastructurã, ultimaperioadã a însemnat pentrucisnãdieni ºi o revigorare avieþii culturale ºi sportive.Faptul cã în fiecare an, în 5decembrie, cisnãdienii, sibie-nii ºi turiºtii veniþi din þarã ºide peste hotare se pot bucuraîn oraºul nostru de concerteleunor artiºti români foarte binecotaþi, vorbeºte despre calita-tea evenimentelor organizatela noi. Festivalurile ce au locîn oraº ºi spectacolele oferiteîn fiecare lunã de Casa deCulturã vin sã creeze o atmos-ferã plãcutã în Cisnãdie, sã ledea prilejul locuitorilor de a sedestinde, de a-ºi asigura nece-sarul de distracþie ºi relaxare.O comunitate în care au locfrecvent astfel de manifestãrieste o comunitate destinsã,unitã, care se îmbogãþeºtespiritual. Am mai spus-o: avemnevoie de strãzi bune, dereþele de apã ºi canalizare, deiluminat public, de condiþii de-cente în spital, ºcoli ºi grãdi-niþe, dar nu trebuie sã negli-jãm latura spiritualã. Cred cãceea ce se întâmplã de o bunãbucatã de vreme la Cisnãdieîn plan cultural reuºeºte sãdea comunitãþii un tonus maibun ºi un confort psihic sporit.

Primar, Gheorghe HujaPrimar, Gheorghe HujaPrimar, Gheorghe HujaPrimar, Gheorghe HujaPrimar, Gheorghe Huja

Spectacolele ºievenimentele

culturale - un atual Cisnãdiei

Doresc sã transmit tuturorcelor care poartã prenumeleAndrei, Andreea, Nicolae,Nicoleta ºi derivate aleacestora multã sãnãtate,bucurii, cu prilejulsãrbãtoririi onomasticii.Adresez, atât în numelemeu, cât ºi al aparatuluiadministrativ local, cele maibune gânduri, urându-letuturor sãrbãtoriþilor viaþãlungã ºi un sincer LAMULÞI ANI!

Primar, Gheorghe HUJA

În 1 Decembrie se deschide patinoarul,iar în 5 decembrie Carla's Dreams

concerteazã la Cisnãdie

Cisnãdia pãstreazã ºi în acest anrecordul celui mai înalt brad deCrãciun din þarã ºi se poate lãuda,în continuare, cu un iluminat festivcomparabil cu cel al marilor oraºe.Ziua de 5 decembrie a devenitdata la care, în fiecare an, seaprind instalaþiile luminoase ceîmpodobesc oraºul, iar acestmoment e transformat în

Prima zi a lunii decembrie e un motiv de bucurie pentru cisnãdienii care doresc sã se distreze pe gheaþapatinoarului din localitate. Sâmbata, 1 decembrie, de la ora 17.30 patinoarul din localitate va fi deschis, ca deobicei, cu un spectacol

sãrbãtoare în oraºul de la poaleleMãgurii. Nume mari ale sceneiromâneºti au aprins în ultimii aniiluminatul festiv de la Cisnãdie,printre ei numãrându-se Smiley ºiLoredana. În acest an, autoritãþiledin Cisnãdie vor aduce pe scenadin Piaþa Revoluþiei tot un numemare, trupa Carla's Dreamsurmând sã concerteze atât pentru

localnici, cât ºi pentru turiºtiiaºteptaþi într-un numãr cât maimare. Cei de la Carla's Dreams vorconcerta la Cisnãdie în 5decembrie, în jurul orei 17, dupãspectacolul de teatru oferit copiilorºi împãrþirea pungilor cu dulciuride cãtre Primãria Cisnãdie.Primarul Gheorghe Huja spune cã:"I-am obiºnuit pe cisnãdieni, dar

ºi pe sibienii care vin în numãrmare la aprinderea iluminatuluifestiv de la Cisnãdie cu spectacoledeosebite. Ne-am propus sãaducem, în fiecare an, nume mariale muzicii româneºti, iar Carla'sDreams e la aceastã orã unadintre formaþiile cele maiapreciate din þarã ºi, îndrãznesc sãspun ºi din Europa."

22222 Eveniment

De departe, cea mai mare rea-lizare a noastrã, a Asociaþiei "Spe-

Asociaþia pentru DezvoltareaCartierului Arhitecþilor a fãcut pu-blicã o scrisoare deschisã, adre-satã primarului Gheorghe Huja,prin care cere ca oraºul Cisnãdiesã adere la ideea construirii uneiZone Metropolitane.

Aceastã iniþiativã a fost luatã îndiscuþie anul trecut, în cadrul uneiîntâlniri organizate la Primãria Si-biu, la care au participat primari ºireprezentanþi din peste zece uni-tãþi administrativ-teritoriale.

În textul scrisorii, edilului din Cis-nãdie i se cere sã intre în aceastãasociere pentru a se rezolva uneleprobleme legate de dezvoltareanoului cartier din oraº, CartierulArhitecþilor.

"Asociaþia pentru DezvoltareaCartierului Arhitecþilor vã adre-seazã prin intermediul acestei scri-sori deschise solicitarea de a alã-tura oraºul Cisnãdie la localitãþilecare doresc înfiinþarea Zonei Me-tropolitane Sibiu ºi de a demarademersuri concrete, pentru mate-rializarea cât mai rapidã a acestuiproiect foarte important. În ultimaperioadã, prin intermediul preseilocale, am luat cunoºtinþã cã pri-mari ai comunelor din jurul Mu-nicipiului Sibiu solicitã public re-luarea dialogului inter-instituþionalpe tema proiectului Zonei Metro-politane. Din nefericire, nu se facemenþiune de interesul vreunuiprimar de oraº vecin MunicipiuluiSibiu pentru o reluare a acestuidialog", aratã scrisoarea deschisãtransmisã pe adresa redacþiei.

Primarul Cisnãdiei îi lãmureºte pe cei din Cartierul Arhitecþilor:

"Eu am toatã deschiderea pentru aderareala Zona Metropolitanã Sibiu"

"Un lucru important de subliniateste cã în lumea actualã dezvol-tarea se face în poli urbani puter-nici care concentreazã infrastruc-turã, populaþie numeroasã ºi edu-catã, servicii ºi industrii interco-nectate. Observãm cum, prin im-plicare, în alte pãrþi ale þãrii nudoar cã s-au înfiinþat astfel deasociaþii de dezvoltare interco-munitarã, ci se lucreazã la pro-iecte de dezvoltare tot maiample. Spre exemplu, în judeþulCluj s-au demarat procedurilepentru crearea unei reþele demetrou în zona metropolitanãCluj, iar Braºovul intenþioneazãintroducerea de trenuri me-tropolitane de distanþã scurtã.Considerând cele expuse, vã soli-citãm în mod public sã vã alãturaþicelorlalþi primari, sã reluaþidialogul pentru acest proiect ºi sãcontribuiþi, decisiv, cu demersuriconcrete, pentru a cristalizaproiectul Zona MetropolitanãSibiu în cel mai scurt timp posibil,alãturi de ceilalþi parteneri", semai aratã în textul scrisorii trans-mise de Asociaþia pentru Dezvol-tarea Cartierului Arhitecþilor.

Primarul Gheorghe Huja s-aarãtat surprins de reproºurile celorcare au redactat scrisoarea.

"Probabil semnatarii scrisorii nucunosc situaþia în care ne aflãmcu acest proiect. La întâlnirea deanul trecut, reprezentantul Primã-riei Cisnãdie a semnat un act princare noi suntem de acord sã ade-rãm la acest organism. Nu doar cã

suntem de acord, ci ne am dorifoarte mult sã se demareze a-ceastã iniþiativã. Problema este cã,nefiind noi iniþiatorii, nu stã înputerea noastrã sã facem demer-surile pentru constituirea ZoneiMetropolitane cu tot ceea ce în-seamnã acest lucru, de la statut,personalitate juridicã, pânã la pro-

iecte. Noi aºteptãm sã ne întâlnimdin nou cu ceilalþi colegi dinlocalitãþile cuprinse în acest planºi sã trecem la treabã. Cum aºputea sã nu fiu de acord cu ade-rarea la o astfel de Zonã, din mo-ment ce acest lucru ar aduce a-vantaje Cisnãdiei? Cred cã cei careau înþeles cã noi nu vrem sã facem

parte din Zona Metropolitanã Sibiunu sunt suficient informaþi în pri-vinþa situaþiei ºi stadiului respec-tivei iniþiative. Am toatã deschi-derea pentru acest proiect, iardacã mâine se fixeazã o nouã în-trevedere participãm ºi ne impli-cãm cu toatã puterea", a declaratprimarul Gheorghe Huja.

"CÂNTAÞI CU NOI MAREA UNIRE" continuã

ranþã ºi Zâmbet", în acest an, estespectacolul dedicat Marii Uniri.

Este înãlþãtor sã vezi peste 50 decopii, îmbrãcaþi în costume popu-lare de pe tot cuprinsul þãrii, reci-tând cu patos poezii care elogiazãînaintaºii care au gândit ºi realizatUnirea ºi interpretând cîntece pa-triotice care le emoþioneazã inimi-le atât lor, cât ºi audienþei.

Spectacolul dedicat Unirii, sus-þinut de copii în faþa pãrinþilor, ainvitaþilor ºi a enoriaºilor BisericiiOrtodoxe din Cisnãdie, la înche-ierea Taberei Culturale, a stârnitaplauze la scenã deschisã.

Pentru munca depusã copiii aufost rãsplãtiþi cu diplome ºi premiiîn lei.

Copiii au purtat frumoase costu-me populare din diverse zone aleþãrii, create în atelierele Asociaþieide cãtre vrednicele îndrumãtoare.

Mulþumim S.C Rewe România ºiPenny Market care ne-au susþinutfinanciar proiectul "Cântaþi cu noiMarea Unire", fãcând posibilã rea-lizarea acestui mãreþ spectacol, înan centenar, dãndu-ne posibilita-tea sã oferim zile de neuitat co-piilor.

Aducem sincere mulþumiri spon-sorului nostru S.C Rewe România!Mulþumim copiilor noºtri care s-audãruit cu toata inima acestui spec-tacol!

Mulþumim domnului primarGheorghe Huja pentru susþinereanecondiþionatã a tuturor acþiunilorintreprinse de Asociaþie, pentrucopii !

Sincere mulþumiri ºi vrednicelorîndrumãtoare ale copiilor, care peparcursul anului ºcolar cât ºi învacanþe sunt mereu alãturi deaceºtia, oferindu-le îndrumare ºisprijin necondiþionat.

Spectacolele copiilor continuã îndiverse locaþii, pânã la 1 decem-brie 2018.

Eugenia CZENTER,Eugenia CZENTER,Eugenia CZENTER,Eugenia CZENTER,Eugenia CZENTER,vicepreºedinte Asociaþiavicepreºedinte Asociaþiavicepreºedinte Asociaþiavicepreºedinte Asociaþiavicepreºedinte Asociaþia

"Speranþã ºi Zâmbet" Cisnãdie"Speranþã ºi Zâmbet" Cisnãdie"Speranþã ºi Zâmbet" Cisnãdie"Speranþã ºi Zâmbet" Cisnãdie"Speranþã ºi Zâmbet" Cisnãdie

33333 Sport

Liga a IV-a Sibiu de fotbal

Cisnãdia terminã turul pe locul secund

Cupa EHF

În grupã cu Bietigheim, TeamEsbjerg ºi Storhammar

Mãgura are o grupã extrem de grea în competiþia continentalã

Potrivit tragerii la sorþi de sãptãmâna trecutã, de la Viena, MãguraCisnãdie a fost repartizatã în grupa A, alãturi de SG BBM Bietigheim(Germania), Team Esbjerg (Danemarca) ºi Storhammar Handball Elite(Norvegia). Bietigheim a retrogradat din Liga Campionilor, competi?ieîn care a fost adversara campioani en-titre a România, CSM Bucure?ti.

Meciurile din faza grupelor încep în 5-6 ianuarie 2019 ºi se vorîncheia în 9-10 februarie, cu primele douã clasate din fiecare dincele patru grupe în sferturile de finalã ale Cupei EHF.

Sferturile se vor disputa în 2-3 ºi 9-10 martie, semifinalele în 6-7 ºi13-14 aprilie, iar finala, tot în dublã manºã, în 4-5 ºi 11-12 mai.

Cisnãdie se vorbeºte în Europa. Consider cã e un proiect nu reuºit,de-a dreptu senzaþional aceastã echipã de handbal fete. Are toatãsusþinerea noastrã, a comunitãþii, a mea personal. ªtiþi cum scrie pebannere în Sala Sporturilor, "Sunt mândru cã sunt cisnãdian!" Da,sunt mândru cã sunt cisnãdian, la fel cum trebuie sã simtã ºi feteledin echipa de handbal, chiar dacã ele nu sunt de pe aceste meleaguri.Felicitãri Alex Weber, felicitãri colaboratorilor lui, felicitãri fetelor,spectatorilor, tuturor suporterilor noºtri. Nu sunt un om alpromisiunilor fãrã suport, dar îmi doresc din tot sufletul ca aceastãechipã minunantã de handbal sã aibã un 2019 ºi mai bun", a declaratHuja.

Edilul-ºef al oraºului Cisnãdie,Gheorghe Huja, vorbeºte cu multentuziasm despre sport. Acestase felicitã pentru cã a avut in-spiraþia de a reînvia tradiþia hand-balului în orãºelul de la poaleleMãgurii, dar are cuvinte frumoa-se ºi despre celelalte sporturi.

"Vã mai aduceþi aminte primuljoc al echipei noastre de hand-bal? Eram în eºalonul al doilea,dar ne fãceam deja planuri mari.Am promovat în prima divizie,apoi am inaugurat Sala Sportu-rilor. Dupã o perioadã de acomo-dare în elita handbalului româ-nesc, am îndrãznit mai mult ºi amluat "bronzul", dupã care ammers în cupele europne. Au tre-cut doar 4 ani de la înfiinþareaacestei echipe ºi deja despre

Gheorghe Huja:"Sunt cel mai

fericit primar!"

2018, AN DE EXCEPÞIE PENTRUHANDBALUL DIN CISNÃDIE

2018 a fost un an perfect pentruhandbalul din Cisnãdie. Doar cam-pioana ultimilor ani, CSM Bucu-reºti, echipã obiºnuitã cu înãlþimileLigii Campionilor, ºi SCM Craiova,deþinãtoarea Cupei EHF, se potlãuda cu performanþe mai mari, lanivel de cluburi. De ce a fost acestan unul special pentru Mãgura? Înprimul rând pentru cã fetele luiWeber, Niþu ºi Lucescu au fost atâtde aproape de titlul de vicecam-pioanã naþionalã, la finalul sezo-nului precedent, terminând pe 3,loc pe care-l ocupã ºi în noua ediþiede campionat dupã 10 etape,moment în care Liga Florilor a trascortina, urmând sã fie reluatã pe5 ianuarie 2019. Apoi, Mãgura aparticipat, în premierã, în cupeleeuropene. Cisnãdia a avut de tre-cut prin douã tururi preliminare,obþinând calificarea de fiecaredatã dupã "dublele" cu SlaviaPraga din Cehia ºi rusoaicele dela Zvezda Zvenigorod, o fostãcampioanã a Europei în urmã cuun deceniu. Mãgura ºi-a asiguratlocul în grupele Cupei EHF, ceeace înseamnã cã este în primele 16echipe din aceastã competiþie, adoua ca importanþã în handbalulcontinental, dupã ChampionsLeague.

La doar 4 ani de la înfiinţare, echipa feminină de handbalMăgura a fost la câteva secunde de a obţine titlul devicecampioană naţională, terminând în cele din urmă p locul 3în Liga Florilor. Această clasare i-a dat dreptul de a juca - înpremieră pentru orăşelul de numai 10.000 de locuitori - încupele europene. La finalul lui 2018, Măgura tomai s-a calificatîn grupele Cupei EHF, după ce a trecut de două tururipreliminare, iar în Liga Florilor este pe locul 3 după 10 etape.

Dar, sã le luãm pe rând...

Primul podium în LigaFlorilor

Ediþia 2017/2018 a Ligii Florilora fost prima, pentru Mãgura, încare n-a mai cochetat cu subsolulclasamentului ºi nu a mai avutemoþii la retrogradare.

Echipa din Cisnãdie a câºtigat18 din cele 26 de meciuri susþi-nute în campionat. Pe 3 le-a în-cheiat la egalitate ºi a pierdut 5jocuri. Cu 57 de puncte, Mãgura aîncheiat sezonul pe locul al treilea,ratând "la mustaþã" chiar titlul devicecampioanã naþionalã. Cum?În ultima etapã, duelul s-a dus dela distanþã între Mãgura ºi SCMCraiova. Cisnãdia avea nevoie deun succes acasã în jocul cu CSMSlatina, iar acesta n-a întârziat sãaparã. Mãgura a câºtigat la odiferenþã de 6 goluri, scor 28-22.A doua condiþie era ca SCM Cra-iova, echipã care tocmai cuceriseCupa EHF, sã nu câºtige la Brãila.În acel meci, la 21-20 pentruoltence, Dunãrea avea atacul ºi auaruncat în ultima secundã, însãucraineanca proaspãt naturalizatãºi care acum face parte din lotulRomâniei pentru EURO a avut oparadã de excepþie, semnând

practic în alb pentru victoria Cra-iovei. Aºa, dupã campioana CSMBucureºti, care ºi-a asigurat unnou titlu, Craiova a încheiat sezo-nul pe locul secund, cu 58 depuncte, unul mai mult decât Mã-gura.

Ieºirea în Europa, opremierã

Locul al treilea ocupat la finalulsezonului 2017/2018 i-a permisMãgurii sã se înscrie în Cupa EHF,a doua competiþie continentalã cavaloare, dupã Liga Campionilor.Cisnãdia trebuia însã sã parcurgãdouã tururi preliminare pentru aajunge în faza grupelor, de altfelobiectivul pe care ºi-l fixase chiarantrenorul principal Alex Weber.

În turul al doilea, Mãgura urmasã întâlneascã învingãtoarea din-tre o echipã din Cehia ºi una dinAustria. Slavia Praga a avut câºtigde cauzã, iar oficialii celor douãcluburi care urmau sã se duelezepentru un loc în turul al treilea pre-liminar au cãzut de acord ca am-bele meciuri sã se dispute la Cisnã-die, în Sala Sporturilor.

Pe primul meci, Mãgura l-acâºtigat cu 28-25, dupã ce, la unmoment dat, a condus ºi cu 8

goluri (25-17). Relaxarea din finalle-a costat pe cisnãdience, însãantrenorul Alex Weber s-a ocupatca, în retur acest lucrur sã nu semai întâmple.

Douã zile mai târziu, Mãgura afãcut o demonstraþie de forþã, totîn faþa propriilor suporteri, impu-nându-se cu 29-20 ºi obþinândcalificarea en-fanfare în turul ur-mãtor.

Ada Moldovan a înscris aproapejumãtate din golurile Mãgurii în"dubla" cu Slavia, 15 în primulmeci ºi 5 în al doilea.

Pentru Mãgura, urma Zvezda, oechipã din Rusia care, în anii2000, cucerise Liga Campionilor.Întâlnirea se anunþa una extremde dificilã pentru cã, chiar dacãformaþia din Zvenigorod, o loca-litate situatã la aproximativ 70 dekilometri de Moscova, capitalaRusiei, nu mai e o putere în hand-balul continental.

Turul s-a disputat în Rusia, iarMãgura a pierdut cu 29-24. Dife-renþa de 5 goluri pãrea greu deanulat în cel de-al doilea meci, iarscepticii erau gata sã parieze cãtraseul european al Mãgurii se vatermina dupã jocul din manºasecundã.

La Cisnãdie, o sãptãmânã maitârziu, cele douã echipe erau laegalitate, la pauzã (10-10).Puþinierau cei care mai credeau într-unmiracol în cele 30 de minute caremai rãmãseserã de disputat, însãprintre excepþii s-au numãratjucãtorele ºi cei din staff-ul tehnical Mãgurii. Ce le-o fi spunând lapauzã Weber jucãtoarelor sale, nuºtim. Antrenorul n-a vrut sã îºideconspire secretul. Cert este cã,la reluare, Cisnãdia a produsmiracolul, a câºtigat cu 26-18 ºis-a calificat în faza grupelor, operformanþã URIAªÃ nu numaipentru micuþul oraº de la poaleleMãgurii, ci ºi pentru handbalulromânesc.

ªi, din nou, LigaFlorilor

În paralel cu parcursul bun dintururile preliminare ale Cui EHF,cisndiencele ºi-au vãzut de treabãºi în campionat. Jucãtoarele luiAlex Weber, Bogdan Niþu ºi Bog-dan Lucescu fac - pânã acum - unnou sezon bun. Dupã 10 etape,Mãgura este pe podium, cu 5 vic-torii, douã remize ºi 3 eºecuri. Cis-nãdia are 17 puncte, cu unul pesteCorona Braºov, ocupanta locului4, însã fãrã speranþe prea mari dea mai urca, pentru cã liderul, SCMRm. Vîlcea, are 27 de pucte, cu 9victorii din tot atâtea posibile, iarcampioana CSM Bucureºti are 24ºi, de asemenea, un meci mai pu-þin disputat.

Clasamentul Ligii Florilor, la finalul anului 2018,se prezintã astfel:

L Echipa MJ MC E MP Glvj. +/- Pct. 1. SCM Rm. Vîlcea 9 9 0 0 237-187 +50 27 2. CSM Bucureºti 9 8 0 1 262-191 +71 24 3. Mãgura Cisnãdie 10 5 2 3 233-240 -7 17 4. Corona Braºov 9 5 1 3 220-206 +14 16 5. SCM Craiova 9 5 0 4 215-204 +11 15 6. Minaur Baia Mare 9 4 1 4 216-215 +1 13 7. Gloria Buzãu 9 4 1 4 207-207 0 13 8. Gloria Bistriþa 9 4 0 5 201-2017 -16 12 9. HC Zalãu 9 3 2 4 224-229 -5 1110. CSM Slatina 10 3 2 5 223-236 -13 1111. CSU Cluj-Napoca 10 2 0 8 250-281 -31 612. CSM Galaþi 9 1 2 6 185-222 -37 513. Dunãrea Brãila 9 1 1 7 202-240 -38 414. CSM Roman 0 0 0 0 0-0 0 0

Legendã: LLegendã: LLegendã: LLegendã: LLegendã: L - locul; MJMJMJMJMJ - meciuri disputate; MCMCMCMCMC - meciuri câºtigate; EEEEE- remize; MPMPMPMPMP - meciuri pierdute; Glvj.Glvj.Glvj.Glvj.Glvj. - golaveraj; +/-+/-+/-+/-+/- - diferenþa dintregolurile marcate ºi cele primite; Pct.Pct.Pct.Pct.Pct. - puncte.

Echipa de fotbal din Cisnãdie seaflã în plutonul fruntaº al clasa-mentului primului eºalon jude-þean. La finalul turului, Mãguraocupã locul al doilea, la 3 punctede lider, Viitorul ªelimbãr, care areînsã un joc mai puþin disputat.

În ultima etapã, Mãgura a pier-dut surprinzãtor, la Sibiu, pe "Cu-

MÃGURA CISNÃDIE,SEZONUL 2018/2019

Roxana Gatzel, Paula BiancaHoha, Alexandra GiorgianaSubþiricã-Iovãnescu, GabrielaGoncalves Dias Moreschi, IuliaMaria Matei, Jasna Boljevic,Ionela Victorie Goran, Ada Emi-lia Moldovan, Elena GabrielaVoicu, Larissa Fais MunhozAraujo, Andrada Cynthia To-mescu, Paula Chirilã, DeoniseFachinello, Mariana Costa,Elena Cristina Sorina Popovici,Larissa Inae Da Silva, OanaValentina Apetrei.

Antrenori: Antrenori: Antrenori: Antrenori: Antrenori: Alexandru Weber,Bogdan Niþu, Bogdan Lucescu.

tiuþã", cu LSS Voinþa, scor 3-2.

Accentul pe copii ºi junioriNoul management al echipei de

fotbal din Cisnãdie s-a decis sãpunã accentul pe viitor. Astfel,Centrul de Copii ºi Juniori al clu-bului din orãºelul de la poaleleMãgurii a demarat un program de

selecþie în rândul micilor fotbaliºti."Avem aproximativ 70 de copii

la grupele clubului din Cisnãdie.Este foarte bine cã se pune accen-tul pe generaþia de mâine. Avemcopii talentaþi în localitate, iar astanu poate decât sã ne bucure", adeclarat Gheorghe Huja, primaruloraºului Cisnãdie.

44444 Eveniment

Acum 10 ani, în oraºul (de altãdatã) cupredilecþie femininã, prin pasiune ºidevotament, Niculina Anechitei deschideun centru fitness, din dorinþa de a menþinefrumuseþea tinereþii dar ºi sãnãtatea local-nicilor, cât mai mult timp.

De formaþie inginer textilist, Niculina,dupã cãderea acestei industrii, se reorien-teazã profesional, spre sport. Îndemnatãde pasiunea ei din tinereþe, urmeazãcursuri de dans modern ºi balet astfel, înscurt timp, atrage spre centru, mulþi dori-tori. Centrul fitness este bine organizat ºideþine aparaturã complexã ºi diversificatãpentru toate grupele musculare.

Printr-un management performant, an-trenoarea reuºeºte sã gestioneze milime-tric densitatea acestui spaþiu, conferindu-iun nivel superior de randament. De oprecizie farmaceuticã, printr-o privireatentã asupra clientului, stabileºte un pro-

PLEDOARIE PENTRU SÃNÃTATE, PRIN MIªCAREgram individual adecvat nivelului ºicapacitãþii de mobilitate, dar ºi de ceea ceare nevoie fiecare persoanã în parte.

Prin temperamentul ei, susþinerea mora-lui în obþinerea reuºitei, încurajarea ºi tim-brul vocal folosit la comenzi, moderatoareacreeazã o atmosferã extrem de plãcutã dar,ºi doritã de sexul feminin, ºi nu numai, latoate vârstele.

Aºadar, melanjul dintre abilitatea de an-trenor, calitatea aparaturii, interesul ºi aten-þia de care beneficiezi, alãturi de ea, duc laobþinerea rezultatelor dorite. De sãnãtateprea multã, nimeni nu se plânge. Un vechiproverb spunea: Mens sana in corporesano!

Prin urmare, nu mai lãsaþi timpul sã-ºipunã amprenta peste dumneavoastrã ºiîndrãzniþi! Nu aveþi nimic de pierdut! Doarde câºtigat în frumuseþe ºi sãnãtate!

PrPrPrPrProf.doc. Maria POPof.doc. Maria POPof.doc. Maria POPof.doc. Maria POPof.doc. Maria POPAAAAA

S-a vorbit în acest an despre amenajareaunui drum care sã lege Cartierul Arhitecþilorde zona Dedeman, o cale de acces ce arprelua o bunã parte din traficul care le dãbãtãi de cap în acest moment celor carelocuiesc aici.

Reprezentanþii Primãriilor din Cisnãdie ºiªelimbãr s-au întâlnit de mai multe ori, aumers în zona în care urmeazã sã seamenajeze respectivul drum ºi au cãzut deacord sã treacã la treabã.

Drumul ce trebuia sã lege CartierulArhitecþilor de zona Dedeman se

înfundã în ªelimbãrTraficul spre ºi dinspre Cartierul Arhitecþilor a devenit un adevãrattest al rãbdãrii, o piatrã de încercare pentru cei ce încã mai cred cãdeplasarea cu maºina e mai eficientã decât mersul pe jos. Înintervalele orare 6.30 - 9 ºi 16 - 18.30, Calea Cisnãdiei ºi, apoi,drumul judeþean ce leagã Sibiul de Cisnãdie se transformã într-ocoloanã cu zeci, sute de maºini. Traficul sufocat ºi sufocant estecea mai mare problemã a celor ce locuiesc în cartierul de lamarginea Sibiului, iar rezolvarea nu pare sã fie prea aproape.

Strada Petre Antonescu,salvarea celor din Cartierul

Arhitecþilor

Drumul care ar urma sã lege CartierulArhitecþilor de zona Dedeman urmeazã sãse întindã atât pe teritoriul oraºului Cisnãdie,cât ºi pe cel al comunei ªelimbãr.Reprezentanþii Primãriei Cisnãdie spun cãporþiunea de drum aflatã pe raza oraºuluise întinde pe aproximativ 2,8 km ºi cã

jumãtate din aceastã porþiune a fost dejapietruitã ºi compactatã. De altfel, au existatºi bani prevãzuþi în bugetul acestui an pentruamenajarea strãzii Petre Antonescu ceurmeazã sã preia traficul de pe mai multeartere din Cartierul Arhitecþilor ºi sã fiecontinuatã de drumul care va duce în zonaDedeman, însã de la limita cu porþiunea ceaparþine ªelimbãrului nu s-a fãcutdeocamdatã nimic.

"Am avut discuþii cu cei de la Primãriaªelimbãr, am cãzut de acord sã facem acestdrum, dar înþeleg cã pe porþiunea lor sunt

niºte probleme legate de terenuri. Noi amfãcut ceea ce depindea de noi. Am pus piatrãpe jumãtate din strada Petre Antonescu,am compactat-o, dar, atâta vreme câtdrumul nu se prelungeºte ºi dincolo degraniþa cu ªelimbãrul, nu avem ce face. Îiînþeleg pe cei din Cartierul Arhitecþilor cãsunt nemulþumiþi, vreau sã îi ajutãm, dar,din pãcate, nu depinde doar de noifinalizarea acestei artere", a spus GheorgheHuja, primarul Cisnãdiei.

Problemele juridice aleterenului din ªelimbãrblocheazã amenajarea

drumului

Întrebat în ce stadiu se aflã cuamenajarea drumului, primarul comuneiªelimbãr, Marius Grecu, spune cã trebuiereglementatã situaþia juridicã a terenurilorpe unde urmeazã sã fie construitã noua calede legãturã.

"Am discutat de mai multe ori cu cei dinPrimãria Cisnãdie despre aceastã problemã,dar deocamdatã nu avem reglementatã, dinpunct de vedere juridic, situaþia acelorterenuri. Pe teritoriul comunei noastreavem doar niºte drumuri de patru metrilãþime, iar în patru metri nu poþi sã faci undrum cu dublu sens. Sperãm sã sereglementeze cãile de legãturã printr-unviitor PUZ sau prin PUG. Ca timp, nu pot sãestimez. Mi-aº dori sã se rezolve totul mâine,dar din pãcate nu se poate. Îi înþeleg ºi pelocuitorii de acolo. ªtiu cã acest drum arajuta la fluidizarea traficului, dar nu pot sãfac niºte lucruri pe niºte terenuri care nusunt proprietate a comunei", a spus MariusGrecu, primarul comunei ªelimbãr.

Statuia lui Mihai Viteazua fost amplasatã în PiaþaRevoluþiei din Cisnãdie, înfaþa Primãriei. Aceasta afost dezvelitã marþi, 13 no-iembrie, ºi mãsoarã apro-ximativ ºase metri înãlþi-me, respectiv trei metrisoclul ºi trei statuia pro-priu-zisã.

Statuia din bronz, de apro-ximativ douã tone, a fostcreatã de prof. univ. DarieDup, fiind finalizatã sãptã-mâna trecutã. În aceste zilese lucreazã ºi la placa ce vafi aºezatã pe soclu, aceastafiind din aramã.

"Am venit cu aceastã ini-þiativã la începutul anului,când am aprobat bugetullocal. Este important pentrunoi sã ne preþuim istoria cu

Statuia lui Mihai Viteazu a fost amplasatã înPiaþa Revoluþiei din Cisnãdie

atât mai mult cu cât sãrbã-torim Centenarul, iar MihaiViteazu este primul unifi-cator al provinciilor istorice.Cred cã inaugurarea înpreajma zilei de 1 Decem-brie este un moment cât sepoate de potrivit. Un alt as-pect de care am þinut conteste acela cã la ªelimbãr,localitatea situatã în veci-nãtatea Cisnãdiei, Mihai Vi-teazu a obþinut o mare victo-rie. Sper ca în scurt timpaceasta va deveni un simbolal oraºului", a spus Gheor-ghe Huja, primarul oraºuluiCisnãdie.

Autoritãþile locale mai iauîn calcul amplasarea ºi altorstatui în localitate, precumcea a Regelui Ferdinand ºia lui Avram Iancu.