Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu”Asociaţia Medicilor Promoţiei 1982

PRIN TUMULTUL ANILORNE FÃURIM ISTORIA...

Cronica întîlnirii jubiliare a absolvenţilorFacultăţii Curative a Institutului de Stat

de Medicină din Chişinău, promoţia 1982

Chişinău, 2007

Ion MEREUŢĂIon CUVŞINOV

Ion ARTENIMihai ŢURCANU

2

Descrierea CIP a Camerei de înregistrare

Această lucrare reprezintă un popas în timp a întîlnirii jubiliare aabsolvenţilor ISM din Chişinău, promoţia 1982, la 25 ani.

Sunt evidenţiate clipele emoţionale ale întîlnirii - 20 ani, apoi esteredat Chişinăul - oraşul tinereţii şi, evident, file din galeria fotostudenţească.

Esenţa acestei lucrări este veşnica chemare a ALMA MATER dea învăţa şi a dărui sănătate oamenilor... Medicii promoţiei 1982,făuresc istoria...

CZU

© Ion Mereuţă, Ion Cuvşinov, Ion Arteni, Mihai Ţurcan© USMF “N. Testemiţanu”, Asociaţia Medicilor Promoţiei 1982

3

CUPRINS

Capitolul I.Cronica întîlnirii jubiliare – 20 de ania absolvenţilor facultăţii curative, promoţia 1982(14 septembrie 2002)

Pregătirea întîlnirii jubiliare...................................5 Întîlnirea propriu-zisă..........................................8

Capitolul II.Chişinău – oraşul tinereţii noastre

Aspecte istorice......................................................30 Chişinăul astăzi......................................................37 Chişinăul în amintirea unui coleg.........................55 File din galeria foto a amintirilor studenţeşti............58

Capitolul III.Epigrame pentru colegi şi cei apropiaţide Mihai Ţurcanu.....................................................86

4

Dragă coleg(ă),

Îţi revin în memorie anii tinereţii?Îţi aduci aminte de clipele fericite petrecute cu colegii tăi din

anii studenţiei, de emoţiile din zilele examenelor, de dezamăgireaprimului insucces?

Deci, dacă vrei să te întâlneşti cu prietenii şi colegii din aceiani, să împărtăşeşti cu ei înţelepciunea şi practica vieţii, să teîntorci în atmosfera irepetabililor ani ai studenţiei, să reveziauditoriile între pereţii cărora ai însuşit arta lecuirii sau dormitaidupă un serviciu de noapte şi erai trezit în timpul apelului decătre grozavul şef al grupei, de succesele examenelor de la careieşeai mândru de răspunsul corect sau insuccesul după care ieşeaicu capul plecat, însă totdeauna cu speranţă şi încredere în forţeleproprii, Comitetul Organizatoric al întâlnirii absolvenţilor anului1982 vă invită la 15 septembrie 2007 în Universitatea natală“N. Testemiţanu”.

Amintirile, discuţiile plăcute cu prietenii, colegii îţi vor fi izvorde energie încă pentru mulţi ani.

Te aşteptăm, dragă coleg(ă).

Să ne însoţească Bunul Dumnezeu,colegialitatea, bucuria şi fericirea!

Comitetul Organizatoric

5

CAPITOLUL I.Cronica întîlnirii jubiliare – 20 de ani

a absolvenţilor facultăţii curative, promoţia 1982(14 septembrie 2002)

Pregătirea întîlnirii jubiliareLa începutul anului 2002, 15 ianuarie, la iniţiativa unor activişti, colegi,

absolvenţi ai ISM din Chisinau, facultatea curativă, promoţia anului 1982a fost creat grupul de iniţiativă sub preşedinţia profesorului universitar IonMereuţă. Grupul de iniţiativă, formîndu-se în următoarea componenţă:Ion Mereuţă, Nicolae Capros, Anatol Serbenco, Valentin Tatian, IonCuvşinov, Ion Arteni, Iurii Moscalu, Alexandru Cornogolub, AlexandruGherman. În luna ianuarie au avut loc două şedinţe a Grupului de iniţiativă,care la 14.01.2002 a decis prin vot formarea Comitetului Organizatoric:Preşedinte – Ion Mereuţă, Chişinău, Universitatea de Medicină şi Farmacie“N. Testemiţanu”, Institutul Oncologic; Vice-Preşedinte – I. Prisăcari,Râşcani, ; Vice-Preşedinte – I. Şevciuc, UTAG, Comrat, Direcţia Sănătăţii;Casier-responsabil – V. Tatian, Chişinău, IOM, Policlinica; Casieri –Iu. Moscalu, Chişinău, USMF “N. Testemiţanu”, SCR, secţia Gastrologie;A. Moruz, Chişinău, Spitalul de Copii “E. Coţaga”; Secretari – I. Arteni,Chişinău, Departamentul Sănătăţii; A. Nemirenco, Chişinău, USMF“N. Testemiţanu”; Membrii comitetului: A. Serbenco, Chişinău, USMF“N. Testemiţanu”, Spitalul Municipal nr.1, Clinica Obstetrică şiGinecologie; Gr. Zapuhlâh, Chişinău, USMF “N. Testemiţanu, CentrulNeurochirurgie şi Neurologie, Catedra Neurochirurgie; V. Moşin,Chişinău, Centrul Mamei şi Copilului;A. Gavriliuc, Chişinău, USMF“N. Testemiţanu”, Spitalul Municipal nr.2, Catedra Terapie; I. Cuvşinov,Chişinău, Centrul de Medicină Legală; V. Cernat, Chişinău, IOM,Policlinica; V. Cazacov, Chişinău, USMF “N. Testemiţanu”, SCR,Catedra Chirurgie; O. Pulbere, Chişinău, USMF “N. Testemiţanu”,Spitalul Clinic Republican de Traumatologie; A. Gherman, Chişinău,Centrul Republican de Transfuzie; E. Evtodiev, Chişinău, CentrulNeurologic; M. Ouş, Chişinău, SCR; V. Pascari, Edineţ, CEVM;M. Lîsîi, Bălţi, SCR nr.2; B. Untu, Chişinău, Centrul Medical Privat

6

“IREN-MARC ”; A. Cornogolob, Chişinău, Spitalul Municipal nr.1;N. Caproş, Chişinău, USMF “N. Testemiţanu”, Spitalul Republican deTraumatologie; Iu. Crasiuc, Ungheni, Direcţia Sănătăţii; T. Bilici, Chişinău,Direcţia Medicală a Penitenciarelor a MAI al RM; R. Chitic, Bender,Şcoala Medicală; B. Spânu, Cahul, Direcţia Sănătăţii; V. Gasnaş, BusinessFarmaceutic; P. Dutca, SA “Parcul de autobuze nr.1”, Chişinău;V. Bodianu, Ministerul Apărării;

Pe parcursul lunii februarie Comitetul organizatoric a avut două şedinţe,la care s-a structurat Programul-invitaţie a întîlnirii jubiliare. S-a adoptat“adresarea către coleg”, “către profesor”, “ancheta participantului”. La acesteîntîlniri s-a încercat de a primi decizia în privinţa finanţării întîlnirii jubiliare.

La 8 martie 2002 la şedinţa Comitetului organizatoric, care a avutloc la catedra oncologie, în incinta Institutului Oncologic din Moldovas-a decis prin consens că întîlnirea jubiliară va avea loc la 14 septembrie2002. S-a adoptat Programul întîlnirii:

1. Înregistrarea 10.00 — 11.002. Vizitarea muzeului universitar 11.00 — 11.303. Fotografierea 11.30 — 12.004. Adunarea festivă împreună cu foştii profesori universitari

12.00—16.005. Depunerea coroanelor de flori la:• monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt• mormîntul savantului Nicolae Testemiţanu (Cimitirul Armenesc)• mormintele profesorilor 16.30 — 17.006. Serata de întîlnire cu colegii 17.30

S-a votat şi s-a adoptat proiectul programului-invitaţie n întregime.Tot la această şedinţă s-a decis taxa şi managementul finanţării întîlniriijubiliare. În luna aprilie au avut loc deasemenea două întîlniri a Comitetuluiorganizatoric. Au fost primite de la tipografie programele-invitaţie acolegilor şi programele-invitaţie a profesorilor la întîlnire. S-a decisdifuzarea invitaţiilor prin intermediul curierilor Ministerului Sănătăţii,colegilor din teritoriu, informaţii prin telefon. S-a adoptat un programspecial de informare a colegilor prin scrisori, telefon, ziare, e-mail, etc.

7

Au fost desemnaţiresponsabilii pentru toatemecanismele realizăriiprogramelor. Au fostdesemnaţi casieriiresponsabili – ValentinTatian, Iurii Moscalu,Anatolii Moruz. S-austabilit mecanismele decolectare financiară.

Deasemenea au fost desemnaţi secretarii responsabili – Ion Arteni, Ala(Şvet) Nemirenco.

La şedinta din 3 mai s-au găsit unele elemente de eficacitate managerialăa procesului de realizare a întîlnirii jubiliare. S-au stabilit metodele deinformare a colegilor din străinătate. Tot în luna mai a avut loc şedinţacomitetului organizatoric la care s-a încercat de a stabili lista invitaţilor dinştiinţă, cultură, etc. S-a determinat numărul şi lista concretă a invitaţilor:decani, prodecani, profesori universitari (la solicitarea şi sondajul colegilor).

S-a stabilit comisia pentru organizarea seratei întîlnirii subresponsabilitatea conferenţiarului universitar, Nicolae Capros. La şedinţadin 20 mai s-a stabilit tot devizul de cheltuieli a întîlnirii, atît organizatoriccît şi a seratei: masa, meniul, muzica, artiştii, etc. S-a stabilit că serata vafi petrecută în incinta restaurantului “Struguraş”, Motel, or. Chişinău.Executor a fost desemnat dr. Valentin Tatian.

La şedinţa din iulies-a stabilit proceduraîntîlnirii, cadoul din parteapromoţiei 1982 aUniversităţii de Stat deMedicină şi Farmacie“N. Testemiţanu” – oVază cu înălţimea de cca1m cu inscripţia “AlmeiMater”.

8

În luna august şedinţa Comitetului organizatoric a avut loc în incintaUniversităţii. S-a efectuat controlul deciziilor şi s-a stabilit în ansamblu,sistemic desfăşurarea întîlnirii.

De asemenea, au fost numiţi responsabilii pentru fiecare etapă aîntîlnirii – înregistrare, pregătirea sălii, florile, cadourile, întîlnirea oaspeţilor,

raporturile, hrana, etc. S-a stabilitnecesitatea informării colegilorprin televiziune şi în ziare.Televiziunea Nationala a informatîn cadrul emisiunii “Ştirile serii”despre întîlnirea jubiliară apromoţiei ‘82, în incinta USMF“N. Testemiţanu”, la 14septembrie, începînd cu orele10.00. Deasemeni a fost publicatăînştiinţarea şi în ziare.

Întîlnirea propriu-zisă14 septembrie 2002, orele 10.00, în faţa USMF “N. Testemiţanu”

au început să se adune foştii colegi… Veneau unul după altul femei şibărbaţi, unul mai frumos ca altul… Emoţiile colegilor, emoţii în atmosferă,zîmbet şi entuziasm studenţesc. Dialoguri, monologuri în grup, grupărimai mari şi mai mici. Încetul cu încetul se apropiau şi dascălii noştri,

prodecanii, profesoriiuniversitari, colegi,activişti de comsomol,de sindicate, etc.

În holul Universităţiise înregistrează colegii,participanţi la întîlnireajubiliară. S-au înregistratîntre orele 10.00-12.00la 14.09.2002 următoriicolegi:

9

Nr. d/o

Numele, prenumele Funcţia Locul de muncă

1 Zadonscaia Ludmila medic-oculist clinică particulară

(or. Chişinău) 2 Moscalu Iurii asistent Catedra

Boli Interne nr.4 SCR

3 Gavriliuc Alexandru asistent Catedra Boli Interne nr. 2

Spitalul clinic municipal nr. 2

4 Gumeza Victoria medic-oftalmolog ATM, centru (Chişinău)

5 Stratan Valentina obstetrician-ginecolog

Călăraşi

6 Ochişanu Vasile T. infecţionist Căuşeni 7 Motruc Alexandru internist Căuşeni 8 Nadvirneak Sergiu neurolog Spitalul MAI 9 Cernev Pavel neurolog Vulcăneşti 10 Prisăcaru Nina medic de familie Rîşcani 11 Prisăcaru Ion chirurg Rîşcani 12 Cernean Stelian medic de urgenţă Ştefan-Vodă 13 Antohi Nicolae şef Catedra

Chirurgie Plastica UMF Bucureşti 14 Cojocaru S.I. medic-chirurg Huşi, România 15 Pegza Ion anesteziolog-

reanimatolog Floreşti

16 Capros Nicolae conferentiar Catedra Traumatologie

USMF Chişinău

17 Tănase Mihai medic-coordonator Centrul de Sănătate Bravicea (Orhei)

18 Rusu Raisa medic-ginecolog Chişinău 19 Cazacov Vladimir USMF (Catedra

Chirurgie) SCR

20 Cazacov Larisa medic-cardiolog Centrul Cardiologic, Chişinău

21 Vîlcu Alexandru medic-acupunctor Spitaluk de Urgenţă, Chişinău

22 Nalivaico-Breahnă Tatiana hepatolog Bender

23 Grebeniuc Anatolii asist. Catedra Boli Interne (alergolog)

SCR

10

24 Budişteanu Vasilii medic de urgenţă Anenii Noi

25 Mereuţă Ion Professor universitar, Catedra Oncologie

Spitalul Oncologic

26 Candiba Stelian chirurg Spitalul “Sf. Treime”

27 Chiziţcaia Nina Medic-reflexoterapeut

or. Белая Церковь (Ucraina)

28 Pulbere Oleg conferentiar, cat. Ortopedie (traumatolog)

Chişinău

29 Covaliova-Pulbere Galina medic-radiolog Spitalul de urgenţă

30 Erlih Mihail chirurg Spitalul “Sf. Treime”

31 Arteni Ion vice-director Departamentul Sănătăţii

Chişinau

32 Ita Olga Şef de laborator Centrul republican de transfuzie, Chişinău

33 Pleşco Ala ginecolog Cabinet particular, Chişinău

34 Racu Mihai psihiatru-narcolog Cimişlia 35 Stavila Valeriu medic ATI România

36 Pavelco Grigorii medic de familie Centrul Sănătate, Sipoteni

37 Zatrica Natalia şef sectie, med. de familie

Policlinica nr.3, Botanica, Chişinău

38 Guzun-Doruc Melania

şef de secţie med. de familie

Centrul Medicilor de familie nr.6

39 Boţan Veronica endocrinolog Asociaţia teritorială Botanica

40 Cuvşinov Ion medic-legist Centrul de med. legală

41 Cuvşinov Ludmila medic-radiolog Spitalul de urgenţă 42 Moghîldea Mihai chirurg Bender 43 Moghîldea Silvia internist Bender 44 Tauleanu Victor ginecolog Urziceni, România 45 Pascaru Vasile internist Edineţ 46 Stropşa Tatiana ginecolog Chişinău

47 Stepanean Elena manager Тур. компания «Москова»

11

48 Mandjii Zinaida şef policlinică, dermatolog

Ceadîr-Lunga

49 Spînu Boris chirurg Cahul 50 Budăi Sergiu chirurg Leova 51 Tatian Valentin medic-imagist Institutul Oncologic

52 Moruz Anatol medic-oftamolog SCR de copii “Emilian Coţaga”

53 Cocieru Maria vice-director Departamentul Sănătăţii Chişinău

54 Cozac Irina medic Dispensarul dermatovenerologic Tiraspol

55 Cozac Valeriu M. medic ORL Spitalul orăşănesc Tiraspol

56 Tonu Maria S. medic-obstetrician, ginecolog

Spitalul nr.1, Chişinău

57 Dutca Petru medic S.A.P.A. nr.1 58 Mititiuc Vasile I. şef sectie Spitalul Feroviar

59 Gasnas Vladimir Reprezentant medical

Chişinău

60 Nemerenco Ala director Clinica universitară USMF

61 Tcaciuc Leonid medic Spitalul orăşănesc Tiraspol

62 Borozan Andrei V. medic-ginecolog Policlinica nr. 2, Botanica

63 Arapu Liuba V. medic-radiolog Spitalul judeţean Orhei

64 Borş Maria internist MAI

65 Corolicova Natalia docent Catedra de obstetrică şi ginecologie, USMF

66 Grigore Maria I. ginecolog-consultant CMF Orhei

67 Lutişina Svetlana medic-acupunctor Spitalul “Sf. Arhanghel Mihail”

68 Gulpe Natalia G. şef maternitate Lipcani 69 Chiric Vasile V. medic-oftamolog Floreşti 70 Slivinscaia Ala medic de familie Soroca 71 Bireman Mihai medic Spitalul de urgenţă 72 Cretu Ion medic-anesteziolog Tîrgu-Jiu

12

73 Dragan Alexandru medic la urgenţă Chişinău

74 Cumiţchi Veaceslav chirurg

Spitalul “Arhanghelul Mihail”

75 Bojic Liubovi Ion medic-reflexo-terapeut

Spitalul MAI

76 Ermolaeva Ina E. nefrolog SCR 77 Danilo Eugenia L. medic-ginecolog Sîngerei

78 Bîlhac Valeriu anesteziolog-reanimatolog Nisporeni

79 Bejenari-Rusu Veronica şef de secţie CCD Buiucani

80 Ouş Mihai Alexei şef-adjunct SCR 81 Ţurcan Mihai medic-ginecolog România, Botoşani

82 Moloşag Vitalie medic-traumatolog Institutul de protezare

83 Melnic Blajin Valentina medic-coordonator Spitalul din Lipcani

84 Morari-Prisăcari Valentina medic de familie com. Varniţa

85 Cornea Gheorghe Ion

şef de sectie Spitalul de psihiatrie, Orhei

86 Zolotco Irina şef laborator investigaţii biologice

Centrul medicină legală

87 Birsanu Mihail medic-ginecolog Sp. din Călăraşi 88 Bodrev Valentin medic de urgenţă Chişinău SCMU

89 Velişco Larisa Nicolai

şef sectie terapie Camenca

90 Velişco Serghei Ion medic-terapeut Camenca

91 Vacarciuc Ion Gheorghe traumatolog

Catedra Traumatologie, Chişinău

92 Durnea-Muntean Elena Ion

medic de familie Bălţi

93 Grigoriev Mihai dermatovenerolog CCD, Buiucani

94 Cecceva-Buzuc Eugenia

medic şef dermato-venerologie Tiraspol

95 Groza Svetlana medic de familie Chişinău

96 Cazacov Larisa şef sectie diagnostic

Institutul Cardiologic

97 Feodoraş Larisa colaborator ştiinţific Institutul de Cardiologi

13

98 Gherman Alexandru vice-director

Centrul Republican de transf. a sîngelui

99 Florea Petru Leon med. obstetrician-ginecolog

Cimişlia

100 Florea Maria Grigore Şef secţie terapie Cimişlia

101 Bejenaru Alexandru

anesteziolog reanimate., şef secţie

Rîşcani

102 Gereghi Sergiu medic-radiolog Străşeni

103 Crasiuc Iurie director Direcţia Sănătăţii Ungheni

104 Bodeanu Vasile Locotenent-colonel, medic Ministerul Apărării

105 Gheorghian Victor medic de familie, coordonator

Anenii Noi

106 Guşila Sofia director staţiunea judeţeana Tighina, Căuşeni

107 Guşila Ilie medic anesteziolog, şef secţie

Tigina, Căuşeni

108 Corneva Maria Petru medic terapeut Sanatoriul din

Cahul 109 Gurieva Ludmila medic-oftalmolog Spitalul MAI

110 Cernat Victor vice-director, Institutul Oncologic Chişinău

111 Oleg Alexandru Mihai

medic gastro-enterolog

Cimişlia

112 Liutcenco Elena medic-endoscopist Odesa 113 Bogatu Igor Ion locotenent-colonel Odesa 114 Cuştiuc Ion medic de familie Leova

115 Celac-Guţu Sofia medic ginecolog Chişinău NANT, Buiucani

116 Cotovan Chiril Vasile medic anesteziolog Spitalul judeţean

Orhei

117 Cotovan Eleonora Vasile

medic de familie CMF, Orhei

118 Cornogolov Alexandru medic-anesteziolog Spitalul nr.1,

Chişinău 119 Alexeev Andrei medic-chirurg Ungheni

120 Untu Boris director centr. medical Chişinău

14

Mulţi colegi au sositdirect la masa colegială.La orele 12.00 toţicolegii, profesorii s-auadunat în aula nr.2,asezîndu-se la oprelegere ca din timpulstudenţiei, îndeosebicaracteristică pentru aniiîntîi şi doi de studii, cînd

lecţiile le aveam toţi împreună. În sală au fost prezenţi prodecanii – prof. univ.Dumitru Croitoru, prof. univ. Gheorghe Cazacu, academicianul GheorgheGhidirim, academicianul Boris Melnic, academicianul Vasile Anesteadi,academicianul, rectorul Ion Ababii, medicul, scriitorul Ion Cuzuioc.

Adunarea Festivă s-a deschis în ritmurile muzicale ale tinereţii noastrestudenţeşti.

Cuvînt de deschidere a avut d-nul Ion Mereuţă, preşedinteleComitetului Organizatoric, d. h. m., profesor universitar.

Multstimaţi colegi!Onoraţi dascăli, profesori universitari, academicieni!Excelenţă dle rector, academician Ion Ababii!Suntem toţi copleşiţi de emoţii… Vreau în numele comitetului

organizatoric al întîlnirii jubiliare a absolvenţilor facultăţilor curativea Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, actualmente USMF“N. Testemiţanu”, promoţia anului 1982 să Vă felicit călduros cureîntoarcerea la Alma Mater (aplauze furtunoase).

121 Serbenco Anatol prof. Catedra obst.-ginecologie USMF

122 Butuc (Zocan) Sofia Dumitru medic de familie CMF Ciocana

123 Dimitrova Stela medic ORL Chişinău 124 Luchina-Manico

Nadejda medic ginecolog Anenii Noi

125 Mirgorodschi-

Ceban Aurelia medic-obstetrician, ginecolog Chişinău

15

S-au depănat deja20 de ani. Dar nicitumoltul anilor, nicineantul uitării, nicinegura vremurilor, nicischimbările politico-economice nu au ştersdin memoria noastrăacele clipe frumoase aletinereţii noastre alăturide profesorii noştri dragi, care ne-au adus pe făgaşul medicinii. Uniidintre Dascălii noştri sunt şi astăzi, la acest popas, alături de noi. Rogsă-i salutăm pe: Ion Ababii, academician, rector; Vasile Anesteadi,academician, rector ISM Chişinau; Gheorghe Ghidirim, academician,preşedintele Ligii Medicilor; Dumitru Croitoru, prof. univ., prodecan;Boris Melnic, academician, preşedintele CSA, Ion Cuzioc, medic, scriitor.

Cu deosebită plăcere vreau să reamintesc numele celor ce ne-aufost dascăli: Ion Ababii, rector; Petru Galeţchi, vice-rector; VasileAnesteadi, fost rector; Andrei Zorchin, fost vice-rector, Dumitru Croitoru,prodecan, Nicolae Esanu, decan, Victor Jita, histologie; Victor Bulgac,histologie; Pavel Gusac, histologie; Teodor Lupascu, anatomie; MihaiŞtefăneţ, anatomie; Vasile Ivanov, chimie; Gheorghe Ivasi, biochimie;Eugen Floca, biochimie; Profirii Cazac, patofiziologie; Andrei Ierovoi,patofiziologie; Serghei Rusu, patanatomie; Vasile Curagata, culturafizică; V. Corovin, medicina internă, semiologie; Constantin Ţîbîrnă,chirurgie; Pavel Bîtcă, chirurgie; Ion Marin, traumatologie; GheorghePaladi, obstetrică; Diomid Gherman, neurologie; Boris Ianachevici,neurologie; Ion Antohii, ORL; Mircea Revenco, psihiatrie; IonCorcimaru, hematologie; Zinaida Anesteadi, endocrinologie; ConstantinEţco, medicina socială; N. Gheorghiu, Eva Gudumac, chirurgiepediatrică; Galina Rusu, boli infecţioase copii; L. Drobinschi, ConstantinAndriuţă, boli infecţioase; Vitalie Beţişor, traumatologie; Stamatin, EugenGladun, obstetrică/ginecologie; Petru Moroz, traumatologie; DumitruLupan, oftalmalogie.

16

A b s o l v e n ţ i ipromoţiei anului 1982,care ulterior au devenitcolaboratori ai USMF:Capros Nicolae, d. ş. m.,conferenţiar universitar,catedra traumatologie;Capros-Roşca Natalia,d. ş. m, conferenţiaruniversitar, catedraterapie; Cazacov Vla-

dimir, d. ş. m., conf. univ., catedra chirurgie; Cornogolob Alexandru,d. ş. m., catedra anesteziologie, reanimatologie; Corolicov-Erlih Natalia,d. ş. m, conferentiar universitar, catedra ginecologie; GavriliucAlexandru, directorul Centrului de Testare a manoperilor practice;Gribiniuc Anatol, laboratorul imunologie; Mereuţă Ion, d. h. ş. m.,professor universitar, catedra oncologie; Moscalu Iurie, asistentuniversitar, gastrologie; Mosin Veaceslav, d. h. ş. m., ICSOMC;Nemerenco-Şveţ Ala, directorul Clinicii Universitare; Pulbere Oleg,d. ş. m., conf. univ., catedra Traumatologie; Serbenco Anatol,d. h. ş. m., prof. univ., catedra obstetrică şi ginecologie; SmeşnaiaMariana, d. h. ş. m, prof. univ. catedra semiologie; Valica Tatiana, asist.univ., catedra medicina de familie; Zapuhlîh Grigore, d. h. ş. m., prof.univ.,catedra neuro-chirurgie; Cuvşinov I., d. ş. m., conf. univ., catedramedicină legală.

Onorată asistenţă, cu regret nu toţi profesorii noştri au ajuns pînala această întîlnire şi nu toţi sunt în sala aceasta, dar noi ne închinăm înfaţa lor, în memoria lor şi le purtăm stima şi respectul. În numelepromoţiei 1982 le aducem buchetele noastre de flori ca semn derecunoştinţă. Rog ca colegii noştri, desemnaţi de comitetul organizatoric,să depună coroanele de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt,ca simbol Naţional şi al Integrităţii Ţării şi la mormintele profesorilornoştri, care zac în cimitirul central – Nicolae Testemiţanu, EugenPapuşoi, Leonid Cobîleanschi, Ion Prisăcaru şi mulţi alţii.

17

Stimaţi colegi, deşi suntem în floarea vieţii, soarta a fost crudăcu uniii dintre noi… Boala, nenorocirea, moartea subită i-a luat dinrîndurile noastre pe unii colegi, cînd viaţa era atît de frumoasă, atîtîn aspect familial cît şi profesional.

Au plecat în lumea celor drepţi: Besleaga Alexei, care a participatnemijlocit la acordarea ajutorului medical participanţilor la lichidareaavariei de la Cernobil, Bordei Nicolae, Cebotari Alexandru, GlebovIurie, Ilinschi Oleg, Lavrinov Nelli, Mazur Igor, Malcoci Anatol,Minciună Viorica, Patina Vladimir, Revenco Cezara, Schiţanu Vasile,Scripliuc Gheorghe, Şendrea Constantin, Sepitco Nicolae, Sepitco-Rusnac Nadejda, Taban Anton, Tigolnic Nicolae, Ozun Nicoale, GîscaAlexandru, Stepanschi Eduard, Drăgan Alexandru, Motruc Nicolae,Falisteanu Victor.

În memoria lor, rog un minut de reculegere…Vă mulţumesc.Despre unii colegi nu avem informaţiile necesare, suntem în

căutarea lor.Dar viaţa continuă. Alături de noi astăzi este medicul, scriitorul,

poetul şi epigramistul Ion Cuzuioc, care doreşte să ne împrospătezememoria cu clipe frumoase, lirice, satiră şi umor. O să-i ofer cuvîntululterior.

Stimaţi colegi. Permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul colegului IonPrisăcaru, care va prezenta raportul “Evoluţia promoţiei anului 1982”.

Stimaţi colegi, profesori, în conformitate cu ordinul RectoruluiInstitutului de Medicină de Stat, academicianului V. Anesteadi, la1 septembrie 1976 au fost înmatriculaţi 454 studenţi – viitori medici. Înperioada studiilor alături de moldoveni îşi făceau studiile studenţi ruşi,ucraineni, evrei, gruzini, etc. Acea atmosferă colegială, nepărtinitoares-a păstrat şi pînă astăzi printre colegi. Primii trei ani de studii ne-amcălit, ne-am maturizat, după anul III de studii – temelia medicului viitorera formată. După anul IV unii dintre colegi aveau aptitudinea faţă demedicina militară şi doctrina respectivă. După testările respective acatedrei de medicină militară (prof. Ţurcan) şi dialogurile susţinute cu

18

profesorii medici militari de la academie şi în baza contractului dintreInstitutul de Medicină şi Academia Militară din Kuibîşev, au fostînmatriculaţi şi au plecat să-şi facă studiile mai departe, în 1980,următorii colegi: Bogatu Igor Ion, Odesa; Bodeanu Vasile, MinisterulApărării; Grigoriţă Valeriu Pavel, policlinica nr.2; Nogai, CondratevArcadii, Lvov; Cobîleanschi Vlad Richard; Criganovschi SergheiNicolae; Moscalciuc Alexandru, Siberia; Nazarenco Vladimir Emilian;Negruţă Vladimir Alexandru; Potapov Oleg; Pisarenco Alexandru;Rotari Andrei Ion; Rusu Leonid Ion; Suhovici Alexandru; FalisteanuVictor Mihai, Rostov pe Don; Fusa Andrei Ion; Şişchin Nicolae Grigore;Şveţ Petru; Ialonetchi Igor Alexandru.

Pe parcursul studiilor am cunoscut multe personalităţi aleculturii naţionale, în primul rînd, primul decan, regretatul NicolaeBanaru, prodecanii prof. Dumitru Croitoru, Nicolae Eşanu, în prezentdecan, prof. Grigore Bivol. Ne-au rămas în memorie prelegirile şilecţiile practice ale profesorilor – V. Corovin la propedeuticaterapeutică, prof. Ţîbîrnă C. la chirurgie, prof. Bîtcă la chirurgie,V. Neguleanu la fiziopatologie, prof. Ghiţă la histologie, prof. Stamatila traumatologie, regretatul prof. Floca la biochimie, acad.Gh. Ghidirim la chirurgie, acad. Gheorghe Paladi la obstetrică şiginecologie, prof. D. Gherman la neurologie, regretatulprof. Gheorghiu Natalia şi acad. Eva Gudumac la chiururgiepediatrică, mult regretatul N. Testemiţanu, prof. Constantin Eţco şiDumitru Tentiuc la medicina socială şi ocrotirea sănătăţii şi mulţimulţi alţi profesori, care n-au fost pomeniţi, dar ne-au educat şine-au creat ca medici. În decursul studiilor colegii noştri au datdovadă de o sîrguinţă extraordinară. Îmi amintesc pe unii dintre ei:Saşa Gavriliuc, Ion Vascanu, Iura Zubcov, Grigore Zapuhlîh, GasnaşVladimir, colegul de cameră Mereuţă Ion, Anatol Serbenco, IuraMoscalu, V. Cazacov, Ion Cuvşinov, Eduard Eftodiev, Mihai Lîsîi şimulţi alţii, care n-au fost numiţi dar sper că ne aduc frumoase şiplăcute amintiri.

Am devenit medici, specialişti, activăm în satele şi oraşeleRepublicii Moldova şi ne aducem aportul direct la ocrotirea sănătăţii

19

populaţiei în diferite domenii: terapie, chirurgie, ginecologie, etc.Pentru aportul deosebit adus la ocrotirea sănătăţii mulţi au fostdecoraţi cu ordine şi medalii ale R.M. Ne putem mîndri că promoţianoastră a dat şi oameni de ştiinţă, doctori habilitaţi, doctori înmedicină, profesori, conferenţiari şi asistenţi, care vor fi nominalizaţide d-nul Rector, academician Ababii I. I.

Stimaţi colegi, meritele colegilor noştri e imposibil să le redai încîteva minute, dar vă doresc ca această zi să vă rămînă în amintire,spor în toate şi să vă păzească Domnul cel de sus pentru munca şisîrguinţa de toate zilele, sa fiţi sănătoşi (aplauze).

Dragi colegi, permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul Rectorului IonAbabii, prof. univ., academician.

Multstimaţi colegi,am o deosebită plăceresă fiu prezent laîntîlnirea foştilorstudenţi, acelora carecu 20 ani în urmă auabsolvit Institutul deStat de Medicină dinChişinău, la întîlnireacelor care au îmbogăţit

tradiţiile tineretului studios şi astăzi o spunem ferm – se pot mîndri curealizări deosebite în dezvoltarea ştiinţei medicale şi medicinii practice,binecunoscute în republica noastră şi peste hotarele ei.

Din partea rectoratului, cadrului profesoral-didactic şi atineretului studios, Vă salutăm călduros în incinta Almei Mater şiVă exprimăm alese felicitări în legătură cu frumosul jubileu de laabsolvirea facultăţii.

Absolvenţii anului 1982 îşi fac datoria sfîntă în raioanele şioraşele Moldovei, în multe ţări din Orient şi Occident.

Ne mîndrim cu toţii că din cei care au absolvit ISM cu 20 de ani înurmă au susţinut teza de doctor habilitat – Ion Mereuţă, Veaceslav Moşin,

20

Grigore Zapuhlîh, Mariana Smeşnaia, Victor Cernat, Vasile Anestiadi,Anatolie Serbenco; doctori în ştiinţe medicale: Vladimir Cazacov, NicolaeCaproş, Ion Cuvşinov, Oleg Pulbere, Eduard Eftodiev, Ion Arteni,Claudia Spînu, Larisa Blajin, Vladimir Gasnaş ş. a.

Este greu de imaginat activitatea catedrelor fundamentale şiclinice fără consursul şefilor de catedră şi directorilor de Clinică:Grigore Zapuhlîh, şef Catedra Neorochirurgie, Ion Mereuţă, directorde clinică Oncologie Generală.

Dragi colegi!Ne-am încredinţat şi poate îndeosebi astăzi, în condiţiile

economico-financiare complicate, dar şi în perioada cînd ca niciodatăse cer reforme, cît de mult depinde în medicina practică deorganizarea asistenţei medicale şi acest fapt este strîns legat depromoţia Dvs.

O pot spune cu toată responsabilitatea că Domniile lor aduc unaport considerabil procesului didactic şi ştiinţific, sunt un sprijin îninstituţiile medicale din Chişinău şi din republică.

Atmosfera creată în cei 6 ani de studii a contribuit pe parcurs lacreşterea multor talentaţi conducatori ai institutiilor medicale de rangrepublican, municipal, raional, circumscripţional. Este vorba desprespecialiştii principali ai MS: Grigore Zapuhlîh, Vladimir Cazacov,Ion Cuvşinov, Veaceslav Moşin, Ala Nemerenco, Victor Cernat;medici-şefi şi adjuncţi ai instituţiilor medicale, promoţia 1982: MihaiOuş, medic şef IMSP Spitalul Clinic Republican, Victor Cernat,vice-director Institutul Oncologic, Ion Arteni, vice-director Spitalulnr. 1, Alexandru Gherman, medic-şef adjunct, Staţia Republicanăde Transfuzie a Sîngelui, Mariana Florea, medic-şef IMSP SRCCimişlia, Ion Cuvşinov, vice-director Centrul de Medicină Legală.

Cunoaştem aportul Dvs. în organizarea asistenţei medicale şine mîndrim cu toţii de succesele colegilor Dvs, care activează îndiferite domenii şi nu i-am numit.

Cu mare satisfacţie menţionăm activitatea colegilor Dvs. îndezvoltarea ştiinţei medicale: 1500 publicaţii ştiinţifice, comunicăriştiinţifice la diferite foruri ştiinţifice naţionale, regionale şi

21

internaţionale, 25 monografii, 7 manuale pentru studenţiiuniversitari, peste 130 brevete de invenţii şi certificate de inovator.

O pot spune cu toată certitudinea, stimati colegi, că activînd peparcursul a 20 de ani cu un salariu foarte modest, făcîndu-vă zi şinoapte datoria la patul pacientului, aţi meritat o deosebitărecunoştinţă şi stimă din partea pacienţilor, colegilor din parteastatului, aţi lăsat în urmă o şcoală demnă de imitare pentru tineriicolegi.

Plecăciuni adînci şi mare recunoştinţă pentru această muncănobilă. Noi, cei care ducem responsabilitatea de pregătire a cadrelorde specialişti-medici calificaţi, avem o mare rugăminte: comunicîndcu studenţii, rezidenţii, doctoranzii şi tinerii specialişti, adresaţi-vă caşi pînă în prezent cu prudenţă, exigenţă şi dragoste, îndrumaţi-i,transmiteţi-le fără reserve experienţa Dvs. bogată, creaţi-le condiţiide creştere, de a transmite din generaţie în generaţie frumoasele tradiţiiale medicinii. Ei sunt acei care îşi vor face datoria sfîntă faţă de poporulnostru în viitor. Experienţa vieţii şi, mai ales a ultimilor ani, a doveditcă numai relaţiile sănătoase şi sincere dintre colegi, caracteristice laetapele de formare a tradiţiilor pentru casta medicilor, permiteîndeplinirea cu sfinţenie a jurămîntului lui Hipocrate.

Şi nu este ceva mai nobil decît a sta de veghe la sănătateapoporului din sînul căruia am ieşit.

Încă o dată vă mulţumim mult pentru munca care o faceţi!Va dorim mulţi ani, sănătate, voie bună şi succes!Petrecere plăcută! (aplauze)

Stimaţi colegi,permiteţi-mi să-i ofercuvîntul prodecanuluiDumitru Croitoru,profesor universitar.

Dragii mei, cu cîtăomenie, suflet, responsa-bilitate şi cu un har

22

specific spre sfîrşit ţin să aduc aminte de disciplina studenţilor de petimpuri şi să fac apelul, la început al starostelor de grupe, iar ulterioral studenţilor de pe o listă a studenţilor anului VI, facultatea curativă,anul de studii – 1981-1982.

23

24

25

26

27

28

29

Au mai vorbit:- Academicianul, Rectorul Vasile Anestiadi, care felicitîndu-ne ne-a

dat poveţe pe viitor.- Academicianul, Gheorghe Ghidirim, preşedintele Ligii Medicilor:

le-a urat medicilor baftă şi mari succese în activitatea profesională.- Acedemicianul Boris Melnic, preşedintele Comisiei Superioare de

Atestare, care şi-a îndemnat colegii să se ocupe cu cercetările ştiinţifice şisă susţină doctorante.

- Medicul, scriitorul, Ion Cuzuioc, care şi-a înveselit colegii cu cîtevaepigrame pipărate.

Dragi colegi, peacestă notă melan-colică, Vă invit săoprim clipa întîlniriipentru a mai adăuga lafilele amintirilor noastreo foto în faţa catedrei deanatomie.

30

Capitolul II.Chişinău – oraşul tinereţii noastre

Aspecte istorice

Chişinău - capitalaRepublicii Moldova, reprezintăo metropolă modernă, cubulevarde şi străzi largi,construit conform tradiţiilorarhitecturale europene. Oraşuleste amplasat în partea centralăa republicii, pe râul Bâc, are osuprafaţă de 160 km. şi opopulaţie de peste 750 mii

locuitori. Istoria Chişinăului este originală. Situat pe 7 coline, oraşul estemenţionat în documente cu anul 1436, când cnejii Ilie şi Ştefan dăruiescboierului Oancea câteva sate pentru slujbă bună (cu denumirea generalăCheşeni) aproape de Acbaş. A doua oară, deja despre satul Chişinău, semenţionează în anul 1466 în documentele pe pământ ale cancelariei luiŞtefan cel Mare şi Sfânt, unde domnitorul trece satul Chişinău de lângăfântâna Albişoara unchiului său Vlaicu. Emblema oraşului constă dinimaginea clădirilor din centrul oraşului, construite în stilul neoclasic şineoromân, printre care Primăria (1902, arh. Eladi, Bernardazzi), Muzeulde Arte, Muzeul de Istorie al Naturii şi Etnografi e, Muzeul de Istorie(fostul gimnaziu pentru băieţi), Turnul de apă (actualmente Muzeuloraşului), Biserica Ciufl ea - Biserica sf. Mucenic Teodor Tiron), construităîn anii 1850-1858, Biserica Mazarachi (1752-1757) – cea mai vecheclădire din Chişinău. (În popor se zice că biserica a fost construită deboierul Mazarachi, şeful oraşului, în baza fundamentului unei cetăţi tătăreştidin sec. X-XII, care a fost distrusă de însăşi tătari în sec. XIV). Capitalaţării este unicală prin monumentele istorice, culturale şi de artă. Printrecele mai importante este monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (instalatîn anul 1927, arh. A. Bernardazzi), simbol naţional plasat pe Piaţa Marii

31

Adunări Naţionale. Acest mare patriot a apărat ţara de turci, tătari, unguri,polonezi şi alţi cotropitori cu ajutorul armei fără sprijinul domnitorilor dinalte ţări. Înţeleptul domnitor, conducător iscusit de armată a înscris înletopiseţul ţării una din cele mai valoroase pagini, înscriind marile victoriicu mijloace minime. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt orneazăintrarea în Parcul Orăşenesc, unde în anul 1957 a fost inaugurată AleeaClasicilor, “panteonul duhovnicesc” care cumulează busturile celor maide vază scriitori şi reprezentanţi ai culturii din sec. XIV-XX: M. Eminescu,V. Alecsandri, I. Creangă, B.P. Haşdeu, A. Haşdeu, D. Cantemir,A. Mateevici, A. Donici, O. Goga, etc. Tot în acest parc se afl ă bustulmarelui poet rus A. Puşkin, care a făcut câţiva ani de exil în Moldova.Chişinăul modern este un oraş foarte verde, cu parcuri şi străzi curate, cudiverse centre de business şi agrement, restaurante ospitaliere în stilnaţional şi ambianţă plăcută.

Teritoriul Moldovei se află la răscrucea Europei de Vest şi Est şi estelocuită din vremurile stravechi. Un cronicar a numit Moldova “ţara de pedrumul tuturor nenorocirilor”. Oraşul nostru este situat pe aceeaşi cale şifurtunile istorice se zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singură datăChişinăul a fost călcat în picioare de către hoardele tătaro-mongole şi arsde către turci. Îndeosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataro-mongolilor, care au continuat pînă în anii 90 ai sec. XIV, au fost nevoiţi săse retragă, sub presiunea popoarelor europene, de pe acest teritoriu.

Cercetările arheologice şi investigaţiile documentare din ultimii ani aupus în evidenţă dovezi cu privire la vechimea şi continuitatea vieţii umane

pe teritoriul oraşului Chişinău.Printre cele mai vechidescoperiri arheologice suntconsiderate vetrele autohtonilorgeto-daci din sec. VI- î. Ch. şiI-IV p. Ch., urmele cărora semai păstrează pînă astăzi unelelocuri din cuprinsul actualelorsuburbii şi cartiere ale urbeinoastre (Durleşti, Visterniceni,

32

Rîşcani, Malina Mică). Vestigiile de cultură materială din secolele următoareprobează faptul că procesul de romanizare a populaţiei dace s-a desfăşuratşi în această regiune.

1436, iulie 17. Puţin probabil, că mai există un oraş, care ar fisărbătorit de două ori jubileul de 500 de ani, iar Chişinăul l-a marcat dedoua ori: la români în 1936 şi în anul 1966 pe timpul puterii sovietice.Aceasta a fost posibil datorită faptului, că data primei atestări documentarea numelui topic Chişinău (Cheşenău) se întîlneşte în anul 1436 îndocumentul voevodului Moldovei Ilie şi voievodului Ştefan Oancea -logofătului, conducătorului cancelariei domnitorului, în care seconcretizează hotarele satelor la rîul Reut, înmînată lui pentru slujireasîrguincioasă, acesta referindu-se la aşezare mai veche: „...de cealaltaparte, pe valea ce cade în dreptut Cheşenăului lui Acbas”. Ca punct deplecare în crearea toponimului a servit un izvor. “Izvor, cişmea, fîntînăarteziană”-această semnificaţie ar fi avut-o străvechiul cuvînt românescchişinău, dispărut astăzi, păstrat doar în toponimie. Denumirii oraşuluiChişinău i s-au dat şi alte explicaţii (ung. Kis leno „leno cel Mic”, cuman,(tat.) kesene „capela pe mormînt”, „mausoleu” s. a.), care, din lipsa dedovezi sigure, au fost abandonate.

1675-1700. Chişinăul creşte şi se dezvoltă treptat, ocupînd noi teritoriidin cuprinsul moşiilor mănăstireşti. Locuitorii sunt obligaţi să plăteascăimpozite pentru casele, beciurile şi dughenele construite în afara limitelortîrgului.

1683. Către sfîrşitul sec. al XVII-lea şi în prima jumătate a sec. alXVIII-lea Moldova devine arena unor războaie duse pe teriloriul ei destrăini: între polonezi-turci, tătari; între ruşi-turci, tătari. La 1683 oraşuleste ocupat şi devastat de cazaci. În 1690 turcii şi tătarii îl ard şi-l ruineazaîn mare parte, ca în 1739 să-l treacă din nou prin foc şi sabie.

1716. Dimitrie Cantemir, în opera sa istorico-geografică “DescriereaMoldovei”, aminteşte de Chişinău, dar nu-l tratează ca oraş de aceeaşimărime şi importanţă ca Tighina şi Lăpuşna.

1758. Din relatările unui călător străin aflăm că urbea medievalăsemăna cu „un tîrguşor de provincie, cu uliţi strîmte şi întortocheate, caretindeau să se urce în sus pe versantul apusean, cu case mici acoperite cu

33

şindrilă sau stuf, împrejmuite de garduri improvizate din bîrne şi nuiele, cuturlele cîtorva biserici de lemn iţite printre copacii de salcîmi”.

1772-1774. Recensămîntul populaţiei Moldovei fixeaza pentruChişinău 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala lorocupaţie era comertul, meşteşugăritul, dar şi agricultura, creştereaanimalelor, pescuitul, vînatul. Aici trăiau băştinaşi romani, colonişti armeni,greci, evrei. Se stabilesc cu traiul şi îşi construiesc case cu etaj moşierii şicomercianţii bogati. Apar şi primele biserici zidite din piatră: Mazarachi(1732-1757), Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (1777).

1800. În a doua jumătate a sec. al XVIIIl-lea în oraş iau fiinţă primeleşcoli organizate şi susţinute de stat şi de instituţiile ecleziastice. Casespeciale penlru instruirea copiilor existau pe lîngă biserici (Mazarachi,1800) şi comunităţile obşteşti. Pe vremuri Chişinăul era înconjurat desatele Buiucani, Munceşti, Visterniceni, Hruşca, Vovinceni, treptatalipindu-se de oraş. În timpul razboaielor ruso-turce oraşul nostru a fostars de două ori, în 1739 şi 1788, de către turcii care se retrăgeau.

În rezultatul unui şir întreg de războaie ruso-turceşti teritoriul dintrerîurile Nistru, Prut şi Dunăre în 1812, mai 16, prin Tratatul de pace de laBucureşti între Rusia şi Turcia este anexată la Rusia, primeşte denumireaBasarabia şi este declarată gubernie a Imperiului ţarist.

1818. Chişinăul primeşte statutul de oraş şi devine centru administratival regiunii Basarabia. Dacă din 1812 pînă în 1818 populaţia Chişinăului

a crescut de la 7 pîna la 18mii de oameni, atunci la sf.secolului populaţia creştepîna la 110 mii locuitori.Această creştere sedatorează în cea mai maremăsura proceselor demigraţie. În viaţaeconomică şi culturală aurbei au loc transformări

esenţiale. Aici se stabilesc noi funcţionari de stat, duhovnici, negustori,meştesugari, s-au stabilit legături cu alte regiuni destul de dezvoltate ale

34

Rusiei. La periferia de vest a oraşului sînt dislocate unităţi ale armateiruse. Isi fac apariţia noi instituţii şi organizaţii de stat.

1820-1850. Această perioadă se caracterizează prin evenimente şifapte remarcabile. La Chişinău se află în surghiun poetul rus A. S. Puşkin(1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene.

1856. Arhitect principal al oraşului este confirmat AlexandruBernardazzi, datorită căruia Chişinăul se transformă într-un centru urbande tip european. Curînd apar primele edificii de proporţii cu aspect modern:blocuri de locuit, instituti publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf.Treime (1869) s. a. Se pavează străzile şi pietele, se amenajează parcurileşi scuarurile, pe arterele principale se instalează felinare cu gaz lampant.

1871. Se construieşte gara şi se deschide circulaţia pe linia de caleferată Chişinau-Tighina-Tiraspol.

1895. Este finalizată construcţia Capelei (Gimnaziului de Fete, astăziBiserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla (arhitect A. Bernardazzi). Seaflă în stadiu de construcţie Biserica Sf. Dumitru, precum şi impunătoareasa clopotniţa cu 5 clopote.

1905-1917. Chişinăul devine centrul evenimentelor de rezonanţăistorică: se intensifică mişcarea pentru drepturile naţonală; se regrupeazăforţele democratice, formînd un front comum împotriva regimului ţaristde asuprire; se formează Partidul Naţional Moldovenesc şi se creeazăunităţi militare naţionale; îşi fac apariţia noi ziare şi reviste în limbaromână; iau fiinţă societăţi şi instituţii publice; au loc întruniri alemuncitorilor şi ţăranilor şi se convoacă congrese ale învăţătorlior, ţăranilorşi ostaşilor; este creat Sfatul Ţării, organul suprem legislativ şi electiv alBasarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimînd voinţa majorităţiipopulaţiei din provincie, proclamă independenţa Republicii DemocraticeMoldoveneşti (2 decembrie 1917).

1918, martie 27. Sfatul Ţării, prin votare parlamentara, adoptăDeclaraţia de Unire a Basarabiei cu România. După semnarea Tratatuluide la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japoniarecunosc Actul Unirii Basarabiei cu România.

1920-1935. Este perioada când Basarabia se încadrează activ înviaţa politică, economică şi culturală românească. Se efectuează

35

reorganizarea administratei publice, se naţonalizează bancile, se traduceîn fapt reforma agrară. La Chişinau încep sa Functioneze inntreprinderiale industrei usoare si alimentare. Se înfiinţează Societatea Scriitorilordin Basarabia (1921). Se editează o serie de reviste (ArhiveleBasarabiei, Luminătorul, Viaţa Basarabiei ş. a.) şi ziare (Basarabia,Cuvânt moldovenesc, Dreptatea, Sfatul Ţării şi alte periodice),reapare cotidianul România nouă. La renovarea vieţii sociale sirenaşterii spiritualităţii naţionale şi-au adus contributia eminentepersonalităţi ale istoriei şi culturii neamului: P. Halippa, I. Inculeţ, I.Pelivan, Al. Mateevici, O. Ghibu, N. Iorga, M. Sadoveanu, O. Goga,Gh. Madan, E. Alistar.

1940, iunie 28. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov din23 aprilie 1939, URSS ocupă forţat Basarabia, care este apoi (2 august1940) încorporată parţial (fără judeţele Hotin, Cetatea Albă şi Izmail) încomponenţa RSS Moldoveneşti. Chişinăul devine capitală a RSSM.Urmează un intens proces de sovietizare a vieţii publice.

1941-1944. Basarabia este reintegrată în hotarele României.Chişinăul devine sediu al Guvernămîntului pentru organizarea provinciiiorBasarabia şi Bucovina.

1945-1960. Chişinăul, prin muncă inflăcărată şi abnegaţiabăştinaşilor, se ridică treptat din ruinele pricinuite de război, îşirestabileşte forţele creatoare şi capacităţile de producţie. Îşi reiauactivitatea vechile întreprinderi, intră în funcţiune noi fabrici şi uzine:Fabrica de Tricotaje, Uzina Mecanică, Fabrica de Confecţii, Uzinade Arhitectură şi Panouri Mari, Fabrica de Încalţăminte, Fabrica deMobilă ş. a. Iau amploare învaţămîntul superior şi ştiinta prindeschiderea Universităţii de Stat, Institutului de Medicină, FilialeiMoldoveneşti a Academiei de Ştiinte a URSS ş. a. Este creat StudioulCinematografic Moldova-film, se înfiinţează Ansamblul de DansuriPopulare “Joc”, Teatrul Republican de Păpuşi “Licurici” ş. a. Se punîn funcţiune primele linii de troleibuz. Este deschis Spitalul ClinicRepublican pentru copii. Se dă în exploatare Stadionul Republican.Se deschid Teatrul de Operă şi Balet, Cinematograful “Patria”. Seinaugurează Aleea Clasicilor.

36

1961-1985. Aceşti ani se impun printr-un avînt sporit de muncă,prin speranţa şi străduinţele celor ce muncesc spre a pune temeliile uneivieţi mai bune şi mai drepte, acestea încununate de unele realizări şi succesepe plan economic şi cultural. Centrul oraşului este reconstruit, aicifăcîndu-şi apariţia edificii impunătoare moderne: Casa Guvernului, CasaSindicatelor, Palatul Naţional, Teatrul de Operă şi Balet, Circul de Stat,Casa Radio, hotelurile “Codru”, “Naţional” ş. a.

1986-1990. Situaţia de stagnare în economia URSS, criza politică şiideologică în sistemul totalitar-comunist, acţiunile de revoltă ale oamenilormuncii în diferite regiuni şi republici ale fostei Uniuni au avut dreptconsecinţe puternice manifestări cu caracter anticomunist şi antisovieticla Chişinău şi în alte oraşe din Moldova. Principalele revendicări şi cerinţe:revenirea la tradiţiile istorice şi valorile culturale naţionale, punerea îndrepturile sale fireşti a limbii române şi scrisului românesc, recunoaştereaşi respectarea drepturilor omului la cuvînt şi libera cugetare. Curînd areloc prăbuşirea imperiului sovietic.

1989, august 31. Este adoptată “Legea cu privire la oficializarealimbii române” si revenirea la alfabetul latin. În fiecare an la această datăse marchează sărbătoarea naţională „Limba noastră cea româna”.

1990, aprilie 27. Intră în funcţiune “Legea cu privire la drapelul destat - Tricolorul”.

1990, iunie 23. Este adoptată Declaraţia despre suveranitateaRepublicii Moldova.

1991, august 27. Este adoptată Declaraţia despre IndependenţaRepublicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Naţională a RepubliciiMoldova.

1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) şimembru al ONU (2 martie).

1993-1998. Chişinăul găzduieşte ambasadele multor state,reprezentante ale instituţiilor şi organismelor internaţionale. Aici au locreuniuni, conferinţe, sesiuni şi congrese ştiinţifice mondiale, se deschidexpoziţii şi tîrguri.

37

Chişinăul este un oraş compact, centrul lui, prin care vom efectua oplimbare virtuală, are legatură cu toate sectoarele administrative. Dacăintraţi în Chişinău de la aeroport, atunci oraşul vă deschide porţile sale,situate pe bulevardul Dacia, în apropiere cu care se află muzeul satului,apoi pe viaduct ve-ţi nimeri repede în centru.

Dacă ve-ţi ajunge la gara feroviară, atunci de la piaţa din faţa gării,de unde se vede Casa de Cultură a Feroviarilor, puteţi ajunge spre centrupe bulevardul Gagarin pe lînga monumentul lui Kotovschi şi pe bulevardulNegruzzi spre Piaţa Libertăţii (Piaţa Independenţei), care se mărgineştecu clădirile hotelurilor “Naţional” şi “Chişinău”, de asemenea cu clădireaadministrativă principală a Academiei de Ştiinţe. În centrul pieţei esteinstalată compoziţia de sculptură, consacrată luptătorilor ArmateiSovietice, care au eliberat Moldova de fascişti în anul 1944.

Aici îşi are începutul artera principală a capitalei noastre – bulevardulŞtefan cel Mare, avînd o lungime de 3.8 kilometri. Pe parcursul secolelorel deseori îşi schimbă denumirea şi înfăţişarea sa. În anul 1944 sectorulcentral al bulevardului Ştefan cel Mare a fost aproape în întregime distrus,întregi au rămas doar 2-3 clădiri. Pe clădirile din ambele părţi alebulevardului se desluşesc clar etapele reconstrucţiei.

Bulevardul începe cu doua clădiri moderne, primele etaje ale cărorasînt ocupate de magazine, bănci, firme mari. Vizavi este situată sala deexpoziţii a uniunii pictorilor, decorată cu sculpturi metalice ale muzelor.

Partea remarcabilă a centrului o constituie Sala cu Orgă, care estesituată pe partea impară a străzii. În dreapta Sălii cu Orgă – clădirea Teatrului

Chişinăul de astăzi

38

Naţional Dramatic. Între ele – vernisaj sub cerul liber. În stînga – o clădirenu mai puţin frumoasă a Primăriei oraşului, iar vizavi se află Poşta Centrală.

Dupa strada Puşkin se află piaţa principală a Chişinăului – Piaţa MariiAdunări Naţionale. Pînă la reconstrucţie ea avea cu totul alt aspect. Dintr-o parte piaţa este mărginită de un scuar, unde se află ansamblul Catedral.Una din clădirile cele mai vechi este Porţile Sfinte. De-a lungul scuaruluieste situată piaţa de flori.

Vizavi de arcă se afla Clădirea Guvernului. Ea este construită pelocul, unde înainte se afla Eparhia Basarabească. Lîngă ClădireaGuvernului – clădirile Palatului Naţional şi a Bibliotecii Naţionale.

La justa valoare este apreciată clădirea ce înfrumuseţează stradaprincipală a Chişinăului – clădirea fostului muzeu de artă, construit decătre meşterii din Viena în stilul rar de arhitectură - barokko rafinat.

În toate cele patru direcţii de la intersecţia cu Calea Orheiului pestrada principală sînt situate clădiri, ce aparţin sistemului de ocrotire asănătăţii. Acesta este spitalul republican de boli infecţioase „Toma Ciorbă”,care este situată în spatele gardului de ajur într-o clădire cu un etaj, clăditădin cărămidă. La fel şi cea mai veche clădire a universităţii de medicină,urmaş al Institutului nr.2 de Medicină din Leningrad, adus la Chişinău înîntregime din Peatigorsk împreună cu biblioteca, unde se afla acolo înevacuare. Tot atunci s-a copt idea necesităţii soluţionării problemelor vitaleîn domeniul ocrotirii sănătăţii în Moldova.

Ultima clădire remarcabilă pe bulevardul Ştefan cel Mare este clădireaconstruită recent în stil modern – Palatul Tineretului.

AeroportulAeroportul nou „Chişinău” este construit şi funcţionează din anul 1974.

Este situat la 13 kilometri de la oraş şi la doi kilometri de la Gara Feroviaradin Revaca. Aeroportul este utilat cu tot echipamentul necesar pentru aprimi avioanele din străinătate. Suprafaţa totala a aerogării constituie 7279metri pătraţi. În afara de clădirea principală exista o sala separată pentrudelegaţii oficiale. În anul 1996 este pus în funcţiune VIP-sala.

În anul 1987 este pusă în funcţiune noua acoperire artificială de decolare-aterizare la nivelul standardelor internaţionale pentru astfel de acoperiri. Ea este

39

compusă din două straturi:beton armat si beton-ciment. Lungimea pistei dedecolare-aterizare este de3590 metri, către ea duc 9piste-cîrme mai mici dedecolare-aterizare. Pistaeste amenajata cu unsistem de lumini de ointensitate înaltă de tipul

„Lumanare-3” şi cu mijloace tehnice moderne pentru aterizare şi pentru a-şi luazborul în condiţii de vizibilitate rea în timpul zilei şi nopţii. Serviciul de carburanţidispune de un rezervuar de un volum pînă la 7 mii metri cubi.

Din anul 1998 conform Hotărîrii Guvernului se efectuează lucrări dereconstrucţie a aeroportului. Scopul reconstrucţiei - mărirea capacităţii şicalităţii de deservire şi amenajarea cu echipament modern, deoareceaeroportul a fost construit pentru scopuri interne şi nu este adaptat la uncontrol operativ vamal.

Porţile de sud ale oraşului

Prin aceste porţi pe bulevardul Dacia ajungeţi în Chişinau de laAeroport. Această idee de creare a porţilor iî aparţine arhitectului Iu.Tumanean. Arhitect - Scvorţova Iulia Borisovna.

40

ViaductulChişinăul este situat

pe 7 coline, de aceeacîteva poduri unescsectoarele administrativecu centrul oraşului. Acestviaduct este construit laînceputul anilor 80.Mergînd pe el ajungeţidin bulevardul Dacia,

sectorul Botanica, în centrul oraşului. De aici se deschide panorama unuiadin cele mai frumoase locuri ale Chişinăului - parcul Valea Trandafirilor,peste care trece viaductul.

Gara FeroviarăComunicarea pe

calea ferata pe sectorulTiraspol-Chişinău, care apus începutul existenţeicăilor ferate în Moldova, afost deschisă în luna augustanul 1871. Prima clădire aGării Ferate a fost distrusăîn timpul Războiului al II-ea Mondial. Clădirea prezentă a Gării este construită în anul 1948 dupăproiectul arhitectului L. Ciuprin, fiind consultat de către A. Sciusev.

Secvenţe ale istoriei bulevardului Ştefan cel MareSe presupune că bulevardul a apărut în locul drumului, care unea cu

oraşul tabăra subdiviziunilor militare ruseşti, dislocate în partea de est aChişinăului în 1789.

Construcţia străzii a început după aprobarea planului general al oraşuluiîn anul 1834. În perioada anilor 40 ai sec. XIX pînă în anul 1877 - stradaMoscovskaia.

41

Din anul 1878 pînă în1924 - strada Alexan-drovskaia. Pe aceastăstradă au fost instalatedoua monumente impera-torilor ruşi: Alexandru I şiAlexandru II.

În perioada 1924-1944 ea se numea Alexandru cel Bun în cinsteadomnitorului Moldovei(1400-1432).

În anul 1934 strada afost divizată în 2 părţi: de lapiaţa din prezent (partea desud a străzii) pînă la str.Armeană ea păstreazădenumirea pieţei, careatunci se numea piaţaNaţuinilor Unite, iar de la str.Armeană purta numeleregelui Carol II. Din anul 1944 pînă în 1952 chişinăuienii o cunosc ca stradaLenin, apoi - prospectul Lenin, actualmente prospectul Ştefan cel Mare şi Sfînt.

Primaria oraşuluiO adevărată împodobire a capitalei

noastre reprezintă clădirea Primăriei oraşului,care a fost construită în anul 1902 dupăproiectul arhitecţilor M. Elladi şi A.Bernardazzi. Această clădire în forma literei„L” cu două etaje cu intrarea principală lacolţul clădirii în forma unui rizalit proeminent,evidenţiat cu un turn cu ceas, este realizată înstil gotic veneţian. Anume din acest loc fiecareoră răsună de asupra centrului oraşului bătăileorologiului, melodia compozitorului Eugeniu

42

Doga „Esti floare de piatra, oraşul meu drag”. Pentru chişinăuieni primăriaa devenit un simbol al timpului.

Parcul Ştefan cel Mare şi Sfînt

Parcul orăşenesc Ştefan cel Mare şi Sfînt (fostul Puşkin) - locul iubitpentru odihnă, plimbări, întîlniri pentru toţi locuitorii Chişinăului de toatevîrstele . O zonă verde în centrul capitalei noastre, cu care într-adevăr semîndresc chişinăuienii. Mai mult de o jumătate de secol există acest parcîn Chişinău. Ca şi omul, fiecare parc îşi are soarta sa, biografia sa, marcatăde diverse evenimente. Pe parcursul ultimilor o sută de ani au fostpublicate zeci de descrieri ale istoriei apariţiei parcului orăşenesc.Fondarea lui era atribuita generalului-gubernator Bahmetov (mai exactsoţiei sale - mare amatoare de livezi), şi imperatorului Alexandru I, careîn timpul vizitei la Chişinău şi-ar fi expus dorinţa să se puie începutulconstrucţiei parcului oraşului în acest loc pustiu. Versiunea nu esteîntemeiată, luînd în consideraţie amintirile contemporanilor lui A. Puşkin,care povestesc, că poetul dizgraţiat a îndrăgit această grădină (cu alte

43

cuvinte ea exista dejacînd Puşkin locuia laChişinău în perioadaanilor 1821-1823), aicipoetul se întîlnea cuprietenii săi, îi plăcea saurmărească serbărilepopulare din grădină.

Cine, totuşi, esteiniţiatorul şi fondatorulparcului nostru minunat? Posibil, primul lui proiect a fost elaborat de cătreinginerii militari ruşi necunoscuţi, care încă în sec. XIX au pus bazeleplanificării moderne a părţii de sus a Chişinăului vechi. Pe planul lor esteevidenţiat un sector de formă pătrată a parcului prezent, unde pe vremurilecelea, posibil, încă erau rămăşiţele codrului străvechi. Dar erau necesarişi specialişti care ar fi putut să planifice terenul, să-l amenajeze, să sădeascăplante decorative. Un astfel de specialist a fost un entuziast - organizatorde terenuri al oraşului, Bogdan Eitner. Sub conducerea lui şi cu participarealui au fost făcute primele alei existente acum, au fost sădiţi sute de salcîmi,tei, platani, primele straturi de flori. Anume atunci, în anul 1818, „pentrua nu admite pătrunderea în parc a vacilor, caprelor şi altor animale alelocuitorilor băştinaşi”, parcul a fost îngrădit. Este greu de imaginat cumarăta parcul în acel timp, îngrădit cu gard de nuiele. Dar anume aşa ungard a fost făcut în jurul livezii şi în jurul teritoriului, ce aparţinea eparhieilocale (cartierul, care acum este mărginit de bulevardul Ştefan cel Mareşi străzile Bănulescu-Bodoni, 31 August şi Puşkin). S-a decis săîngrădească parcul cu un perete de piatră, dar A. Bernardazzi a propussă fie turnată o îngrăditură din fontă, care, conform calculelor lui ar fi fostnumai cu 1850 de ruble mai scumpă, în schimb ar fi fost mai trainică şi arfi ţinut mai mult, ar fi arătat mai graţios.

În anul 1885 pe banii strînşi de chişinăueni în baza hîrtiei semnate(1000 ruble în aur) a fost înălţat monumentul lui A. Puşkin, lucrat desculptorul A. Opecuşin. Chişinăul a devenit al doilea oraş după Moscovadin Imperiul Rus, unde a fost instalat monumentul marelui poet.

44

În anul 1928 în baza proiectului lui A. Plămădeală la intrarea principalăîn parc este înălţat monumentul lui Ştefan cel Mare. În aniii Războiului alII-lea Mondial în parc a apărut mormîntul frăţesc al luptătorilor sovietici.După război pe locul monumentului lui Puşkin (mai inainte el era pe unadin aleile de la marginea parcului) a apărut un cinematograf de lemn cudouă săli, „Rodina”, la ieşirea la strada Bănulescu -Bodoni şi 31 August- sala sportivă, la ieşirea la străzile 31 August şi M. Cebotari - sere.

În luna martie 1958 în parc a fost deschisă Alea Clasicilor literaturiimoldoveneşti.

Parcul este înfrumuseţat cu 4 fîntîni arteziene. Principala este situatăîn centrul parcului - la ea duc toate aleile şi cărările.

Parcul are o notabilitate - intrarea pe Alea Clasicilor este păzită dedoi lei din marmură. Nu se ştie nimic despre provenienţa lor, nu ştim nicicine este autorul leilor.

În prezent asortimentul dendrologic al parcului include circa 50 despecii şi 6 forme ale copacilor, tufarilor, lianelor. În parc cresc şi speciifoarte rar întîlnite în Moldova - cedru, bunduc canadian, tufarul glicinei,ienupăr virginian.

45

Parcul vechi a depăşit demult hotarele sale iniţiale, s-a contopit cupeisajul orăşenesc. Parcul arată minunat şi deosebit în zilele de iarnă,cînd se îmbracă în blană albă şi străluceşte argintiu în razele soarelui.

Monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt

Soarta monumen-tului Ştefan cel Mare şiSfînt din Chişinău estepoate nu mai puţinmisterioasă şi dramatică,decît însăţi soarta domnitorului.

În anul 1923 luiA. Plămădeală i s-apropus să elaborezeproiectul monumentului

lui Ştefan cel Mare. În căutarea portretului lui Ştefan cel Mare el a cutreierato mulţime de mănăstiri, pînă ce în una din ele - pe teritoriul României,mănăstirea de la Humor - el a descoperit o miniatură, datată cu anul1475, valoarea căreia consta în aceea, că autorul l-a pictat pe Ştefan înnatură. Această imagine sculptorul a luat-o drept bază pentru lucrul asupraportretului.

Plămădeală a prezentat trei variante ale monumentului. Cea mai bunăa fost considerată acea variantă, care este instalată astăzi în centrulChişinăului. Monumentul a fost turnat la Bucureşti. Sculptorului i s-apropus să aleagă singur terenul unde va fi instalat monumentul. Ştefancel Mare a lui Plămădeală a apărut în faţa publicului în toată frumuseţeala 29 aprilie 1928.

La 28 iunie 1949 unul din admiratorii înverşunaţi a lui Ştefan, generalulIon Rîşcanu, a insistat ca monumentul să fie scos şi transportat în România.Monumentul a fost instalat în oraşul Vaslui, în apropierea bisericii sf. Ioan,construită de Ştefan cel Mare. La Chişinău au aruncat în aer piedestalullucrat de Plămădeală şi în locul domnitorului „detronat” s-a instalat figura

46

făcută în grabă din lemn şi colorată aprins şi ţipător a tatălui popoarelorde pe timpul acela. Locul sfînt pustiu nu este... Stalin „a căzut” în timpulocupaţiei la 16 iulie 1941.

La 25 august 1942 monumentul a fost readus la Chişinău. Antonescuavea principiile sale: el nu putea admite, ca monumentul domnitorului săfie instalat pe locul dezonorat de statuia duşmanului ideologic. El a datindicaţii ca monumentul să fie instalat în alt loc - vizavi de Arca de Triumf,unde era situat cîndva Alexandru I.

În anul 1944 monumentul iarăşi a fost transportat în România. Înanul 1945 el a fost observat, din întîmplare, întrezărindu-se de sub zăpadăîn sectorul de parc-pădure de eleva lui A. Plămădeală, sculptorulK. Kobzeva. In scurt timp monumentul a fost expediat la Chişinău.

În anul 1971 a fost luată decizia de restaurare şi instalare a unui postament nou, care ar corespunde ideii autorului. La început era vorbanumai despre înnoirea lui. Dispoziţia referitor la mutarea monumentului înadîncul parcului a răsunat ca tunetul în zi senină. În aceste lucrări a fostimplicat arhitectul, maestrul emerit în arte al Moldovei, R. Curta.Postamentul după schiţele autorului (cu excepţia stemei Moldovei şifrunzelor de acant) şi forma nouă a terenului este meritul lui. Monumentula fost mutat în adîncul parcului cu 18 metri şi 20 centimetri.

La 31 august 1989 monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt a fostreîntors pe locul istoric, ales de către Alexandru Plămădeală încă în anii

47

douăzeci, şi a apărut în faţa publicului ca şi 62 de ani în urmă. Au fostrestabilite inscripţiile iniţiale.

Ştefan cel Mare şi Sfînt este întruchipat în coroană şi haine bogatede domnitor al Moldovei. Faţa lui este severă şi tristă. El presimte furtunace se abate asupra Ţării. De parcă s-ar mişca cu paşi înceţi şi solemni înîntîmpinarea duşmanului, ridicînd în sus crucea şi ţinînd strîns în mînă sabiavoinicească.

* * *Chişinăul este menţionat pentru prima dată în documentele istorice

din anul 1436.Chişinăul este situat chiar în centrul ţării pe 47 grade 2' latitudine

nordica si 28 grade 50' longitudine de est, este situat pe şapte dealuri şise întinde de-a lungul afluentului rîului Nistru - rîul Bîc. Suprafaţa oraşuluieste de circa 200 kilometri pătraţi. Pe harta oraşului se vede, că oraşuleste divizat în cinci sectoare administrative: Centru, Botanica, Rîşcani,Ciocana, Buiucani.

Chişinăul este situat într-o zona cu climă destul de moale, temperat-continentală, se manifestă vecinătatea cu Marea Neagră.

Sub aspect economic, Chişinăul este centrul industrial al ţării. Industriaeste reprezentată de mai mult de 34.500 agenţi economici, întreprindericonstructoare de maşini, de aparate, de electronică, întreprinderi aleindustriei uşoare şi alimentare, este dezvoltată prelucrarea lemnului şiproducerea mobilei, prelucrarea pieilor naturale şi producţia pielii artificiale,poligrafia.

Investiţiile străine, crearea zonelor libere de antreprenoriat, utilizareatehnologiilor moderne contribuie la ridicarea nivelului capacităţii deconcurenţă a produselor noastre pe piaţa mondiala. Sunt foarte apreciateîn toată lumea nu numai vinurile, şampania şi coniacurile produse înChişinău şi Cricova, conservele din legume şi fructe, dar şi pompele cuvacuum, tractoarele, televizoarele, maşinile de spălat, covoarele, articoleletricotate, bomboanele, articolele de cosmetică şi parfumerie, încălţămintea,ţigările şi produsele de tutun, uleiurile eterice, hainele, la fel şi asortimentulmare de produse lactate şi de carne.

48

La Chişinău s-au deschis reprezentanţe ale Fondului Valutar Mondial,ale Băncii Mondiale, Programe de dezvoltare în cadrul ONU, OSCE,ale Băncii Europene de Dezvoltare şi Reconstrucţii, activează filiale aleunor bănci din România şi Rusia.

Chişinăul este un oraş cu un sistem dezvoltat de ocrotire a sănătăţii.În municipiul Chişinău sînt 205 gradiniţe de copii, 133 şcoli medii şi licee,16 instituţii superioare de învăţămînt şi 20 de colegii, numărul cărora creşteîn continuu. În Chişinău funcţionează Academia de Ştiinţe a Moldovei,care dispune de o reţea ramificată de instituţii de cercetări ştiinţifice deprofil larg.

Viaţa culturală este menţinută de 11 teatre profesioniste, 9 muzee, 5săli de concerte, 48 biblioteci, 44 Case de Cultura, 8 cinematografe. ÎnChişinău îşi desfăşoară activitatea multe uniuni de creaţie: UniuneaScriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, UniuneaCompozitorilor, Uniunea Jurnaliştilor, Uniunea Arhitecţilor, UniuneaFotografilor şi altele.

La dispoziţia turiştilor şi oaspeţilor capitalei - un ansamblu larg dehoteluri şi restaurante.

Oraşul nostru dispune de stadioane moderne şi complexe sportive,hipodrom, bine cunoscutul traseu de motocros, recunoscut de specialiştiidin acest domeniu ca unul din cel mai bun în Europa.

Ocrotirea sănătăţii

49

Chişinăul este un oraş cu un sistem dezvoltat al ocrotirii sănătăţii. Înfotografia de sus sclipeşte cu lumina celor 16 etaje clădirea spitaluluiclinic republican, specialiştii căreia sînt mereu gata să acorde ajutorpacienţilor din toata republica.

Scuarul Catedralei Este situat în centrul oraşului, din

partea de sud-vest se alipeşte PieţeiMarii Adunări Naţionale. Suprafaţa -9 hectare. Întemeiat în anul 1836.Parcul are 8 intrări, de la care pornescalei drepte spre spaţiul liber din faţaCatedralei. Zone verzi: ulmi, mesteceni,brazi obişnuiti si „albastri”, arţari, tei,scoruşi, o mulţime de flori şi tufişuri decorative.

Parcul Valea Morilor

Este situat în partea de sud-vest aoraşului. Suprafaţa - 114 hectare.Fondat în 1951. Proiectul parcului afost elaborat de către colectivul deautori sub conducerea arhitectului R.Curt. Parcul este situat pe un teren cuun relief interesant şi neobişnuit. Are 4intrări.

Lacul de o suprafaţă de 34 hectarereprezintă centrul compoziţieipeisajului. În jurul lacului este o aleecirculară de o lungime de 2,5 kilometri.

Aproape o jumătate din teritoriu este acoperit de zone verzi. Speciilepredominante: plopi piramidali canadieni, salcia albă, castan, cîteva speciide arţar, tei, scoruşi, pini negri, sofora japoneză. Parcul este de profillarg. Aici se află Teatrul de Vara cu 5 mii locuri, cinematograful „De zi”,pavilionul de şah şi joc de dame, orăşelul pentru copii „Andries”, plaja,

50

atracţioane. Pe teritoriul parcului este situată zona libera de antreprenoriat„Moldexpo”.

Parcul Valea TrandafirilorSituat în partea de sud-est a

oraşului. Are o suprafaţa de 145hectare. Cîndva pe locul parcului era unmasiv verde natural, ce conţinea plantaţiide trandafiri. Diguri vechi de pămîntîngrădeau un rîuleţ destul de vioi,formînd o cascadă de heleştee. Lasfîrşitul anilor 60 a început amenajareaparcului. Digurile au fost întărite şiîmbrăcate cu beton, lacurile au fost curăţite de mîl. Acum partea centralăa parcului este înfrumuseţată cu o cascadă de lacuri, suprafaţa oglinzilorde apa a cărora este de 9 hectare. În parc cresc aproape 50 de specii decopaci şi tufişuri - stejari, pini ghimpoşi, salcîmi albi, mesteceni, soforajaponeză ş. a. Tot aici este şi o estradă în aer liber pentru 1000 locuri, unorăşel de atracţiuni cu roată de vizionare, pavilionul aparatelor de jocuridistractive, restaurantele „Doina” si „Beciul vechi”, cinematograful„Columna”. Din anii 70 a început fondarea muzeului de sculptură in stil degradină-parc, unde sînt expuse lucrările meşterilor Moldovei, Belarusi,Letoniei, Estoniei, Georgiei, Armeniei, Tadjikistanului.

Parcul „La izvor”Situat în partea de nord-vest a

oraşului, se alipeşte la partea de vest asectorului Calea Ieşilor. Are o suprafaţăde 150 hectare. Fondat în anul 1972.Compoziţia parcului este determinată deo cascadă de heleştee, unite prin canale.Speciile principale de copaci: arţari,salcîmi, mesteceni, plopi. În parc este unhavuz (fîntînă arteziana), de la care, pe

51

alee, puteţi ajunge la un pod deosebit, de unde se deschide o privelişteminunată la Insula Poveştilor.

Tot aici este restaurantul „La izvor”.

Parcul GhidighiciEste situat la o distanţă de 12

kilometri în partea de nord-vest aChişinăului, pe malul lacului deacumulare Ghidighici. Este creat laînceputul anilor 60. Suprafaţa decirca o mie hectare, din care 124sînt ocupate de zone verzi. Parculeste de profil de asanare şi sportiv(biciclete de apă, canotaj ş. a.). Înacelaşi timp pe malul lacului pot săse odihnească pînă la 30 mii oameni.Are un relief de cîmpie-deluros. Plaja este bine amenajată, există o bazasportivă, staţie de închiriere a bărcilor, de pescuit. Din păsările înotătoarese întîlnesc: bîtlanul suriu, bîtlanul de balta (stîrcul), raţa sălbatică ş. a.Peşti: crapul, caracuda, şalăul, zglăvocul ş. a. Pe malul lacului este creatăo zonă de odihnă.

Parcul AlunelEste situat în partea de vest a oraşului. Suprafaţa - 11 hectare. Fondat

la începutul anilor 60 pe locul sectorului vechi al cimitirului evreiesc. Încentrul parcului se afla o piscină mare decorativă de formă dreptunghiularăcu fîntînă arteziană. Haina verde constă din copaci foioşi şi conifere -salcîmi, tei, pini, castani, plopi piramidali, mesteceni şi stejari. În parteade sud a parcului se află Palatul de Tenis.

Parcul RîşcaniParcul este situat în partea de nord-est a oraşului. Se află lîngă

microsectoarele Rîşcani şi Ciocana. Suprafaţa de 32 hectare. Fondat înanul 1970 în baza zonei naturale verzi. În parc predomină specii de copaci

52

din partea locului : salcîmul alb, teiul argintiu, plopul piramidal, salcia. Încentrul parcului se află un lac pitoresc pe o suprafaţă de 12 hectare.

Aleea clasicilorAleea Clasicilor Literaturii Române - ansamblu sculptural în Grădina

Publică Ştefan cel Mare. Pe ambele părţi laterale ale Aleii sunt instalatepe postamente din granit roşu poleit busturile din bronz ale clasicilorliteraturii române. Aleea a devenit locul iubit de odihnă pentru orăşeni şioaspeţii capitalei.

Mihai Eminescu (1850 - 1889). Clasic al literaturii române, unuldintre cei mai mari reprezentanţi tîrzii ai romantismului european înaintat.Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).

Alexandru Hajdeu (1811-1872). Cugetător moldovean, poet,publicist. Bustul a fost instalat în anul 1957 (sculptor B. Cracoveac).

George Coşbuc (1866 - 1918). Bustul a fost instalat in anul 1994(sculptor Popovici).

Nicolae Milescu – Spătaru (1636 - 1708). Învăţat român, activistpolitic al Moldovei şi Rusiei, scriitor, diplomat. Activitatea lui de bazăeste legată de misiunea diplomatica în China. Bustul este instalat în anul1957 (sculptor L. Averbuh).

Tudor Arghezi. Bustul este instalat în anul 1995 (sculptorD. Verdeanu)

Vasile Alexandri (1821 - 1890). Clasic al literaturii române, publicistşi colecţionar al folclorului. A condus un sir de reviste şi gazete progresiste.A fost unul din conducătorii mişcării revoluţionare din 1848 in principatulmoldovenesc. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).

Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838 - 1907). Clasicul literaturiiromâne, istoric, lingvist, folclorist. Lui îi aparţin lucrările fundamentale îndomeniul filologiei, folclorist, istoric. Bustul a fost instalat în anul 1957(sculptor I. Cheptanaru).

Constantin Stamati (1786 - 1869). Scriitor român, publicist. Înpoeziile lui, în fabule, publicistică au fost oglindite diferite laturi ale realităţiitimpului. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor L. Fitov).

53

Alecu Russo (1819 - 1859). Clasic al literaturii române. A fostrevoluţionar - democrat. Autor al eseurilor şi literaturii despre starea şidezvoltarea limbii române, literaturii, teatrului, folclorului. Bustul a fostinstalat în anul 1957 (sculptor V. Larcenco).

Lucian Blaga. Bustul este instalat în anul 1992 (sculptorA. Picunov-Tartau).

Gheorghe Asachi (1788 - 1869). Scriitor român, activist obştesc,iluminist. Cu legendele sale istorice, balade, nuvele şi drame a încercat sătrezească la contemporanii săi sentimentul de mîndrie naţională şi iubirefaţă de patrie. Bustul a fost instalat în anul 1957 (sculptor L. Dubinovschi).

Constantin Stere (1865 - 1936). Scriitor si politician român, ideologal popularismului.

Bustul este instalat în anul 1991 (sculptorul Gh. Dubrovin).Alexei Mateevici (1888 - 1917). Poet şi publicist moldovean.

Asupra concepţiei lui despre lume şi creaţie a avut o mare influenţăevenimentele revoluţionare de la începutul sec. 20 din Rusia.

Constantin Negruzzi (1808-1868). Clasic al literaturii române şiactivist obştesc. Bustul este instalat în anul 1957 (sculptor A. Maico).

Mircea Eliade (1907 - 1986). Scriitor si filozof. Bustul este instalatîn anul 1957 (sculptor V. Cracoveac).

Ion Creangă (1837 - 1889). Clasic al literaturii române, pedadogprogresist. Autorul poveştilor scrise sub influenţa folclorului român şi careoglindesc conflictele sociale ale societăţii lui contemporane. Bustul esteinstalat în anul 1957 (sculptor L. Averbuh).

Alexandru Donici (1806 - 1865). Scriitor moldovean, traducător,autorul fabulei naţionale moldoveneşti. Bustul este instalat în anul 1957(sculptor I. Cheptaru).

Dimitrie Cantemir (1673 - 1723). Enciclopedist şi scriitor, domnitoral Moldovei (1693; 1710-1711, Activist de stat al Rusiei (din 1711).Autorul multor lucrări în domeniul istoriei, filozofiei, geografiei ş. a. Bustuleste instalat în anul 1957 (sculptor N. Gorenişev).

54

MihaiEminescu

GeorgeCoşbuc

AlexandruHajdeu

NicolaeMilescu-Spătaru

TudorArghezi

VasileAlexandri

BogdanPetriceicu-Haşdeu

ConstantinStamati

AlecuRusso

LucianBlaga

GheorgheAsachi

ConstantinStere

Alexei Mateevici

ConstantinNegruzzi

MirceaEliade

IonCreangă

55

AlexandruDonici

DimitrieCantemir

Chişinăul în amintirea unui coleg...Pentru noi, cei care eram abiturienţi ai anului 1976, dar urma să

devenim medici, Chişinăul reprezenta „un oraş de vis”, care a devenito realitate în timpul studiilor: Palatul Naţional, Bibliotecile,Universităţile, Parcurile, Muzeele, Bisericile, Monumentele au apărutîn viaţa noastră pas cu pas.

O mahala

56

Am început să studiem Chişinăul pe Bîc, sectoarele oraşului, sateledin împrejurimi. Citeam şi în geografie de Chişinăul de pe Botna, încercamsă deducem chiar istoriceşte, dar aceasta o făceam facultativ.

Trăia în noi un sentiment de mîndrie naţională, care ne impunea săstudiem trecutul oraşului nostru. Ne interesa Chişinăul de la 1436, 1812,1940, 1976...

Am început să studiem asistenţa medicală, aşezările în teritoriu apoliclinicilor şi a spitalelor, părţile geografice ale Chişinăului. Aşa amcunoscut Buiucanii, Rîşcanii, Poşta Veche, Durleştii, etc.

Cişmele de sub Biserica „Mazarake”

Am căutat în literatură informaţii despre istoria Schinoasei şi îndeosebia Malinei Mici, unde trăiam la cămin... Unii spuneau că aici a fost maliniş,alţii alcătuiau alte legende. În scrieri am găsit că la 30 ianuarie 1905,Chişinăul avea cîteva periferii:

Buiucanii cu o bisericuţă, Schinoasa, Malina Mica, cu Biserica zidită de negustorul Ciufli, Malina Mare,

57

Valea C..., Grădina Franceză, Tăbăcăria „Malina” - în jargonul hoţesc însemna „ascunziş”.

Datele atestă că aici se ascundeau pe vremuri tîlharii, Ursul şi Tobultoc,care au fost omorîţi în bătăi (Gh. Bezviconi, 1996).

Pentru noi, studenţii de la medicină, Malina Mică era totul - studii şiodihnă, bucurii şi mîhnire, era însăşi viaţa noastră.

Studiile le petreceam în centrul oraşului, în blocul central, acolo erausituate unele catedre teoretice. Studiam de la 830 pînă la 1700. După studii neînbulzeam în autobusul nr. 9, care lega or. Durleşti cu Malina Mică. Acestautobus nr. 9 era „extraordinar de încăpător”. Era incredibil, dar aşa era.

Cum încăpeau aşa mulţi studenţi în el, nu ştiu. În momentul cînd neapropiam de Malina Mică, de oprirea „staţie”, se simţea mirosul ospătăriei- miros de „cacaua cu lapte”, ştiam şi simţeam cînd venea ziua de joi -era „ziua peştelui”.

Aşa s-a perindat viaţa studenţească.Chişinăul era verde, cu flori, curat, în timpul studenţiei noastre s-a

dezvoltat, s-a extins, s-a construit. Acum peste 25 ani a devenit un oraşcu o populaţie de circa 1 milion locuitori. S-au dezvoltat şi suburbiile.Institutul de Stat de Medicină din Chişinău a devenit Universitate, dar totALMA MATER a rămas, care ne aşteaptă...

O adevărată dăinuire în istorie...

E greu să opreşti timpul...Negura vremii macină amintirile...Am căutat căi pentru a opri timpul pe cîteva clipe...Ele au fost imortalizate în cîteva momente foto, care cu mare

greu le-am adunat de la unii colegi. Pozele reflectă sentimente,activităţi, viaţa studenţească, obştească şi unele clipe de relaxaţie...

Unele din ele au chiar şi aspect socio-politic al vremii...Iată această călătorie...

58

File din galeria foto a amintirilor studenţeşti

La început de an

În pădurea Ivancea

59

La demonstraţia de 1 Mai

Ne simţeam medici...

60

În cabinetul de chirurgie, la ordinatura clinică

Viitorii chirurgi (oncologi,traumatologi) După examen

61

Udmurtia, Ijevsk

Cartofii viitorului an, Sergheevca

62

Odihna colegială

Eram tineri...

63

La plimbare...

Un zîmbet pentru viitor...O clipă de meditaţie...

64

Un mic popas înainte de plecarea la muncă

Un prînz studenţesc la natură

65

1 Mai, înainte de manifestaţie

1 Mai

66

22 Aprilie 1978, înainte de subotnic

Toamna la culesul roadei

67

Serata de Anul Nou

La o nuntă studenţească

68

O secvenţă din viaţa de la cămin

Galeria serviciului militar

69

70

Promoţia - 82 după 20 de ani de la absolvire

71

72

73

Promoţia anului 1982, absolvenţi ai Institutuluide Stat de Medicină din Chişinău

(ordine aleatorie)

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

Capitolul III.Epigrame pentru colegi şi cei apropiaţi

de Mihai Ţurcanu

De la glumă la satiră

FRATE CU BUNA DISPOZIŢIE

Mihai Ţurcanu s-a născut în 1953 în satul Petreni,raionul Drochia, Republica Moldova. Este absolvental Liceului Sanitar din Tighina (1982) şi al Facultăţiide Medicină din Chişinău. Dupa facultate lucreazămedic în Basarabia (la spitalele din Moara de Piatrăşi din Drochia), iar din 1997, când se stabileşte înRomânia - la Spitalul Orăşenesc Săveni, judeţulBotoşani.

Are un spirit de gospodar bun. Dovada cea maiconvingătoare, în acest sens, rămâne complexulmedical (farmacie şi cabinet medical) al familiei saledin comuna Ungureni - o modernă bijuteriearhitectonică, unica prin felul ei pe plaiurilebotoşenene, inaugurat în 2006 - nu întâmplător! deZiua Marii Uniri.

Familist exemplar şi tată a trei copii, MihaiŢurcanu cochetează din tinereţe cu teatrul de amatorişi cu versul umoristic. Prin urmare, poate fi consideratfrate cu buna dispoziţie.

Prof. doctor Ion I. Berghea, Iasi.

87

Lui M. Ţurcanu de la colegiiIon Mereuţă (1) şi Ion Cuvşinov (2)

De la vârsta studenţeascăVersul meu îl cant demult,Sunt din viţă româneascăDorul ştiu să vi-l ascult * * *Istoriei îi este cel mai dorDe adevăr şi nume,Iar mie de-aici îmi este dorDe toţi colegii revărsaţi în lume.

La braţ cu poezia, am înaintatpe drumul anevoios al medicinii...

Mihai Ţurcanu, EPIGRAME

Acasă în RomâniaVine-un zvon din raisovietC-am plecat în Occident!Eu… trecui doar peste Prut:Sunt mai mut sau par mai slut?

Prima poezie Ţie…Luna peste Nistru se ridicăRazele-i se scaldă-n a lui apaŞi-n această linişte adâncăEu te-am cunoscut întâia dată…

(1)

(2)

88

De la prima noastră întâlnireTu… un drum în viaţă mi-ai deschisŞi pe-această cale împreunăAm pornit acuma fericiţi.Tu acum eşti totul pentru mineSoarele şi cerul meu, şi lunaOmul ce l-am întâlnit în tineFericit va fi cu mine-ntruna.

Tighina, mai, 1971.

La facultateFizică am învăţat,Fizic ne-am epuizat:Ameţiţi eram toţi după!Noroc de o minijupă…

ReclamăDe nu ai un trai decent,Bea un ceai mai consistent.Soartă dulce vrei sa ai?Bea un ceai şi-ajungi in Rai.

Moda slăbiriiCu regimuri austerePrind la minte, pierd putereŞi, târziu, ajuns acasă,Cad sub masă…

89

AtenţionareCu slănină şi sarmaleBurta creşte tot mai mare!Vai de minte, vai de leacCare-ascultă de stomac.

RomâneşteAmicului Valentin Tatian

Îmblânzind un ecograf,Ai ajuns în grad de graf;Dac-o ţii mai îndesat,Sigur ai să fii pişcat.

Tata ascensiuniiAmicului Ion Mereuţă

Studiind glanda mamară,N-o găsi deloc amarăCi o sursă ce-l îmbieL-a slujba-n Academie…

La Iurceni de NisporeniTudor Spanu, zis Fedot,Marinar voinic de totA-ngropat ocean şi mare:Crede că ceva-i răsare…

Unei colege tocilareTamara Ganenco

Hamatum, hamatum, capitatum,Uitatum, iar nu datum.

90

Hamatum, capitatum, capitatum:Datum, saturatum, bum.

Unei colege aproape perfecteParcă toate-i sunt la loc:Minte, corp frumos, şarm, carte…Are doar puţin norocŞi-un prieten: Hipocrate!

Farmecul eteruluiColegului M. Ouş

Ani în şir a transpiratFără barem a se-ascunde,Pururi gata de-nălţat,Astăzi… nu mai are unde.

Pretenţii teritorialeColegei Liuba Bojic

Este neam cu Ucraina,Însă alta îi e vina:Ochii cu ţintire finăDe fiziomedicină.M-aş scălda-n adâncul lorPe Insula Şerpilor…

Un legist în toată legeaLui Ion Cuvşinov

Medic e cum altul nu-i,Educat şi cu putere;Când ajungi pe mâna lui,Nu mai simţi nici o durere.

91

Culoare tradiţionalăCernev fost-a botezat.Lumea, spre-a-l deosebi,I-a zis simplu, răspicat:Negru – Gagauz – Yery.

Amicului Moruz – BecDin Moldova a plecatŞi s-a stabilit la Riga:E occidentalizat,Da-l trădează… mămăliga.

Banul mic doboară medicul mareDacă stai cam prost cu capul,De-ai ajuns să faci ca ţapul,Dar un ban nu gramădeştiLa ce bun te-nbolnăveşti?

Colegului Mişu LâsâiDacă ai prea multe veneCe-arată ca nişte pene…Cu Salvarea…, la baiatul,Că la el îţi găseşti leacul:Dezbrăcat şi operat,La cinci zile, externat!Ei, aşa un doctor, frate,Pe mai toţi îi dă pe spate;Asta, da! profesionistŞi mereu îi optimist…

92

Colegului Tudor BâliciTudor B. s-a realizat:E expertul consacrat,Stă în umbră, marunţel,Dar să te fereşti de el!Când îţi face-o expertiză,Nu-ţi trebuie nici analiză;De te strânge mai vârtos,Eşti aproape sănătos!

Mereu la răscruceUn coleg, Ion Şevciuc,S-a-ntrebat; unde s-apuc?Multe posturi am schimbat:În ERY şi la COMRAT…Şi ministru-am fost cândva…Ce e drept, de mahala…Cu aşa un palmares,Pot să mă opresc şi-n Vest!Dar nu plec… şi-acum preferSă mă plimb prin minister.

ColindDomnului Romeo Ungureanu,Societatea “Natura Nova”,Botoşani

Trei păstori se întâlnirăŞi aşa se sfătuiră:La “Natura Nova” mergemFloricele să alegem.

93

Flori de măr şi tei,Pentru subalternii săi;

La “Natura Nova” mergem,Floricele să alegemŞi să facem o cunună,Pentr-un domn şi-o doamnă bună.

Flori de mar şi teiPentru subalternii săi.

Pentru Domnul Ungureanu,Ce s-a consacrat tot anulŞi cu ce el s-a alesEste lesne de-nţeles…

Flori de măr şi teiPenru subalternii săi.

Numai ceaiuri dac-om bea,De toate ne-om vindeca,Dar să nu-ntrecem măsura…Să nu ni se us’ce gura.

Flori de măr şi teiPentru subalternii săi.

Vrem un ceai mai consistentŞi-un salariu mai decent.Nu uitaţi că este-un leac:Totul trece prin stomac!

94

Flori de măr şi teiPentru subalternii săi.

25 decembrie 2002

La 40 de aniPentru Petrică Ababei,Regizorul TeatruluiRâşniţa-Drochia

Suntem la etajul patru,Unde şede “Împăratul”;Şede chipeş şi frumosÎn apartament luxos.

Cine-i, oare, Impăratul?Iată cine este:Este Petrea diplomatul,Şi regizor… peste!

El, păşind încet prin timp,Pe-ale anilor poteci,Reuşit-a toamna astaCa să facă patruzeci!

Totdeauna-n orice toamnăE alăturea de elMult stimata noastră doamnăDoina şi Cătălinel.

La aşa aniversare,Zău că merită baieţi,

95

Să-i dea domnul tot ce n-areŞi încă vreo şaptezeci.

8 octombrie 1995

Lui Ion StamatiSpectator la meciul de fotbalGermania-MoldovaOctombrie 1995,Franckfurt pe Main

Vin cu un salut fierbinteChiar din Franckfurt, dacă vreţi,Să vă spun că, după mine,Tare-i bine aici, băieţi!

Eu sunt, fraţilor, Ion;Printre nemţi m-am dizolvatSă vă spun din stadion:Moldovenii-au câştigat!

Câte-o bere şi-o alună,C-au uitat de fotbal, zău!Viaţa-aici e tare bună…,Mulţumim lui Dumnezeu!

Iar lui Petrea, regizorul,De la Râşniţa, îl ştiţi?Dăruiescu-i tot umorulRedescoperit la “Fritzi”

Fiindcă sunt aşa departeŞi nu sunt printre băieţi,

96

Îi doresc şi sănătateŞi vre-o doi covrigi muieţi…

Iar acuma, măi Petrică,Îţi trimit de-aici, cu dorCa să ai, la o adică,O căldare cu sol’dor.

Şi-ncă una cu benzină,Poate ţi-i lua maşină,Şi-un buchet de flori nemţeşti,La mulţi ani, să ne trăieşti!

Aproape ca la A.S.I.A.Scumpei noastre mămicila 40 de ani

Ia cu tine şi inima, inima meaŞi o poartă pe-aicea, prin DrochiaŞi-apoi pune-o-n bagaje pe undeva,Pentru America…

V-aţi iubit, ştie oricineFără teamă şi fără pastile,Doar noi trei, acum, ştim bineCe-a-nsemnat această iubire…Tati vine abia pe la nouă,La Săveni e-ntuneric şi plouă,Ce ne pasă asta nouăVă lăsăm noaptea vouă…

Ia cu tine şi inima, inima meaŞi o poartă pe-aicea, prin Drochia

97

Şi-apoi pune-o-n bagaje pe undevaPentru America…

22 august 2001

Mămicăi noastre, bucătăreasaMămică, ce dragă-mi eşti!Mereu tânără şi frumoasă,Îţi faci griji şi te gândeşti,Ce să ne pui zilnic pe masă...Nu suntem pretenţioşiCând pe masă avem cărniţăŞi suntem chiar bucuroşiCând servim şi-o tocăniţă

Dar din toamnă-ţi garantămSă mâncăm noi numai mere,După ce le terminăm,Ne-ndreptăm spre mici şi bere.

Cu regimuri austere,N-ai nici minte, nici putere,De-aia, c-am ajuns acasă,Te rugăm... pune pe masă!

Nu slănină, nici sarmale,Şi fără exces de sare.Să ne fie ca un leacTot ce trece prin stomac

98

Pentru mâncarea gustoasă,Să trăieşti, bucătăreassă:Pentru tot ce ne vei daSărut mâna, mama mea!La mulţi ani!!!

22 august 2001

ODĂ MĂMICĂI, LA ANIVERSAREPamflet

Într-un sat, lângă Făleşti,În centru de te opreştiŞi mai faci un pic la dreapta,Exact cum arată harta,De ajungi la o răscruce,Drumul drept aici te duce:La o casă părintească,Cu obloane la fereastră.Aici socrul meu, odată,Îşi creştea şi el o fatăCu ochi negri, sprâncenatăCum n-aţi mai văzut vreodată.Se juca pri mahala,Pe mămica o ajutaŞi-ntr-o zi, la un pârăuA căzut, vai, foarte rău...Strigau babele prin sat:— Săriţi, mă, că s-a-necat!Un bătrân avea să ştieCe urma apoi să fieŞi o taie răspicat

99

De-a calmat babele-n sat:“Cine-o nimerit sub gheaţă”O să aib’ noroc în viaţă!Şi fetiţa a crescutŞi o şcoală a făcut...Lăsând gluma la o parte,Intră ea la facultateŞi fiind tare-n chimieMerge ea la farmacie.Printre atomi şi molecule,Prin reacţii şi formule,Decolând de pe o pistă,În scurt timp e farmacistă.Nu trecu o săptămână,Cu bagajele în mânăSe opreşte, zice stop!Eu nu plec din acest loc.La Ungheni, la farmacieTocmai bine o să-mi fie...Şi s-a apucat de treabăC-a mirat o lume-ntreagăCu soluţii şi-unguenteDeservea ea paciente.Prepara şi pentru tineriCe iubeau de luni pân’ vineri;Pe babe şi pe moşnegiÎi întinerea, să vezi...C-o pastilă şi-un siropDe dansau cu toţi pe loc.Activând ea la Ungheni,Gându-i era la Petreni,

100

Unde aştepta tot satulSă se însoare băiatulÎntr-o toamnă argintie,Uite-aşa a fost să fie:A fost mare veselieLa o nuntă ţurcăneascăCu un rachiu şi cu o feteascăŞi c-un peşte afumatDe-a mers vestea-n lung şi-n lat!Şi-a mai fost bine odatăŞi la moara cea de piatră...Şi acum îmi amintescDe-acel rai împărătesc.Stau aşa şi mă gândesc…,Tare -aş vrea să-l retrăiesc…Tocmai a venit momentulSă continuăm subiectul:Au pornit şi ei odatăDe la moara cea de piatrăUnde a curs multă apă…Au trecut pe la PetreniPrin Drochia şi Săveni;La-nceput au fost ei doi,Apoi trei, apoi patru, apoi cinciAsta-i viaţa, ce să-i zici?Noul secol a venitTreburile s-au limpezit…Unul are altul n-are,Iar al treilea - habar n-areToate-n viaţă vor urmaSănătate de-om avea…

101

EpilogUite-aşa crescând fetiţa,Pomenindu-i despre greci,A intrat în vara astaŞi-a făcut ea patruzeci.La aşa aniversare ,Zău că merită, baieti,Să-i dea Domnul tot ce n-areŞi incă vreo 70Ca să nu întrec masuraÎmi închid aici eu gura…!C-o sarmală şi-un pahar,C-un cântec de lăutar,Cu respect şi plecăciune,Pentru rele, pentru bune,Pentru dreptul de a fi,A trăi şi a iubiPentru tot ce e mai sfânt,Pentru viaţa pe pământ…La mulţi ani, mămică!!!

22 august 2001

Doamnei Elena MocanuLa 50 de aniSă vă povestesc cevaCe s-a întâmplat cândva,Când eram noi toţi mai tineri,Când făceam din ochi la fete,Le strângeam pe la perete,

102

Tot părea o veşnicie…Dulcea mea copilarie!Tot în jur era ca-n visMai pe scurt, - un paradis!Pe loc tot s-a spulberat,Timpul ne-a maturizatŞi-am devenit mai frumoşi,Responsabili, mai voioşi,Încărcaţi de mai mult dor,De dragoste şi amor…Inima arde ca focul,Cine-i el, unde-i norocul?Şi norocul auziŞi-ntr-o buna zi veni…Pân- aici, de-aţi ascultatVa zic ce s-a întâmplat:O istorie frumoasă,Despre o pereche aleasă:El, lucrând la Hăsnăşeni,Ea, domniţă din PetreniÎntr-o zi s-au întâlnit,S-au privit, s-au potrivit…Au urcat în autobusŞi i-a dus şi i-a tot dus…La Făleşti şi la PetreniCu oprire-n MărăndeniEl: ştii ce mie mi-ar plăcea…?De acord îi zice ea;Tu ce ai? - pedagogieIară tu? - economieVai, ce treabă o să fie!

103

Eu cred că voi calcula,Iara eu voi profesa…,Deci în doi ne-om descurca!Cred că da.Toata vorba-aşa era:– Ce zici? Facem o tocmealăPentru nunta-aici, la ţară?Da, aş zice bucuriiŞi s-avem noi doi copii…– Ştii, eu tot am calculatŞi de fete doar am dat– Cred că pentru un băiat,Nu esti bun de calculat…De atunci, când s-au văzut,Multa vreme-a mai trecutŞi s-a scurs, vai, multă apăPe la moara cea de piatră,Prin Făleşti şi Mărăndeni,Prin Soroca şi Petreni.Pe toate le-au calculatPe toate le-au rezolvatŞi acuma-n ,,99,,Nu e ca în ,,49,,!

EpilogO Ileană CosânzeanăDe prin anii ‘40,Tot frumoasă,Neagră-n geanăA rămas şi la 50.La aşa aniversare,

104

Zău că merita, băieţi,Să-i dea Domnul tot ce n-areŞi încă vreo 70.Bucuraţi-vă de toate,De viaţă şi sănătate,De părinţi şi de cumnaţi,De prieteni şi de fraţi,De surori şi de nepoţi ,Bucuraţi-vă de toţi.!

Săveni, 20.01.1999

Domnului Ilie Mocanu,La 50 de aniIată a venit momentulSă punem aici accentul,Şi să-i zicem cum a fostCred că totuşi are rost.Într-un sat lângă Făleşti,În centru de te opreştiŞi mai faci un pic la dreaptaExact cum arată harta,De ajungi la o răscruce,Drumul drept aici te duce…,La o casă părintească,Cu obloane la fereastră.Iată-aicea socrul meuÎşi creştea primul flacau.Se zvonea cam des prin sat:Tare-i neastâmpăratŞi cand este de lucrat

105

Pare tare agitat…Totuşi… era calculat!Când băiatul a crescutA plecat la InstitutN-a-nvăţat să risipească,Ci să economisească;Şi trimis din capitalăA ajuns iarăţi la ţară.A lucrat la Hăsnăşeni,Nu departe de Petreni,Dar i-a mai plăcut ceva:Dragostea şi baştina.Şi-atunci soarta-i zice-aşa:Ascultă, Măria ta!Hai să mergem la FăleştiCă mai bine-o să trăieşti;Fii atent şi ia aminte,Te alege preşedinte!Pui tot lucrul ca pe roate,O să ai, să vezi, de toate!Şi prieteni şi duşmani,Nu mai zic nimic de bani!Tare-a fost bine cândvaLucrând la “Puti Lenina,,Şi acum îmi amintescDe-acel rai împărătesc…C-un caş dulce-n primăvarăŞi cu-n miel prăjit la ţarăC-un vin alb, cu unul roşuDe cânta mereu cucoşul…Te surzea prin lunci şi văi…

106

Asta-i viaţa, ce zici, mai?!Nu luaţi drept utopie,Cred c-aşa n-o să mai fie.Când lumina lui IliciLumina din plin pe-aici,Fericit fiind poporul,Mulţumit conducătorul.Vine un fulger ezploziv,Ordin: la Executiv.– Te numim şef pe raion,Mai pe scurt, să fii patron.Ştim că este grea povară,Dar fiind baiat de ţară,Credem c-o să te descurciŞi atuncea, o să urci.O umbră din ChişinăuÎi şoptea cuiva mereu:– Fiindcă multe ăsta ştie,Merge la Academie.Ca să mai înveţe carteŞi-o să meargă mai departe.Atunci, Moscova, frăţică,Era bună bucăţicăŞi era aşa de-aproapePuneai mâna pe ea, frate!După un pahar de vinPunea mâna pe Kremlin,Tretiacovca, Sorocovca,Şi Petrovca, si Zubrovca,De le încercai pe toate,Tot poporul-ţi era frate.

107

Ce-a făcut doi ani cu carteaŞtie doar securitatea.Dar i-au spus atuncea clar:– Te intorci prim secretar!La Grosu în cabinetO dispută berechet:Te trimitem la Soroca,Unde nici-un tren nu vine,Unde sunt prea multi ţigani,Opt evrei şi mulţi golaniŞi vre-o patru, cinci haholiŞi-au rămas şi trei mongoli.Trebuie să-i împaci pe toţiCă de nu, ştii sa înoţi?El s-a apucat de treabă,Îl vedea o lume-ntreagă;Construia, mai repara,Asfalta, ce-i vechi schimbaŞi fiind băiat de ţarăN-a uitat şi cum se ară,Cum se strânge-apoi recolta,Când e prea bogată holda…Era bine-n medicină,Erau bani, era benzină,Un nivel nalt de cultură,Întâlniri de anvergură…Jumate de RomânieA cântat atunci, se ştie,În cluburi şi în palateŞi la Ştefan la cetate;La niveluri oficiale

108

Se mâncau şi-atunci sarmaleŞi carne de căprioareŞi-un cârnaţ din BădiceniŞi-un vin bun de la Petreni:Încă de pe-atunci, se ştie,Mirosea-a democraţie…Uniunea garantaŞi de toţi grijă avea,De cel mic şi de cel mareŞi de cela care n-are.Şi-am luat-o îndărăt,Hăisa înspre occident,S-o luam mai la concret:Trebuia un parlament…Dupa lupte-nverşunate,Fără tancuri si blindate,Domnul primul-secretarDeveni parlamentarŞi pe piept c-un tricolor,Face legi pentru popor…Să vă spun acuma eu:Orice început e greu -Drepturi şi facilităţi.Legi pentru minorităţi;Multe s-au mai adunat,Multe s-au şi promulgatŞi puţine au lucrat.Şi-ncă ceva să vă spui:Orice om, cu legea lui…!Toţi am fi noi gospodari

109

Dac-am fi parlamentari…Patru ani să faci tu legiŞi nimic să nu culegi?Se gândeşte-atunci băietulŞi descoperă secretul…Mai apoi, ca-n occident,Nu ratează-acest moment:O soluţie realăEste Banca Socială.În birou se discuta,Leu-n bancă tot venea…Debit, credit, sold cu plus,Cifrele urcau mai sus;Oamenii mai gospodariMai veneau şi cu dolari;Toţi pe la colţuni umblauŞi în bancă-i depuneau.Când s-a calculat procentul,Banca noastră-i occidentulCu salarii mari, decente,Ba mai mult – au şi procente…Un buchet de flori aleseDin Făleşti, de-aici culeseŞi-n mijloc un trandafirE cumnatul meu-banchir…A ajuns în varf băiatulN-o facea, sunt sigur, altulŞi uite-aşa, în primăvarăCe-a pornit pe-un drum de ţară,Pomenindu-i des pe greci,

110

S-a oprit la o răscruceC-un indicator “50”Sincere felicitări şi la mulţi ani!!!

Săveni, martie1998

Unei colege,La locul eiLiuba Bojic “ce divcină”!Reprezint-o UkrainăEste tandră, este fină,Face fiziomedicină.De te uiţi cumva la ea,Te îndrăgosteşti lulea;Ochi albastri şi seniniSinceri sunt şi sunt divini,Sînt o mare, daca vrei,Poţi să te îneci în ei.

Unui coleg înalt,Aflat la înălţimea cariereiDupă ani de pregătire,Pe pământ acum se stie –Băiatul s-a conformat,Hotărât a decolatDin fotoliu şi-a zburat.Trecând nori şi ceaţă deasă,Înfruntând curenţi şi gheaţă.Foarte sigur a planatŞi lin a aterizat…Este sus şi-i şade bine

111

N-are rău de înălţimeE în vârf dar orişicândPicioarele-i sînt pe pământ

Lui Stelian CerneanAtunci, când l-am cunoscutParea un băiat tăcut,Mă-ntrebam: Oare vorbeşte?Cu ce oare ne uimeşte?După ce l-am studiat,Uite ce am constatat:Era un băiat discret,De-ajutor şi chiar corect;Când tăcea-i vorbea privirea,Şi nu cunoştea mâhnirea.Da, era băiat cuminte,Păpa carne şi plăcinte,Legea nu o încălca,Şi nicicând nu dispera.La caracterizare –Nu spunea doar vorbe goale:– De Coliţă, ce mai ştii ?– Are şi doi şi tlii…La Bender când studiaBine se mai descurca,Apoi, după facultate,Toate i-au mers “ca pe roate”Chiar şi astăzi la salvareRoţile se-nvârt la vale…

112

Unei bune colege, ghinionisteLa fizică, la facultateErau cerinţe aparte;Învăţam de rupeam carteaZiua toată, chiar şi noaptea.Dacă nu mai copiam,Rău de tot ne descurcam;De eram poftiţi la tablă,Toata lumea ne era dragă;Uite aşa Maria iese,Asistentul, nici să-i pese…După ce a admirat,I-o tăie cam răspicat:– Vîşe Creţu vî pişite– Im ne vidno,vseo sotrite…Şi cât ea se înălţaAsistentu-o admiraŞi mereu se tot uitaNu la tablă, ci la ea,Iar e ploho, satiditesi – dva!… măti, iac – aşa!Asta e din partea mea!Şi cât el bodogăneaPână-n bancă-l declina…Câtă fizic-am învăţat,Fizic ne-am epuizatŞi mereu ne-am întrebat:La ce bun ne-a ajutat!?

113

Pe lângă plopii cei cu soţi…(Aproape ca la Eminescu)Viceprimarului localităţiiUngureni, judeţul Botoşani

Pe lângă plopii cei cu soţi,Adesea eu treceam…La întoarcerea din BotoşaniDin nou îi număram…

Şi într-o zi când am trecut,Eu nu i-am mai văzut…Doar vicele ştia atunciCu plopii ce a făcut.

Şi astăzi în amintirea lorMai curge un izvorŞi tot în jur e admiratDe orice trecător

1 decembrie 2006

Unui coleg, viitor directorDoctorul Victor CernatFulger a mai avansat;Este “şef de stat în stat”.Cu ambiţie şi sporMâine-i mare director!Doamne ajută!

114

Lui Petru Ababii, la 50 de aniDintr-un mare patriot,La 8 ani e poliglot;7 limbi scapă prin gurăŞeful secţiei cultură.La concursuri “TVK”Drochia tot câştiga;Regizorul şi actorulA mirat atunci poporul,Iar în teatru RâşniţaMult am mers cu bişniţa.Tot ce-a regizat PetricăS-a jucat pe scena mică;Tot ce n-avea căutareAm vândut în piaţa marePromovând aţa cultura,Combinând-o cu haltura.Şi scriind şi regizând,Iata-l pe 50 bătând.Dupa-aceea, vine 6Nu-i mai numeri… cui îi pasă?Tu râşneşte şi te ţine,Că poate şi suta vine…?!

Octombrie 2005

Povestea unui sfânt îndrăgostitDupă Bălţi, mai spre apus,Trenul aici te-a adus;Gara cu peronul micEste staţia Catranic…

115

Iat-o casa părintească,Cu obloane la fereastră,Unde-n vara unui anMoş Vasile TatianS-a pornit la-nsămânţatCa să dea şi de-un băiat.Şi iată că-ntr-un sfârşit,Gospodaru-a reuşit…La un an, pe timp de coasă,Când lumea stătea la masă,Zice mosu’ răspicat:– Fratilor, am un băiat!Voinicel, chipeş, ochios,Parc-ar fi chiar Făt-Frumos Babele din mahalaTot bârfeau mereu aşa:– O sa fie lung la pleteŞi-o sa dea de hac la fete;– O sa plece la oraşŞi-o să fie doctoraş;– Fa, Catincă, tacă-ţi gura,Ca să nu-ţi sluţesc figura…!O să fie tractoristŞi de ce nu, poate-artist?Ce ţi-i scris şi ce ţi-i dat...Ţaca Olea-a încheiat.Când băiatul a crescutA plecat la Institut.Multă şcoală a făcut,A avut succes la feteŞi frumoase şi cochete;

116

Într-o zi, îmi spune-aşa:Ştii că nu le pot rata…Şi-n sfârşit, a nimerit,Vreau să spun c-a reuşit…Cucereste-o copiliţă,Viitoare doctoriţă;I-a spus vorbe dulci, de dor.Ca celui mai scump odor.– Hai, amice, fă cevaPână când te-i însuraInstitutu-i termina…Nu-i nimic mai delicatDecât doctor însurat…Şi acum, vară de vară,Coboară din tren în gară,Pe peronul ăla micCel ce mâine-a fi bunic…

Amicului meu V. CazacovLa 50 de aniEra băieţel cam micEu aş zice chiar pitic,Dar era năzbâtios,Ba-l vezi sus, ba iata-l jos!

Pe-acest tânăr, mititelFrumuşel şi cuminţelUn gând veşnic îl seduce:Cum pe fete sa le-apuce…De o mână, de- un picior,

117

Să le spună că-i e dorDe iubire şi amor…Nu mai are acum răbdareSă se facă băiat mare…!

Şi la şcoala sa din satMulţi neuroni a consumatRupând carţi el şi caieteŞi făcând din ochi la fete…“Bucurându-i” pe părinţiCare tot crişcau din dinţi…

După cruci şi dumnezei,A plecat de lânga ei.Busuiocul din gradinăMirosea a medicină…

Dupa ce a colindatTot Bugeacu-n lung şi-n lat,La Bender a ancoratPatru ani să facă carteMedicină şi de toate…

În armată, ca-n armată,A purtat şi cizme-odată…Cum n-a fost atunci război,Împuşca el pentru doi…;Şeful lui s-a speriatŞi în grad la avansat…

118

Încă-un timp a mai trecutŞi-a ajuns la InstitutCa să facă doctorieŞi pe urmă, cine ştie?..

S-a crucit el ce-a văzut…E ceva de necrezutUn ocean imens de feteŞi mai blonde şi brunete…“Nişte flori, şi sunt plăcuteLe-aş lua şi, zău, le-aş rupe”!

Tot grăbit şi răsucit,Zice: “Cred c-aici am nimerit!”Gata, nu mai pot de dorBă, chiştocilor, mă-nsor!

Între blonde şi brunete,Am găsit şi alte fete…Asta e aleasa mea,Două fete vom avea…Cu iubire şi mult dorNoi vom merg-n viitor.

Studiind aşa, paţanu,Iaca a crescut bostanu!Logic spus şi, evident,Băiatul e azi docent.

Zi de zi, neobosit,Mai în toate-a reuşit.

119

Şi aşa scriind cu pixulIata va schimba prefixul…După patru vine cinci,Asta-i viaţa ce să-i zici?Ca să vezi, mai ieri piticAstazi este şi bunic!La mulţi ani!!!

Săveni, august 2005

Unui coleg “nomad”,Boris Untu,doctor în medicină

Borea Untu-a colindatUniunea-n lung şi-n latUite-aşa, un an şi-o vară,A făcut multă vrăjeală…

În Caucaz şi Turkestan,La Bischek în Kîrgîstan;Ars de soare şi de vânt,Urcând munţi şi coborând,Înţepat de scorpioni,Urmărit fiind de spioniGâdilind la tăpli reptile,Multe nopţi şi multe zileSi cu riscuri, din senin,A tot colectat venin…

Şerpii n-au mai rezistatŞi foaie de drum i-au dat;

120

L-au lăsat cu coaste rupte.Fără dinţi şi-urechi mai scurte.

C-un proiect ambiţiosÎn glumă şi-n serios,Băiatul s-a realizat:Este doctor habilitat

(Cred ca untul l-a salvat…)

Doi anestezişti din Valea JiuluiDespre doi anesteziştiBuni profesionişti

Valera & IonAmbii sunt dintr-un raion.Cu mult soare, cum e varaAu pornit să vadă “ţara”.Şi-au făcut prea mare vântDe-au ajuns cât de curândHopa-hopa, pas cu pas,La olteni … făcu popas.– Uite bre, c-am nimeritLa cărbune şi lignit,Mai pe scurt in-minerit!

Cozma i-a avertizatŞi aşa le-a ordonat:“Să-mi trataţi atent ortaciiAltfel, din pământ eu scot burlacii

121

Şi de nu, peste un anEu va bag în subteran”!

După ce-au reanimatValea Jiului în lat,Aşteaptă singuri de-un anSă coboare-n subteran…

…Le dorim să facă faţăCelor de la suprafaţă…

Motto: “Tot ce se poate întâmplaSă ne închipuim că se va întâmpla”Seneca

Unui amic la jubileu:Petru DutcaCalatorie prin destin…Din Borisovca – sat,Tu odată te-ai lansatFăcând carte, medicină,Întalneşti una “divcin㔪i, din dragoste, de-odată,Apăruse şi o fată…

În războiul din Afgan,Fosta-i, bate, capitanCu ochi mici şi cu turban,Arătai ca Chingishan.Vremurile s-au schimbat,

122

Hipocrate te-a salvat…Medicina de “pe roate”Este cea mai sfânta,…poate!

Lui Vitalie PsenicniiLa cinzeci de aniDe te doare rău un dinteSau măseaua cea de minte…?Vitas nu-i de neglijat!Cască gura-n lung şi-n latŞi priveşte – ncrucişat;Mai întâi, îţi bag-o mânăDupă cum ii la-ndemână,După aia-ţi bag-o sculă,Vai şi amar de biata gură!Cade-un dinte cariat,Altul cade speriat…Dacă eşti şi norocosZboară unul sănătos.În maxilo – facialăEl e cheia ideală.În concluzie şi deci:Vitas este la 50!!!Sanatate la multi ani.Te astept la botosani!

Dr. misu t. 17.02.2006

123

Amicului Tudor Spânu (alias fedot)Medic – marinarDin codru când a venitUn haiduc parea, vădit,Că era şi marinarDat cu greul, călit chiarTot aşa, la facultate,A facut el multă carteŞi uitându-se la soare,Se simtea chemat de mareA tratat el cu avântMultă lume pe pământ.– Sunt un peşte pe uscat,Măi băieţi, m-am săturat!Şi s-a dus el la OdesaDupa cea a dat ochii cu presa,S-a urcat el pe un vaporŞi a plecat în viitor…A plutit el pe oceane,Pe mări negre şi mai albeÎncolţit şi de rechini,De balene şi delfiniŞi aşa a rezistat …Într-o zi a ancoratLa vârful maturităţii,La statuia libertăţii:– America-i visul meu!…Pe apă îmi e cam greu…Capitane vânt la pupă!

124

Nu ştiu ce-o să fie după…Şefule,… la Nisporeni!Mai concret, chiar la Iurceni!Vreau sa ajung eu la pământUnde-i locul cel mai sfânt…

Nenea Simi la 60!!!!Gospodarul universal din UngureniPentru toţi, şi mic şi mare,Azi în sat e sărbătoare:Merg sătenii şi, zâmbindParcă-l văd chiar botezândŞi pe unul şi pe altul,Că tot satu-i zice naşul.În concluzie şi deci:Naş iî şi la 60!!!

“Americanul”De ieri Saşa DamaşcanE cetăţean americanLa cinci ani pe vreme bunăCred că ajunge şi pe lună

Unui “african” desăvârşitColegul Saşa MunteanuA tot colindat Sudanu,Cautând petrol şi gazePârjolit de soare, raze.După ce s-a săturat,

125

S-apucat de operatPe cei negri-i înălbea,Pe cei albi îi înegrea:A avut succes băietulA schimbat tot continentul.

Amicului Nicolae CaproşFără o zi profesor

Dacă eşti cam cotonog,Consulţi un traumatolog.La coloana vertebralăEl e cheia ideală.Logic spus şi evidentBăiatul este azi docent.Zi de zi dacă-i dă zorPână-n toamnă-i profesor.

Colegului Gheorghe ZapuhlâhDacă stai c-am prost cu capu’Nu-l schimba, mergi la băiatu:Îl gaseşti printre neuroniLa cravată, pantaloniEvident - examineazăLa nevoie - opereazăDe te ştii băiat cuminteEl te lasă tot cu minteDacă eşti ca-m şmecherelUmbl’un pic la cerebelNeuronii îi ghionteşteCreierul se linişteşte

126

Eşti în vârf şi te-ai opritŞtii de unde a-i pornit?

Colegului Sosic CojocaruE chirurg, e cu mănuşiBustul lui este la Husi;La câţi romi a operatMonumentu-i meritat…

Colegei Eugenia ŞurăMulte semne de-ntrebareMedicul legist le are:Este crimă sau violArmă albă sau pistol;Individu-i spânzuratSau poate s-a înecatAltul e carbonizatŞi-a dat foc şi-a explodatFără cap şi un piciorE strvit de un tractor…Cu-aşa cazuri frate, zăuPoate să-ţi fie şi răuNumai nu Jenei ce ştie,Amănunte să descrieSă pronunţe un verdict:Este crimă sau delictE legistă -n legea saNu te poţi pune cu ea!

127

Unui “campion” la mondialeşi olimpiade

Amicului Nicolae AmbrosiComitetul Naţional Olimpic

Ai zburat cât ai zburatŞi un glob ai colindatCe ţi-e scris şi cum ţii datLa Drochia ai aterizat…

Lui Victor Pavalenco,Pictor consacrat, meşter popular(In memoriam)Un băiat pe nume VictorS-a facut odata pictorA intrat între vopseleŞi n-a mai ieşit din ele…

A pictat şi a sculptatCu mult gust şi tot cu capÎn final au ieşit bineLucruri simple şi divine

…Boala insă l-a răpusŞi-a-ntrerupt acel apus…

128

Proverbe răstălmăcite

Cine râde la urmă, gândeşte maiîncet. Cine se scoală de dimineaţă cască

toată ziua. Fie pâinea cât de rea, tot mai bun e

cozonacul. Decât sărac şi bolnav, mai bine

bogat şi sănătos. Nu te pune cu prostul că are mintea

odihnită. Cum îţi aşterni, cum vine altul şi se

culcă în locul tau. Cine are carte, are ce citi. Cine se scoală de dimineaţă, n-are

decât! Ce-i al tău, e pus… departe! Omul înţelept îşi face vara sanie şi

iarna o pune pe foc. Fetele bune se duc în rai, dar fetele

rele se duc unde vor. A fi lipsit de prieteni e mai rău decât

a avea duşmani. Albina bună nu se pune pe flori

vestejite. Bărbatul este capul familiei, iar

femeia gâtul. Boala lungă moarte sigură. Ce nu te omoară, te întăreşte. Boala cunoscută e pe jumătate

vindecată

129

Cere şi ţi se va da. Din beţie te mai trezeşti, din prostie

niciodată. Domnia şi prostia se plăteşte. Ieri e istorie, azi e realitate şi mâine e

misterios. O mână spală pe alta şi amândouă

obrazul. Să fii domn e-o-ntâmplare, să fii om

e lucru mare. Răzbunarea e arma prostului, dar e

dulce. Când eşti tânăr, vrei să schimbi toată

lumea; când ai îmbătrânit, vrei să-ischimbi pe cei tineri! Cel ce scrie transmite, cel ce

vorbeşte comunică, cel cegesticulează convinge. Idealurile sunt ca stelele: s-ar putea

să nu le-atingem, dar ne pot călăuzi înviaţă. Poţi pierde banii – e rau. Poţi pierde

un prieten – e şi mai rău, dar dacăţi-ai pierde curajul şi speranţa – aipierdut aproape totul. E foarte bine că eşti un om cu

picioarele pe pământ, dar nu uita cătrebuie să te şi mişti. Sfaturi putem da, dar minte nu! Cele cinci simţuri ale noastre sunt cu

totul insuficiente dacă ne lipseştebunul simţ şi… simţul umorului.

130

Unii oameni vorbesc din experienţă,alţii, din experienţă nu vorbesc! Intuiţia este o calitate a femeii care o

ajută să-şi contrazică bărbatul înainteca acesta să apuce să deschidă gura. Natura nu a prevăzut să ne închidem

urechile, dar cu gura a făcut o treabăfoarte bună. Diplomaţia este arta de a spune

“cuţu, cuţu…” până ce apuci să puimâna pe o piatră. Experienţa este cel mai prost

învăţător: ea ne dă întâi examenul şinumai după aceea lecţiile. Pe masură ce îmbătrâneşte cineva

vorbeşte puţin şi spune mai mult. Este uimitor ce repede ajungi să fii

convins de un lucru, de îndată ce aflicare este părerea şefului! Bărbatul care ghiceşte corect vârsta

unei femei s-ar putea să fieperspicace, dar nu este prea…deştept. Mai bine să taci şi să pari prost,

decât să vorbeşti şi să spulberiîndoielile. Dacă timpul ar vindeca toate, n-ar

trebui să mergem mai departe de salade aşteptare a medicului! Verigheta este cea mai mică cătuşă

din lume.

131

Animalele nu sunt chiar atât deproaste cum par; ele nu au nicidoctori şi nici avocaţi.

Legile lui Murphy

Zâmbeşte! Mâine va fi mai rău! Dacă ceva poate merge prost, va

merge prost. Dacă ceva nu poate merge prost, va

merge prost. Dacă te simţi bine nu fi ingrijorat, va

trece.

Legea entropiei

Dacă pui o lingură de vin într-unbutoi cu apă de canal obţii un butoicu apă de canal. Dacă pui o lingură de apă de canal

într-un butoi de vin, obţii apă decanal. Dacă un obiect se poate împrumutaşi sparge, atunci îl vei împrumuta şi îlvei sparge.

Academiologie

Nu o să-ţi dai seama niciodată în ceparte s-a dus trenul doar uitându-te lasine.

132

Originalitatea este arta de a nu-ţidezvălui sursa. Niciodată nu o să spui tot ceea ceştii. Expertul este o persoană care a

făcut toate greşelile posibile într-undomeniu foarte restrâns de activitate.

Afaceri de stat

Chiar dacă un milion de oameni credîntr-o prostie, tot o prostie rămâne. Un om trebuie să-şi ierte duşmanii,

dar nu înainte ca aceştia să fiespânzuraţi. Politica este arta de a obţine voturi

de la săraci şi fonduri electorale de labogaţi, promiţându-le unora protecţiefaţă de ceilalţi. Un politician onest este acela care,

după ce a fost cumpărat, rămânecumpărat. Un diplomat este cineva care-ţi

poate spune să te duci la dracu în aşafel încât să aştepţi cu nerăbdarecălătoria. Tot ce e bun: Ori e imoral, ori e

ilegal, ori îngraşă. Ideea este să mori tânăr, dar cât mai

târziu posibil. Dacă nu ai nevoie de ceva şi nici nu

133

îţi doreşti acel ceva întotdeauna segaseşte din belşug. Banca este o instituţie care îţi

împrumută totdeauna o umbrelă cânde timp frumos şi ţi-o cere mereuînapoi când plouă. Toţi avem taina să îndurăm

nefericirea altora. Nimeni nu stie ce este adevărata

fericire până nu se căsătoreşte,… daratunci e prea târziu. A fura idei de la cineva este plagiat.

A le fura de la mai mulţi estecercetarea. Munca în echipă este esenţială. Îţi dă

posibilitatea de a da vina pe alţii. Ce a trecut a disparut, ceea ce speri

este absent, doar prezentul este altău.

Proverbe

Lacrimile de ceapa nu ating inima(prov. israelian) Chiar şi-atunci când cazi în nas te

mişti tot inainte (prov. american) Cere sfatul unui duşman şi fă invers

(prov. evreiesc) Orice şut în fund e un pas înainte

(prov. românesc)

134

Lui M. Ţurcan de la soţia unui colegAţi scris demultCum aţi putut:“Mi-e dor de voiŞi vă sărut!!!”

135