CUPRINS:

1. Introducere...................................................................................................................3

1.1 Evolutia Economica a NAFTA si ASEAN.........................................................4

1.2 Scopuri si obiective ASEAN si NAFTA

1.3 Structura institutionala a NAFTA/ASEAN

2. CONCLUZII...............................................................................................................13

3. BIBLIOGRAFIE........................................................................................................15

1

1.Introducere

Privite la ansamblul mondial, zonele de integrare sunt foarte numeroase şi foarte diferite ca

dimensiune şi grad de integrare. Problema care se pune, nu este legată de numărul acestor

grupări sau asociaţii ci de rolul lor în dezvoltarea economică a fiecărei naţiuni.

În ultimii 50 de ani, încercări de integrare au fost multiple. O parte dintre ele au cunoscut

succese foarte mari în plan economic, politic sau militar, iar altele au rămas la faza de proiect

sau au eşuat.

Se observă că într-o economie mondială caracterizată de internaţionalizarea producţiei şi a

pieţelor de capitaluri, de promovarea tehnologiilor avansate şi de creşterea rolului societăţilor

transnaţionale în activităţile economice, participarea statelor la procesul de cooperare şi

integrare economică este indispensabilă economiei mondiale.

Actualmente toate statele lumii intr-un mod sau altul participă in activitatea diferitor asociaţii

economice regionale. Ca rezultat in economia mondială s-au format zeci de asociaţii

economice regionale. Cel mai inalt nivel de integrare regională şi dezvoltare a diviziunii

muncii este caracteristic pentru Uniunea Europeană. Despre aceasta ne mărturiseşte folosirea

monedei comune (Euro), apărarea militară comună şi chiar elaborarea Constituţiei Uniunii

Europene.

La diferite niveluri de integrare şi pe cale de constituire sunt mai multe comunităţi economice

regionale. Dintre cele mai cunoscute sunt NAFTA (America de Nord), ASEAN (Asia de Est)

etc.

În cele ce urmează, voi prezenta instituţiile şi acordurile de integrare economică din Asia si

America, punând accent pe cele mai mari forme de integrare economică a acestor regiuni, şi

anume Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud- Est ( ASEAN) si Zona de Liber Schimb din

America de Nord (NAFTA).

Obiective : -  cunoasterea evolutiei  organizatiilor comerciale regionale ;evidentierea

principalelor etape de formare a acestor organizatii; evidentierea obiectivelor si scopurilor

organizatiilor respective.

2

Metode de lucru utilizate : analiza bibliografiei indicate ; compararea, gruparea, analiza,

sinteza .

1.1 Evolutia Economica a NAFTA si ASEAN

Integrarea in America de Nord – Zona de Liber Schimb din America de Nord (North

America Free Trade Agreement – NAFTA)

Lansand la 1 ianuarie 1994 Acordul de Liber Schimb Nord American, America de Nord este

promotoarea unei grupări regionale care a implicat incă de la inceput limitarea la doar două

aspecte economice – comerţ şi investiţii. Deşi nu s-au propus obiective la fel de ambiţioase

precum sunt cele ale Uniunii Europene, anumite domenii – probleme de mediu şi condiţiile de

muncă – sunt deja acoperite prin prevederile acordului.

Evoluţia procesului integraţionist in această regiune conferă o serie de particularităţi, care ţin

de atitudinea statelor membre faţă de fenomenul de regionalizare (in special SUA), de

tipologia economiilor care compun respectiva zonă de liber schimb (două economii dezvoltate

şi o ţară in dezvoltare, mai mult : superputerea mondială- SUA şi două state cu potenţiale

economice, politice şi comerciale diferite - Canada şi Mexicul).

NAFTA nu a debutat sub bune auspicii. Mexicul s-a confruntat la finele anului 1994 cu o

criză financiară de proporţii. Mulţi critici ai Acordului NAFTA consideră criza peso-ului

mexican tocmai rezultat al constituirii acestei zone de liber schimb. Există voci care afirmă

că NAFTA a constituit un sprijin pentru guvernul mexican in traversarea unei crize

determinate de factori externi.

Dar prin ce s-ar putea defini in formula cea mai simplă NAFTA, de la lansare pană in prezent:

NAFTA reprezintă cea mai mare zonă de liber schimb, cu o piaţă de 426 mil. consumatori

şi cu o valoare totală a producţiei de bunuri şi servicii de 12000 mild. USD (1/3 din

produsul global mondial);

NAFTA este o grupare integraţionistă care a făcut posibilă, in decurs de un deceniu de la

lansare, o creştere economică a partenerilor de : 38% in cazul SUA, 30,9% in cazul

Canadei şi de 30% in cazul Mexicului;

In intervalul de timp 1994-2003, exporturile Statelor Unite către ceilalţi doi parteneri au

crescut de la 134,3 mild. USD la 250,6 mild. USD (adică: de la 46,5 mild. USD la 105,4

mild.USD in cazul relaţiilor cu Mexicul şi de la 87,8 mild. USD la 145,3 mild. USD in

relaţiile cu Canada);

3

Exporturile Mexicului către SUA au crescut in intervalul de timp analizat cu

aproximativ 234 % (de la 58,9 mild. USD), atingand valoarea de 138 mild. USD, iar

exporturile către Canada au crescut de la 2,6 mild. USD (nivel care a carecterizat anul

precedent integrării, respectiv 1993), la 8,6 mild. USD (in anul 2003), adică a inregistrat o

creştere cu 227% in decurs de un deceniu de liberalizări comerciale;

Exporturile Canadei către partenerii NAFTA au crescut cu aproximativ 104%, de la

113,6 mild. USD la 231,7 mild. USD in relaţia cu SUA(in perioada 1993-2002) şi de la

0,9 mild. USD (la sfarşitul anului 1993) la 1,83 mild. USD in anul 2003 in relaţia cu

Mexicul;

NAFTA a permis majorarea importurilor mexicane şi canadiene pe piaţa americană, nu

insă cu acelaşi ritm cu care au crescut importurile Mexicului şi Canadei din SUA. Canada

s-a situat in mod constant la nivelul de 18% din totalul importurilor americane, in timp ce

cota importurilor americane din Mexic a crescut de la 6,8% in 1993 la 11,6% in anul

2002;

In decursul primului deceniu de funcţionare a NAFTA, nivelul productivităţii activităţii

economice a crescut cu 28% in SUA, cu 55% in Mexic şi cu 23% in Canada;

Eficienţa economiilor s-a reflectat printr-o poziţionare favorabilă pe piaţa

internaţională; NAFTA, ca şi grupare, cuantifică aproximativ 19% din exporturile globale

mondiale, şi 25% din importurile globale;

NAFTA reprezintă un mediu investiţional atractiv: in decurs de un deceniu investiţiile

intre parteneri s-au dublat, depăşind nivelul de 300 mld. USD, şi a crescut in acelaşi timp

prezenţa investitorilor străini din afara NAFTA;

NAFTA recepţionează in prezent peste 24% din investiţiile străine directe inregistrate la

nivel mondial, şi furnizează 25% din fluxurile de investiţii străine directe;

NAFTA şi-a caştigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de mediu şi

a celor de muncă in cadrul colaborării trilaterale.

NAFTA aspiră la extinderea către sud, la cuprinderea unui număr tot mai mare de state de

pe continentul american in planul de integrare regională.

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

4

Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est a luat fiinţă pe 08 august 1967 prin intermediul

Declaraţiei de la Bangkok, ce a fost semnată de Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore şi

Tailanda.

In prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existând patru etape de extindere, după cum urmează:

- la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam aderă la ASEAN.

- la data de 28.07.1995, Vietnam aderă la ASEAN.

- la data de 23.07.1997, Laos şi Myanmar se alătură celorlalte ţări ADEAN.

- la data de 30.04.1999, Cambogia aderă la ASEAN.

Indicatorii relevanţi pentru această zonă fac din ASEAN un important partener pentru orice

organizaţie sau ţară. Cu o populaţie de 567 milioane, un produs intern brut ce depăşeşte 1

trilion USD, cu schimburi comerciale de 300 miliarde USD în cadrul organizaţiei şi 900

miliarde USD cu terţii, ASEAN a cunoscut o dezvoltare remarcabilăîn toate domeniilor în

cadrul celor 40 de ani de existenţă.

Probabil că cea mai importantă decizie legată de evoluţia acestei organizaţii a fost luată în

anul 2003, în cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia şi s-a referit la crearea unei

comunităţi ASEAN până în anul 2020 (ţinta a fost mutată ulterior pentru 2015), care urma să

se bazeze pe trei stâlpi:

1. Comunitatea de securitate ASEAN;

2. Comunitatea economică ASEAN;

3. Comunitatea socio-culturală ASEAN.

Principiile de funcţionare ale Comunităţii de Securitate ASEAN urmau să se bazeze pe

procesele, acordurile şi structurile construite de a lungul timpului prin intermediul

următoarelor declaraţii sau tratate:

- Declaraţia de formare a ASEAN- Bangkok, 08.08.1967;

- Declaraţia zonei de pace, libertate şi neutralitate- Kuala Lumpur,27.11.1971;

- Declaraţia Concordului ASEAN- Bali, 24.02.1976;

5

- Tratatul de Prietenie şi Cooperare din Sud-Estul Asiei;

- Declaraţia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud- Manila, 22.07.1992;

- Tratatul Zonei Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud-Est- Bangkok,15.12.1997;

- Viziunea 2020 pentru ASEAN- Kuala Lumpur, 15.12.1997;

- Declaraţia Concordului II ASEAN- Bali, 07.10.2003.

Componentele principale ale Comunităţii de Securitate ASEAN pot fi grupate

în:

- dezvoltarea relaţiilor politice;

- conturarea şi uniformizarea normelor;

- prevenirea şi rezolvarea conflictelor;

- reconstrucţia păcii postconflict;

- realizarea mecanismelor de implementare.

Membrii Comunităţii s-au angajat să utilizeze numai măsuri paşnice în reglementarea

diferendelor şi să considere propria securitate ca fiind conectată fundamental de securitatea

celorlalte naţiuni, având la bază localizarea geografică, viziunea comună şi obiectivele.

ASEAN s-a implicat încă din 1994 şi în afara graniţelor sale din punct de vedere al securităţii

înfiinţând FORUMUL REGIONAL ASEAN, având drept scop promovarea construirii

încrederii, dezvoltarea diplomaţiei preventive şi elaborarea de abordări pentru cazurile de

conflict.

Comunitatea socio-culturală ASEAN comunitate are la bază trei zone de acţiune importante:

1. dezvoltarea socială având ca scop ridicarea standardului de viaţă pentru grupurile

dezavantajate şi populaţia din zona rurală.

2. forţa de muncă- cu referire la creşterea investiţiilor în asigurarea cadrului educaţional de

bază şi superior, pregătirea forţei de muncă, dezvoltarea

ştiinţei şi tehnologiei, crearea de locuri de muncă şi protecţia socială.

6

3. îmbunătăţirea cooperării în zona sănătăţii publice.

În acest moment există câteva proiecte socio-culturale derulate în cadrul ASEAN:

- Programul de muncă ASEAN pentru asistenţă socială, familie şi populaţie;

- Programul de muncă ASEAN pentru HIV/ASEAN;

- Programul de muncă ASEAN pentru vârstnici;

- Programul de muncă ASEAN pentru pregătirea tinerilor, Angajare Durabilă şi alte provocări

ale globalizării;

- Reţeaua Universitară pentru promovarea colaborării dintre cele 17 universităţii din ASEAN;

- Programul de schimb de experienţă pentru studenţi, Forum cultural pentru tineret şi forumul

tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN;

- Săptămâna culturală ASEAN, Tabăra tineretului ASEAN şi Concursul ASEAN, ce au loc în

fiecare an;

- Programul de schimb Media din cadrul ASEAN;

- Cadrul pentru oraşe cu un mediu natural durabil şi Acordul ASEAN pentru Poluarea

atmosferică transfrontalieră.

Începând cu 01.01.2005, taxele vamale pentru 99% din produsele incluse în Lista Acordului

(Inclusion List) pentru 6 ţări membre (Brunei, Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore şi

Tailanda) au fost reduse până la o valoare maximă de 5%. De asemenea, 60% din produsele

din această Listă au o taxă vamală de „0%”, iar media taxelor vamale pentru toate aceste

produse este de 2%. În cazul noilor ţări membre (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam), 81%

din produsele incluse în Lista Acordului au taxe vamale cuprinse în intervalul 0-5%.

Alte activităţi importante legate de integrarea economică sunt:

- Traseul pentru integrarea financiară şi monetară în patru zone: dezvoltarea pieţei de capital,

liberalizarea contului de capital, liberalizarea serviciilor financiare şi cooperarea în privinţa

monedei;

7

- Reţeaua de transport trans-ASEAN formată din reţelele importante de autostrăzi şi căi ferate

dintre state, inclusiv calea ferată dintre Singapore şi Kunming, prinicpalele porturi şi culoarele

marine, transportul fluvial şi principalele legături aeriene civile;

- Traseul pentru Integrarea Sectorului de transport aerian;

- Interoperatibilitatea şi Interconectivitatea echipamentelor şi serviciilor naţionale de

telecomunicaţii, inclusiv Aranjamentul Recunoaşterii Reciproce Sectoriale a Consiliilor

Regulatorilor din Telecomunicaţii din cadrul ASEAN referitor la Evaluarea Conformităţii

pentru Echipamentele de Telecomunicaţii;

- Reţelele de energie trans-ASEAN, ce includ Reţeaua de curent electric şi Proiectele de

conducte de gaz;

- Iniţiativa pentru Integrarea ASEAN orientată spre infrastructură, dezvoltarea resurselor

umane, tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi integrarea economică regională, în special

în ţările CLMV (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam);

- Acordul asupra Rezervei de securitate pentru hrană în cadrul ASEAN.

Obiectivul principal al politicii de relaţii externe pentru Comunitatea ASEAN este de a deveni

un important jucător internaţional. În momentul de faţă, principalii parteneri ai ASEAN sunt

China, Coreea de Sud şi Japonia. Cu aceste trei ţări s-au dezvoltat relaţii pe multiple planuri:

securitate, cooperare, criminalitatea transfrontalieră, comerţ şi investiţii, mediu, finanţe,

agricultură, energie, turism, sănătate, forţa de muncă, cultură, ştiinţă şi tehnologie,

comunicaţii, asistenţă socială şi dezvoltare, tineret şi dezvoltare rurală şi eradicarea sărăciei.

În privinţa relaţiilor comerciale cu ţările mai sus menţionate, ASEAN a negociat sau

negociază Acorduri de Liber Schimb.

Tot în zona Asiei şi Oceaniei, ASEAN are relaţii strânse, atât politice, cât şi economice cu

India, Australia şi Noua Zeelanda. De asemenea, ASEAN dezvoltă relaţii pe multiple planuri

cu partenerii săi de dialog. Pe lângă cei deja menţionaţi, aceştia sunt: Uniunea Europeană,

Canada, Statele Unite şi Rusia.

ASEAN întreţine relaţii strânse şi cu organizaţii, cum ar fi: Consiliul Cooperării Golfului,

Grupul de la Rio, Asociaţia Asiei de Sud pentru Cooperare Regională şi Forumul Pacificului

de Sud.

8

1.2 Scopuri si obiective ASEAN si NAFTA

Obiectivele ASEAN sunt următoarele:

- accelerarea creșterii economice și a progresului social, precum și dezvoltarea culturii

din regiune prin eforturi comune;

- promovarea păcii și stabilității în regiune;

- promovarea unei colaborări active și a asistenței reciproce pe teme de interes comun în

domeniile economic, social, cultural, tehnic, științific și administrativ;

- furnizarea de asistență reciprocă sub formă de facilități de pregătire și cercetare în

domeniile educațional, profesional, tehnic, administrativ;

- îmbunătățirea colaborării pentru utilizarea mai eficientă a agriculturii, industriei,

creșterea schimburilor comerciale ș.a.;

- menținerea unei cooperări strânse și benefice cu organizațiile internaționale și

regionale care au scopuri și obiective asemănătoare.

Obiectivul major al NAFTA il constituie stabilirea unei zone de comert liber intre membrii sai prin:

- promovarea competitiei loiale

- cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor

- recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari

semnatare

- cunoasterea procedurilor eficace pentru aplicarea reglementarilor Tratatului si

solutionareaeventualelor controverse

- stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale si multilaterale, in

perspectiva aderarii laTratat si a altor tari din regiune.

Printre efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA sunt

urmatoarele:

- consolidarea stabilitatii economice in regiune

- sporirea considerabila a fluxurilor comerciale si de capital intre statele semnatare

9

- asigurarea conditiilor pentru mentinerea capacitatii concurentiale a firmelor americane

si canadienein competitie cu cele europene, asiatice prin folosirea mainii de lucru

ieftine mexicane

- cresterea globala a productiei in regiune si sporirea numarului locurilor de munca,

indeosebi inMexic

- dezvoltarea tehnologica a Mexicului si sporirea capacitatii sale de a atrage investitii

straine directe,atat de pe pietele SUA si Canadei, cat si, in general, de pe pietele

internationale

- potentarea rolului politic al Canadei pe plan regional si a capacitatii sale de a

consolida statutul destat federal

- sporirea considerabila a capacitatii concurentiale a Mexicului.

1.3 Structura institutionala a NAFTA

Cele şapte instituţii (conduse de reprezentanţi ai tuturor celor trei ţări membre) pe care se bazează NAFTA sunt:

1.Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission)

2.Comitetele NAFTA şi grupurile de lucru

3. Secretariatul NAFTA

4. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Muncii

5. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Mediului Înconjurător (CEC)

6. Banca Nord-Americană de Dezvoltare (NADB)

7. Comisia pentru cooperare cu statele vecine în domeniul mediului înconjurător (BECC)

ASEAN

Principala formă organizatorică a A.S.E.A.N. o constituie Conferinţa anuală a

miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor membre, care are loc prin rotaţie în fiecare ţară. Dacă

este necesar, pot fi convocate şi reuniuni speciale ale miniştrilor de externe. Din timp în timp,

după necesităţi, au mai avut loc reuniuni la nivel ministerial şi în alte domenii, cum ar fi cel

economic, al muncii, turismului etc. Între conferinţele miniştrilor de externe funcţionează un

10

Comitet permanent, sub preşedinţia ministrului afacerilor externe al ţării gazdă sau a

reprezentantului său, având ca membri ambasadorii celorlalte părţi. De asemenea, au mai

fost create comitete adhoc şi comitete permanente de specialiştişi experţi privind diverse

domenii. În prezent, funcţionează nouă comitete permanente şi anume pentru: comerţ şi

turism; industrie, resurse minerale şi energie ; alimentaţie,agricultură şi forestier; transporturi

şi comunicaţii ; finanţe şi activităţi bancare; ştiinţă şi tehnologie : dezvoltare socială ; cultură

şi informaţii ; buget.

De-a lungul anilor au mai funcţionat comitete permanente şi cu preocupări mai restrânse,

cum ar fi, de exemplu : pentru transporturile maritime, pentru transportul aerian civil, pentru

relaţiile publice, pentru activităţi sociale şi culturale etc. În funcţie de tematică, acestea s-au

unificat în cele nouă comitete permanente enumerate mai sus

Comitetele ad-hoc sunt în prezent în număr de şapte şi anume:

· SCCAN - Comitetul special de coordonare a A.S.E.A.N. care răspunde de negocierile pentru

condiţii mai bune de comerţ cu Comunitatea Economică Europeană ;

· ABC - Comitetul A.S.E.A.N. de la Bruxelles, care are menirea să sprijine SCCAN;

. Comitetul special al băncilor centrale şi al autorităţilor monetare ;

· ACCRIS - Comitetul A.S.E.A.N. de coordonare pentru reconstrucţia şi refacerea

economică a statelor din Indochina;

· Grupul funcţionarilor superiori în problemele zahărului;

· Grupul funcţionarilor superiori comerciali privind negocierile multilaterale comerciale

(G.A.T.T.) ;

· Grupul funcţionarilor superiori în problema cauciucului sintetic.

11

CONCLUZII:

NAFTA (Acordul de Liber Schimb Nord American) si ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din

Asia de Sud-Est) fac parte din categoria tarilor  zonelor de liber schimb , unde sunt eliminate

taxele vamale şi restricţiile cantitative privind produsele comercializate pe ansamblul

arealelor lor.

- NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura, fiind un model de cooperare

de tip guvernamental, fara a dispune de organisme supranationale

- Tratatul nu are obiective de natura politica.

- Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un urias

potential de utilizare a fortei de munca si de crestere a nivelului de trai, caruia este

posibil sa i se alature in viitor si alte tari din Occident si care va avea efecte deosebite

asupra relatiilor cu alte state industrializate.

- Promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina

- Prin crearea NAFTA, statele membre si-au largit posibilitatile de desfacere a

produselor si si-au imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a

deplasarii productiei spre zonele geograficecare ofera forta de munca mai ieftina si

bine calificata.

- NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital si know-how

japonez in emisfera occidentala.

- Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice

cat si asupra relatiilor politice si sociale ale tarilor Americii de Nord; ea va produce in

acelasi timp modificarea raportului de forte fata de tarile UE si Japonia si va determina

crearea unei zone cu potential comercial greu de imaginat.

- Nafta, UE si Asia de Est domina in prezent economia lumii, cuprinzand 80% din

productia si comertul mondial.

In urma evaluarilor realizate, s-a constatat ca NAFTA a fost un mare succes pentru toate

partile implicate,reflectat in principal prin beneficiile obtinute in urma punerii in aplicare a

politicilor de liberalizare a schimburilor economice, care au condus la cresterea bogatiei si

competitivitatii in regiune, precum si la avantajele comparative pentru consumatori,

angajati si intreprinderi. Fiecare dintre statele membre a avut motive bine intemeiate

pentru crearea unei regiuni de integrare, care sa le promoveze interesele de grup atat in

interiorul gruparii, cat si in relatiile cu ceilalti parteneri. Efectele creerii NAFTA au

implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice si sociale

12

ale tarilor nord-americane.Pe plan mondial, ele vor genera in acelasi timp modificarea

raportului de forte dintre statele UE si Asiei deSud-Est (in special al Japoniei) si vor

conduce la constituirea unei zone cu un potential comercial greu de imaginat pana acum.

ASEAN este o grupare aflata mereu in cautarea identitatii sale si niciodata suficient

de eficienta pentru a-si atinge pana la capat obiectivele propuse.

Cu exceptia Filipine, ceilalti membri fondatori ai ASEAN s-au aflat printre cele mai

mari ”success stories” in ultimele decenii, succes datorat mai degraba politicilor si

potentialelor nationale decat apartenentei la ASEAN.

Integrarea regionala putin mai accelerata in anii ’90 s-a datorat in mare parte eforturilor de

liberalizare pe plan mondial si cresterii economice a statelor membre. Statele membre

ASEAN trebuie sa lase la o parte frustrarile privind integrarea lor intr-un bloc comercial

regional si sa se distanteze de modelul UE pe care, de fapt, nici nu pot si nici nu doresc in

mod real sa il urmeze.

O solutie ar fi pastrarea climatului de cooperare regionala si a dorintei de a actiona in comun

fara a forta nota,caci atunci cand va fi momentul roata va incepe sa se miste de la sine.

Statele membre ASEAN par sa considere deocamdata ca cea mai importanta organizatie

economica este pentru ele Organizatia Mondiala a Comertului, pe care o considera ca fiind cel

mai important forum de coordonare a elementelor de politica comerciala din lume.

13

BIBLIOGRAFIE:

1)Integrare si regionalism pe continentul american.Lect.univ.dr. Anca Gabriela ILIE. Curs

informat digital - Biblioteca ASE

Bucurestiwww.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=191&idb

2)Integrare economica europeana.

Maria Barsanidd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariaBarsan/cap5.html - 48k

3)ro.wikipedia.org/wiki/NAFTA

4)www.nafta.org

5 ) N o i a c t o r i m o n d i a l i www.e-scoala.ro/euro/noiactori.html

6) http://www.aseansec.org/

7) http://tradepedia.tradeville.eu

8) http://www.scribd.com

9)http://www.editurauranus.ro/marketing-online/21/pdf/2.pdf

10) http://documents.tips/documents/asean-55949481946e2.html

14