Natura-in-fotografie_95e6b3a84c1786770203369bb7c3c667_1

8/19/2019 Natura-in-fotografie_95e6b3a84c1786770203369bb7c3c667_1

http://slidepdf.com/reader/full/natura-in-fotografie95e6b3a84c1786770203369bb7c3c6671 1/124

www.photolife.ro :: www.dandinu.net

http://www.photolife.ro/

http://www.dandinu.net/

http://www.dandinu.net/

http://www.photolife.ro/



Acest material constuie un demo al cursului pe care îl puteți accesa în forma lui nală pe www.photolife.ro.

Toate informațiile prezentate sunt cele din lecțiile originale, însă succesiunea în acest demo este una aleatorie, pentru a vă putea forma o idee despre varianta nală.

Vă recomandăm o vizualizare pe tot ecranul, pe care o puteți obține apăsând CTRL+L.

NATURA ÎN FOTOGRAFIECURS FOTO SUSȚINUT DE DAN DINU ÎN CADRUL PHOTOLIFE



ECHIPAMENTUL FOTOGRAFULUI DE NATURĂAPARATUL DE FOTOGRAFIAT :: SENZORUL :: FORMATUL RAW :: OBIECTIVUL



INTRODUCERE

Fotograful de natură, nu este doar un simplu fotograf. El poate

fi în același timp un bun sportiv, un bun cunoscător al naturii, unmontaniard și un ecologist. Pentru o fotografie bună de natură, osimplă apăsare pe buton nu mai este de ajuns. Trebuie înțelegere,trebuie devotament, multe ore de petrecut în aer liber și multădedicație.

Fotografia de natură este percepută cel mai adesea ca “omul potrivitla locul potrivit”. Ei bine nu este întotdeauna așa, deși trebuie sărecunoaștem că norocul joacă un rol semnificativ.

Trebuie să fi întradevăr “omul potrivit”, dar trebuie să știi să îți șialegi ”locul potrivit”. Degeaba ajungi în fața peisajului dacă nu știisă îl abordezi.

N i k o n D 3 0 0 ( D

X ) : : 2 2 m m : :

f / 2 2 : : 1 , 3

s : : I S O 2 0 0



APARATUL DE FOTOGRAFIAT

Am putea spune că orice cameră foto poate fi bună pentru

fotografiatul în natură, există însă anumite caracteristici de caretrebuie să ținem cont:

• să aibă obiective interschimbabile pentru a ne oferi omanevrabilitate totală în privința cadrării;

• să aibă vizualizarea prin obiectiv și un exponometru intern;

• să poată închide diafragma la valoarea aleasă, pentru verificareaprofunzimii de câmp;

• să poată accepta o telecomandă sau un declanșator cu fir;

• să aibă posibilitatea blocării oglinzii cu ajutorul funcției Mirror

lockup, pentru expuneri lungi;

• să poată lucra cu timpi lungi de expunere, dar în același timp șicu unii foarte scurți;

• să aibă un ecran LCD destul de mare pentru a putea analizafotografia;

N



Alegerea tipului de senzor

Atunci când cumpărăm un aparat de fotografiat trebuie să ne

confruntăm cu alegerea tipului de senzor.

Senzor full frame

Avantaje:

• lucrează cu valori ISO mai mari și are o gamă de tonuri mai mare;• calitate superioară a imaginii.

Dezavantaje:

• cost mai mare de achiziție;

• folosește o gamă de obiective dedicate.

Senzor cu factor de multiplicare

Avantaje:

• dimensiuni mai mici ale camerei și cost redus;• folosirea unor obiective dedicate, mai mici, mai ușoare și ieftine;• teleobiectivele câștigă datorită factorului de multiplicare.

Dezavantaje:• zgomot de imagine mai mare și o gamă de tonuri mai mică;• obiectivele superangulare pierd din unghiul de cuprindere.

N i k o n D 3 x ( F X

) : : 2 4 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 6 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 1 2 5 0 s : : I S O 5 0 0



FORMATUL RAW

RAW este un format special ce captează imagini brute de pe senzorul

digital. Imaginile nu suferă nici un fel de modificări şi nu suntprocesate de vreun algoritm al camerei precum formatele JPEG sauTIFF, astfel acestea conţin mai multe date decât oricare alt format.

Formatul RAW este mai mic ca dimensiune decât formatul TIFF, darmai mare şi mai lent ca JPEG la viteza de scriere.

Când fotografiaţi în RAW este ca şi cum aţi avea la sfârşitul sesiuniide fotografiat un card plin cu negative ce au nevoie de developareşi procesare. Dacă aţi ales JPEG atunci pe card veţi avea deja pozele

finale. La formatul JPEG și TIFF imaginile sunt salvate după ce aufost prelucrate de soft -ul camerei.

Formatul RAW are avantajul unei prelucrări non-distructive, ceea ce înseamnă că orice modificare am face, putem reveni mereu la fişieruliniţial, putem reveni la anumite ajustări, asta fără a avea versiunidiferite ale aceluiaşi fişier. Acest tip de prelucrare ne uşurează muncamai ales atunci când avem multe fotografii stocate şi indexate într-obază de date.



OBIECTIVUL

Fotografia de natură este probabil genul fotografic care folosește cel

mai mult întreaga gamă de obiective, de la superangular, la obiectivemacro și teleobiective foarte lungi.

Obiectivul este singurul element constructiv ce permite accesul luminii în aparatul foto, controlând cantitatea de lumină care ajunge pesenzorul digital cu ajutorul diafragmei. Este de asemenea elementulcheie în determinarea cadrului şi a calităţii finale a fotografiei.

Caracteristicile principale ale obiectivelor sunt distanţa focală(măsurată în mm) şi luminozitatea (f/nr.).

Obiective Nikkor, 14-24mm f/2.8(superangular), 24-70mm f/2.8 (normal),

105mm f/2.8 (fix macro), 70-200mm f/2.8(teleobiectiv), 600mm f/4 (teleobiectiv f ix).



STUDIU DE CAZ

Distanța focală.

N i k o n D 3 0 0 s ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 2 0 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 s ( D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 2 0 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 s ( D X ) : : 1 6 5 m m : :

f / 8 : : 1 / 2

0 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 2 2 m m : :

f / 8 : : 1 / 4 0 s

: : I S O 2 0 0



STUDIU DE CAZ

Unghiul de cuprindere al obiectivelor.

N i k o n D 1 0 0 ( D

X ) : : 7 0 m m : :

f / 3 2 : : 1 , 8

s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D

X ) : : 1 8 m m : :

f / 2 2 : : 1 , 3

s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D

X ) : : 1 3 5 m m : :

f / 3 6 : : 3 s : : I S O 2 0 0



STUDIU DE CAZ

Schimbarea luminozității obiectivului în funcție de distanța foc ală, la obiective zoomcu luminozitate variabilă.

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 5 5 m m : :

f / 4 . 5 : : 1 / 2 0 0 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 1 2 5 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 4 2 m m : :

f / 4 : : 1 / 2 0 0 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 1 0 0 m m : :

f / 5 . 3 : : 1 / 1 6 0 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 2 8 m m : :

f / 3 . 5 : : 1 / 3 2 0 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 7 8 m m : :

f / 5 : : 1 / 2 0 0 0 s



PROFUNZIMEA DE CÂMP

O altă caracteristică a obiectivelor este profunzimea de câmp.

Aceasta reprezintă zona redată clar ce se extinde în faţa şi în spateleplanului focalizat.

În funcție de obiectiv profunzimea de câmp poate varia foarte mult,astfel este foarte mare în cazul superangularelor și foarte mică lateleobiective.

Sfaturi practice

Profunzimea de câmp redusă este de dorit atunci când vrem să

scoatem în evidență subiectul de fundal, acest lucru fiind indicatmai ales la animale și macro. Fundalul neclar și uniform însă nu nemai poate da foarte multe detalii în acest caz despre locul în care seaflă subiectul.

Atunci când fundalul este important pentru imaginea noastră și cândalegem să fie redat cât mai clar, trebuie să avem grijă la evidențiereasubiectului pentru a nu î l pierde printre celelalte elemente. În acestcaz evidențierea prin profunzime de câmp nu ne mai ajută.

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 2 0 0 m m : :

f / 5 : : 1 / 4 0 0 s : : I S O 4 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( F X ) : : 2 2 m m : :

f / 5 : : 1 / 2 5 0 s : : I S O 2 0 0



Obiectivul cu distanța focală normală

Această gamă de obiective se întinde în jurul distanței focale de

50mm, care este considerată a fi cea mai apropiată de ochiul uman.Abordarea printr-un astfel de obiectiv va fi foarte asemănătoare cucea pe care o percepem noi când privim.

Caracteristicile obiectivului cu distanța focală normală:

• Nu exagerează aproape deloc mărimea obiectelor

Obiectele din cadru rămân nealterate și sunt percepute așa cum lepercepe și privirea noastră.

• Profunzime de câmp moderată

Acest aspect nu ne va scoate foarte pronunțat obiectul focalizat înevidența așa cum este cazul unui teleobiectiv, dar nici nu va măriprofunzimea. Totul va rămâne într-o limită, să îi zicem, normală.

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 5 2 m m : :

f / 1 6 : : 1 / 1 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 3 6 m m : :

f / 7 . 1 : : 1 / 1 8 0 s : : I S O 2 0 0



Caracteristicile obiectivului superangular:

• Exagerează dimensiunea prim-planului

Acest lucru poate fi foarte util atunci când vrem să dăm o importanțădeosebită acestei părți din imagine, care poate include chiar subiectul.Prin această exagerare a dimensiunii, se poate chiar deforma formaobiectelor, ceea ce va da o putere în plus prim-planului. Deformareanu mai este vizibilă dacă nu vă apropiați foarte mult de obiectulfotografiat.

• Lungește obiectele aflate aproape de marginea cadrului

Acest aspect, deși deformează obiectele aflate în imediata vecinătatea cadrului, poate da un plus de dinamism imaginii.

• Crează iluzia unui spațiu extins

Datorită mărimii prim-planului și faptului că acesta pare mai apropiat,se crează un spațiu în cadru mult mai mare decât se vede cu ochiulliber. Chiar dacă se deformează realitatea, abordarea va deveni mai

inedită.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 8 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 2 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 2 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 2 0 0



Nikon D3x (FX) :: 32mm :: f/22 :: 1/5s :: ISO 200



Greșeli comise frecvent cu un teleobiectiv:

• Ignorarea prim-planului;

• Aplatizarea exagerată a perspectivei;

• Evidenţierea elementelor din fundal ce distrag atenţia;

• Decuparea exagerată a subiectului şi centrarea acestuia.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 4 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 2 0

0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 2 5 0 s : : I S O 2 0 0



STUDIU DE CAZ

Abordarea cadrului în funcție de distanță și distanța focală folosită.

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 1 0 5 m m : :

f / 8 : : 1 / 4 0 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X

) : : 2 8 m m : :

f / 8 : : 1 / 4 0 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 2 0 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 4 0 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X

) : : 5 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 6 4 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 4 0 0 s

N i k o n D 7 0 0 ( F X

) : : 7 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 4 0 0 s



Nikon D300 (DX) :: 500mm :: f/6.3 :: 1/640s :: ISO 200



EXPUNEREA ÎN FOTOGRAFIA DE NATURĂDIAFRAGMA :: OBTURATORUL :: MODURI DE E XPUNERE :: MĂSURAREA EXPUNERII :: VALOAREA ISO :: HISTOGRAMA



EXPUNEREA

Totalitatea cantității de lumină ce intră în cameră și este recepționatăde senzorul digital, în timpul realizării unei imagini, reprezintăexpunerea.

Cele două elemente care controlează creativ expunerea suntdiafragma (ce poate modifica profunzimea de câmp) şi obturatorul(ce modifică timpul de expunere). Expunerea este afectată și desensibilitatea senzorului, ajustată de valorarea ISO.

Expunerea corectă este vitală în orice fotografie, deoarece creazăatmosferă, subliniază lumina și formele, redă corect culoarea, separă

tonurile și subliniază detaliile.

Dacă o imagine se expune mai mult decât trebuie, aceasta va aveatonuri mai deschise și va avea zone de alb fără detaliu, fotografiadevine astfel supraexpusă. Dacă se expune mai puțin, fotografia vaavea tonuri mai întunecate și uneori lipsite de detalii și putem spune

în acest caz că este subexpusă.

N i k o n D 7 0 0 (

F X ) : : 2 6 0 m m : :

f / 5 . 3 : : 1 / 6 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 3 4 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 2 0 s : : I S O 1 0 0



DIAFRAGMA ( Aperture)

Cu ajutorul diafragmei se controlează cantitatea de lumină care intră în interiorul aparatului şi sensibilizează senzorul digital. Aceasta semăsoară cu ajutorul numărului f/, care este un raport între diametruldeschiderii maxime a lentilei și distanţa focală.

Un număr f/ mic desemnează o deschidere mai mare a orificiuluidin mecanismul diafragmei, un număr f/ mai mare va desemna odeschidere mai mică. Fiecare pas se numeşte treaptă de diafragmăsau f/stop. Ca şi exemplu, la f/2.8 avem o diafragmă foarte deschisă,iar la f/32 una foarte închisă.

Fiecare f/stop dublează sau înjumătățește cantitatea de lumină ceintra prin obiectiv. Treptele cele mai uzuale sunt f/2.8, f/4, f/5.6,f/8, f/11, f/22, f/32. Astfel între f/4 și f/5.6 există o înjumătățire acantității de lumină, iar între f/4 și f/2.8 există o dublare a acesteicantități. Între aceste valori de bază există și trepte intermediare,cel mai frecvent treimi.

N i k o n D 1 0 0 (

D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 8 0 0 s : : I S O 2 0

0



STUDIU DE CAZ

Profunzime de câmp diferită, la aceleași valori ale diafragmei.

N i k o n D 1 0 0 (

D X ) : : 1 7 m m : :

f / 8 : : 1 / 1 0 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 3 6 m m : :

f / 8 : : 1 / 2 5 0 s : : I S O 2 0 0



Redarea mișcării

Dacă spuneam despre diafragmă că este cea care controleazăprofunzimea de câmp în imagine, obturatorul este cel care controleazămişcarea redată în fotografie.

Trebuie să ne gândim cât de importantă este mișcarea pentruimaginea noastră și cum vrem să o exploatăm. Ochiul uman percepelumea din jur cu o “expunere” cuprinsă între 1/30s și 1/60s. Oricetimp de expunere în afara acestui interval ne poate arăta o imaginecu care nu suntem obișnuiți.

Dacă timpul este mai lung mișcarea va f i mult mai evidentă, cu zone

neclare. Dacă timpul este mai scurt, imaginea va fi foarte clară, cudiverse părți înghețate în cadru, care poate uneori nici nu au fostreperate de ochiul nostru.

Dacă vreți să înregistrați în același cadru și mișcare și elemente staticeva trebui să lucrați cu timpi de expunere sub 1/30s și probabil săfolosiți un trepied. Mai contează foarte mult în această privință șiviteza mișcării din cadru.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 1 6 0 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 1 3 5 m m : :

f / 1 1 : : 1 s : : I S O 2 0 0






N i k o n D 3 x ( F X ) : : 4 0 m m : :

f / 3 2 : : 1 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 4 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 3 0 s : : I S O 2 0 0

STUDIU DE CAZ

Evidențierea diferențelor generatede profunzimea de câmp și timpulde expunere în cazul expunerilor

echivalente.

Între cele două imagini este o di ferențăde cinci stop-uri de lumină.



MODURI DE EXPUNERE

Aparatul foto oferă mai multe moduri de expunere, astfel identificândprograme automate (pentru diferite tipuri de subiecte), programesemiautomate (prioritate de timp sau de diafragmă) și un modmanual.

Modurile automate predefinite

Sunt întâlnite cel mai adesea la camerele DSLR din gama entry level , însă lipsesc la camerele semiprofesionale și profesionale. Acestemoduri vă oferă o reglare automată a parametrilor în funcție desubiectul ales, având predefinite programe pentru macro, peisaj,

acțiune, etc. Măsurarea expunerii se face în acest caz automat și nuaveți posibilitatea să faceți ajustări manuale.

Modul program (P)

Acest mod, deși este un mod automat, alege singur valorile deexpunere, diafragma și obturatorul, însă vă lasă să modificați acestevalori în pereche. Dacă de exemplu recomandarea aparatului a fostf/2.8 cu 1/30, puteți alege o altă diafragmă sau un alt timp, după

preferință, celălalt parametru fiind și el ajustat automat.



Expunere corectă vs. expunere perfectă

Expunerea corectă, cea în care avem detalii pe toată suprafațacadrului, de la alb la negru, nu trebuie să fie neapărat cea maibună alegere pentru fotografia pe care vrem să o relizăm. Uneoriexpunerea perfectă pentru un cadru, este cea în care subiectul estescos în evidență tocmai prin anumite “greșeli“ de expunere.

Griul mediu

Așa cum spuneam, căutarea unui ton de gri mediu și expunerea peacesta, va genera o expunere corectă în majoritatea cazurilor, maiales când subiectul este apropiat de această tonalitate. Într-o astfel

de imagine ar trebui să avem detalii pe toată suprafața cadrului.

Luminile

Este foarte important să expunem corect zonele luminate dintr-uncadru, deoarece ochiul uman este atras de aceste zone, mai alesdacă există o lipsă a detaliilor, ce va genera arsuri. Redarea corectăa zonelor luminate, în defavoarea umbrelor, ce pot pierde detalii,poate fi o alegere bună în foarte multe dintre situații, atunci când

contrastul din cadru este mai mare decât cele 5-7 stop-uri pe caresenzorul le poate capta.

N i k o n D 3 x ( F

X ) : : 2 4 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 3 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 2 4 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 1 2 5 s : : I S O 2 0 0



N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 1 6 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 8 m m : :

f / 8 : : 1 / 1 5 s : : I S O 2 0 0

VALOAREA ISO

ISO reprezenta în trecut sensibilitatea lmului, ecare rolă având ovaloare prestabilită din fabricare. La camerele digitale senzorul poateemula această sensibilitate. Cu cât valoarea ISO este mai mare cu atâtsenzorul devine mai sensibil și are nevoie de o cantate mai mică delumină pentru a expus corect.

La fel ca și mpul de expunere, ISO este exprimat în numere ce reprezintăvalori întregi sau treimi ale acestora. În cele mai multe dintre cazuriavem valori de 100, 200, 400, 800, 1600 etc., ecare valoare dublând cucâte un stop de lumină pe precedenta.

Alegerea ISO se poate face e automat, e manual. Nu este recomandatăvarianta automată, deoarece aceasta poate alege valori mult prea maricare vor avea efecte negave asupra imaginii nale.





Nikon D800 (FX) :: 26mm :: f/



LUMINA NATURALĂ ȘI FILTRELE FOTOGRAFICETIPURI DE LUMINĂ :: DIRECȚIA LUMINII :: C ARACTERISTICILE LUMINII :: CULOAREA LUMINII



TIPURI DE LUMINĂ

Lumina vine în natură de la soare, însă sunt situații când acesta nuluminează direct, ci este reflectat de către o suprafață către subiectul

nostru. Această suprafață poate fi cerul, în lumina de amurg, norii,un perete de stâncă, zăpada sau chiar luna.

Fiecare tip de lumină astfel format va avea alte caracteristici, iarimaginile obținute vor fi diferite.

Atunci când soarele este ascuns în nori sau ceață, lumina își schimbădin nou proprietățile.

În funcție de sursă, lumina poate f i de două feluri: moale sau tare.

Lumina tare este cea care poate da un plus de dramatism fotografiei, în timp ce lumina moale creează atmosferă. Nu există însă o regulăstrictă în acest sens, de aceea trebuie să vă jucați cu lumina pânăcând obțineți efectul dorit.

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 2 0 m m : :

f / 4 . 5 : : 1 / 3 5 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 2 5 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 8 0 s : : I S O 1 0 0



Nikon D100 (DX) :: 300mm :: f/8 :: 1/500s :: ISO 200



DIRECȚIA LUMINII

Când discutăm despre direcția luminii trebuie să ne gândim la o lumină mai puternică (tare) și direcțională. Lumina moale, de osubiectul, direcția acesteia fiind mai greu de stabilit. Soarele poate influența foarte mult o fotografie, deoarece în funcție de

noastră față de el și de subiect, putem obține direcția luminii. Lumina poate cădea pe subiect din foarte multe direcţii, existcazuri de iluminare uzuală despre care putem discuta: lumină de sus, frontală, laterală sau contralumină.

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 2 8 m m : :

f / 7 , 1 : : 1 / 2 0 0 s : : I S O 2 0 0



LUMINA LATERALĂ

Avantaje:

• Profunzimea și dimensiunea peisajului sunt accentuate de acesttip de iluminare;

• Culoarea mai caldă și puterea mai scăzută, oferă un plus dedramatism;

• Umbrele și contrastul facilitează redarea formelor și texturilor.

Dezavantaje:

• Contrastele formate sunt mai greu de expus.

N i k o n D 1 0 0

( D X ) : : 2 2 0 m m : :

f / 5 : : 1 / 2 5 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 7 m m : :

f / 2 2 : : 1 , 6

s : : I S O 2 0 0



LUMINA DIN SPATE

Avantaje:

• Evidențierea formelor, siluetelor și texturilor din cadru;

• Obținerea unor imagini mai dramatice, cu o atmosferă deosebită;

• Punerea în evidență a unor fenomene atmosferice, precum ceațași pâcla;

• Evidențierea suprafețelor translucide și accentuarea culorilor înaceste zone.

Dezavantaje:

• Contrastele puternice sunt mult mai greu de expus și vor existapierderi de detalii în umbră sau lumină puternică;

• Lentilele obiectivului pot forma un efect de flare ce este de multe

ori deranjant.

N i k o n D 3 x ( F

X ) : : 4 0 m m : :

f / 3 2 : : 1 / 4 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 2 4 m m : :

f / 1 6 : : 1 / 6 0 s : : I S O 2 0 0



Nikon D100 (DX) :: 200mm :: f/4 :: 1/



STUDIU DE CAZ

Influența direcției luminiiasupra subiectului.

D 1 0 0 ( D X ) : : 2

6 0 m m : :

f / 5 . 3 : : 1 / 1 2 5 0 s : : I S O 2 0 0

D 1 0 0 ( D X ) : : 3

0 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 3 0 0 0 s : : I S O 2 0 0

D 1 0 0 ( D X ) : : 2 5 0 m m : :

f / 5 . 3 : : 1 / 4 0 0 0

s : : I S O 2 0 0

D 1 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 2 5 0 0

s : : I S O 2 0 0



CARACTERISTICILE LUMINII

Atunci când ne gândim să fotografiem în natură, trebuie să știmsă evidențiem câteva caracteristici esențiale ale luminii, ce ne pot

ajuta să realizăm o fotografie reușită.

Transparența

Una dintre calitățile esențiale ale luminii este transparența, iaraceastă proprietate ne permite să vedem prin lumină. Anumitefenomene atmosferice, cum ar fi pâcla, ceața sau norii, obturează dinaceastă transparență și reușesc să creeze o lumină mai ambientalăcu o atmosferă deosebită.

Putem vedea în continuare prin această lumină, însă uneori planurilemai îndepărtate își pierd din cromatică și apar ca și forme mai neclare.Această lumină deosebită poate da un plus de dramatism peisajuluifotografiat.

N i k o n D 7 0 0

( F X ) : : 2 9 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 2 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 8 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 1 2 5 s : : I S O 2 0 0



Nikon D300 (DX) :: 500mm :: f/6.3 ::



CULOAREA LUMINII

Un fascicul de lumină albă ce trece printr-o prismă, se descompune într-un fascicul conic ce conţine culorile curcubeului: roşu, portocaliu,

galben, verde, albastru, indigo şi violet. Fiecare dintre aceste culorise evidențiază datorită lungimii de undă diferită.

Dintre toate culorile formate, numai trei sunt necesare pentruformarea celorlalte. Acestea, numite culori primare aditive, suntroșu, verde și albastru. Toate celelalte se numesc binare şi se potobţine prin amestecarea celor trei. Combinate în proporții egale,cele trei culori primare formează lumină albă.

Culorile primare substractive, sunt formate din cian, magenta șigalben, iar prin combinarea lor în proporții egale obținem negru.

Culorile aditive definesc lumina și în același timp și echipamentele ceemit sau folosesc această lumină, precum camera foto sau monitorulcomputerului. Culorile substractive definesc lumina reflectată șisunt folosite pentru tipărire.

Pentru a putea înțelege mai bine culorile, le putem alcătui în roataculorilor, unde culorile primare sunt poziționate simetric în zoneopuse.

CULORI ADITIVE(roșu - verde - albastru)

CULORI SUBSTRA(cian - magenta - g

Magenta

Albastru Verde

Cian

Roșu

Galben



STUDIU DE CAZ

Modificarea luminii peparcursul unei zile.

N i k o n D 1 0 0

( D X ) : : 2 8 m m : :

f / 5 : : 1 / 9 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0

( D X ) : : 4 6 m m : :

f / 8 : : 1 / 6 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 4 6 m m : :

f / 8 : : 1 /

2 5 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 4 0 m m : :

f / 9 : : 1 /

3 2 0 s : : I S O 2 5 0



BALANSUL DE ALB (White Balance)

Ochiul uman percepe lumina ca ind albă, indiferent de variațiiletemperaturii de culoare, însă aparatul foto nu face acest lucru.

Odată cu fotograa digitală apare și termenul de balans de alb, ce esteun sistem de reglaj ce ne dă posibilitatea să modicăm culoarea pe careo percepe aparatul.

Balansul de alb automat lucrează bine la majoritatea aparatelor, dar nu întotdeauna asigură cea mai bună redare a culorilor. Sistemul automat se înşeală mai ales atunci când avem o lumină caldă, de răsărit sau apus deexemplu, el estompând o parte din căldura culorii pentru a o face cât mai

neutră.

Setările predefnite conţin reglaje pentru cele mai uzuale puri delumină. În funcție de lumina ambientală trebuie să ne reglăm aparatulcorespunzător.

Reglajele defnite de ulizator sunt ule, mai ales atunci când avemnevoie de măsurări mai precise. Modul de ulizare poate varia în funcție demodelul camerei folosite, însă majoritatea permit reglaje ne ale valorilor

în grade Kelvin.

N i k o n D 3 x ( F X

) : : 4 0 m m : :

f / 3 2 : : 1 / 2 s : : I S O 2 0 0 : : W B c o r e c t

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 4 0 m m : :

f /

3 2 : : 1 / 2 s : : I S O 2 0 0 : : W B g r e ș i t



FILTRELE FOTOGRAFICE

Filtrele sunt dispozitive optice ce se ataşează în faţa obiectivuluipentru a modifica lumina ce intră prin acesta, atât pentru a regla

unele nereguli ale luminii naturale, dar şi pentru a obţine imaginicreative. Filtrele pot fi rotunde, şi se înfiletează pe obiectiv, saupătrate (dreptunghiulare) şi au un sistem special de prindere.

De obicei filtrele se împart în doua categorii. Cele pe care le foloseștifoarte des și cele pe care le încerci o singură dată.

În prima categorie sunt incluse filtrele UV, de polarizare, gradualneutre și neutre. În categoria a doua se regăsesc unele f iltre colorate,

fie ele graduale sau nu, și mai ales filtrele creative precum: star ,rainbow , fog și multe altele. Chiar dacă la început există o oarecareatracție către acestea din urmă, aceasta va dispărea relativ repede,deoarece de multe ori efectul lor este mult prea artificial, iar soft -

urile de prelucrare reușesc să facă aceleași efecte foarte ușor.

Primele însă sunt cu adevărat indispensabile și de ele ne vom ocupa în amănunt, pentru că f iltrele sunt unele dintre cele mai utile unelteale oricărui fotograf de peisaj.

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 3 6 m m : :

f / 3 2 : : 1 / 3 s : : I S O 2 0 0



N i k o n D 3 0 0

( D X ) : : 4 2 m m : :

f / 3 2 : : 1 / 1 5 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0

( D X ) : : 4 2 m m : :

f / 3 2 : : 1 / 2 0 s : : I S O 2 0 0

STUDIU DE CAZ

Efectul filtrului de polarizareasupra reflexiilor din apă.



STUDIU DE CAZ

Folosirea filtrului gradual neutru în funcție de gradient.

N i k o n D 3 s ( F X ) : : 2 3 m m : :

f / 4 : : 1 / 1 6 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 4 8 m m : :

f / 1 6 : : 1 / 3 0 s : : I S O 2 0 0



STUDIU DE CAZ

Folosirea filtrului neutru pentru a evidenția mișcarea din fotografie.

N i k o n D 3 0 0

( D X ) : : 2 2 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 2 s : : I S O 2 0 0



Greșeli comise frecvent atunci când folosim filtre:

• Uitarea filtrului într-o anumită poziție, necorespunzătoare pentru

următorul cadru;

• Folosirea excesivă a filtrului de polarizare la altitudini foarte mari,unde acesta întunecă foarte mult cerul, până aproape de negru;

• Folosirea exagerată a filtrelor colorate în fotografia de natură,lucru ce nu se acceptă de către fotografii din acest domeniu.

N i k o n D 1 0 0

( D X ) : : 2 8 m m : :

f / 9 : : 1 / 3 2 0 s : : I S O 2 5 0



Nikon D3s (FX) :: 21mm :: f/16



COMPOZIȚIA ÎN FOTOGRAFIA DE NATURĂREGULILE DE COMPOZIȚIE :: ELEMENTELE GRAFICE :: PERSPECTIVA ȘI ADÂNCIMEA ÎN SPAȚIUL PLAN :: DESIGN ȘI ARMONIE VIZUALĂ



COMPOZIȚIA

Orice fotografie este formată din două elemente cheie: subiectul şimediul care îl înconjoară. Atunci când aceste elemente se combină

formând un tot unitar, iar subiectul este bine delimitat, mediul din jurconducând ochiul către subiect, putem spune că avem o fotografiereuşită. Tot acest proces se numeşte compoziţie.

Subiectul

Este acel element din cadru care este cel mai bine redat și care areo importanță deosebită în compoziție. Întregul cadru trebuie să sesubordoneze subiectului și nu trebuie să existe alte elemente care

să distragă atenția de la acesta.

De foarte multe ori, în fotografia de peisaj, se combină mai multeelemente din cadru pentru a forma o temă, ce devine astfel subiectulfotografiei. Imaginea nu mai are un subiect bine definit, dar are oatmosferă deosebită și exprimă un mesaj puternic.

Pentru a forma astfel de cadre trebuie să nu aducem în fotografieelemente puternice, care să ia locul subiectului, ci să le combinămpe cele existente cât mai armonios.

N i k o n D 3 0 0

( D X ) : : 2 3 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 2 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 2 8 m m : :

f / 8 : : 1 / 2 5 0 s : : I S O 2 0 0



Panoramarea

Acest procedeu de a extinde cadrul fotografic prin lipirea mai multor imagini, a apărut odată cu evoluția programelor de editare. unei imagini din mai multe cadre se poate folosi fie pentru crearea de imagini panoramice, fie pentru crearea de fotografii cu r

mai mari. Imaginile panoramice sunt inedite mai ales deoarece noi vedem scanând peisajul și nu privind cadre separate. Se creabordare mult mai apropiată de cea cu care este obișnuit ochiul uman.

N i k o n D 1 0 0

( D X ) : : 7 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 2 0 s : : I S O 2 0 0



LINII ȘI PUNCTE FORTE ALE CADRULUI

Din pictură au ajuns și în fotografie câteva reguli despre plasareasubiectului în cadru, în funcție de liniile și punctele forte ale acestuia.

Plasarea subiectului în aceste zone, va genera o imagine echilibrată,cadrată armonios, și plăcută la privire.

Secțiunea de aur

Cea mai armonioasă împărțire a unui cadru, o putem avea folosindsecțiunea de aur. Această metodă vine din antichitate și definește o

împărțire a cadrului în funcție de proporțiile laturilor.

Astfel dacă împărțim latura mare a cadrului la latura mică, obținemun raport egal cu număruln. Continuând această diviziune a cadrului,putem indentifica anumite puncte și linii forte.

Această împărțire armonioasă se regăsește bineînțeles, nu numai întoate celelalte arte, dar și în natură, și nu trebuie tratată cu preciziematematică.

Formula care poate calcula raportul laturilor este: (a+b)/a = a/b = n = 1,618Șirul lui Fibonacci: 1 1 2 3 5 8 13 21 34 55 89 144 etc.



Regula treimilor

Dacă împărțim cadrul în trei părți egale, atât orizontal cât și vertical,putem obține o adaptare a secțiunii de aur, folosită în special pentru

fotografierea într-un cadru cu proporția laturilor de 3:2.

Plasarea subiectului pe oricare dintre aceste linii sau în punctele deintersecție, va oferi o compoziție echilibrată și armonioasă.

Datorită faptului că în cultura vestică noi citim o imagine de la stângala dreapta și de sus în jos, asemeni unui text, treimea de jos și punctulforte din dreapta jos vor conferi cele mai echilibrate compoziții.Astfel noi “citim” toată imaginea până ajungem la subiect.

Plasarea subiectului în celelalte zone, va trebui să fie însoțită dealte elemente care să ne atragă privirea mai departe și către restulcadrului. Indiferent cât de importantă este această regulă, ea nutrebuie tratată cu precizie matematică, ci mai degrabă cu simț vizual.







ELEMENTELE GRAFICE

Dacă discutăm despre pictură sau desen, putem spune că elementelegrafice sunt cele care definesc opera unui autor. Acesta le concepe

în așa fel, încât elementele să constituie însăși mesajul operei sale.

Când vine însă vorba de fotografie, avem la dispoziție aceste elemente în jurul nostru, iar alegerile pe care le facem în compunerea lor încadru, vor defini valoarea imaginii create. Diferența majoră dintrefotografie și pictură sau grafică, este că fotografii nu pot renunța laanumite elemente grafice, sau nu pot adăuga altele noi în opera lor,decât prin eliminarea sau adăugarea lor fizic în cadru.

Fotografia are o proprietate unică, aceea de a fi realizată pe bazaunor lucruri reale, iar imaginația în acest caz, ne poate ajuta doarpentru a descoperi, așeza și separa elementele grafice din cadru

într-o compoziț ie plăcută și armonioasă.

Cel mai simplu element grafic este punctul. Mai multe puncteformează o linie, ce poate fi curbă sau dreaptă. Liniile la rândullor, delimitează suprafețe și crează forme. Acestea din urmă pot ficercuri, formate din linii curbe, sau pătrate și triunghiuri formatedin linii drepte. Toate celelalte forme geometrice sunt variațiuni alecelor trei.

N i k o n D 3 0 0

( D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 1 1 : : 1 / 3 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m

: : f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 1 1 0 0



STUDIU DE CAZ

Diferența de dinamism și direcție dintre liniile din cadru.

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 1 0 5 m m : :

f / 1 6 : : 1 / 4 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 1 0 5 m m : :

f / 1 6 : : 1 / 5 s : : I S O 2 0 0



Pătratul şi dreptunghiul

Deşi abundă în mediul antropic, în natură, pătratul și dreptunghiulsunt mult mai greu de găsit. Ele sunt cel mai adesea formate de

spațiile dintre anumite linii drepte din imagine și divizează de multeori cadrul. Aceste forme tind să fie statice și echilibrate.

Cercul

Forma perfectă de cerc este greu de fotografiat în natură, însăelipsele și majoritatea formelor cu o tendință circulară sunt multmai ușor de găsit.

Cercul are tendința să împartă imaginea în două, ceea ce se regăsește în interiorul lui căpătând importanță, în defavoarea exteriorului.Cercurile pot implica și o idee de mișcare, datorită formei circulare.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 5 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 6 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 s ( F X ) : : 1 0 5 m m :

: f / 8 : : 1 / 1 6 0 s : : I S O 8 0 0



PERSPECTIVA ȘI ADÂNCIMEA ÎN SPAȚIUL PLAN

Tot ceea ce vedem în jurul nostru este caracterizat prin trei dimensiuni, în momentul în care punem aparatul la ochi, nu numai că reducem

totul la un cadru decupat dintr-un peisaj vast, dar reducem și celetrei dimensiuni la un spațiu plan. Astfel cadrul nostru fotografic estelipsit de o parte foarte importantă, adâncimea în spațiu.

A vedea fotografic înseamnă și a învăța diferența dintre cum vedeochiul uman și cum vede aparatul de fotografiat. Vederea binocularăne dă astfel posibilitatea să estimăm distanța dintre elementeleaflate în cadru.

Cel mai simplu procedeu de a simula într-un plan cu două dimensiuni,un plan cu trei dimensiuni, este folosirea perspectivei.

Aceasta este definită ca modul prin care obiectele aflate în cadrulnostru relaționează unele cu celelalte în spațiu.

Perspectiva sugerează ideea de adâncime într-o imagine, însă estenumai o iluzie, deoarece orice fotografie este plană, cu doar douădimensiuni.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 2 2 m m : :

f / 8 : : 1 / 2 0 0 s : : I S O 2 0 0



Nikon D3s (FX) :: 16mm :: f/22 ::



DESIGN ȘI ARMONIE VIZUALĂ

Dincolo de regulile de compoziție, de forma cadrului, de mesaj șisubiect, fotografia înseamnă armonie vizuală. Această armonie este

dată de aranjarea elementelor în cadru, de contrastul dintre acestea,de îmbinarea lor, de proporțiile obiectelor și de echilibrul creat întrepărțile din imagine.

Contrastul dintre elemente

De cele mai multe ori, atunci când ne gândim la contrast ne gândimla contrastul dintre tonuri. Contrastul însă poate avea diverse forme

mult mai subtile, atunci când luăm în calcul contrastul dintre douăpărți din imagine.

Putem obține astfel fotografii contrastante dacă în aceeași imagineavem contraste de genul: moale - tare, transparent - opac, mare -mic, lichid - solid, drept - curbat, static - în mișcare, fin - grunjos,punct - linie, linie - suprafață, subțire - gros, mult - puțin și listapoate continua.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 2 2 m m : :

f / 8 : : 1 / 2 5 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 s ( D X ) : : 1 2 0 m m : :

f / 1 1 : : 1 / 4 s : : I S O 2 0 0



Echilibrul vizual

La baza oricărei compoziții fotografice stă echilibrul vizual. Acestapoate influența dinamica imaginii în funcție de poziționarea

elementelor, a culorilor și a tonurilor. Echilibrul, privit din exterior,are legătură cu greutatea obiectelor și încercarea de a le pune într-obalanță. În fotografie însă, culoarea și tonurile “cântăresc“ și eledestul de mult într-o astfel de ecuație.

Echilibrul poate fi de două feluri: static (simetric) şi dinamic. Primul seobține atunci când poziționăm un singur element în centrul imaginii,sau când poziționăm două elemente identice la distanțe egale decentru. Bineințeles că acest gen de echilibru intră în contradicție cu

multe reguli de compoziție.

Al doilea tip de echilibru vizual, cel dinamic, poziționează elemente în cadru care nu sunt identice și care pot avea dimensiuni diferite,dar care în același timp se echilibrează frumos și armonios.

N i k o n D 3 x

( F X ) : : 2 4 m m : :

f / 4 : : 1 / 1 2 5 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 1 6 m m : :

f / 4 : : 1 / 1 2 5 0 s : : I S O 2 0 0



N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 8 0 0 s : : I S O

2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 4 6 m m : :

f / 2 2 : : 0 , 8

s : : I S O 2 0 0

STUDIU DE CAZ

Echilibrul vizual.



Nikon D3x (FX) :: 24mm :: f/22 :: 5s :: ISO 100



Dominanța

Creierul uman privește un peisaj sau o situație, se concentrează peceva ce i se pare interesant și tinde să ignore restul. Această reacție

diferă de la o persoană la alta, în funcție de anumite preferințesau experiențe. Atunci când fotografiem însă, orice element caredomină imaginea va avea o anume importanță, pentru că fotografianu mai face nici o selecție, ci ne redă totul așa cum a fost surprins.

Acesta este motivul pentru care anumite obiecte capătă o mai mareimportanță în fotografia finală decât în cadrul pe care noi îl avem înamintirea noastră. Aparatul de fotografiat captează de fapt realitateași nu experiența noastră vizuală.

Anumite elemente precum mărimea subiectului în cadru, culoareadiferită, luminozitatea mai mare, forma sau unicitatea, pot face cao anumită parte din imagine să fie dominantă în defavoarea alteia.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 8 5 m m : :

f / 8 : : 1 / 4 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m

: : f / 6 . 3 : : 1 / 4 0 0 s : : I S O 8 0 0



Elemente care atrag sau distrag privirea

Zonele luminoase

Acestea sunt întotdeauna mai sensibile pentru ochi și vor atrageprivirea în defavoarea zonelor mai întunecate. De asemenea ele vorcântări mai mult în echilibrul imaginii.

Formele geometrice sau ușor de recunoscut

Liniile, cercurile, dreptunghiurile sau alte forme care sunt ușor derecunoscut și interpretat, vor atrage privirea deoarece creierulnostru le recunoaște foarte ușor.

Elementele ce ating marginea cadrului

Fie că doar ating marginea sau sunt tăiate de cadru, aceste elementevor atrage atenția asupra lor dezechilibrând în același timp imaginea.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 0 5 m m : :

f / 1 1 : : 1 / 5 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 1 3 5 m m

: : f / 5 . 6 : : 1 / 8 0 0 s : : I S O 2 0 0



SUBIECTUL ȘI ABORDAREA ACESTUIASPIRITUL LOCULUI :: RECUNOAȘTEREA CADRELOR FOTOGENICE :: ABORDAREA SUBIECTULUI



INTRODUCERE

De foarte multe ori cădem în capcana în care dăm mult prea multăimportanță tehnicii și pierdem din vedere elemente fundamentale.

Compoziția este, așa cum am văzut, esențială în scoaterea înevidență a unui subiect și punerea lui în valoare, însă cum ne alegemsubiectele?

Orice loc poate deveni fotogenic, iar treaba noastră ca și fotografi estesă aflăm cum. Alegerea corectă a unghiului, a luminii, a momentului,a unei tehnici de realizare și abordarea personală, sunt cheia cătreo fotografie deosebită.

Fotografierea unui subiect nu trebuie să fie doar o altă imaginea acelui subiect, ci viziunea voastră personală asupra subiectuluirespectiv.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 5 m m : :

f / 2 2 : : 1 , 3

s : : I S O 2 0 0



Nikon D300 (DX) :: 180mm :: f/4.8 :: 1/



RECUNOAȘTEREA CADRELOR FOTOGENICE

Anumite elemente dintr-un peisaj sau anumite momente ce se petrec în fața noastră, ne fac să scoatem aparatul și să fotograf iem. După

ce acumulăm ceva experiență, vedem aceste lucruri fără probleme, însă când suntem la început, uneori ne vine greu să înțelegem de ceun peisaj sau un anume moment este mai fotogenic decât altul.

Este important în acest sens să înțelegeți care sunt acele atuuri aleunui peisaj deosebit sau ale unui moment inedit.

Lumina

Cu siguranță un subiect poate deveni fotogenic dacă este surprins într-o lumină bună. Așa cum am discutat, asta înseamnă de cele maimulte ori lumină caldă și laterală sau contralumină dramatică.

Există însă și cazuri în care o lumină difuză poate fi cea de care aveținevoie, pentru a vedea lucrurile mai subtile din peisajul vostru șipentru a mai putea atenua din contrastul care va atrage privirea cătrezone poate mai puțin interesante. Lumina mai poate fi spectaculoasăși printr-un anumit moment inedit, cum ar fi o rază solitară, o luminăfiltrată sau reflectată, sau o spărtură mai dramatică într-un cer

înnorat.

N i k o n D 3 0

0 ( D X ) : : 5 2 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 1 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 1 0 0 m m

: : f / 1 6 : : 1 / 2 0 s : : I S O 1 0 0



Culoarea

Natura ne oferă nenumărate culori de care putem fi atrași, ochiuluman fiind foarte sensibil la acest aspect, mai ales dacă discutăm

despre culorile calde. Există însă anumite combinații de culoare carese vor remarca întotdeauna și ne vor atrage atenția.

Indiferent că discutăm despre culori primare substractive sau aditive,acestea se pot aranja în roata culorilor. Când vine vorba de culoare

în artă, mai ales atunci când ne gândim la pic tură, noi o să judecămculorile după cele trei pe care le știm ca fiind primare și care le potgenera pe toate celelalte prin amestec de vopsele. Acestea suntroșu, galben și albastru.

În roata astfel formată putem să spunem că avem culori care searmonizează, atunci când discutăm despre culorile apropiate unade cealaltă, sau de culori care contrastează, aflate în părți opuse.Culorile complementare sunt poziționate diametral opus una fațăde cealaltă și se vor scoate întotdeauna în evidență.

Aşa cum vă puteţi imagina există numeroase moduri de a combinaculorile, atât contrastant cât şi armonios, atunci când combinăm culoriapropiate ca nuanţă. Combinaţia de contraste crează dramatism,

cea armonioasă crează atmosferă.

N i k o n D 3 0

0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 1 0 0 s : : I S O

2 0 0

RECE



Culorile complementare

Roșu și verde, albastru și portocaliu sau violet și galben, se află în capete opuse ale roții culori i și sunt culori complementare. Ele

contrastează unele cu celelalte și se armonizează folosite în anumiteproporții.

Contrastul

Cel mai puternic contrast cromatic este dat chiar de culorile primare,roşu, galben şi albastru, însă cum acesta este destul de greu de găsit

în mediul natural, cel mai adesea vom putea observa contraste întreculori aflate opus în roata acestora.

O altă idee de contrast poate fi între culori reci şi culori calde ce seregăsesc în aceeaşi imagine.

Armonia

Abundenţa de culori apropiate ca nuanţă, vecine în roata culorilorva crea armonie şi o atmosferă mai aparte. Dacă nu discutăm despreculori puternice, ce vor genera contraste, şi ne apropiem de nuanţemai subtile, atunci chiar dacă avem culori opuse în roata culorilor,

acestea se pot armoniza prin atmosfera creată.

N i k o n D 3 s

( F X ) : : 6 0 m m : :

f / 2 . 8 : : 1 / 5 0 s : : I S O 2 0 0

1/1



Izolarea subiectului

Anumite detalii din natură sau animalele, merită să fie izolate derestul cadrului printr-o profunzime de câmp redusă. Acest lucru nu

numai că va atrage atenția asupra subiectului, dar îl va și scoate celmai bine în evidență.

Dacă fotografia de peisaj este o redare a unei teme, fotografiereaunui animal este o redare a unor elemente foarte specifice, iar înacest caz punctul maxim de c laritate trebuie poziționat foarte precis.

Fundalul

Planul din spatele subiectului, pe care acesta se proiectează, estefoarte important. Dacă vrem ca subiectul nostru să fie per fect redat,iar fundalul să nu distragă atenția, trebuie să ne găsim un unghipotrivit, din care fundalul să fie uniform și fără elemente distincte.

Uneori putem folosi fundalul, chiar dacă nu este redat foarte clar,pentru a completa imaginea cu informații despre locația unde a fostrealizată fotografia.

N i k o n D 3 0

0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O

2 0 0

N i k o n D 7 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 6 4 0 s : : I S O 2 0 0



STUDIU DE CAZ

Căutarea fundalului perfect.

D 3 0 0 ( D X ) : :

5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 2 0 0

D 3 0 0 ( D X ) : :

5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 2 2 0

D 3 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 2 5 0

D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 1 0 0 0 s : : I S O 2 0 0

0



CAPTURAREA MIȘCĂRII

Surprinderea mișcării în fotografia de natură este esențială, nu numaila animale ci și la peisaje, unde aceasta este adeseori redată de

elemente precum apa sau vântul. Orice mișcare surprinsă în cadru,indiferent de tehnica folosită, va aduce un plus de dinamism.

Mișcarea este redată cu ajutorul timpului de expunere, iar deciziape care o luăm în acest caz ne poate genera ideea de oprire a unuimoment sau de redare a timpului scurs într-o perioadă de timp.

Înghețarea acțiunii

Atunci când alegem să lucrăm cu un timp foarte scurt de expunere,orice mișcare din fața camerei va fi înghețată în cadru. Ideea demișcare în acest caz poate fi redată prin surprinderea unor momenteinedite în imponderabilitate și a unor acțiuni specifice.

Majoritatea momentelor expuse în acest fel sunt acțiuni pe careochiul uman nu le percepe, iar detaliile surprinse pot fi foartespectaculoase. Dinamismul din imagine este accentuat în acest caz.

Într-un peisaj, înghețarea ac țiunii poate linișt i atmosfera.

N i k o n D 3 0

0 ( D X ) : : 2 0 m m : :

f / 1 6 : : 1 / 1 0 0 s : : I S O 4

0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 2 0 0 0 s : : I S O 2 0 0

0



UNGHIUL DE ABORDARE

Ca și fotografi de natură nu putem avea control asupra luminii sauasupra condițiilor climatice, însă putem avea control deplin asupra

perspectivei și unghiului de abordare, ceea ce poate aduce îmbunătățiriremarcabile unei imagini. Unghiul de fotografiere, poziționarea șiobiectivul ales, contribuie la partea artistică a fotografiei realizateși sunt mereu la îndemâna noastră.

Abordarea de la nivelul subiectului

Probabil una dintre cele mai obișnuite abordări în fotografie, este dela nivelul subiectului. Astfel trebuie să ne ridicăm sau să ne lăsăm lanivelul solului în funcție de fiecare imagine în parte.

Subiectele care au nevoie cel mai adesea de o astfel de abordaresunt florile și animalele mici. O abordare de sus în jos nu va facedecât să le deformeze statura și să le piardă în fundal.

Un alt mare avantaj al fotografierii de la nivelul subiectului estedat de faptul că fundalul devine mai neclar datorită distanței maimari față de subiect. Când fotografiem animale, putem consideranivelul subiectului ca fiind acolo unde se află ochii acestuia. Obținem

astfel o abordare asemănătoare cu vederea animalului pe care îlfotografiem.

N i k o n D 3 0

0 ( D X ) : : 1 8 5 m m : :

f / 4 . 8 : : 1 / 6 4 0 s : : I S O

2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 1 5 0 0 s : : I S O 2 0 0



STUDIU DE CAZ

Simplificarea imaginii și corelarea corectă a elementelor din cadru.

N i k o n D 7 0

0 ( F X ) : : 7 0 m m : :

f / 2 2 : : 1 , 3

s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 7 0

0 ( F X ) : : 4 6 m m : :

f / 2 2 : : 1 , 3

s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 7 0

0 ( F X ) : : 3 1 m m : :

f / 2 2 : : 2 s : : I S O 2 0 0



MOMENTELE FOTOGENICE ALE ZILEI

Natura ne oferă ceas de ceas oportunități pentru fotografiere, toateacestea și în funcție de anotimp sau de zona geografică în care ne

aflăm. Există însă anumite perioade ale zilei ce merită toată atențianoastră, indiferent de locație.

Apusul și răsăritul

În aceste momente ale zilei se întâlnesc două dintre cele maiimportante calități ale luminii în același timp, lumina cade lateralpe subiect și este mult mai caldă.

Căutați din timp locațiile pentru apus sau răsărit pentru a găsi întotdeauna cele mai bune unghiuri și cele mai interesante abordări.Lumina caldă nu durează foarte mult, așa că trebuie să vă mișcațidestul de repede, mai ales dacă vreți să realizați mai multe imagini.

Fie că fotografiați lumina caldă ce învăluie un peisaj, sau silueteinteresante proiectate pe un cer colorat, răsăritul și apusul conferăcu siguranță cele mai spectaculoase momente de fotografiat înnatură. Chiar dacă cerul este senin sau înnorat, mergeți întotdeaunasă fotografiați în aceste momente, deoarece nu se știe niciodată ce

lumină frumoasă veți pierde dacă nu vă treziți la timp, sau alegețisă dormiți mai devreme.

N i k o n D 3 s

( F X ) : : 2 2 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 4 0 s : : I S O 2 0 0



FOTOGRAFIA DE PEISAJECHIPAMENTUL :: FOTOGRAFIA PANORAMICĂ :: ABORDAREA PEISAJULUI NATURAL



ECHIPAMENTELE FOTOGRAFIEI DE PEISAJ

Pe lângă camera foto, când trebuie să fotografiem peisaj, vom maiavea nevoie cu siguranță și de alte echipamente, cum ar fi filtrele,

un trepied și o telecomandă pentru expuneri lungi, un obiectivsuperangular pentru un prim-plan mai interesant și eventual o bulăde nivel dacă vrem să realizăm o imagine panoramică.

Setări importante ale camerei:

• Atunci când fotografiați cu timp lung de expunere folosiți funcțiaMirror lockup și intârzierea la declanșare sau o telecomandă, pentru aelimina orice vibrație generată de ridicarea oglinzii sau de momentulcând apăsăm pe butonul de declanșare;

• Când folosiți aparatul pe trepied, nu uitați să dezactivați funcțiade stabilizare a imaginii de pe obiectiv, pentru a avea imagini c lare;

• Activați funcția de reducere a zgomotului de imagine pentruexpunerile mai lungi;

• Dacă aparatul vostru deține anumite funcții care ajută la extinderealatitudinii de expunere, cum ar fi Active D-lightning, este bine să

le activați acolo unde aveți expuneri cu contraste foarte mari. Nulăsați aceste funcții pornite la toate imaginile deoarece vă vor scădeacontrastul. N

i k o n D 3 0

0 ( D X ) : : 1 2 m m : :

f / 2 2 : : 3 s : : I S O 2 0 0



Caracteristicile trepiedului

Nu toate trepiedele vor însuma caracteristicile descrise mai jos, însăar fi de preferat să ținem cont de cât mai multe dintre ele, atunci

când cumpărăm un trepied. Aceste caracteristici sunt:

• Camera să fie la nivelul ochilor atunci când picioarele suntdesfăcute complet, fără a ridica şi coloana centrală;

• Capul să fie compact și ușor de transportat, caracteristici pe carele găsim la un cap pe bilă;

• Capul să fie echipat cu o patină de desfacere rapidă și să aibăcontrol de rotire panoramică;

• Picioarele să permită depărtarea şi poziţionarea pe mai multeunghiuri, față de coloana centrală, inclusiv să poată fi deschise la 90de grade, pentru poziționarea camerei pe sol;

• Coloana centrală să fie de mărime medie și să permită folosireaatunci când fotografiem în pantă, pentru a avea camera la nivelulochilor. Este util ca această coloană să se poate detașa, pentru atuncicând vrem să fotografiem de la nivelul solului;

Trepied Gitzo Mountaineering seria 2, dincarbon, cu patru segmente si cap pe bilă cucontrol al fricțiunii.



ABORDAREA PEISAJULUI NATURAL

Natura ne oferă numeroase oportunități de fotografiere, însă existămomente în care peisajul capătă o atmosferă aparte sau este plin de

dramatism. Căutarea acestor momente, înțelegerea lor și abordareacorectă, sunt elementele cheie ale unei fotografii reușite.

Pe lângă lumină, cea care definitivează orice peisaj, mai avem nevoieși de alte elemente care să ne compună armonios o imagine saudiverse fenomene care să genereze o anume atmosferă. Astfel,putem pune în evidență două mari categorii.

Prima, este cea care generează cadrul nostru fizic și aici ne gândim în primul rând la formele de relief sau alte elemente ce constituiepeisajul. A doua, este cea care ne aduce o anumită atmosferă și careeste constituită în cea mai mare parte din fenomene meteorologice.

Fotografierea unui peisaj înseamnă înțelegerea acestor două maricategorii și abordarea corectă a fiecărui subiect în parte.

N i k o n D 3 s

( F X ) : : 1 6 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 3 0 s : : I S O 2 0 0



STUDIU DE CAZ

Folosirea filtrelor la fotografierea apei.

N i k o n D 3 0

0 ( D X ) : : 1 8 5 m m : :

f / 3 6 : : 1 / 5 s : : I S O 2 0

0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 8 5 m

m : :

f / 1 1 : : 1 / 6 0 s : : I S O 2 0 0



Pădurea

Atunci când fotografiaţi în pădure trebuie să aveţi grijă la timpulde expunere, pentru că de obicei în astfel de locuri nu găsiţi prea

multă lumină.

Pădurea este un mediu destul de aglomerat și haotic, așa că trebuiesă încercați să îl simplificați. Cautați raze solitare care trec prinfrunziş şi luminează anumite elemente și detalii deosebite, cum ar fifrunze, ferigi, flori sau ciuperci, care să vă ajute la constituirea unuibun prim-plan.

În pădure, este de preferat să fotografiați pe o vreme mai înnorată,deorece astfel veți evita contrastele mari date de o lumină maiputernică. Ceața simplifică foarte mult peisajul unei păduri, oferindcele mai bune momente de fotografiat.

Nu căutaţi subiecte numai în pădure ci şi la marginea acesteia,copacii solitari sau combinaţiile diferite de frunziş pot oferi imaginiinteresante.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 8 m m : :

f / 8 : : 1 / 2 0 s : : I S O 2 0 0



Peisaje vulcanice

Fotografierea vulcanilor activi este cu siguranță o provocare, iarimaginile obținute pot fi foarte spectaculoase. Acest tip de fotografie

se poate face numai în anumite zone și numai cu o pregătire fizicăserioasă.

Vulcanii nu înseamnă însă numai parte activă, ci și zone în careactivitatea lor din trecut crează o lume poate și mai spectaculoasă.Forma specifică a conurilor vulcanice poate constitui o fotografie

în care prezența vulcanului să fie la fel de bine simțită ca într-oimagine cu erupție. Izvoarele termale, vulcanii noroioși, gheizerele,fumarolele, sunt toate specifice peisajelor vucanice și constituieo atracție mult mai la îndemână decât vulcanul în sine. Culorile

dezvoltate în aceste zone, ce pleacă de la galbenul și roșul solului șipână la albastrul și turcoazul izvoarelor termale, sunt foarte atractive

în acest peisaj.

Duritatea cenușii vulcanice este asemenea celei a nisipului, așadarși în acest caz trebuie să aveți grijă la schimbarea obiectivelor șicurățarea lentilelor. Foarte corozivă poate fi și atmosfera încărcatăuneori de acid sulfuric sau alte gaze.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 7 m m : :

f / 1 1 : : 1 / 2 s : : I S O 2 0 0



Nikon D300 (DX) :: 16mm :: f/22 ::



Nikon D300 (DX) :: 70mm :: f/22 ::



FENOMENE ATMOSFERICE

Vremea influențează foarte mult atmosfera unui peisajul, iarfenomenele atmosferice pot da un plus de dramatism cadrului pe

care îl fotografiem. Pentru a înțelege aceste aspecte, este bine săștim cum să abordăm fiecare fenomen în parte.

Ploaia

Atunci când plouă trebuie să ne gândim cum vrem să surprindemstropii în fotografie, îngheţaţi în cadru cu o expunere scurtă sau dârelungi în imagine folosind o expunere mai lungă. Cele mai interesanteefecte le puteţi obţine cu a doua variantă, mai ales dacă fundaluleste mai întunecat.

Ploaia poate da peisajului vostru un plus de dinamism şi culoare,indiferent dacă este vorba de nori învolburaţi pe cer, sau dacă avembălţi sau frunziş ud care să reflecte lumina ambientală din jur.

Atunci când fotografiaţi în ploaie, nu uitați să vă protejaţi aparatele.

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 2 8 m m : :

f / 8 : : 2 s : : I S O 2 0 0



Nikon D3s (FX) :: 170mm :: f/22 :: 1/8s :: ISO 200



N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 2 2 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 2 5 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 6 m m

: : f / 2 2 : : 1 / 3 0 s : : I S O 2 0 0

SFATURI PRACTICE

• Alegeţi cu atenţie cadrul pe care îl fotografiați. Involuntar privimpeisajul în ansamblu, însă în fotografie cuprindem doar o mică parte,

aşadar partea respectivă trebuie să fie reprezentativă;

• Adaptaţi cadrul şi mijloacele tehnice de care dispuneţi la peisajulpe care îl fotografiați. Dacă de exemplu aveți doar un obiectivsuperangular, iar subiectul este prea departe, nu trebuie decât săvă apropiați de el pentru o altă perspectivă;

• Dacă este posibil, încercaţi să reveniţi într-un loc cu un peisajdeosebit, pentru a surprinde diferite iluminări sau diferite anotimpuri.Acest lucru este important, dacă vreți să faceți o documentare

fotografică mai completă;

• Căutaţi elemente grafice care să ajute la compoziţie, liniile care săconducă ochiul către subiect pot fi foarte importante în acest gende fotografie;

• Abordarea diferită este întotdeauna un punct forte în fotografiade peisaj. Deplasaţi-vă în jurul subiectului atunci când este posibilși căutați cel mai bun unghi și moment pentru declanșare;



FOTOGRAFIA WILDLIFEECHIPAMENTUL :: ABORDAREA ANIMALELOR :: SFATURI PRACTICE



INTRODUCERE

Fotografia wildlife este cu siguranță genul fotografic cel mai dificil depracticat în natură. Pe lângă un echipament dedicat, teleobiective

cu distanța focală foarte lungă, trebuie să avem și foarte multărăbdare.

Pentru a surprinde o imagine bună, cu un comportament natural şinestingherit, trebuie să pândim momentul prielnic pentru declanșareși trebuie să cunoaştem comportamentul animalelor și modul lor deviaţă.

Fotografierea vieții sălbatice se face cu devotament și multă pasiune.Aceasta implică un studiu mai aprofundat asupra speciilor, care nu

trebuie neapărat privit ca un studiu dintr-o carte de specialitate,ci mai ales ca o observație din teren. Toate informațiile pe care leputeți observa și înțelege în natură despre viața animalelor vor ducecu siguranță la fotografii reușite.

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 2 0 0 m m : :

f / 4 : : 1 / 1 0 0 0 s : : I S O

2 0 0

2 0 0



ABORDAREA ANIMALELOR

Atunci când vrem să abordăm animalele în mediul lor natural, trebuiesă ținem cont de foarte multe aspecte, de la cunoașterea speciei și a

habitatului și până la metode de apropiere de subiect, sau informațiidespre cât de periculoasă poate fi specia pe care o fotografiem,sau cât de important este să nu îi invadăm teritoriul pentru a nu oderanja.

Cunoașterea subiectului

În fotografia wildlife este foarte important să îți cunoști subiectul șimai ales să îi observi comportamentul în teren. O bună documentareeste necesară, însă cele mai multe informații le veți obține dacă

studiați habitatul animalului și dacă faceți observații în mediul luinatural. Chiar dacă specia vizată este prea departe pentru a obține oimagine bună, urmăriții reacțiile și comportamentul pentru a învățași înțelege anumite aspecte din viața ei. Data viitoare toate acesteinformații vă vor ajuta să obțineți imaginile pe care vi le doriți.

Dacă înțelegem limbajul animalelor, atât cel acustic cât și celcomportamental, putem fi cu un pas înaintea acțiunii și putem săintuim mai bine anumite mișcări. Încercați să învățați cât mai multe

de la ghizii și fotografii cu care mergeți la fotografiat, pentru a vădezvolta propriile cunoștințe.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 6 4 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 4 2 0 m

m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 2 0 0 0 s : : I S O

0



N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 3 m m : :

f / 4 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 3 6 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 6 m m

: : f / 4 : : 1 / 2 5 0 0 s : : I S O 2 0 0

Fotografierea din ascunzători

Fie că sunt mobile sau fixe, ascunzătorile permit o altă abordare avieții sălbatice, care reflectă un comportament mai natural și oferă

oportunități ce sunt greu de găsit în alte condiții.

Există numeroase tipuri de ascunzători mobile, de la simple plase decamuflaj la corturi, pentru una sau mai multe persoane. Avantajulmajor este că putem să le așezăm oriunde ne dorim, însă este bineca animalele din zonă să aibă o perioadă de acomodare cu noulobiect din habitatul lor.

Ascunzătorile fixe sunt mai practice deoarece animalele sunt dejaobișnuite cu respectiva construcție și nu mai este nevoie de acea

perioadă de acomodare.

După ce ați intrat în ascunzătoare, este important să nu mai ieșiți șisă nu faceți zgomote care să sperie animalele. În orice ascunzătoare,este de preferat să intrați când nu sunt viețuitoarele prin zonă și câtmai devreme dacă fotografiem în lumina de dimineață, de preferat

înainte să răsară soarele.

2 0 0



N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 2 4 0 m m : :

f / 5 . 3 : : 1 / 3 2 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m

m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 3 2 0 s : : I S O 2

SFATURI PRACTICE

• Fotografierea animalelor se face în general cu ajutorulteleobiectivului, acesta oferind un avantaj major în privinţa distanţei

de la care fotografiați, însă există cazuri în care abordarea se poateface și cu obiective superangulare sau chiar cu macro;

• Indiferent dacă mergeți în cautarea animalului sau stați la pândătrebuie să ţineţi cont de două aspecte importante: să nu faceţizgomote şi să fiţi cât mai puţin vizibili;

• Nu fumați și nu folosiţi parfumuri atunci când mergeți la fotografiat,pentru că simţul animalelor va detecta orice urmă de mirosneobișnuit;

• Abordarea subiectului trebuie făcută de la nivelul acestuia pentrua nu influenţa cu nimic statura animalului și pentru a obține și ununghi mai interesant de fotografiere;

• Căutaţi să surprindeţi animalul atunci când acesta este în acţiune,când se hrăneşte sau când se joacă pentru a imprima fotografieimai multă mișcare;



STUDIU DE CAZ

Urmărirea acțiunii șideclanșarea în rafală.

D 3 0 0 ( D X ) : : 4 2 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 2 0 0 0 s : : I S O 2 0 0

D 3 0 0 ( D X ) : : 4 2 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 1 6 0 0 s : : I S O 2 0 0

D 3 0 0 ( D X ) : : 4 2 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 1 2

5 0 s : : I S O 2 0 0

D 3 0 0 ( D X ) : : 4 2 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 2 0

0 0 s : : I S O 2 0 0




3 2 0



N i k o n D 3

0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 4 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m

m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O

STUDIU DE CAZ

Căutarea momentelor deosebite.



PĂSĂRILE

Lumea păsărilor este fascinantă și extrem de variată, așa căfotografierea acestor viețuitoare este mereu o provocare. Fațăde mamifere, păsările sunt mai ușor de abordat, unele fiind maiprietenoase cu oamenii sau mai ușor de atras la sursele de hranăsau apă.

Anumite zone, în special cele umede, atrag o cantitate și o varietatefoarte mare de păsări. În aceste zone putem să abordăm viețuitoareleși din barcă, lucru ce va facilita de multe ori apropierea de subiect.

În astfel de habitate acvatice, păsări le sunt obișnuite de obicei cubărcile și nu le percep neapărat ca pe o amenințare.

De cele mai multe ori silueta umană este cea care este perceputăca un pericol, așa că folosirea unei mașini sau a unei ascunzători vagenera întotdeauna rezultate bune. Păsările pot fi atrase în zona încare vă aflați atât cu hrană, cât și cu sunete sau cântece caracteristice.

Atunci când fotografiați aceste animale, căutați acțiunea, indiferentcă este vorba de zbor sau de curățarea penajului. Încercați săsurprindeți păsările atunci când se hrănesc sau când se ceartă întreele pentru a obține cele mai frumoase imagini și căutați o lumină

bună și o atmosferă deosebită pentru cele mai bune rezultate.

N i k o n D 3

0 0 ( D X ) : : 3 8 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 3 2 0

3 2 0



N i k o n D 3

0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 1 6 0 s : : I S O 4 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m

m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O

STUDIU DE CAZ

Deosebirea speciilor de păsări.






MACROFOTOGRAFIA ȘI FOTOGRAFIA ABSTRACTĂECHIPAMENTUL :: SFATURI PRACTICE :: DETALII ȘI TEXTURI :: ABORDĂRI ABSTRACTE



MACROFOTOGRAFIA

Lumea detaliilor este absolut incredibilă. Indiferent că abordăm ofloare, o frunză, un strop de apă sau o textură, atunci când fotografiemde la mică distanță trebuie să acordăm o atenție deosebită fiecăruielement ce compune cadrul.

Macrofotografia presupune mult timp, răbdare și grijă la detaliu. Ceamai mare importanță în acest gen fotografic, o are profunzimea decâmp și modul cum reușim să simplificăm imaginea și să evidențiemsubiectul.

Macrofotografia se realizează atunci când fotografiem la scară 1:1,iar obiectul fotografiat este captat la aceeași mărime pe senzor. În

cazul în care subiectul este mărit pe senzor pentru a fi surprins unanumit detaliu, putem spune că avem un caz de close-up. Aceasta

este de altfel și diferența dintre cele două genuri fotografice.

N i k o n D 3

0 0 ( D X ) : : 1 0 5 m m m a c r o : :

f / 4 : : 1 / 2 5 0 s : : I S O 2 0 0

O 2 0 0



ECHIPAMENTELE MACROFOTOGRAFIEI

Pentru a fotografia macro sau close-up, aveţi la îndemână trei opţiunide echipament, fiecare cu avantaje și dezavantaje.

Obiective specializate

Obiectivele macro sunt cel mai uşor de folosit şi reprezintă şi ceamai performantă soluţie pentru fotografii de calitate. Puteţi optapentru un obiectiv exclusiv macro, pe care să îl folosiţi numai laacest gen de fotografie, sau puteţi alege un obiectiv zoom ce are șiaceastă funcţie.

Principalele distanțe focale pentru obiectivele macro, sunt

cuprinse între 50mm și 200mm. În general în natură sunt mai utileteleobiectivele, deoarece putem fotografia mai departe de subiect,lucru important mai ales în cazul insectelor sau animalelor foartemici. Cu cât obiectivul are o distanță focală mai mare, cu atâtprofunzimea de câmp va fi mai mică, așa că aveți grijă la acest aspect.

Costul unui obiectiv este mai ridicat decât al celorlalte accesorii, însăcalitatea imaginii va fi mult mai bună, așa că este alegerea idealăpentru cei pasionați de acest gen de fotografie.

N i k o n D 3

0 0 ( D X ) : : 1 0 5 m m m a c r o : :

f / 1 1 : : 1 / 5 0 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m

m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 1 2 5 0 s : : I S

S O 2 0 0



N i k o n D 3

0 0 ( D X ) : : 1 0 5 m m m a c r o : :

f / 4 : : 1 / 1 6 0 s : : I S O 4 0 0

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 3 0 0 m

m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 1 0 0 0 s : : I S

STUDIU DE CAZ

Teleobiectiv cu funcție macro sauobiectiv dedicat.



STUDIU DE CAZ

Căutarea unui fundal adecvat.

N i k o n D 1

0 0 ( D X ) : : 1 9 5 m m : :

f / 1 0 : : 1 / 2 0 0 s : : I S O

2 0 0

N i k o n D 1

0 0 ( D X ) : : 2 1 0 m m : :

f / 8 : : 1 / 3 2 0 s : : I S O

2 0 0



SUBIECTELE MACROFOTOGRAFIEI

Fotografierea diverselor forme, detalii și culori ale lumii macro din

natură, ar putea ține ocupat un fotograf întreaga viață. Dintre toateelementele naturale ce pot fi abordate în acest fel, cel mai probabilinsectele și f lorile sunt preferatele tuturor.

Florile

Fotografierea florilor, necesită în primul rând câteva cunoștințedespre perioadele de înflorire și despre locurile în care pot fi găsitespeciile care ne interesează. Abordarea acestora, nu este neapăratuna dificilă, după ce am pus la punct detaliile de mai sus.

Atunci când fotografiem flori, trebuie să ținem cont în primul rândde unghiul de abordare. Dacă ne lăsăm la nivelul subiectului, putemavea o siluetă mai bine conturată și floarea noastră va deveni maiinteresantă. Distanța de la subiect la planul pe care se proiecteazăacesta, este și ea foarte importantă deoarece în acest fel putemcontrola neclaritatea fundalului. Cu cât această distanță este maimare, cu atât fundalul va deveni mai neclar.

Dacă alegem un obiecv superangular, atunci oarea va pusă

într-un decor, iar fundalul va fi mai vizibil. Dacă vom fotograf ia cu unteleobiectiv, vom decupa numai floarea, iar fundalul va deveni maineclar, formând o masă de culoare care să învăluie subiectul. N

i k o n D 3

0 0 ( D X ) : : 1 0 5 m m m a c r o : :

f / 8 : : 1 / 2 0 0 s : : I S O 2 0 0



Nikon D300 (DX) :: 105mm macro :: f/4 :: 1/160s :: ISO 200

0



N i k o n D 3 x ( F X ) : : 1 0 5 m m m a c r o : :

f / 8 : : 1 / 2 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 3 0 0 m m : :

f / 2 2 : : 1 / 2 s : : I S O 4 0 0

STUDIU DE CAZ

Surprinderea momentelor inedite și aculorilor și texturilor interesante.



DETALII ȘI TEXTURI

Indiferent că sunt abordate cu tehnică macro, sau cu orice alt tip deobiectiv, detaliile și texturile din natură sunt deosebit de interesanteși atractive. Realizarea unor imagini deosebite cu astfel de subiecteintime ale naturii, este mereu o provocare și dezvoltă un simț esteticși o abordare personală mai aparte.

Detaliile

Orice peisaj, oricât de amplu ar fi, este constituit din detalii.Fotografiate împreună, acestea dau esența peisajului, însă dacăle abordăm separat, este foarte posibil să obținem imagini la felde interesante și uneori la fel de sugestive, pentru locul în care

fotografiem.

Abordarea detaliilor din natură, înseamnă în primul rând simplitate,aceasta stând la baza compoziției pe care trebuie să o alegem.

În general, detalii le nu trebuie să aibă elemente în jur cu care săconcureze, iar fundalul trebuie să fie cât mai puțin aglomerat.Cromatica imaginii ar trebui să fie și ea relativ simplă, cu două-treiculori dominante.

N i k o n D 3 x ( F X ) : : 2 4 0 m m : :

f / 5 . 6 : : 1 / 8 0 s : : I S O 2 0 0



Nikon D300 (DX) :: 70mm :: f/8 ::

I S O 2 0 0



N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 8 0 s : : I S O

2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 5 0 0 m m : :

f / 6 . 3 : : 1 / 8 0 0 0 s : : I

STUDIU DE CAZ

Tehnici de redare a imaginilor abstracte.



EXPEDIȚIILE FOTOGRAFICE ȘI DEZVOLTAREA PERSONALĂPREGĂTIREA UNEI EXPEDIȚII :: ECHIPAMENTUL :: EXPOZIȚII PERSONALE ȘI VIDEOPROIECȚII



PREGĂTIREA UNEI EXPEDIȚII

Chiar dacă expediție poate este un pic prea mult spus, indiferentdacă plecați într-o vacanţă sau într-o tură fotografică, dacă vrețisă aduceți înapoi imagini deosebite, trebuie să pregătiți cu atențiecălătoria. De foarte multe ori cel mai greu lucru este să vă hotărâțiasupra destinației. Odată stabilit acest detaliu important, trebuiesă urmăriți toţi paşii necesari unei bune organizări fotografice.

DOCUMENTAREA

Este un prim pas foarte important de care se leagă toată organizareaulterioară a călătoriei. Documentarea trebuie făcută din timp şiminuţios, pentru cele mai bune rezultate.

Internetul este cea mai bună sursă de documentare. Cu ajutorullui vă puteți face o idee despre cum arată locul în care veți merge,despre principalele obiective și despre echipamentul de care aveținevoie.

Achiziționarea unor hărți și ghiduri despre zona în care vreți sămergeți, este utilă pentru a vă alege traseul și pentru a vă ușuradocumentarea și deplasarea.

N i k o n D 1 0 0 ( D X ) : : 2 8 m m : :

f / 7 . 1 : : 1 / 1 6 0 s : : I S O

2 0 0



ECHIPAMENTUL FOTOGRAFIC

În funcţie de ceea ce vreți să fotografiați, trebuie să alegețiechipamentul adecvat. Dacă mergeți cu maşina personală puteți luatot, fără a vă gândi la greutate, dacă însă vă deplasați cu rucsacul înspate, orice gram contează, iar alegerea echipamentului trebuie săfie mai riguroasă.

Rucsacul foto

Deși există foarte multe variante de tocuri și genți în care să vătransportați echipamentul, personal vă recomand un rucsac,deoarece este mai comod, este mai încăpător, are numeroaseaccesorii și poate fi adaptat pentru orice situație.

Un rucsac bun trebuie să aibă unele caracteristici pentru a fi potrivitpentru o călătorie. În primul rând să f ie comod, să aibă un spate caresă permită aerisirea, să aibă bretele groase pentru umeri și pentrubara de pe șolduri. Cu cât acesta se așează mai bine pe spate cuatât veți înainta mai ușor și nu vă veți pierde echilibrul pe traseelemai dificile.

Un alt lucru pe care trebuie să îl căutați la un rucsac este accesibilitatea,

cu cât ajungi mai repede la echipamentul din interior cu atât maibine. N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 2 0 m m : :

f / 2 2 : : 3 s : : I S O 2 0 0



ECHIPAMENTUL PERSONAL

Chiar dacă am putea crede că pentru un fotograf de natură esteimportantă doar camera foto și obiectivele, comfortul personal nutrebuie neglijat. Cu siguranță nu o să mai aveți chef de fotografiat dacă

sunteți uzi la picioare sau vă este foarte frig, așa că vă invit să ținețicont de câteva sfaturi importante când vine vorba de echipamentulpersonal.

Ghetele de munte

Ghetele de munte sunt confecţionate din piele simplă sau încombinație cu alte materiale cum ar fi Cordura, cele mai per formanteavând și membrană de Gore-tex pentru impermeabilitate şi o mai

bună respirare a piciorului. Unele modele au în construcţie o spumăspecială, ce poate lua forma piciorului şi poate oferi un confort sporit.

Talpa la majoritatea ghetelor de munte este confecţionată dinVibram, un cauciuc special, foarte aderent şi cu proprietăţi specificemersului prin zone accidentate.

Pentru turele mai uşoare putem opta şi pentru semighete, care demulte ori sunt mai uşoare şi oferă o libertate mai mare în mişcare.

Dezavantajul celor din urmă este că acestea, fiind mult mai joase,nu mai protejează la fel de bine glezna. N i k o n D 9 0 ( D X ) : : 1 5 m m : :

f / 2 2 : : 0 , 8

s : : I S O 5 0 0

Ghet



Aragazul și vasele de gătit Aragazul portabil poate fi de mai multe tipuri în funcţie de mărime şide combustibilul folosit. Acesta poate funcţiona cu butelii speciale degaz sau cu combustibil lichid (benzină, motorină, gaz alb etc.). Prima

variantă este mai uşor de folosit, nu are nevoie de preîncălzire şi seaprinde uşor, însă oferă mai puţină putere calorică la temperaturi

joase şi la altitudini mari. Aragazele pe combustibil lichid sunt maiputernice şi au avantajul că pot fi alimentate aproape oriunde cucombustibil, mai ales dacă alegem unul pe benzină. Există şi modelehibrid care funcţionează cu ambele tipuri de combustibili (buteliede gaz sau lichid), acestea fiind mai versatile.

Pentru a beneficia de o masă caldă indiferent de locul în care vă

aflaţi va trebui să vă aduceţi şi un set de vase. De preferabil săalegeţi unele din aluminiu anodizat, le veţi recunoaşte uşor dupăculoarea gri închis. Acestea păstrează proprietăţile aluminiului de ase încălzi foarte repede şi de a se răci la fel de repede după ce le-aţifolosit, nu mai sunt toxice şi sunt foarte uşoare. Un alt mare avantajeste că se spală sau curăţă foarte uşor, de multe ori fiind necesarădoar o simplă clătire. Cum nimeni nu are chef de spălat vase în vârfde munte, aceasta este alegerea ideală.

C a n o n 5

D M a r k I I I ( F X ) : : 1 7 m m : :

f / 4 : : 1 / 3 0 s : :

I S O 8 0 0

Aragaz portabil și v



REZULTATELE EXPEDIȚIILOR FOTOGRAFICE

Orice tură foto generează imagini pe care cei mai mulți dintre noi vorsă le arate și altor persoane. Putem opta oricând pentru o întâlnirecu prietenii sau pentru o galerie pe Internet, însă dacă ne gândim la

un public larg, atunci trebuie să ne expunem imaginile într-un spațiudedicat, sub forma unui eveniment.

EXPOZIȚII PERSONALE

Cel mai simplu mod de a ne arăta lucrările, este să organizăm oexpoziție publică. Indiferent că este una personală, sau una degrup, această expoziție trebuie să reflecte munca noastră și să nereprezinte.

Este foarte important să facem o expoziție foto, atunci când nivelulde cunoștințe este mai ridicat și când suntem în măsură să ne

judecăm proprii le imagini cât mai obiectiv. Este util uneori să ceremși sfatul altor oameni, de preferabil din domeniu, legat de imaginilealese pentru a fi expuse. Cel mai greu pentru un fotograf, indiferentde cât de bun și cunoscut este în domeniul lui, este să își evaluezepropriile imagini.

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 1 2 m m : :

f / 4 : : 1 / 4 0 s : : I S O 1 6 0 0

C a n o n S 3 : : 1 2 m m : :

f /

4 : : 1 / 2 0 0 s : : I S O 1 0 0

1 0 0



DEZVOLTAREA PERSONALĂ

Indiferent de modul în care vă construiți cariera de fotograf, atâtatimp cât lucrați într-o lume a imaginii, trebuie să aveți grijă să văconstruiți propria imagine și personalitate.

Apartenența la organizații fotografice din care fac parte fotografide renume poate fi un prim pas. Înțelegerea pieții fotografice și aoamenilor din acest domeniul, este punctul de pornire într-o astfelde carieră.

Chiar dacă ați ales să fotografiați ca și amator sau ca și profesionist,abordarea și seriozitatea cu care faceți acest lucru trebuie să fieuna fără cusur. Pentru a vă forma o bună credibilitate nu vă alegeți

lucrări și proiecte care vă pot depăși ca nivel de pregătire, nurealizați niciodată proiecte doar pe jumătate și nu lăsați nimic lavoia întâmplării.

Alegeți cu grijă domeniul în care vă doriți să activați și studiați cuatenție fiecare oportunitate.

N i k o n D 7 0 0 ( F X ) : : 2 8 m m : :

f / 8 : : 1 / 5 0 0 s : : I S O 2 0 0

C a n o n E O S 3 5 0 D : : 3 5 m

m : :

f / 8 : : 1 / 2 5 0 s : : I S O

2 0 0



Participarea la workshop-uri și alte activități

O altă metodă de a avansa în lumea fotografiei, este participarea ladiverse cursuri și workshop-uri de profil. Înainte de a vă înscrie, estefoarte important să vă documentați foarte bine asupra tematicii,

modului de desfășurare a cursului sau workshop-ului și mai alesasupra trainer -ului. Toată această informare, vă va ajuta să alegețiacele activități care să vă aducă o evoluție și acei oameni cu carerezonați și de la care să aveți ceva de învățat.

Participarea și implicarea în diverse evenimente fotografice, poate f iși ea o bună cale către o evoluție mai rapidă în domeniu. Aveți astfelșansa să cunoașteți și să schimbați păreri cu foarte mulți fotografi,de la care veți avea întotdeauna câte ceva de învățat. Uneori chiar

și întâlnirile și discuțiile din mediul online pot fi foarte benefice.

Există foarte multe concursuri de profil la care puteți participa, maiales pentru a vă face o autoevaluare a propriilor imagini. Chiar dacă vise pare că nivelul este prea ridicat pentru voi, este foarte importantsă încercați, pentru a putea compara imaginile câștigătoare cu celepersonale înscrise. Autoevaluarea este întotdeauna importantă șivă va ajuta să selectați mai eficient data viitoare.

N i k o n D

3 0 0 ( D X ) : : 7 0 m m : :

f / 1 6 : : 1 s : : I S O 2 0 0

N i k o n D 3 0 0 ( D X ) : : 2 1 0 m m : :

f / 3 6 : : 1 / 6 s : : I S O



Nikon D4 (FX) :: 35mm :: f/22



Canon 7D (DX) :: 17mm :: f/7.1 :: 1/16



© PHOTOLIFE SRL

PARTENERI

www.nikonisti.ro www.photosetup.ro www.f64.ro www.amedesign.ro www.cosmosfoto.ro ww

www.gitzo.com www.manfrottoromania.ro www.kata-bags.com www.arta-inramarii.ro

PARTENERI MEDIA

www.foto-magazin.ro www.clubulfoto.com www.comunitatefoto.ro www.foto4all.ro www.efoto.ro

http://c/Users/Dan%20Dinu/AppData/Local/Adobe/InDesign/Version%207.5/en_GB/Caches/InDesign%20ClipboardScrap1.pdf




























Documents

Natura-in-fotografie_95e6b3a84c1786770203369bb7c3c667_1