MAKAY Dorottya

Intervenţii structurale de primă necesitate – priorităţi, profesionalism, finanţare

Studii de caz 2004-2007

Cuvinte cheie: [intervenţie structurală, intervenţie de primă necesitate (urgentă), cercetare, proiectare, autorizare, execuţie, reversibilitate, compatibilitate, etapizare, eficienţă tehnico-financiară]

 

2  

INTERVENŢII STRUCTURALE DE PRIMĂ NECESITATE – PRIORITĂŢI, PROFESIONALISM, FINANŢARE

STUDII DE CAZ 2004-2007 MAKAY Dorottya

Introducere Mediul nostru construit este alcătuit dintr-o mulţime de clădiri de diverse tipuri şi vechime. Prezenta

lucrare se concentrează asupra clădirilor cu valoare istorică – elemente ale patrimoniului construit; atât cele incluse pe lista naţională a monumentelor istorice, cât şi cele având valoare locală.

O parte însemnată a clădirilor istorice a ajuns în stare de degradare avansată, în unele cazuri în stare de precolaps, colaps parţial sau integral (devenind ruine).

Cauzele stării tehnice precare (A) sunt multiple (şi se determină de la caz la caz prin expertiză tehnică); funcţiunile diverse (B), iar situaţia juridico-financiară (C) diferită în cazul clădirilor istorice, dar toate acestea au un impact hotărâtor asupra stării de conservare a unei clădiri date.

Astfel deosebim: A. Cauzele stării tehnice precare ale clădirilor istorice (sumar): A.1. Lipsa de întreţinere – generală în fostul bloc estic (strâns legată de lipsa de proprietari

responsabili / politica de distrugere a valorilor istorice) (studiul de caz 2); A.2. Proiectare / execuţie iniţială (sau intervenţie ulterioară) eronată – greşeli locale sau de ansamblu care împreună cu factorul de timp provoacă stări de degradare avansate (studiile de caz: 1, 2, 3); A.3. Îmbătrânirea naturală a materialelor de construcţii (prezente la toate studiile de caz); A.4. Degradarea unor subansambluri nestructurale care în timp conduc la degradarea structurii portante; A.5. Curgerea lentă a versantului, sau alte procese geotehnice lente (1, 3); A.6. Cauze naturale excepţionale: seisme, furtuni, inundaţii, alunecări de teren, tasări şi /sau prăbuşiri de teren, explozi; În general o stare de degradare este cauzată de un set de cauze interconectate.

B. În baza celor mai importante funcţiuni, clădirile istorice se împart în următoarele categorii

generale: B.1. Clădiri eclesiastice: biserici (studiile de caz 1 şi 3), sinagogi (2 modificat ulterior), mănăstiri, reşedinţe ale clerului; B.2. Clădiri civile: locuinţe urbane (case, palate), rurale (castele), cu funcţiuni publice: educaţionale, culturale sau administrative; B.3. Clădiri industriale; B.4. Clădiri militare (cetăţi, fortificaţii, cazarme, etc.); B.5. Clădiri vernaculare; B.6. Ruine. Funcţiunile pot fi păstrate sau modificate în cursul existenţei unei clădiri.

C. Clădirile pot fi: în proprietate privată (persoane fizice sau juridice; organizaţii

nonguvernamentale) sau în proprietate comună (locală / de stat). Dreptul de proprietate asupra clădirilor istorice pe teritoriul României este caracterizat prin perioade

de tranziţie îndelungate (naţionalizări urmate de retrocedări), facilitând degradările, prin urmare necesitatea intervenţiilor de urgenţă.

Definiţii Conform legii autorizării construcţiilori se defineşte separat metodologia de autorizare a

intervenţiilor de primă necesitate după cum urmează: „Art 7 (...) (16) Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţie de primă necesitate în

cazuri de avarii (a), accidente tehnice (b), calamităţi (c) ori alte evenimente cu caracter excepţional (d), inclusiv la construcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)ii, se emite imediat de către autoritatea administraţiei publice abilitată, conform legii, urmând ca documentaţia legală necesară să fie definitivată pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor legale."

 Lipsesc însă definiţiile termenilor: „avarii" (a) / accidente tehnice (b) – care doar din explicaţia „alte

evenimente excepţionale"(d) se identifică prin a fi limitate la cele apărute instantaneu / excepţional. Deci se pune întrebarea dacă se exclud cazurile în care se ajunge la o situaţie periculoasă în urma unui proces îndelungat (cauzele A1-5) de degradare.

3  

e legiuitor.

Într-o interpretare mai amplă: prin situaţie care necesită intervenţii (structurale) de primă necesitate se înţelege starea tehnică instabilă a unei construcţii întregi sau a unor subansambluri structurale, care prin neexecutarea operaţiilor de intervenţii urgente (1) ar periclita existenţa subansamblului sau a întregii clădiri, sau (2) ar pune în pericol exploatarea în siguranţă a clădirii sau a unor zone bine precizate din clădire, respectiv (3) ar conduce la creşterea exponenţială a fondurilor necesare pentru reabilitarea integrală a clădirii.

Deci prin intervenţiile structurale de primă necesitate în prezenta lucrare se înţelege setul de lucrări de cercetare, proiectare, autorizare şi execuţie necesare pentru (1) înlăturarea riscului de colaps parţial sau total sau (2) folosire cu risc al unor clădiri /istorice/, respectiv (3) excluderea creşterii exponenţiale a costului reabilitării ample.iii

Limitarea domeniului prezentat Prin urmare lucrarea se concentrează asupra intervenţiilor de primă necesitate apărute în urma

unor procese îndelungate de degradare (având caracter preventiv). Lucrările structurale de primă necesitate pot fi împărţite în două categorii principale: - Lucrări de sprijinire / asigurare temporară (proptiri, sprijiniri grele, romanate) pentru înlăturarea

riscului de colaps până în momentul demarării oricărei lucrări structurale propriu-zise; - Intervenţii structurale propriu-zise – de obicei de consolidare – sau introducere de structuri

portante noi – care la rândul lor pot fi intervenţii structurale definitive sau cu caracter temporar. Prezenta lucrare se concentrează asupra tratării intervenţiilor structurale propriu-zise, definitive. Studii, proiectare, autorizare, execuţie Legea privind autorizarea executării construcţiilor defineşte separat „intervenţiile de primă

necesitate", conform celor prezentate la capitolul precedent, dar condiţiile (cauze excepţionale) nu se referă la situaţiile prezentate în lucrarea de faţă.

Cadrul conţinut al documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire este unic – conform Anexei nr. 1 al Legii 50/1991. Deci metodologia în asemenea situaţii este exact aceeaşi ca pentru o reabilitare amplă sau o construcţie nouă, solicitându-se desigur şi Avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.

Se subliniază că înlesnirea emiterii autorizaţiei de construire pentru cazurile de „intervenţii de primă necesitate" nu se referă la reducerea complexităţii documentaţiei solicitate, doar la termenul de prezentare al acesteia.

Astfel posibilitatea includerii unei clădiri aflate în stare de degradare avansată (chiar cauzat de procese îndelungate de degradare) în prevederile aliniatului (16)iv – prin elaborarea unui raport de expertiză de încadrare a clădirii în clasa I de risc seismicv – înseamnă doar câştig de timp, şi nu optimizarea procedurii de autorizare / avizare, controlată d

Având în vedere cele prezentate, devine responsabilitatea – şi depinde de profesionalismul – echipei de cercetare-proiectare (respectând şi posibilităţile financiare ale beneficiarului) stabilirea atât a temei de proiectare (pentru intervenţiile structurale urgente, fază unică), cât şi al cadrului conţinut al acesteia, respectiv al nivelului de detaliere a studiilor şi cercetărilor pe care se bazează proiectul de elaborat.

Studiile / cercetările şi proiectele necesare pentru o reabilitare complexă sunt date în tabelul 1. Se identifică posibilităţile de optimizare a părţilor componente, inclusiv condiţiile în care unele din documentaţii pot fi omise sau limitate în complexitate.

 

4  

Tabelul 1. Documentaţii necesare pentru elaborarea proiectului de intervenţii structurale de primă necesitate Nr. crt.

Documentaţia Eliminare minimalizare

Condiţii în care documentaţia poate fi eliminată / prezentată la un nivel de detaliere minim

I. Studii şi cercetări I.1. Ridicarea

topografică a sitului – Se poate renunţa

(a) Dacă emitentul autorizaţiei acceptă plan de situaţie fără suport topografic; (b) dacă nu este indispensabilă pentru relevarea corectă a clădirii; (c) dacă nu este indispensabilă pentru determinarea cauzelor degradărilor drept temă de proiectare a intervenţiilor structurale de primă necesitate.

I.2. Releveul arhitectural al clădirii

– NU se poate renunţa; – Se poate minimaliza

(a) Se poate reduce nivelul de detaliere pentru componentele artistice neafectate prin intervenţia structurală de primă necesitate.

I.2a Releveu structural – NU se poate renunţa;

(a) Este necesară identificarea sistemului constructiv pentru întreaga clădire pentru a controla atât cauzele degradărilor, care necesită intervenţiile structurale de primă necesitate cât şi localizarea efectului intervenţiilor.

I.2b Releveul instalaţiilor aferente clădirii

– Se poate renunţa sau – Se poate minimaliza

(a) Se poate renunţa când cauzele degradării nu sunt legate de una sau mai multe din instalaţiile aferente clădirii; sau se poate minimaliza pentru releveul local / integral al instalaţiilor relevante din punctul de vedere al intervenţiilor; (b) sau / şi dacă intervenţiile proiectate nu afectează una sau toate dintre aceste instalaţii.

I.3. Studiu istoric – Se poate renunţa sau – Se poate minimaliza

(a) Se poate renunţa dacă nu este clădire monument istoric şi nu se află în zonă de rezervaţie; (b) se poate minimaliza astfel încât să asigure informaţiile necesare pentru intervenţiile structurale urgente şi să garanteze că prin intervenţie nu se afectează valori istorice rămase neidentificate.

I.3a. Studiu de parament

I.4. Studii privind componentele artistice: picturi murale, elemente de piatră sculptată etc.

– Se poate renunţa sau – Se poate minimaliza

(a) Se poate renunţa dacă nu este clădire monument istoric şi nu se află în zonă de rezervaţie; (b) se poate minimaliza astfel încât să asigure informaţiile necesare pentru intervenţiile structurale urgente şi să garanteze că prin intervenţie nu se afectează valori istorice rămase neidentificate.

I.5. Expertiză tehnică privind structura portantă a clădirii

– NU se poate renunţa;

Se poate elabora Expertiză tehnică preliminară care se ocupă la nivel general de întreaga clădire, dar abordează în detaliu tema intervenţiei de primă necesitate, identificând condiţiile în care trebuie continuată expertizarea.

I.5a. Studiu geotehnic – Se poate renunţa sau – Se poate minimaliza

Decide expertul tehnic atestat în funcţie de releveul degradărilor şi tipul degradării care se abordează prin intervenţia urgentă.

I.5b. Studiu de biologia construcţiilor

I.5c. Studiu de fizica construcţiilor

 Proiectul tehnic

5  

II. (fază unică pentru intervenţii structurale urgente) sau detalii de execuţie ca fază separată

II.1. Proiect de arhitectură

– NU se poate renunţa; – Se poate minimaliza

(a) un set de informaţii generale, valorile arhitecturale determină caracterul indispensabil al volumului de arhitectură; (b) nivelul de detaliere depinde de impactul intervenţiilor structurale de primă necesitate asupra caracteristicilor arhitecturale;

II.2. Proiect de structuri portante

– NU se poate renunţa; – Se poate optimiza

(a) Este partea principală a lucrărilor de cercetare-proiectare pentru a asigura informaţiile pe baza cărora se pot executa intervenţiile de primă necesitate; (b) optimizarea este posibilitatea şi responsabilitatea echipei de proiectare (expert tehnic rol determinant) ţinând cont de posibilităţile financiare ale beneficiarului.

II.3. Proiect de instalaţii electrice

– Se poate renunţa sau – Se poate minimaliza

(a) În cazul în care intervenţiile nu afectează sistemul de alimentare cu energie electrică, respectiv nu este mai eficient din punct de vedere tehnico-financiar realizarea unor lucrări cu ocazia execuţiei lucrărilor de intervenţii structurale de primă necesitate; (b) minimalizarea se referă la includerea exclusivă a lucrărilor legate de intervenţiile structurale de primă necesitate (eficienţa investiţiei este un criteriu de bază de respectat).

II.4. Proiect de instalaţii de alimentare cu

– Se poate renunţa sau – Se poate minimaliza

(a) În cazul în care intervenţiile nu afectează sistemul de instalaţii în cauză, respectiv nu este mai eficient din punct de vedere tehnic şi al costurilor realizarea unor lucrări cu ocazia execuţiei lucrărilor de intervenţii structurale de primă necesitate; (b) minimalizarea se referă la includerea exclusivă a lucrărilor legate de intervenţiile structurale de primă necesitate (eficienţa investiţiei este un criteriu de bază de respectat).

II.5. Proiect de instalaţii termice şi ventilaţii – dacă este cazul

III. Documentaţia de licitaţievi III.1. Documentaţie de

licitaţie / achiziţie publică

– Se poate renunţa

(a) şi în cazul în care intervenţiile nu se realizează din fonduri bugetare (când este obligatorie organizarea procedurii de achiziţie publică), este recomandată licitarea lucrării pentru controlul costurilor şi al calităţii; (b) în cazul în care există o firmă specializată şi de încredere se pot, contracta lucrările prin încredinţare directă.

IV. Asistenţa tehnică IV.1. Asistenţă tehnică

pe tot parcursul execuţiei

– NU se poate renunţa;

Este indispensabil – se acordă o atenţie deosebită. Este responsabilitatea echipei de proiectare de a controla procesul de execuţie.

 

6  

Studii de caz 2004-2007 1. Consolidarea parţială a Bisericii Reformate din Cuzăplac – 2004-2006;

Fig. 1 Vederea de ansamblu a Bisericii Reformate din

Cuzăplac, judeţul Sălaj Fig. 2 Discontinuitatea structurală a subansamblului pereţi portanţi, între zidul vestic al navei şi turn, realizate în etape

diferite Clădirea nu este inclusă pe lista naţională a monumentelor, deşi prezintă valori istorice. Edificiul cu

regimul de înălţime parter, balcon estic şi tribună vestică, respectiv turn vestic desfăşurat pe P+2 nivele, are formă dreptunghiulară în plan, cu absidă poligonală, închizându-se cu cele trei laturi ale octogonului.

Clădirea este amplasată pe un deal prezentând urme de scurgere lentă, iar nava şi turnul s-au construit în etape diferite, existând discontinuitate tehnologică între zidul navei şi al turnului.

S-a decis elaborarea unui proiect tehnic în fază unică pentru intervenţii urgente şi reabilitarea integrală structurală a bisericii – cu condiţia etapizării intervenţiilor.

În colaborare cu expertul tehnic atestat, prof. dr. ing. Augustin Popa, s-a optat pentru soluţii cost-efective: reţeserea manuală a zidăriei şi un sistem de armare-echilibrare al colţurilor 6-F, 9-A cu bare elicoidale tip Bruthelical aşezate în rosturile zidăriei. Inclusiv realizarea sistemului de ţesere-armare s-a abordat în trei etape (pentru reabilitarea şarpantei, înlocuirea tencuielilor pe bază de ciment cu tencuieli respirante şi sistematizarea vecinătăţii bisericii nu sunt fonduri nici până în momentul de faţă).

Din cele trei etape proiectate pentru eliminarea discontinuităţii au fost executate doar două faze: armare/ţesere interioară – ax 6 (2004), axele A + F (2005) – combinate cu îndepărtarea tencuielii nerespirante până la înălţimea parapeţilor. Restul sistemului – armările/ţeserile exterioare – din lipsă de fonduri nu s-au executat. Sistemul trebuie finalizat şi în cazul în care degradarea nu a reapărut până în prezent. Tabelul 2. Documentaţii elaborate pentru intervenţia structurală de primă necesitate pentru biserica reformată din Cuzăplac, judeţul Sălaj I. Studii şi cercetări I.1. I.2. I.2.a. I.2.b. I.3. I.3.a. I.4. I.5. I.5.a. I.5.b. I.5.c. – – Minvii – – II. Proiect tehnic – fază unică II.1. II.2. II.3. II.4. II.5. Min Intviii Min – – III. Documentaţie de licitaţie – IV. Asistenţă tehnică

 

7  

Fig. 3 Planşă cu detalii de execuţie Fig. 4 Execuţie 2004-2005

2. Consolidarea planşeului din lemn al clădirii fostei Sinagogi de pe str. Bariţiu nr. 16, Cluj-Napoca (2005-2007); Clădirea este cunoscută de cei care sunt interesaţi de activităţi culturale contemporane, organizate

de beneficiarul de folosinţă: Fundaţia Tranzit. Clădirea nu este inclusă pe lista monumentelor, dar se află în centrul istoric al Clujului, deci în zona

de rezervaţie arhitecturală. Astfel eliberarea autorizaţiei de construire este condiţionată de avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice.

Clădirea cu regim de înălţime parter + etaj / balcon parţial, are structură tip hală, cu pereţi structurali perimetrali, respectiv transversali pentru delimitarea zonei etajate de zona cu balcon. Planşeul peste etaj / balcoane este realizat din grinzi de lemn distanţate podite şi tăvănite, suspendate de şarpanta eclectică cu ferme principale şi secundare din lemn de molid.

Fig. 5 Tavan / eşafodaj / platformă de lucru / protecţie –

conform proiect Fig. 6 Sinteza intervenţiilor asupra fermei principale

Planşeul de lemn a fost prea flexibil şi biologic degradat; astfel pictura murală (având mai mult

valoare etică decât istorică sau estetică) s-a degradat şi până la finalizarea consolidării a fost imposibilă conservarea suprafeţei pictate.

Se pune întrebarea folosirii corecte a denumirii „intervenţii de primă necesitate” – este de acceptat corectitudinea folosirii noţiunii de „reabilitare parţială”.

 Cu expertul tehnic, prof. dr. ing. Augustin Popa: proiectul s-a elaborat în fază unică şi s-a prezentat

pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiei. (Procedura a durat 6 luni!!!)

8  

Cerinţe de bază: posibilitatea de etapizare a execuţiei, costuri reduse, conservarea picturii, posibilitatea de utilizare a spaţiului pentru evenimente culturale în paralel cu execuţia (proiect de eşafodaj: platformă de lucru pentru restauratori). Tabelul 3. Documentaţii elaborate pentru intervenţia structurală de primă necesitate pentru planşeul de lemn al fostei Sinagogi, str. Bariţiu nr. 16, Cluj-Napoca; I. Studii şi cercetări I.1. I.2. I.2.a

. I.2.b

. I.3. I.3.a

. I.4. I.5. I.5.a

. I.5.b

. I.5.c.

– – Min – Pictix – – II. Proiect tehnic – fază unică II.1. II.2. II.3. II.4. II.5. Min Int – – – III. Documentaţie de licitaţie – IV. Asistenţă tehnică

Fig. 7 Detalii de execuţie Fig. 8 Execuţie 2006-2007

3. Înlocuirea arcului din zidărie cedat al Bisericii Reformate din Sic cu structură spaţială din lemn, judeţul Cluj – 2006; Lucrare propriu-zisă de intervenţii de primă necesitate, cerinţe de bază: reversibilitate,

compatibilitate cu concepţia structurală şi materialele originale, integrabilitate într-o soluţie de consolidare-reabilitare globală a structurii.

Biserica tip bazilică, cu absida navei centrale închizându-se cu trei laturi ale octogonului are o rezolvare complexă în plan, dispunând de un turn vestic aşezat asimetric spre sud, transept nordic şi o sacristie alipită de nava laterală nordică. Clădirea este monument istoric: CJ-II-m-A-07759, datând din secolul al XIII-lea, suferind un număr ridicat de modificări în timp. Înglobează elemente gotice, picturi murale, mobilier pictatx, orgă istorică. Modificările importante proiectate de arhitectul Kós Károly în secolul al XX-lea (transeptul nordic şi turnul sud-vestic) au schimbat esenţial volumetria şi arhitectura, precum şi conformarea structurală a clădirii.

 

9  

Fig. 9 Faţada vestică grav avariată a Bisericii Reformate din Sic

Fig. 10 Arcul din zidărie cedat, sprijinire temporară (greşit executată) montată cu 2 ani în urmă

În 2004 s-a relevat clădirea (prelucrare manuală) şi s-a elaborat expertiza tehnică preliminară de

către prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz, care a semnalat starea de avariere gravă a clădirii, complexitatea cauzelor precum şi necesitatea continuării cercetărilor.

De asemenea, în 2004 s-a realizat eşafodajul pentru proptirea temporară a arcului din zidărie de cărămidă cedat din axul D, la racordul cu transeptul.

Reabilitarea integrală a clădirii (arhitecturală, structurală, conservarea sau reabilitarea tuturor picturilor murale, ale componentelor artistice din lemn şi din piatră sculptată) necesită un număr ridicat de cercetări şi studii în continuare (deci timp şi fonduri): (a) studiul geologic (sub asistenţa arheologului) şi hidrologic al versantului pentru identificarea direcţiei de curgere lentă a versantului (dacă este cazul), respectiv a condiţiilor de fundare (pentru toate subansamblurile: turn, navă, porticuri, transept nordic); – în curs de finalizare: toamna anului 2007; (b) releveul detaliilor arhitecturale; (c) studiul de biologia construcţiilorxi; (d) studiu detaliat de componente artistice din piatră; (e) studiu detaliat de componente artistice din lemn (mobilier); (f) studiu detaliat al picturilor murale.

Între timp eşafodajul temporar şi greşit executat a îmbătrânit în timp, îmbinările s-au desprins, ridicând riscul de colaps al eşafodajului împreună cu arcul cedat, ceea ce punea în pericol întregul ansamblu structural, periclitând şi vieţi omeneşti. Totodată enoriaşii au devenit nerăbdători în a folosi transeptul.

Deci a fost indispensabilă îndepărtarea arcului cedat şi înlocuirea acestuia cu o soluţie sigură, durabilă, totodată reversibilă.

Fig. 11 Studiile pentru conceptul structural adoptat

 S-a analizat comportarea arcului din zidărie, comparat cu un arc cu tirant, o grindă, respectiv

soluţia spaţială ulterior adoptată. Neavând rezultatele cercetărilor sus enumerate, atât diagnostica, cât şi terapeutica structurii ca ansamblu nu au fost definitivate, deci s-a căutat soluţia care asigură o comportare similară din punctul de vedere al ansamblului structural cu arcul înlocuit, dar care să fie integrabil într-o reabilitare structurală de ansamblu, în viitor.

10  

Fig. 12 Elevaţie eşafodaj Fig. 13 Schemă de montaj structură spaţială

Parte integrantă a proiectului de intervenţie urgentă a fost proiectul eşafodajului care – pe lângă

asigurarea frontului de lucru – a avut rolul de susţinere al planşeului şi al şarpantei peste deschiderea arcului.

Tabelul 4. Documentaţii elaborate pentru intervenţia structurală de primă necesitate pentru arcul din zidărie cedat al Bisericii reformate din Sic, judeţul Cluj I. Studii şi cercetări I.1. I.2. I.2.a. I.2.b

. I.3. I.3.a

. I.4. I.5. I.5.a

. I.5.b

. I.5.c.

– parţial

parţial

– Min Min Min – – –

II. Proiect tehnic – fază unică II.1. II.2. II.3. II.4. II.5. Min parţi

al – – –

III. Documentaţie de licitaţie – IV. Asistenţă tehnică

 

11  

Fig. 14 Dulgherii specializaţi, în timpul lucrărilor Fig. 15 Rezultatul execuţiei – 2006

Concluzii Proiectul de primă necesitate – împreună cu studiile aferente – trebuie să abordeze şi să analizeze

impactul intervenţiilor asupra ansamblului clădirii. Nivelul de detaliere, respectiv studiile necesare se decid de la caz la caz, pe răspunderea profesională a echipei de proiectare-cercetare.

Soluţiile adoptate trebuie să fie compatibile cu structura existentă, respectiv cu orice intervenţie viitoare posibilă pe ansamblul clădirii.

Dacă este posibil, se optează pentru intervenţii reversibile. Intervenţia trebuie să fie cost-eficientă nu numai pe termen scurt, dar şi pe termen lung.

Este hotărâtor factorul timp atât pentru elaborarea proiectului, cât şi pentru execuţie. Adesea este necesară asigurarea posibilităţii de etapizare pe faze executabile din fonduri obţinute

în perioade diferite. Legislaţia în vigoare ar trebui să abordeze în detaliu şi pe categorii intervenţiile structurale urgente,

precum şi reabilitările parţiale, pentru a reduce partea birocratică a procedurii de autorizare, tratând cazurile aparte faţă de construcţiile noi.

 

12  

                                                           

Note de final

 i Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

(inclusiv modificările ulterioare: Textul folosit pentru prezenta lucrare a fost reactualizat în data de 16.10.2006.

ii Clădirile monument istoric, respectiv cele din zona lor de protecţie. iii Nu se tratează intervenţiile cu caracter de reparaţii curente întârziate, (reparaţii la sistemele de evacuare a apelor pluviale, înlocuiri de ţigle sparte etc), precum nici intervenţii urgente pentru salvarea unor componente artistice. iv Se menţionează: în Anexa 1 nu este precizat cadrul conţinut minim al documentaţiei care trebuie să

însoţească cererea autorizaţiei de construire pentru intervenţii de primă necesitate. v „Art. 7 (...) (10) Lucrările de consolidare la clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I

de risc seismic şi care prezintă pericol public se autorizează în regim de urgenţă, în condiţiile prevăzute la alin. (16)", Legea 50/1991.

vi În cazul finanţării intervenţiilor din bugetul de stat se include şi faza de Studiu de fezabilitate. Prezenta lucrare nu se referă la tratarea legislaţiei aferente acestor cazuri.

vii S-a redus la minimul necesar. viii S-a elaborat proiectul integral de reabilitare structurală, intervenţiile urgente prezentau doar etapele 1-

2-3 de execuţie. ix S-a elaborat studiul pentru conservarea picturii murale. x Clădirea a fost cuprinsă în programul de Inventariere a bisericilor cu tavane casetate şi/sau picturi

murale al Fundaţiei Transilvania Trust şi al Centrului de Reabilitare al Patrimoniului Construit din Budapesta, anul 2001.

xi Majoritatea materialului lemnos din care este construită şarpanta actuală provin din demolare, judecând după forma crestărilor pentru îmbinări se presupune că materialul lemnos provine dintr-o şarpantă timpurie, probabil având caracter gotic.