Profesor Coordonator:

Prof. Dr. Carmen Postolache

Coordonator Științific:

Dr. Florina Botez

Student:

Emilian Negoescu

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A

RÂULUI DÂMBOVIȚA

SECTORUL BUCUREȘTI-ILFOV

INTRODUCERE

Abordarea actuală a problemei degradării mediului și a pierderii

biodiversității nu are în vedere doar reducerea numărului de specii, ci și

pierderea unor servicii și bunuri necesare societății umane (TURNER, 2007).

Realizarea și implementarea Directivei Cadru Apă la nivel european au

avut loc ca reacție la necesitatea controlului cât mai eficient al calității apei dar

mai ales la controlul cât mai eficient al cantității de nutrienți prezenți în apă.

Poluarea cu compuși chimici a ecosistemelor acvatice reprezintă una din cele mai mari

provocări ale sistemelor ecologice. Poluanții mediului acvatic provin în cele mai multe

situații din activități industriale, agricultură și deversarea apelor uzate menajere fără o

tratare prealabilă a acestora.

POLUAREA, FORMĂ DE DETERIORARE

A ECOSISTEMELOR ACVATICE

Figura 1 – Schemă statistică a intrărilor de nutrienți în ecosistemele acvatice

SURSE DE POLUARE

Conform Administrației Naționale “Apele Române”, principalele presiuni semnificative

punctiforme, au fost considerate evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de

apă de suprafață.

În ceea ce privește sursele difuze de poluare semnificative, acestea au fost

identificate cu referire la modul de utilizare al terenului.

SurseCale de dispersie

Aer Apa de suprafața Apa subterană

Stație de tratare ape uzate

Industrie

Fose septice

Ape meteorice urbane

Fertilizatori agricoli

Ferme zootehnice

Acvacultura

Arderea carburanților fosili Tabel 1 – Tabelul cailor de dispersie si al surselor de nutrienți

DIRECTIVA CADRU APĂ

Deteriorarea stării ecosistemelor acvatice

se concretizează prin apariția unor modificări induse

la nivelul structurii și funcțiilor ecosistemelor

respective precum și modificări ale relațiilor ce se

stabilesc între acestea. Principala cale de

deteriorare a ecosistemelor acvatice este

reprezentata de poluarea cu nutrienți.

Parametrii biologici

Starea apelor

(concept nou, integrator)

Figura 2 - Schema conceptuală conform

Directivei Cadru Apă

Acest studiu își propune să urmărească dinamica cantităților de nutrienți pentru

un segment al râului Dâmbovița pentru o perioadă cuprinsă între luna noiembrie

a anului 2013 și luna februarie a anului curent.

STUDIU DE CAZ : Identificarea dinamicii cantității de nutrienți

Figura 3 – Fotografie a râului Dâmbovița

SCOP SI OBIECTIVE

Studiul are ca scop realizarea unei analize

asupra dinamicii cantității de nutrienți din Bazinul

Hidrografic al Râului Dâmbovița, pe sectorul aferent

Municipiului București, pe o perioadă de 16 luni, prin

efectuarea unui set de analize fizico-chimice.

Pentru atingerea scopului acestui studiu am

avut în vedere următoarele obiective:

Urmărirea variațiilor valorilor lunare ale azotului

amoniacal, azotitului, azotatului, ionului fosfat și

suspensiilor solide.

Caracterizarea stării chimice a segmentului de râu

selectat in cadrul studiului.

Identificarea unor eventuale soluții de

remediere/îmbunătățire a stării ecologice bazate pe

situația actuală.

DETERMINAREA SPATIALĂ A

ZONEI DE STUDIU

S-a selectat un tronson al râului Dâmbovița -

cuprins între Chiajna și Glina.

Programul de cercetare s-a desfășurat într-

un interval de 16 luni, fiind selectate un

număr de 8 puncte de prelevare (stații)

distribuite unitar pe întreaga suprafață a

sectorului de râu monitorizat.

Figura 4 – Harta sectorului de râu monitorizat,

preluată și modificată din Google Earth

Figura 5 - Instrumente de prelevare

si analiză a probelor de apă

Prelevarea probelor s-a realizat lunar din toate cele 8 stații, ordinea de prelevare

a acestora a fost inversă curgerii Râului Dâmbovița. Recoltarea s-a realizat în fiecare

stație la distanță egală de cele două maluri, astfel asigurându-se omogenitatea apei

luată în analiză.

PRELEVAREA PROBELOR

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

1.80N

-NH

4 (M

G/L

)

Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti Vitan Protan

Figura 6 - Dinamica spațio-temporală a azotului amoniacal, în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

0.70

N-N

O2

(MG

/L)

Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti Vitan Protan e Protan

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

N-N

O3

(MG

/L)

Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti

Vitan Protan e Protan Glina

Figura 8 - Dinamica spațio-temporală a azotului din azotat, în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița

Figura 7 - Dinamica spațio-temporală a azotului din azotit, în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița

Dinamica valorilor azotului în râul Dâmbovița prezintă

fluctuații reduse posibil, in cazul amoniului datorită

descompunerilor în perioadele calde si acumularii în cele mai reci

ale anului, în cazul azotiților (faza intermediara intre amoniu si

azotat) se observă fluctuații importante la distantă de o lună in

urma amoniului, în ceea ce priveste azotatul fluctuațiile consider

că sunt datorate practicilor agricole din zonele preurbane

cuprinse în studiu

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30P

-PO

3 (M

G/L

)

Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti Vitan Protan e Protan

0

10

20

30

40

50

60

70

80

SU

SP

EN

SII

(MG

/L)

Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti Vitan Protan e Protan

În ceea ce privește asocierea dintre ionul fosfat și suspensiile solide, am

considerat că fluctuațiile acestor 2 parametri sunt datorate acelorași cauze,

astfel valorile ridicate din zonele extra orășenești sunt datorate malurilor

nebetonate sau lucrărilor de infrastructură rutieră.

Figura 9 - Dinamica spațio-temporală a fosforului din fosfat, în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița

Figura 10 - Dinamica spațio-temporală a suspensiilor solide, în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița

Studiul a evidențiat o oarecare similaritate în ceea ce privește valorile obținute pentru fiecare dintre

parametri pentru tronsonul Chiajna și Glina, raportat la toate stațiile. Acest aspect reduce sau chiar anulează

posibilitatea apariției unor fenomene ce ar putea induce în acest sector al râului Dâmbovița perturbarea stării

ecologice actuale.

Dinamică parametrilor analizați prezintă valori mai ridicate în segmentele periferice/preurbane monitorizate

și valori reduse în segmentele urbane.

Principalii factori de comandă ce acționează pe segmentele cursului râului din afara municipiului București,

sunt activitățile agricole și industriale care au o influență crescută asupra cantității de nutrienți identificată în râul

Dâmbovița.

În urma realizării acestui studiu consider că pentru îmbunătățirea stării ecologice a râului Dâmbovița sunt

necesare soluții de control al intrărilor de nutrienți printr-o legislație implementată și aplicată în mod cât mai eficient

precum și o infrastructură adaptată nevoilor de dezvoltare a sistemelor socio-economice.

CONCLUZII

Având în vedere presiunile identificate prin acest studiu și pentru îmbunătățirea stării ecologice a râului

Dâmbovița:

În agricultura, consider ca este necesar un control mult mai eficient al intrărilor de nutrienți printr-un sistem de

drenaj care sa nu aibă descărcare directa in corpul de apa;

În industrie, cred că ar fi necesar un efort de modernizare a instalațiilor astfel încât chiar si deversările directe,

deși nu sunt recomandate, sa nu reprezinte nici un risc;

În ceea ce privește stația de epurare Glina, propun implementarea treaptei de epurare microbiologică.

În urma realizării acestui studiu consider esențială o continuare a acestuia printr-o extindere a cercetării

pentru Lacul Morii, în care să fie analizată și influența aducțiunii râului Argeș. În contextul continuării cercetării,

consider de interes și extinderea perspectivelor de analiză prin asocierea la această temă de cercetare și a unei

analize asupra diversității vegetale și animale pentru acest sector de râu investigat.

VĂ MULȚUMESC

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A RÂULUI DÂMBOVIȚASECTORUL BUCUREȘTI-ILFOV

Profesor Coordonator:Prof. Dr. Carmen PostolacheCoordonator Științific:Dr. Florina BotezStudent:Emilian Negoescu