JoHN Gnrssana

I{EGUSTORULDE

MANUSCRISE

I

rfr

pIOHNGRISHAM

Lovett, la Michael Suarez qi la Tom gi Heidi Congalton, 1

proprietarii firmei Between the Covers Rare Books. Multe ,

mulpmiri.David Routh m-a scos din incurcituri in ceea ce pri,

vegte Chapel Hill,la fel gi Todd Doughty din Carbondale.

Cupnrus

1. Furtul. " '. '. 7

2.Negustorul......'.3. Recruta. ....... '..754. Plimbarepeplajl ... - - - - - 125

5. Intermediarul .....:..... .......1706. Ficfiunea . .....:........ 180

T.Fatadeunweekend;...... .. '...2438.Livrarea "'""''301

Eprr,oc ....... ... naNor.reuronut,ul .. .....339

CAPITOLUL UNU

FURTUL

I

Impostorul imprumutase numele lui Neville Manchin,

profesor de literaturi la Universitatea Portland State, care

urma sd igi dea doctoratul la Universitatea Stanford. ,,Profe-sorul Manchin" susfinea ci este un cercetdtor in devenire al

scriitorului F. Scott Fitzgerald gi cd doregte cu ardoare sI

cerceteze,,manuscrisele'gi documentele" marelui scriitor incursul unei vizitepe Coasta de Est. Scrisoarea ii era adresati

doctorului leffrey Brown, director al Diviziei Manuscrise,

Departamentul de Clrfi Rare 9i Colecfii Speciale de la

Biblioteca Firestone, din cadrul Universitilii Princeton.

Aceasta sosise impreunl cu alte cAteva, fusese sortatl con-

form procedurilor qi transmisi mai departe, ajungind, incele din urm6, pe masa lui Ed Folk, bibliotecar de carierd

printre ale cirui numeroase sarcini monotone se numdra

aceea de a verifica datele persoanei care expedia scrisoarea.

Ed primea citeva astfel de scrisori in fiecare slptimdni,toate semindnd in mare misurd intre ele gi toate sosind dinpartea unor autoproclamafi specialiqti gi experti in opera

lui Fitzgerald gi chiar din partea unor savarili adevirafi in

B JOHN GRISHAM

domeniu. in precedentul an calendaristic, Ed verificase gi

admisese o suti nouizeci dintre acegti solicitanli in biblio-

tecd. Proveneau din intreaga lume qi apireau umili, cu ochii

mari, ca nigte pelerini ajungi in fala unui altar. in ceitreizeci

gi patru de ani petreculi la acelagi birou, Ed analizase toate

acele cereri. $i, cu toate acestea, ele nu incetau si soseasci.

Solicitirile rimlseserl la fel de numeroase ca 9i in urm[ cu

trei decenii. Acum ins6, Ed se intreba ce anume din viala

marelui scriitor rlmisese neverificat, studiat in aminun-

!ime, pentru a fi consemnat in vreo lucrare. Cu pufin tirnp

in urm6, un cercetltor adevirat ii spusese lui Ed cl in pre-

zent existau cel pu{in o suti de cirfi gi peste o mie de arti-

cole gtiinfifice despre omul Fitzgerald, despre opera sa Ei

solia lui nebun[.

Iar el bduse pdni murise, la virsta de doar patruzeci

qi patru de ani! Ce s-ar fi intimplat dacd ar fi ajuns la

bitrdnele Ei ar fi continuat si scrie? Probabil c[ Ed ar fi avut

nevoie de un asistent, poate chiar de doi, dacd nu chiar de

un intreg personal. insi Ed gtia c[ o moarte prematur[ era

deseori cheia aprecierii ulterioare (fbr[ a mai vorbi despre

drepturile de autor mai substan{iale).

Dup[ cAteva zile, Ed ajunsese, in cele din urml, s[ se

ocupe gi de profesorul Manchin. O verificare rapidi a regis-

trului bibliotecii il limurise cd era vorba de o persoani

noud gi de o cerere noui. Unii dintre veterani apiruserl la

Princeton de atAtea ori, incAt, pur gi simplu, il sunau gi spu-

neau: ,,Buni, Ed, voi ajunge acolo marfea viitoare". Situafie

care ii convenea lui Ed. Nu acelagi lucru eravalabil gi pentru

Manchin. Ed intrase pe website-ul Universitifii Portland

State gi il gisise pe omul acesta. Absolvent al Universitdfii

din Oregon, unde studiase literaturi americand; masterat

oblinut la Universitatea din Los Angeles California; profesor

Negustorul de manuscrise 9

cu normd redusb de trei ani. Fotografia inftliga un tAndr nu

tocmai atrdgdtor ca inflligare, avdnd in jur de treizeci Ei

cinci de ani, cu un inceput de barb6, care era probabil tem-

porari, gi purtdnd ochelari inguqti, fbrd rame.

in scrisoarea lui, profesorul Manchin ruga persoana

care aveasi ii rispundi sd o faci prin e-mail, comunicdnd o

adresi de Gmail gi suslinAnd c[ rareori verifica mesajele

primite pe adresa universite$i. ,,Asta pentru ci egti un pro-

fesor suplinitor cu normi redusd gi probabil ci nici nu ai

un birou al t[u", se gdndise Ed. Exprima deseori astfel de

ginduri, dar, desigur, profesionalismul il impiedica s[ gi le

exprime cu voce tare fap de cineva. Din prevedere, in urmi-toarea zi transmisese un rdspuns prin serverul de laPortland State. ii mullumise profesorului Manchin pentru

scrisoare gi il invitase in campusul Universitlfii Princeton.

il rugase sdiiprecizeze in mare data la care avea si soseasci

gi ii prezentase cdteva dintre regulile debazlprivind colec-

fia Fitzgerald. Acestea erau multe, aqa ci ii sugerase profe-

sorului Manchin sd le studieze pe website-ul bibliotecii.R[spunsul sosise in mod automat, informAndu-l pe Ed

cl Manchin nu era de glsit de citeva zile. Unul dintre par-

tenerii lui p[trunsese in directorul universitl]ii atAt de

departe, incit afectase serverul catedrei de literaturi -aceasta fiind o treabi ugoari pentru un hacker cu experi-

en!l. El qi impostorul aflaseri imediat ci Ed rispunsese.

,,Asta-i bun[", se gdndise Ed. in ziua urmltoare, trans-

misese acelagi mesaj pe adresa personali de Gmail a profe-

sorului Manchin. Dupi o ori, Manchin ii rispunsese cu

mul{umiri entuziaste, afirmAnd ci abia agtepta s[ ajungiacolo qi aga mai departe. Scrisese pe larg despre faptul cd

studiase website-ul bibliotecii, ci igi petrecuse ore in gir

citind arhivele digitale ale scriitorului Fitzgerald, ci definea

IO JOHN GRISHAM

de mulli ani seria de volume care cuprindeau edilii in facsi-

mil ale primelor versiuni ale marelui scriitor gi ci il intere-

sau in mod special recenziile apirute dupl publicarea

primului seu roman, Dincoace de paradis.

,,Mare chestie", igi spusese Ed. Mai auzise toate acestea.

Tipul incerca si il impresioneze chiar dinainte de a ajunge

in fap lui, lucru care nu era nicidecum neobiqnuit.

2

F. Scott Fitzgerald s-a inscris la Princeton in toamna

anului 1913. La vArsta de gaisprezece ani, visa si scrie marele

roman american gi chiar incepuse si lucreze la Dincoace de

paradis. A abandonat studiile patru ani mai tirziu pentru a

se inrola in armati gi pentru a pleca in rdzboi, dar acesta s-a

incheiat inainte ca el sd fie trimis pe front. Romanul lui cel

mai cunoscut, Marele Gatsby, s-a publicat in 1925, dar nu a

fost apreciat decAt dupd moartea lui' S-a zbitut din punct

de vedere financiar pe tot parcursul carierei sale, iar in 1940

lucra la Hollywood, peticind scenarii proaste, decizdnd din

punct de vedere fizic, dar gi creativ. Pe 21 decembrie a

murit din cauza unui atac de inimi:' provocat de ani 9i ani

de alcoolism sever.

in 1950, Scottie, fiica qi singurul lui urmag, a donat

manuscrisele, notilele gi scrisorile sale - ,,hdrtiile" lui, cum

s-a exprimat ea - Bibliotecii Firestone de la Princeton' Cele

cinci romane ale lui fuseserl scrise de mAn[ pe hirtie ief-

tin[, care nu imb5,trdnea deloc bine. $efii bibliotecii gi-au

dat seama imediat ci ar fi lipsit de infelepciune si le per-

miti cercetdtorilor sl le manevrezefizic. S-au fbcut copii de

buni calitate, iar originalele au fost incuiate intr-o camerl

Negustorul de manuscrise l1

de valori siguri de la subsol, unde calitatea aerului, luminaqi temperatura erau controlate cu grijd. De-a lungul anilor,

ele au fost mutate din loc doar de cdteva ori.

3

Birbatul care se didea drept profesorul Neville Manchin

a sosit la Princeton intr-o frumoasi zi de toamni, la ince-

putul lunii octombrie. A fost indrumat spre sectorul de

c54i rare qi colecfii speciale, unde a fost primit de Ed Folk,

dupi care a fost trimis la un alt bibliotecar, care i-a verifi-cat $i copiat permisul de conducere emis in statul Oregon.

Desigur, acesta era fals, dar era unul perfect. Falsificatorul,

care erain acelagi timp gi hackerul, fusese instruit de CIA gi

avea o experienfi indelungati in lumea tulbure a spiona-jului privat. incllcarea citorva reguli de securitate ale cam-

pusului nu reprezenta nicidecum o provocare deosebiti

pentru el.

Apoi profesorul Manchin a fost fotografiat gi i s-a dat

un ecuson de securitate care trebuia purtat tot timpul lavedere. L-a urmat pe bibliotecar pAnd la etajul doi, intr-oinc[pere spafioasi, unde se aflau doul mese lungi gi ai cireiperefi erau strijuili de sertare dino{el, fiecare dintre ele fiindincuiat. Manchin a observat cel pulin patru camere de

supraveghere plasate sus, in colfuri, despre care a presupus

c[ trebuiau si fie vizute. A bdnuit ci altele erau bine ascunse.

A incercat sl il atragl intr-o conversa]ie pe bibliotecar, dat a

obflnut puline rispunsuri. L-a intrebat in glumi dacl putea

vedea manuscrisul original al romanului Dincoace de para-

dls. Bibliotecarul i-a aruncat un zdmbet autosatisfhcut gi i-a

rlspuns ci acel lucru nu era posibil.

12 JOHN GRISHAM

- Dar ai vlzut originalul? l-a intrebat Manchin.

- Doar o datdL.

A urmat o pauze, in care Manchin a agteptat mai multe

limuriri, apoi a intrebat:

- $i cu ce ocazie a fost asta?

- A, un renumit savant a dorit si il vad6. L-am insofitpdnd la camera de valori gi l-am l6sat s.d arunce o privire.insl nu a atins nimic. Doar bibliotecarul-s,ef are dreptul sifaci asta, insl doar folosind nigte minugi speciale.

- Desigur. in fine, si trecem la treab6!

Bibliotecarul a deschis doul dintre sertarele mari,ambele etichetate ,,Dincoace de paradis", gi a extras cdteva

caiete cu noti{e groase, de dimensiuni exagerate.

- Acestea cuprind recenziile apirute dupd publicarea

romanului,'a spus el. Avem multe alte mostre ale unorrecenzii ulterioare.

- Perfect, a rispuns Manchin zdmbind.

$i-a deschis apoi geanta diplomat, pirind pregdtit si se

arunce asupra tuturor documentelor agezate pe masi.jumitate de ori mai tArziu, in timp ce Manchin era absorbit

in lucru, bibliotecarul gi-a cerut scuze qi a dispirut. AvAnd

in vedere camerele de supraveghere, Manchin nici nu aridicat ochii din hdrtii. intr-un tArziu, a simlit nevoia de a

merge la toaleti gi a plecat. A gregit un colf, apoi altul, s-a

ritdcit qi astfel a ajuns la seclia Coleclii, evitdnd contactul

cu rrreo alt[ persoan5. Pretutindeni existau camere de

supraveghere. Se indoia ci in acele momente era cineva

care si urmireasci totul in direct, dar imaginile puteau fiexaminate in caz de nevoie. A gisit liftul qi l-a evitat, ale-

gind scdrile. Etajul unu era similar cu parterul. Dedesubtul

lui, scara se oprea la 52 (Subsol 2), unde se afla o ug[ mare Ei

groasd pe care scria cu litere masive: ,,Doar pentru urgenle".

Negustorul de manuscrise 13

Alituri de ugl se afla o tastature, iar un.alt anun] spunea cialarma avea si porneascd imediat ce uga ar fi fost deschisifari ,,autotizare". Doui camere de securitate erau indrep-tate spre uqd gi zona din vecinitatea ei.

Manchin s-a tras inapoi qi a plecat de acolo. Cdnd a

revenit in sala de lecturd, bibliotecarul asistent il agtepta.

- Ati pefit ceva, profesore Manchin? l-a intrebat el.

- A, da, un deranjament stomacal, din picate. Sper sd

nu fie ceva molipsitor.Bibliotecarul a plecat imediat, iar Manchin a rimas

acolo toati ziua, scotocind prin materialele din sertarele de

olel qi citind recenzii vechi care nu il interesau nici cAt negru

sub unghie. in cdteva rdnduri a iegit din sali gi a hoin[rit,verificAnd, privind atentr cAntirind gi mernordnd.

4

Manchin a revenit trei slptimdni mai tdrziu,dar de

aceasti dati nu s-a mai dat drept profesor. Era proaspdt

birbierit, avea plrul vopsit intr-un blond nisipiu, purtaochelari de vedere fhrd dioptrii, cu rame rogii, gi arrea asu-

pra lui un carnet de student fals, cu fotografie. Daci l-ar fiintrebat cineva, lucru la care sigur nu se agtepta, ar fi spus ciera un student in pragul absolvirii din Iowa. in viala luireali se numea Mark, iar ocupa{ia lui, dac6 se putea spune

aga, era ho{ia profesionist[. Era pregltit pentru acliuni de

clasl mondial[, plitite rege$te, pllnuite minufios, care

aveau in vedere furtul de obiecte de art5, gi lucruri rare, ce

puteau fi revdndute victimelor disperate contra unorrecompense. Ficea parte dintr-o bandi alcituiti din cincioameni, condusi de Denny, fost membru in fortele speciale

14 JOHN GRISHAM

aeropurtate, care devenise infractor dupi ce fusese datafarit

din armati. Deocamdati, Denny nu fusese prins cu nimic'

aqa ci nu avea cazier,la fel ca qi Mark, de altfel. Cu toate

acestea, doi dintre ceilalli membri ai bandei aveau caziet'

Trey avea la activ doui condamniri gi doui evadiri, ultima

dintre ele reus,it5' cu un an in urmi, dintr-un penitenciar

federal din Ohio. Acolo il cunoscuse pe ferry un hot miruntde obiecte de art[, in acel moment eliberat condilionat. Un

alt ho1 de opere de artI, cdndva un tovarig de celuli care

avea de e4ecutat o sentinli lungi, ii vorbise prima oarl lui

|erry despre manuscrisele lui Fitzgerald.

Ideea era perfecti. Existau doar cinci manuscrise, toate

scrise de mAni gi toate aflAndu-se in acelagi loc. Iar pentru

cei de la Princeton erau neprefuite.

Cel de-al cincilea membru al bandei prefera s6 lucreze

de acasi. Ahmed era hackerul, falsificatorul, creatorui tutu-

ror iluziilor, dar nu avea curaj si poarte asupra lui arme sau

alte lucruri. Lucra din subsolul locuin{ei lui din Buffalo gi

nu fusese niciodat[ binuit sau arestat. Nu l5'sa urme' El

avea si primeasci cinci la sutl din capul locului. Ceilallipatru urmau si ia restul in pdrfi egale.

intr-o zi de marfi, la ora noui seara, Denny, Mark Ei

|erry se aflau la Biblioteca Firestone, ddndu-se drept absol-

venfi care doreau s[ igi continue studiile, qi stiteau cu ochii

pe ceas. Carnetele lor de student fuseseri falsificate perfect,

pentru c[ nimeni nu le gisise weun cusur. Apoi Denny gi-a

glsit ascunzitoarea intr-o toaleti pentru femei de la etajul

doi. A ridicat un,panou din tavanul de deasupra toaletei,

gi-a pus acolo sacul de spate 9i s-a pregdtit pentru o agtep-

tare de cdteva ore intr-un loc incins gi strAmt. Mark a des-

chis prin efrac{ie incuietoarea camerei mecanice principale

de la primul etaj al subsolului gi a agteptat sd vadl daci

Negustorul de manuscrise 15

pornegte alarma. La fel ca gi Ahmed, care pitrunsese cuugurinfl in sistemele de securitate ale universitllii, nu a

auzit niciun sunet. Mark s-a apucat si dezasambleze injec-toarele generatorului electric de avarie al bibliotecii. lerrygi-a glsit un loc intr-un pupitru ascuns intre sirurile de raf-turi pe care se aflau cirli ce nu fuseserd atinse de nimeni de

zeci de ani.

imbrlcat ca un student oarecare, Trey s-a plimbat apoiprin campus, purtdnd in spate un rucsac qi ciutdnd locuripotrivite pentru bombele pe care le avea la el.

Biblioteca s-a inchis la miezul noplii. Cei patru membriai echipei erau in legdturi radio, la fel ca gi cu Ahmed, aflatin subsolul lui din Buffalo. Denny, geful, a anunlat la ora12.15 cd totul decurgea conform planului. La 12.20,Trey,imbricat ca un student gi avdnd in spate un rucsac volumi-nos, a pitruns in Colegiul Rezidenlial McCarren, exact ininima campusului. A vdzuL aceleaqi camere de suprave-

ghere pe care le observase gi in siptdmdna precedenti. Aurcat scara nesupravegheati care ducea spre etajul unu, s-a

strecurat intr-o sal6 de baie gi s-a incuiat intr-un cubicul. Laora 12.40 a v6.rAt mAna in rucsac qi a scos o cutie metalici de

dimensiunile unei doze de api carbogazoasd. I-a fixat undeclangator cu intArziere qi a ascuns-o in spatele toaletei. AieEit apoi din sala de baie Ei a urcat la etajul doi, unde a pla-sat o altd, bombl intr-o cabini de du9. La ora 12.45 a gdsitholul cufundat in semiintuneric la etajul intAi, unde erau

dormitoare, gi a aruncat fhri nicio jeni de-a lungul lui un

Eirag de artificii mari, marca Black Cat. ln timp ce coborape scard, exploziile au bubuit, cutremurdnd aerul. C6,teva

secunde mai tArziu, au explodat gi bombele fumigene,azvArlind pe holuri nori grogi de ceall cu miros infepitor.ln timp ce pirlsea clidirea, Trey a auzit primul val de

16 JOHN GRISHAM

glasuri ale studenlilor cupringi de panici. S-a retras inapoia

unor tufiguri din apropierea dormitoarelor, a scos din

buzunar un telefon avAnd carteli preplltiti, a apelat servi-

ciul de urgenld al Universitlfii Princeton 9i a transmis o

veste inspiimdntltoare: ,,La etajul intii de la McCarren e

un tip cu o armi. Trage in orice migc6"'

Fumul iegea deja pe o fereastr[ de la etajul intdi' Aflat in

pupitrul din sala de lecturi cufundati in intuneric, lerty a

fbcut un apel similar de pe telefonul lui avdnd cartell pre-

pletite. Curdnd, pe misurd ce panica cuprindea campusul,

apelurile disperate au inceput si curgi.

DeEi fiecare colegiu american are un plan minulios pen-

tru gestionarea unei situalii care presupune un ,,pistolar

activ.', niciunul nu doregte si il punl in aplicare. Femeii-ofifer

de serriciu i-au trebuit doar cAteva secunde de uimire pentru

a reacfiona conform. procedurii, dar dupi ce a fbcut-o, sire-

nele au inceput si urle. Fiecare student' profesor, adminis-

trator gi angajat al universit[{ii a prirnit pe telefon un text qi o

ins,tiinlare de alerti prin e-mail. Toate ugile trebuiau asigu-

rate gi incuiate. Toate clldirile trebuiau securizate.

lerry aapelat apoi Ia serviciul de urgenll 91 1 9i a anun-

lat cd fuseseri impugcali doi studenfi. Fumul ieqea in valuri

din clidirea McCarren. Trey a aruncat alte trei bombe

fumigene in pubelele de gunoi. Negtiind precis care erau

locurile sigure, cifiva studenfi au trecut prin fum in timp ce

se deplasau de la o clidire la alta. Agenfii de pazl 9i polifiqtii

oraqului Princeton au sosit in goan[ la fala locului, urmafi

imediat de gase magini de pompieri. Apoi au sosit ambulan-

!ele. A ajuns acolo gi prima dintre numeroasele maqini de

patrulare ale poliliei statului New Jersey.

Trey qi-a lisat sacul de spate la uga unei clldiri de biro- .

uri, apoi a telefonat la 911 pentru a anunla c6:t de dubios i se

Negustorul de manuscrise 17

pirea acel obiect. Temporizatorul ultimei bombe fumigene

din sac urma si declanEeze explozia dupd zece minute,

exact in momentul in care artificierii aveau si se uite uimilila el de la distanti.

La ora 1.05, Trey a transmis prin radio citre membrii

bandei: ,,S-a creat o panicd totald aici. Fum peste tot. Zeci

de poliligti. Dali-i drumul".Denny i-a rlspuns: ,,intrerupe]i alimentarea cu energie

electric6".

Ahmed, care sorbea dintr-un ceai tare in casa lui din

Buffalo gi era pregitit de acliune, a trecut rapid prin tabloul

de securitate al universitifii, a pdtruns in reteaua electrici gi

ar intrerupt alimentarea cu energie electrici nu numai in

Biblioteca Firestone, ci qi in alte zece clddiri din apropiere.

Pentru mai mult[ siguranli, Mark, purtAnd acum ochelari

de vedere nocturnl, a aclionat comutatorul principal din

sala mecanicl. f,inAndu-gi risuflarea, a agteptat cdteva

secunde, apoi a respirat u$urat cAnd a constatat ci genera-

torul de avarie nu pornise.

Pana de curent a declanqat alarmele de la stafia centrall

cle monitorizare din interiorul complexului de securitate a

campusului, dar nimeni nu a bigat de seaml acest lucru.

Doar exista un pistolar dezlin{uit. Oamenii nu aveau timp

si igi mai faci griji din cauza aitor alarme declangate.

in siptimdna precedenti, Jerrypetrecuse doui nopfi in

lliblioteca Firestone gi era convins ci, atunci cAnd era incu-

iati, in cl[dire nu se afla niciun agent de paz6.in cursul

noplii, un ofi1er in uniformi patrula in jurul clidirii o datisau de doud ori, folosind lanterna pentru a verifica ugile,

apoi igi continua rondul. Exista gi o maqinl de polilie care

patrula pe acolo, dar poliligtii erau preocupafi mai mult de