NERV CRAN. I+II anatomie

  • Published on
    06-Sep-2015

  • View
    7

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

anatomie nervi creanieni

Transcript

  • *Examenul clinic neurologic inclusiv cu particularizri pentru NeuroReabilitare

    Nervii cranieni

  • Evaluarea clinic a pacientului neurologic Tehnica examenului neurologic

    Atitudini particulare: n timpul inspeciei, examinatorul va observa poziiile particulare ale corpului pacientului, n pat sau n ortostatiune, iar aceste atitudini sunt particulare unor afeciuni neurologice, dupa cum urmeaz:n boala Parkinson, dac pacientul se afl in ortostatism, corpul are aspectul unui semn de intrebare cu corpul anteflectat iar faciesul este inexpresivn hemiplegia spastic bolnavul tine membrul superior cu bratul usor addus, cu antebratul flectat pe brat si in usoara pronatie, degetele flectate peste police. Membrul inferior este in extensie, cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna, degetele flectate, iar halucele poate fi in extensie spontana.

  • Examenul extremitii cefaliceSemnele de iritaie meningean

    Se obin prin manevra de elongaie a rdcinilor nervilor spinali, care din cauza durerii provocate, duce la limitarea miscarii de flexie in regiunea cervicala sau de extensie la nivelul membrelor inferioare.*Cel mai important semn meningeal este redoarea de ceafa. Aceasta defineste rigiditatea insotita de durere la incercarile de mobilizare voluntara sau pasiva la nivelul cefei (la incercarea de a atinge toracele cu barbia). *

    * Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 15-18, 2007

  • Semnele de iritaie meningeanBolnavul este examinat in decubit dorsal cu membrele inferioare in extensie. Examinatorul imprima miscari de flexie a capului pe torace, iar barbia pacientului nu poate atinge toracele din cauza unei rezistente intampinate la flexia pasiva. Redoarea de ceafa apare in diverse afectiuni, cum ar fi: meningite, hemoragii subarahnoidiene, invazia neoplazica a meningelor sau a a radacinilor nervoase, tumora cerebrala angajata, rigiditate de decerebrare.Se mai pot executa si manevrele: Semnul Kerning (decubit dorsal, la incercarea de flexie a coapsei pe sold, cu membrul inferior in extensie, se va produce flexia involuntara a genunchiului) Semnul Brudzinsky (la flexia capului pe torace apare o durere care duce la flexia gambelor pe coapse si a acestora pe abdomen)*

    Ulterior urmeaz evaluarea nervilor cranieni.

    *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 15-18, 2007

  • Evaluarea clinic a pacientului neurologicExamenul trunchiului si membrelorStatica si dinamicaOrtostaiuneaMersul posibil cu sau fara sprijin, caractere particulareTonus muscular (hipotonie, probe de pasivitate, hipertonie elastic, plastic, proba lui Noica)Coordonare a micrilor (probe de dismetrie: indice-nas, clci -genunchi) Micri active segmentare (semne de parez: Mingazzini, Barr, Vasilescu)Micri involuntare (tremurturi, fasciculaii, mioclonii, micri coreice, atetozice, distonice, convulsii)Reflectivitate:Reflexe osteotendinoase (stilo-radial, cubito-pronator, bicipital, tricipital, patelar, achilean, medio-plantar).....Reflexe cutanate (abdominale, plantare) Reflexe de postur (r. gambierului anterior)Reflexe patologice (Babinski/ Bing/ Chaddock/ Gordon/ Oppenheim/ Rossolimo/ Shaeffer, Hoffman, Marinescu-Radovici, clonus de: mn, rotul, picior)

  • Evaluarea clinica complexa a pacientului neurologicSensibilitate *Subiectiv: parestezii, hiperpatieObiectiv elementar: superficial (tactil, termic, dureroas) i profund (mioartrokinetic i vibratorie)Obiectiv sintetic: stereognozie, topognozie, dermolexie)Sfinctere Funcie sexual Limbaj PraxiiSimbolic (gesturi inductive i automate) De utilizare (evocarea utilizrii formulei kinetice) Psihic (contien, orientare, afectivitate, voin, ideaie, intelect)

    *Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 8

  • Noiuni generale introductiveNervii cranieni sunt nervi pereche si simetrici, cu origine la nivelul encefalului, care ies din cavitatea craniana si se distribuie la nivelul extremitatii cefalice i gtului*,**. Ei sunt analogi ai nervilor spinali, alcatuind, n marea lor majoritate, componenta situat deasupra coloanaei vertebrale a sistemului nervos periferic. Exista 12 perechi de nervi cranieni, notate cu cifre romane de la I - XII, dintre care 2 isi au originea n creier (prozencefal) i 10 in trun-chiul cerebral (unde sunt localizati nucleii lor; controlul neuroninilor corticali asupra nucleilor motori ai nn. cranieni se exercit indirect multisinaptic pentru oculomotori i respectiv, direct pentru ceilali: prin fibrele/ fasciculele cortico-nucleare)*** dupa cum urmeaza:Nervul olfactiv (I); nervul optic (II); (primele doua perechi sunt aferente emisferelor cerebrale* - poruni de creier exteriorizate) nervul oculomotor (III); nervul trohlear saupatetic (IV); nervul trigemen (V); nervul abducens (VI); nervul facial (VII); nervul acustico-vestibular sau vestibulo-cohlear (VIII); nervul gloso-faringian (lX); nervul vag sau pneumo-gastric (X); nervul accesor sau spinal (XI); nervul hipoglos(Xll).*Lodhi T Cranial Nerve Anatomy http://www.fastbleep.com/medical-notes/neuro-and-psych/2/95/610; **http://biologie10.wordpress.com/2013/08/01/nervii-cranieni/ ***https://www.inkling.com/read/fundamental-neuroscience-for-basic-and-clinical-applications-haines-4th/chapter-25/corticonuclear-system

    *

  • * Fig.1 (http://www.netterimages.com/image/4655.htm) Fig. 2 Nervii cranieni origine aparenta (http://www.aboutcancer.com/cranial_nerves_081909.jpg)

  • Fuller GN,. Burger PC Nervus Terminalis (Cranial Nerve Zero) In The Adult Human n Clinical Neuropathology, Vol. 9, No. 6; Nov. 1990 (citat de Fields RD, TOLPA T)

  • SCURT ISTORIC*Nervii cranieni au fost descrii de: Erazistrat i Herophilos (.e.n.), C. Galen (130-200 e.n.)**, A. Vesalius*** (1543), R. Vieussens (1461-1715), H. Wrisberg****(1739-1808), F. Arnold (1803-1890) etc.Pentru prima dat nervii cranieni au fost notai cu cifre romane (I-XII) de ctre Smmering*****, n anul 1787, aceast descriere i clasificare fiind valabil i n prezent.De precizat c n literatur se descrie i o a 13-a pereche:Nervus terminalis (nerv cranian zero; XIII). Aceste structuri apar ca plexuri microscopice de fascicule amielinice de nervi periferici; sunt situate n spaiul subarahnoidian acoperind gyrus rectus de pe suprfaa orbital a lobilor frontali, n regiunea lamei cribriforme a etmoidului i apar posterior n vicintatea trigonului olfactiv, a girusului olfactiv medial i a laminei terminalis******: cu terminaiile n cavitatea nazal, trimite fibre n regiunile hot-button sex (nucleii cerebrali septali medial i lateral i aria preoptic, unde se afl centri nervoi responsabili pentru elemente de baz ale reproducerii; ei controleaz eliberarea de hormoni sexuali precum i aspecte compotramentale Imperative precum setea i furia*******.

    *Gross, Charles G. (1998). "Galen and the Squealing Pig". Neuroscientist (SAGE publications) 4 (3): 216221. doi:10.1177/107385849800400317. Retrieved 8 April 2008**JAMA.;188(6):604-606, 1964. doi:10.1001/jama.1964.03060320124029. ***Vesalius, Andreas. On the Fabric of the Human Body, translated by W. F. Richardson and J. B. Carman. 5 vols. San Francisco and Novato: Norman Publishing, 1998-2009****Alfieri A, Strauss C, Prell J, Peschke E. History of the nervus intermedius of Wrisberg, Ann Anat. 2010 May 20;192(3):139-44. doi: 10.1016/j.aanat.2010.02.004. Epub 2010 Mar 30 Fig. 3 Baza craniului (*****)*****Milestones in Neuroscience Research http://faculty.washington.edu/chudler/hist.html******Fuller GN, Burger PC Nervus terminalis (cranial nerve zero) in the adult human. Clin Neuropathol; 9(6):279-83,1990*******Fields RD Sex and the secret nerve (Could a little-known cranial nerve be the route by which human pheromones turn us on?) Scientific Amarican Mind: 20-27, 2007

  • CLASIFICARE In raport cu functiile lor, nervii cranieni se impart in trei categorii : senzitivi, motori si micsti* Nervii cranieni senzitivi:Olfactiv (I), Optic (II) si Acustico-Vestibular (VIII) Sunt formati exclusiv din fibre senzitive (aferente) si au rolul de a conduce excitatiile exteroceptive de la telereceptori/ organe de sim (ochi, mucoasa olfactiva, ureche) la centrii nervosi din encefal. *http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni/ Fig. 4 Formula memotehnica a nervilor cranieni(https://www.google.ro/search?q=cranial+nerves&tbm=isch&imgil=iaP8OWvy6JH3-M%253A%253BW10mX32wgleD5M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fantranik.org%25252Fperipheral-nervous-system-cranial-nerves%25252F&source=iu&usg=__Y3G9dmVdLZM7MS2yInkdFAQ0rQc%3D&sa=X&ei=K-b0U-TnD6iI7Abjv4AI&ved=0CDgQ9QEwAw&biw=1366&bih=673#facrc=_&imgdii=_&imgrc=ei0yVesHTJnu5M%253A%3BV9bcYTwv0fhnYM%3Bhttp%253A%252F%252Fmedia-cache-ec0.pinimg.com%252F236x%252F8e%252F97%252F3e%252F8e973eb17b18bb792ab6e9784afb5829.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.pinterest.com%252Fexplore%252Fcranial-nerves%252F%3B236%3B249)*

  • Nervii cranieni motori* :Oculomotor(III), Trohlear(IV), Abducens (VI), Accesor (XI) si Hipoglos (Xll)

    - formati exclusiv din fibre motorii (eferente) - acesti nervi sunt alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in nucleii corespunztori din trunchiul cerebral. - ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la muschii extremitatii cefalice, asa cum fibrele motorii ale nervilor spinali conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la muschii somatici din restul organismului; - nucleii motori ai nervilor cranieni situati in trunchiul cerebral sunt echivalenti cu nucleii motori din coarnele anterioare ale maduvei spinrii.*http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni/

    *

  • Nervii micsti*:Trigemen (V), Facial (Vll), Glosofaringian (IX) si Vag(X). Sunt formati atat din fibre senzitive (somato- si viscero-senzitive) cat si motorii (somato- si viscero- motorii).Fibrele senzitive sau aferente conduc influxul nervos senzitiv exteroceptiv, proprioceptiv si interoceptiv de la extremitatea cefalica la nucleii senzitivi din zona trunchiului cerebral. De aici, influxul nervos este transmis mai departe la talamus si la scoarta cerebrala. Nucleii senzitivi din zona trunchiului cerebral, la care vin fibrele senzitive ale nervilor cranieni micsti sunt echivalenti coarnelor posterioare ale maduvei spinarii, formate si ele tot din neuroni senzitivi. ... *http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni/

    *

  • ...De retinut faptul ca partea senzitiva a nervilor micsti isi are neuronii in ganglioni situati in afara trunchiului cerebral, dupa cum nervii spinali isi au corpii neuronilor senzitivi in ganglionii spinali situati in afara mduvei spinale. In cazul nervilor cranieni micsti ganglionii senzitivi din afara trunchiului cerebral au capatat denumiri diferite (nu numere metamerice, ca n cazul celor spinali). Fibrele motorii sau eferente sunt alcatuite din axonii neuronilor motori situati in nucleii corespunztori din trunchiul cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la musculatura extremitatii cefalice (m. masticatori, m. mimicii, m. limbii, m. faringelui, laringelui etc.).

    *

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young (8)

    ORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIII OlfactivCelule bipolare din epiteliul olfactivBulb olfactivCili de la suprafata epiteliului olfactiv din conca nazala superioara a septului nazalOlfactia Anosmie II Optic Celule ganglionare ale retineiNucleii geniculati lateraliColiculul superior si nucleii pretectaliCelule bipolare ale retineiReflexele pupilareAbsenta reflexelor la lumina stralucitoare la nivelul ochiului orbIII Oculomotor Nucleul oculomotor

    Nucleul Edinger Westphall al complexului oculomotor Dreptii medial, superior si inferior, oblic inferior si levator palpebral superiorGanglionul ciliar; postganglionar pe calea nervilor ciliari scurti catre sfincterul pupilei si muschiul ciliarMiscarile oculare si ridicarea pleoapei superioareConstrictia pupilara si acomodarea cristalinuluiOftalmoplegie cu devierea ochiului in jos si in afara, ptoza severaMidriaza; pierderea reflexului pupilar la lumina si a reflexelor de acomodare la nivelul ochiului ipsilateralIV Trohlear Nucleul trohlear Muschiul oblic superiorDevierea ochiului in afara; devierea inf. a ochiului in abductieDiplopie, aplecarea capului de partea neafectata; slabiciune la devierea inf. a ochiului addus ipsilateral

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young (8)

    NERVORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIIV Trigeminal Ganglion trigeminal(senzorial general)

    Nucleutrigeminal motor (branhial motor)

    Nucleumezencefalic trigeminal (general senzorial)Nucleul spinal trigeminal |(partea caudala) si nucleul principal trigeminalScalpul anterior, fata, mucoasa nasului si gurii, dintii, continutul orbitei, membrana timpanica, meningele supratentoriale

    Maseteri, temporali, pterigoizi, milohioid, tensor al timpanului si palatin, extremitatea anterioara a digastric

    Muschii masticatiei, membrana periodontala, artic. temporo-mandibulara si muschii oculari externiSomatosenzoriala

    Masticatie

    Reflexele proprioceptivePierderea senzatiei faciale si a reflexuli corneean la stimularea ipsilaterala

    Slabiciunea si scaderea masei muschilor masticatori;devierea ipsilaterala a mandibulei deschise

    NesemnificativeVI AbducensNucleuAbducens (motor somatic)Muschi drept lateralAbductia ochiuluiDiplopie, ezotropie (strabism convergent) si paralizia abductorului la nivel ipsilateral

  • *COMPONENTELE SI DISTRIBUTIA NERVILOR CRANIENI dupa Young (8)

    NERVORIGINECONEXIUNI CENTRALEDISTRIBUTIE PERIFERICAFUNCTIESEMNE SI SIMPTOME ALE LEZARIIVII FacialNucleufacial(branhial motor)Nucleusalivator superior(visceral motor)Ganglion geniculat (senzorial special)

    (general senzorial)

    Nucleu solitar (partea rostrala)Nucleu trigeminal spinal (partea caudala)Muscii faciali, buccinator, stapedius, stilohioid, extremitatea post. a. digastric, platisma, occipitalNervul pietros mare catre nervul canalului pterigoid catre ganglionul pterigopalatin; postganglionar via nervul maxilar catre glanda lacrimala si glandele mucoasei nazale si palatului Coarda timpanului catre nervul lingual catre ganglionul submandibular; postganglionar catre glandele submandibulare, sublinguale si lingualeMuguri gustativi din cele 2/3 ant ale limbii

    Regiunea auriculara posterioara, meatul auditiv ext, membr timpanicaExpresia faciala, articularea vorbirii, ingestia de alimente solide si lichideSecretiile nazala si lacrimala

    Secretia sal...