1) Importanta studierii filosofiei medicina in universitatile de medicina.

Din ştiinţele concrete medicina este disciplina cu care filozofia interacţionează permanent. Ca şi filozofia

medicina are obiectul său omul. Fără cunoaşterea problemelor conceptuale medicina nu poate exista. Iar pentru

rezolvarea problemelor medicale medicii tpebuie să fie competenţi în problemele naturalist-ştiinţifice, social-

politice, economice ş.a.De aceea cei mai mari medici au fost şi filozofi (Empedocle, Hipocrat, Aristotel, Celsius,

Galen, Sext Empiric, Avicena, F.Bacon, Paracelsius, M.Servet, G.Galilei, Harvei, Lametri, K.Linnei, Z. Freud,

K.Jaspers, H. Selie ş.a.). Filozofia ajută pe medici să pătrundă mai profund în specialitatea sa, mai bine şi efectiv

să folosească cunoştinţele medicale pentru teorie şi practică.

Filosofia si Medicina coreleaza intr-o forma armonioasa si in aceasta privinta evidentiem citeva momente:

1. Aspectul gnosiologic (acumularea a noilor cunostinte in meddicina, acumularea cunostintelor in medicina)

2. Asp. Psiho-somatic , in functionalitatea organismului si relatia medic-pacient

3. Asp. Metodologic (in diagnostic, in tratament , in profilactica)

2) Diagnoza. Procedeul specific al conostintei.

În activitatea medicală principala formă de cunoaştere este diagnosticarea. Stabilirea diagnozei este un

proces de cunoaştere complicat, esenţa cărui este reflectarea legităţilor obiectiv-existente în conştiinţa medicului.

Veridicitatea diagnozei depinde de coincidenţa concluziilor medicului cu procesul patologic însăşi, dacă ele nu

coincid – aceasta-i greşală medicală. Dacă diagnoza este adevărată, atunci apare întrebarea – ce fel de adevăr este

diagnoza medicală? Trebuie să recunoaştem, că în concluziile medicului există şi adevăr absolut (constatarea

anumitor fapte, datele de la autopsie şi din laborator) şi adevăr relativ (forma bolii, srecificul procesului patologic

ş.a.).

Trasaturile commune cu cunoasterea stiintifica:

1Medicul e subiectul iar boala obiectul 2Scopul comun al adevarului 3Diagnoza se bazeaza pe date stiintifice 4Diagnoza se stabileste pe date 5Diagnoza se bazeaza pe legile gindirii Etapele stabilirii diagnozei: 1Determinarea simptomelor 2Stabilirea sindroamelor 3Stabilirea diadnozei clinice 4

Teoria cunoaşterei se ocupă mai mult cu cunoaşterea ştiinţifică care este o activitate specifică ce se deosebeşte de

cunoaşterea obişnuită. Ea cercetează mecanismul, principiile şi legităţile cunoaşterei în genere. Însă în filozofie

există încă o direcţie ce are obiect de studii ştiinţa – filozofia ştiinţei. Ultima cercetează preponderent aspectele

cognitive şi socio-culturale a cunoaşterei, dezvoltarea noţiunilor şi teoriilor ştiinţifice. Prima filozofie a ştiinţei a fost

pozitivismul. Cunoasterea se devide in doua categorii si anume:

1.teoretica

2practica

Toate metodele de cunoastere se divid in :

1particular-stiintific( cele ce sint specific unui domeniu sau cel mult a doua domenii) medicina,biostatistica

2general-stiintifice( specific a celor mai multe domenii stiintifice) metoda statistica, metoda istorica

3universale sau specifice

3) Problema adevarului in filosofie si medicina.

In filosofie si teoria cunoasterii se reflecta doua tipuri de adevar:

a)adevarul absolut ( este cel adevar asa cum el exista, fie ca el este integru sau partial

b)adevarul relative-este adevar dar nu e complet.

4Dialectica cunostintei

Cunostintele nu au existat in creierul omului dintotdeauna ci au fost accumulate pe parcursul vietii si constituie un

rezultat al cunoasterii

Procesul de imbogatire a omului cu noi cunostinte se numeste,, cunoaster

Subiectul cunoasterii este omul ce dispune de cunoastinte se de capacitatea unei activitati accentuate spre un

anumit scop.

Omul se manifesta ca o fiinta sociala de aceea procesul C. este un process social individual. Inafara de societate nu

exista omul de aceea inafara de societate nu poate exista obiectul cunoasterii

Pentru cunoastere de aceea nu e necesar doar subiectul ci si obiectul cunoasterii

Obiectul cunoasterii este( obiect, fapt , fenomen, lucru) asupra caruia e indreptata activitatea cognitiva a

subiectului

Obiectul cunoaterii poate fi toata realitatea obiectiva . Insa totodata, omul adica subietul poate alegedin

aceasta realitate obiectiva un lucru sau un fenomen concret( obiectul). Acesteobiectepot fi (fenomene ale naturii ,

societatii psihicului, domeniu concret cum ar fi domeniul medicine, chimiei , etc)

In procesul cunoasterii o importanta deosebita oare limba si comunicarea.

Cunoasterea senzorila si rationala

In procesul cunoasterii, adica a capaptarii de noi cunostinte si in scopul stabilirii adevarului despre ceva se

manifesta doua niveluri ale cunoasterii si anume:

ICunoasterea prin senzatie,perceptive, reprezentarea

IINotiunea , judecata ,rationamentul

5 Structura constiintei individuale

Cunostinta este forma cea mai superioara a reflectarii realitatii obiective , modalitatea de a corela cu lumea

inconjuratoare si cu noi insine

Constiinta este o functie extreme de complexa a creierului

Constiinta este un obiect, o imagine, o copie reala determinate de lumea obiectiva

Constiinta este o reflectare subiectiva a realitatii obiective

Gindurile sunt ideale sau material

Constiinta are doua aspecte:

1 Constiinta individuala

2 Constiinta …..

Structura constiintei individuale:

a)Gindirea

b) Emotiile

c)Sentimentele

d) Vointa

e)memoria)

6.Formele si nivelurile constintei sociale

Constiinta sociala este reflectarea existentei sociale. Are douaniveluri

1.Nivelul obisnuit. Aici se include pshologia sociala, cunostintele empirice, folclorul

2.Nivelul theoretic(ideologia sociala,cunpostintele, mai ales cele stiintifice- naturaliste)

Tot la constiinta sociala mai apartin asa fenomene ca: Formele constiintei sociale;

1.Psihologia sociala 1.Constiinta filosofica( filosofia)-intelepciunea

2.Ideologia 2. Constiinta Stiintifica (stiinta)- adevarul

3. Constiinta de masa 3. Constiinta religioasa (religia)- credinta

4. Opinia publica 4.Constiinta morala ( morala)-binele si raul)

5.Constiinta estetica ( Frumosul)

6.Constiinta juridical( dreptul)-dreptatea

7.Constiinta politica ( politica)- puterea

8.Constiinta ecologica ( ecologia)- supravietuirea

7.Constiinta in aprecierea lui Freud:

El divizeza constiinta in doua mari straturi:

1Constientul

2. Incostientul

Piramida lui Feud:

a) Supraeul( Cenzura, normele sociale si morale)

b) Eul(fenomen constient)

c) Idul( Inconstientul)

8.Problema fundamental a filosofiei

Problemafundamentala a filosofiei reprezinta raportul dintre gindire si existent, are doua aspect:

Ontologic si Gnosiologic

Ontos in limba greaca inseamna –existenta iar gnosis,, a cunoaste’’

AO cauta raspuns laintrebarea : Ce este prima material sau Constiinta ( Ideea)? In dependent de raspuns

in filosofia sau creat doua mari directii si una a treia mai mica : Materialismul, Idealismul si Dualismul

Materialismul are 5 forme istorice:

1 Antic

2 Metafizic

3 Epocii Moderne

4 Antropologic

5 Dialectic

Aspectul Gnosiologic cauta raspuns la doua intrebari:

Lumea poate fi cunoscuta ori nu?In dependent de raspunssau format doua directii mari

1 Adeptii cunoasterii lumii

2 Agnosticii

9.Functiile filosofiei

a) functia conceptuala,b) gnosiologica, c)metodologica ,d)axiological,e)instructive- educativa, f)etica-

morala

Ramuri problematici si orientari ale filosofiei:

Ontologia: studiul finite in sine:studiul eistentei in general

Gnosiologia:teoria cunoasterii9 studiul fundamentelor cunoasterii)

Logica:Studiul rationarii in sine

Axiologia: teoria generala a valorii

Estetica: studiul principiilor si expresiei frumosului

Etica: Studiul fundamentelor si principiilor morale

Filosofia stiintei

Filosofia stiintei

Filosofia culturii

Filosofia sociala

Antropologia filosofica

10. Filosofia si medicina

Din ştiinţele concrete medicina este disciplina cu care filozofia interacţionează permanent. Ca şi filozofia

medicina are obiectul său omul. Fără cunoaşterea problemelor conceptuale medicina nu poate exista. Iar

pentru rezolvarea problemelor medicale medicii tpebuie să fie competenţi în problemele naturalist-

ştiinţifice, social-politice, economice ş.a.De aceea cei mai mari medici au fost şi filozofi (Empedocle,

Hipocrat, Aristotel, Celsius, Galen, Sext Empiric, Avicena, F.Bacon, Paracelsius, M.Servet, G.Galilei,

Harvei, Lametri, K.Linnei, Z. Freud, K.Jaspers, H. Selie ş.a.). Filozofia ajută pe medici să pătrundă mai

profund în specialitatea sa, mai bine şi efectiv să folosească cunoştinţele medicale pentru teorie şi

practică.

Filosofia si Medicina coreleaza intr-o forma armonioasa si in aceasta privinta evidentiem citeva

momente:

1.Aspectul gnosiologic (acumularea a noilor cunostinte in meddicina, acumularea cunostintelor in

medicina)

2.Asp. Psiho-somatic , in functionalitatea organismului si relatia medic-pacient

3.Asp. Metodologic (in diagnostic, in tratament , in profilactica)

11.Principalele niveluri de organizare a materiei

Materia este o categorie filosofica pentru marcarea realitatii obiective , adica a lucrurilor, obiectelor,

fenomenelor din lumea inconjuratoare.

Nivelurilemateriei:

1 Nivelul materiei nevii ( se contin lucruri si obiecte de la marimea 10-14 cm ( nucleul, protoni,neutron)

pina la puterea 1028 ( megasistemele aflate la o distanta de noi de 130000000000 ani lumina

2 Nivelul materii vii ( microorganism, tesuturi, organe, sisteme de organe, organism, colonii de

organisme, specii, biogeneza, biosfera)

3 Nivelul materiei social –organizate

Omul , familia collective, grupuri sociale, poporanietati, natiuni, clase, state , sisteme statale, societatea

12. Importanta conceptelor filosofice privitor la formele spatiului si timpuluyi din medicina

13 Legea negarii negatiei si importanta sa pentru medicina

Legea negarii negatiei. Aceata lege descopera directia, tendinta si consecutivitatea dezvolterii. De

exemplu:Fazele dezvoltarii organismului, Tablita lui Mendeleev, Undele radioului)

Categoriile:

Categoriile si cu ajutorul lor se studiaza si se fixeaza cele mai generale calitati, relatii ale lucrurilor si

legitatilor.

1Singular, particular si general.

In baza acestor legi sa facut calsificarea generala nozologica( a bolilor)

General- boala,infectia

Particular-hepatitele

Singular-Hematitele A care formeaza gindirea medicala.

2 Esenta si fenomen

Aceasta categorie faciliteaza stabilirea diagnozei, fenomenul( manifestarea acestei boli)

3 Continut si forma:

Continutul- maladia , iar forma – simptomatica, sau formele de manifestare.

14.Legea trecerii reciproce a cantitatii in calitate si importanta a in medicina

Legea trecerii reciproce a cantitatii in calitate sin invers cauta rspuns la intrebearea: Cum are loc

miscarea si dezvoltarea? Prin ea se poate studia ciclurile dezvoltarii organismului, schimbul de

substante.

15.Legea unitatii si luptei contrariului si importanta sa pentru medicina