Ma?ina EnigmaDe la Wikipedia, enciclopedia liberaPrizele, tastatura, lampile si controalele rotoarelor asa cum se vad pe capacul interior al unei masini militare germane Enigma cu trei rotoareMa?ina Enigma este numele unei familii de ma?ini electromecanice criptografice cu rotoare utilizate pentru a genera cifruri pentru criptarea ?i decriptarea de mesaje secrete. Enigma a fost folosita comercial de la nceputul anilor 1920, fiind adoptata ?i de armatele ?i serviciile guvernamentale ale mai multor ?aricel mai celebru caz fiind cel al Germaniei naziste nainte de ?i n timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.[1] Au fost produse, de-a lungul timpului, o varietate de modele diferite de Enigma, dar modelul armatei germane, Wehrmacht Enigma, este versiunea cel mai adesea studiata.Ma?ina a capatat notorietate deoarece criptologii Alia?ilor au reu?it sa decripteze un mare numar de mesaje care fusesera cifrate cu aceasta ma?ina. Decriptarea a devenit posibila n 1932 datorita criptografilor polonezi Marian Rejewski, Jerzy Rzycki ?i Henryk Zygalski de la Biroul de Cifruri. La jumatatea lui 1939, metodele de reconstruc?ie ?i descifrare au fost prezentate de Polonia Regatului Unit ?i Fran?ei. Informa?iile ob?inute din aceasta sursa, denumite Ultra, au reprezentat un ajutor semnificativ pentru efortul de razboi al Alia?ilor. Influen?a exacta a Ultra nu este ?tiuta cu exactitate, dar o evaluare des ntlnita este cea ca sfr?itul razboiului din Europa a venit cu doi ani mai devreme datorita decriptarii cifrurilor germane.[2][3]De?i cifrurile Enigma au slabiciuni criptografice, n practica, doar n combina?ie cu al?i factori semnificativi (gre?eli de operare, defecte procedurale, o ma?ina sau un caiet de coduri capturate ocazional) criptografii Alia?ilor au reu?it sa descifreze mesajele.[4]Ma?ina este dotata cu o tastatura prin care se introduce textul clar simbol cu simbol, iar la capatul celalalt (imprimanta sau tablou cu becuri) rezulta simbolurile criptate. Acestea sunt calculate n func?ie de starea rotoarelor (care se actualizeaza cu fiecare tasta apasata), rotoare care controleaza traseele circuitelor electrice de la intrare la ie?ire. Versiunile ini?iale au fost simple, dar n mod constant s-au adaugat complica?ii la mecanism, pentru cre?terea securita?ii cifrului, cum ar fi cre?terea numarului de rotoare ?i adaugarea unui tablou de prize prin care se puteau substitui suplimentar perechi de simboluri.Se mai pastreaza nca ma?ini Enigma func?ionale, n muzee, unele chiar n stare de func?ionare, iar valoarea lor n licita?ii este de ordinul zecilor de mii de dolari. Rolul istoric al acestor ma?ini ?i al criptanalizei lor a fost reflectat n unele lucrari artistice, mai ales n Polonia, ?ara care a avut o contribu?ie semnificativa la descifrarea mesajelor Enigma.Cuprins [ascunde] 1 Descriere1.1 Rotoarele1.2 Schimbarea de stare1.3 Roata de intrare1.4 Reflectorul1.5 Tabloul de prize1.6 Accesorii1.7 Descrierea matematica2 Proceduri de utilizare a ma?inii Enigma2.1 Indicatorul2.2 Abrevieri ?i moduri de lucru3 Istoria ?i dezvoltarea ma?inii3.1 Modelul comercial3.2 Ma?ina Enigma militara4 Ma?ini Enigma ramase4.1 Ma?ini derivate din Enigma5 n fic?iune6 Note7 BibliografieDescriere[modificare | modificare sursa]Diagrama de cablaje a unei masini Enigma, aratnd calea curentului electric. Cheia A este codificata n lampa D. D produce A, dar A nu produce niciodata A.Actiunea de substitutie de simboluri a rotoarelor Enigma pentru doua litere consecutivecurentul trece printr-un set de rotoare, n jurul reflectorului, si napoi prin rotoare. Liniile gri reprezinta alte circuite posibile n cadrul fiecarui rotor, circuite cablate la contactele fiecarui rotor. Litera A este criptata diferit la doua apasari consecutive, nti n G, si apoi n C. Aceasta pentru ca rotorul din dreapta si-a schimbat starea, trimitnd semnalul pe o ruta complet diferita.Ca ?i alte ma?ini cu rotoare, ma?ina Enigma este o combina?ie de sisteme mecanice ?i electrice. Mecanismul mecanic consta dintr-o tastatura; un set de discuri rotative denumite rotoare aranjate unul lnga altul pe un ax; ?i un mecanism de schimbare a starii care rote?te unul sau mai multe rotoare la fiecare apasare a unei taste. Mecanismul exact variaza de la versiune la versiune, dar cea mai des folosita forma este ca rotorul din dreapta sa ?i schimbe starea cu un pas la fiecare apasare, ?i ocazional declan?eaza ?i mi?carea rotoarelor nvecinate. Mi?carea continua a rotoarelor are ca rezultat aplicarea unei transformari criptografice diferite la fiecare apasare de tasta.Par?ile mecanice se comporta n a?a fel nct sa formeze un circuit electric variabilcifrarea efectiva a unei litere fiind efectuata electric. La apasarea unei taste, circuitul se nchide; curentul trece prin diferitele componente ?i n cele din urma aprinde una din numeroasele lampi, indicnd litera de ie?ire. De exemplu, la cifrarea unui mesaj care ncepe cu ANX..., operatorul ar tasta nti A, avnd ca rezultat aprinderea, eventual, a lampii Z; n acest caz, Z ar fi prima litera a textului cifrat. Operatorul ar trece apoi la cifrarea lui N n aceea?i maniera, ?i a?a mai departe.n stnga, este o diagrama de cablaj a ma?inii Enigma. Pentru a simplifica exemplul, sunt aratate doar patru componente din fiecare. n realitate, existau 26 de lampi, taste, prize ?i cablaje n interiorul rotoarelor. Curentul trece de la baterie (1) prin comutatorul bidirec?ional de litere (2) spre tabloul de prize (3). Tabloul de prize permite recablarea conexiunilor ntre tastatura (2) ?i roata fixa de intrare (4). Apoi, curentul trece prin priza (3)neutilizata, deci nchisaprin roata de intrare (4), prin cablajele celor trei (n cazul Wehrmacht Enigma) sau patru (n cazul variantelor Kriegsmarine M4 sau Abwehr) rotoare (5) ?i intra n reflector (6). Reflector trimite curentul napoi, pe o cale diferita, prin rotoare (5) ?i roata de intrare (4), ?i apoi prin priza S conectata cu un cablu (8) la priza D, ?i la un alt comutator bidirec?ional (9) care aprinde lampa.Schimbarea continua a caii electrice prin unitate datorata rota?iei rotoarelor (care cauzeaza schimbarea contactelor la fiecare litera tastata) implementeaza criptarea polialfabetica ce i conferea ma?inii Enigma un nivel nalt de securitate.Rotoarele[modificare | modificare sursa]Ansamblul rotoarelor masinii Enigma. Cele trei rotoare mobile sunt plasate ntre doua roti fixe: roata de intrare la dreapta si reflectorul (marcat aici cu B) la stnga.Rotoarele (numite ?i ro?i sau tamburiWalzen n germana) formeaza inima unei ma?ini Enigma. De aproximativ 10 cm n diametru, fiecare rotor este un disc din cauciuc tare sau din bachelita cu o serie de ace de bronz cu arc pe o parte aranjate n cerc; pe cealalta parte sunt un numar corespunzator de contacte electrice circulare. Acele ?i contactele reprezinta alfabetulde regula cele 26 de litere AZ. Cnd sunt plasate unul lnga altul, acele unui rotor se sprijina pe contactele rotorului vecin, formnd o conexiune electrica. nauntrul unui rotor, un set de 26 de fire conecteaza fiecare ac de pe o parte cu un contact din partea cealalta ntr-un ?ablon complex. Cablajele difera pentru fiecare tablou.Structura unui rotor Enigma:1. Inel cu marcaje2. Punctul de marcaj pentru contactul A3. Roata alfabetica4. Contacte pe placa5. Conexiuni cu fire6. Conectoare n forma de ac cu arc7. Inel de ajustare cu prghie8. nveli?ul metalic prin care trece axul central9. Roata de ajustare manuala10. Roata clichetuluiIndividual, un rotor efectueaza doar un tip foarte simplu de criptareun cifru cu substitu?ie simplu. De exemplu, acul corespunzator literei E ar putea fi cablat cu contactul pentru litera T de pe partea opusa. Complexitatea provine de la utilizarea mai multor rotoare n seriede regula trei sau patru?i de mi?carea regulata a rotoarelor; aceasta furnizeaza un tip de criptare mult mai puternic.n cadrul unei ma?ini, un rotor poate fi setat pe una din 26 de pozi?ii. Aceasta se poate face manual cu ajutorul unui poten?iometru, a?a cum se arata n figura 2. Ca operatorul sa cunoasca pozi?ia, fiecare rotor are un inel alfabetic ata?at pe exteriorul discului, cu 26 de litere sau numere; una dintre acestea se vede printr-o fereastra, indicnd operatorului pozi?ia rotorului. La primele modele Enigma, inelul alfabetic era fix; o complica?ie introdusa n versiunile ulterioare o reprezinta facilitatea de a ajusta inelul alfabetic relativ la cablarea din centru. Pozi?ia inelului este cunoscuta sub denumirea de Ringstellung (setarea inelului).Rotoarele con?in fiecare unul sau mai multe marcaje, utilizate pentru a controla succesiunea de stari ale rotoarelor. n versiunile militare, marcajele se afla pe inelul alfabetic.Enigma Armatei ?i a For?elor Aeriene erau echipate cu cteva rotoare; la nceput au fost doar trei. la 15 decembrie 1938 numarul a crescut la cinci, dintre care trei erau alese pentru introducerea n ma?ina. Acestea erau marcate cu cifre romane: I, II, III, IV ?i V, fiecare cu cte un singur marcaj aflat n diferite puncte ale inelului alfabetic. Inten?ia a fost ca aceasta sa fie o masura de securitate, dar n cele din urma s-a dovedit a fi o slabiciune ce a permis atacurile ceasului (efectuat de polonezi) ?i Banburismus (al britanicilor).Trei rotoare Enigma si arborele pe care sunt ele plasate n timpul functionarii.Versiunea navala a ma?inii Enigma utilizata de Wehrmacht a avut mereu mai multe rotoare dect celelalte servicii: la nceput, ?ase, apoi ?apte ?i n cele din urma opt. Rotoarele suplimentare, numerotate VI, VII ?i VIII, aveau toate cablaje diferite, ?i doua marcaje taiate n ele la N ?i A, avnd ca rezultat o modificare mai frecventa.Ma?ina Enigma cu patru rotoare (M4) a Marinei Germane avea un rotor n plus ntr-un volum egal cu cel din versiunea cu trei rotoare. Aceasta s-a realizat prin nlocuirea reflectorului original cu unul mai sub?ire ?i adaugarea unui al patrulea rotor special. Al patrulea rotor poate fi unul din doua tipuri, Beta sau Gamma, ?i nu ?i schimba niciodata starea, putnd fi pus manual n oricare din cele 26 de pozi?ii.Schimbarea de stare[modificare | modificare sursa]Schimbarea starilor masinii Enigma.Pentru a evita implementarea doar a unui simplu (?i slab) cifru cu substitu?ie, unele rotoare se roteau la apasarile consecutive ale unei taste. Aceasta asigura ca substitu?ia criptografica va fi diferita la fiecare simbol, avnd ca rezultat o cifru cu substitu?ie polialfabetica.Cel mai adesea, acest scop este ndeplinit cu ajutorul unui clichet. Fiecare rotor are o roata din?ata cu 26 de din?i; un grup de opritoare sprijina ace?ti din?i. Acestea avansau la unison cu fiecare apasare de tasta. Daca un opritor ajunge la un dinte al ro?ii, acel rotor ?i schimba starea.n Enigma Wehrmacht, fiecare rotor avea un inel ajustabil. Cele cinci rotoare elementare (IV) aveau fiecare cte un marcaj, iar cele ale ma?inii navale VI, VII ?i VIII aveau cte doua. La un anumit moment, marcajul unui rotor ajunge sa fie aliniat cu opritorul, permi?ndu-i sa ac?ioneze clichetul urmatorului rotor la urmatoarea apasare de tasta. Cnd un opritor nu este aliniat cu marcajul, el doar aluneca pu?in pe suprafa?a inelului fara a ac?iona roata din?ata. ntr-un sistem de rotoare cu un singur marcaj, al doilea rotor avanseaza cu o pozi?ie la fiecare 26 de avansuri ale primului rotor. Analog, al treilea rotor avanseaza cu o pozi?ie la fiecare 26 de avansuri ale celui de-al doilea rotor. Al doilea rotor avanseaza ?i el mpreuna cu al treilea, ceea ce nseamna ca al doilea rotor poate face doi pa?i la apasarea de tastepasul dubluavnd ca rezultat o reducere a perioadei.[5]Acest pas dublu cauzeaza devierea rotoarelor de comportamentul unui odometru obi?nuit. Un pas dublu are loc dupa cum urmeaza: primul rotor avanseaza, ?i mpinge al doilea rotor un pas mai departe. Daca al doilea rotor se mi?ca la acest pas n pozi?ia marcajului sau, al treilea clichet cade. La pasul urmator, acest clichet mpinge roata din?ata a celui de-al treilea rotor, trecnd n marcajul celui de-al doilea rotor, mi?cndu-l ?i pe acesta a doua oara consecutiv.Cu trei ro?i ?i un singur marcaj n prima ?i a doua roata, ma?ina are o perioada de 26 25 26 = 16.900 (n loc de 26 26 26, din cauza pasului dublu al celui de-al doilea rotor.[5]) Istoric, dimensiunea mesajelor era limitata la numere de ordinul sutelor de litere, astfel existnd un risc redus de repetare a unei pozi?ii n cadrul unui singur mesaj.Pentru a face loc pentru rotorul numarul patru, Beta respectiv Gamma, introduse n 1942, reflectorul a fost schimbat, facndu-l mai sub?ire ?i al patrulea rotor special, ?i el mai sub?ire, a fost pus lnga el. n restul mecanismului, nu s-a produs nicio schimbare. Deoarece existau doar trei clichete, al patrulea rotor nu avansa niciodata, dar putea fi pus manual ntr-una din cele 26 de pozi?ii.La apasarea unei taste, rotoarele avansau nainte de conectarea circuitului electric.Roata de intrare[modificare | modificare sursa]Roata de intrare (n germana Eintrittswalze), sau statorul de intrare, conecteaza tabloul de prize, sau, daca acesta nu exista, tastatura ?i tabloul de tabloul de lampi, cu ansamblul rotoarelor. De?i cablarea exacta utilizata este de importan?a redusa pentru nivelul de securitate, s-a dovedit totu?i a fi un obstacol pentru criptanalistul polonez Marian Rejewski n ncercarea sa de a deduce cablajul rotoarelor. Ma?ina Enigma comerciala conecteaza tastele n ordinea secven?ei lor pe tastatura: Q\rightarrowA, W\rightarrowB, E\rightarrowC ?i a?a mai departe. nsa ma?ina Enigma militara le conecteaza n ordine alfabetica directa: A\rightarrowA, B\rightarrowB, C\rightarrowC etc. A fost nevoie de o banuiala foarte inspirata a lui Rejewski pentru a descoperi modificarea, iar dupa aceasta, el a reu?it sa rezolve ?i mai inspiratele sale ecua?ii.Reflectorul[modificare | modificare sursa]Cu excep?ia primelor modele A ?i B, ultimul rotor se afla nainte de un reflector (n germana Umkehrwalze, adica roata de inversare), o piesa patentata, care deosebea familia de ma?ini Enigma de diferitele ma?ini cu rotor proiectate n acea perioada. Reflectorul conecteaza ie?irile ultimelor rotoare n perechi, redirec?ionnd curentul electric napoi prin rotoare pe un canal diferit. Reflectorul asigura ca transformarea operata de Enigma este propria sa inversa: astfel, criptarea ?i decriptarea sunt aceea?i opera?ie ?i este efectuata de acela?i mecanism. Dar reflectorul i-a dat ma?inii Enigma ?i proprietatea ca nicio litera nu era vreodata transformata n ea nsa?i. Aceasta a reprezentat un defect conceptual grav ?i o gre?eala criptografica exploatata ulterior de criptanali?ti.n modelul C, reflectorul putea fi inserat ntr-una din doua pozi?ii diferite. n modelul D, reflectorul putea fi setat n 26 de pozi?ii posibile, de?i nu se putea mi?ca n timpul criptarii. n Enigma Abwehr, reflectorul ?i schimba starea n timpul criptarii, ca ?i celelalte ro?i.n ma?ina Enigma a armatei germane ?i a for?elor aeriene, reflectorul era fix ?i nu se rotea; au existat patru versiuni. Cea originala denumita A a fost nlocuita de Umkehrwalze B la 1 noiembrie 1937. O a treia versiune, Umkehrwalze C a fost utilizata pentru scurt timp n 1940, probabil din gre?eala, ?i a fost sparta de Hut 6.[6] Cea de-a patra versiune, observata prima oara la 2 ianuarie 1944 avea un reflector recablabil, numit Umkehrwalze D, care permitea operatorului ma?inii Enigma sa includa modificarea conexiunilor ca parte din cheie.Tabloul de prize[modificare | modificare sursa]Tabloul de prize (Steckerbrett) era pozitionat n fata masinii, sub tastatura. La utilizare, se realizau pna la 13 conexiuni. n imagine, doua perechi de litere au fost schimbate (S-O si J-A).Tabloul de prize (n germana Steckerbrett) permitea o cablare variabila ce putea fi reconfigurata de operator (dupa cum se vede pe panoul frontal al figurii 1; unele din cablurile de conectare se vad n capac). A fost introdus n versiunea armatei germane n 1930 ?i a fost adoptat ?i de Marina curnd dupa aceea. Tabloul de prize contribuia semnificativ la puterea criptarii ma?inii, mai mult dect ar fi facut-o un rotor suplimentar. Enigma fara tablou de prize poate fi rezolvata relativ u?or folosind metode manuale; aceste tehnici sunt nsa nvinse prin adaugarea tabloului, iar criptanali?tii Alia?ilor au recurs la ma?ini speciale pentru a rezolva problema.Un cablu pus pe panoul de prize conecteaza o pereche de litere ntre ele, de exemplu, E ?i Q ar putea fi o pereche conectata. Efectul conexiunii era interschimbarea celor doua litere nainte ?i dupa unitatea criptografica principala, cu rotoare. De exemplu, cnd un operator apasa E, semnalul este deviat spre Q nainte de a intra n rotoare. Un numar de pna la 13 astfel de perechi puteau fi folosite simultan.Curentul trecea dinspre tastatura spre tabloul de prize ?i mai departe spre rotorul de intrare (Eintrittswalze). Fiecare litera de pe tabloul de prize are doua intrari. Introducerea unei mufe deconecta intrarile superioara (dinspre tastatura) ?i cea inferioara (spre rotorul de intrare) ale acelei litere. Mufa de la celalalt capat al cablului era introdusa n intrarea altei litere, schimbnd conexiunile ntre ele.Schreibmax era o imprimanta ce putea fi atasata la Enigma, eliminnd necesitatea muncii laborioase de notare a literelor indicate de panoul cu lumini.Accesorii[modificare | modificare sursa]Atasamentul UhrUn accesoriu utilizat de Enigma M4 a fost Schreibmax, o mica imprimanta care tiparea cele 26 de litere pe o mica banda de hrtie. Aceasta a eliminat necesitatea ca un al doilea operator sa citeasca lampile ?i sa noteze literele textului cifrat. Schreibmax era pus peste ma?ina Enigma ?i era conectat la panoul de lampi. Pentru a instala imprimanta, carcasa lampilor ?i toate becurile trebuiau demontate. n pofida acestui inconventient, ea putea mbunata?i securitatea opera?ionala; imprimanta putea fi instalata la distan?a astfel nct ofi?erul care opera ma?ina nu mai trebuia sa vada informa?ia decriptata (textul clar).Un alt accesoriu al ma?inii era panoul de lampi la distan?a. Daca ma?ina era echipata cu un panou suplimentar, carcasa de lemn era mai mare pentru a-l putea con?ine. Exista o versiune de panou de lampi ce putea fi conectat dupa aceea, dar care necesita, ca ?i Schreibmax, ca panoul de lampi ?i becurile sa fie scoase. Panoul de la distan?a facea posibil ca o persoana sa citeasca textul decriptat fara ca operatorul sa-l citeasca.n 1944, Luftwaffe a introdus un comutator suplimentar pe tabloul de prize, comutator numit Uhr (ceas). Era o cutie mica ce con?inea un comutator cu 40 de pozi?ii. El nlocuia prizele ini?iale. Dupa conectarea prizelor, a?a cum se arata n foaia zilnica de chei, operatorul punea comutatorul ntr-una din cele 40 de pozi?ii, fiecare producnd o alta combina?ie de cablaje. Majoritatea acestor conexiuni nu erau pe perechi. ntr-o singura pozi?ie a comutatorului, Uhr nu facea dect sa emuleze 9 conexiuni realizate pe panoul de prize.Descrierea matematica[modificare | modificare sursa]Transformarea Enigma pentru fiecare litera poate fi specificata matematic ca un produs de permutari. Presupunnd o ma?ina Enigma a armatei germane sau a for?elor aeriene, fie P transformarea tabloului de prize, U cea data de reflector, ?i L, M, R respectiv cele date de cele trei rotoare. Atunci criptarea E poate fi exprimata ca:E = PRMLUL^{-1}M^{-1}R^{-1}P^{-1}.La fiecare apasare de tasta, rotoarele se modifica, schimbnd transformarea. De exemplu, daca rotorul din dreapta R este rotit cu i pozi?ii, transformarea devine \rho^iR\rho^{-i}, unde \rho este permutarea ciclica ce transforma A n B, B n C, ?i a?a mai departe. Analog, rotoarele stng ?i central pot fi reprezentate ca rota?iile de j ?i k ale lui M ?i L. Transformarea de criptare poate fi descrisa ca:E = P(\rho^iR\rho^{-i})(\rho^{j}M\rho^{-j})(\rho^{k}L\rho^{-k})U(\rho^kL^{-1}\rho^{-k})(\rho^{j}M^{-1}\rho^{-j})(\rho^{i}R^{-1}\rho^{-i})P^{-1}.Proceduri de utilizare a ma?inii Enigma[modificare | modificare sursa]Utilizarea Enigma necesita o lista de setari zilnice si mai multe documente auxiliare. Procedurile pentru Enigma marinei germane erau mai elaborate si mai sigure dect cele utilizate n alte servicii. Cartile de coduri ale marinei erau tiparite cu cerneala rosie solubila n apa pe hrtie roz, pentru a fi usor de distrus n cazul n care ar fi fost n pericol de a fi capturate de inamic. Cartea de coduri de mai sus a fost luata de pe vasul capturat U-505.n armata germana, comunica?iile erau mpar?ite ntr-un numar de re?ele diferite, toate cu setari diferite pentru ma?inile lor Enigma. Aceste re?ele de comunica?ii erau numite la Bletchley Park chei, ?i aveau asignate cte un nume de cod, cum ar fi Red (Ro?u), Chaffinch (Cinteza) ?i Shark (Rechinul). Fiecare unitate care opera pe o re?ea primea o lista de setari pentru ma?inile Enigma, valabila o perioada de timp. Pentru ca un mesaj sa fie corect criptat ?i decriptat, att transmi?atorul ct ?i receptorul trebuiau sa-?i seteze ma?ina Enigma n acela?i fel; selec?ia ?i ordinea rotoarelor, pozi?ia de pornire ?i conexiunile de pe tabloul de prize trebuia sa fie identice. Toate aceste setari (care mpreuna formau, n termeni moderni, cheia) trebuia sa fi fost stabilite anterior, ?i erau distribuite n car?i de coduri.Starea ini?iala a unei ma?ini Enigma avea cteva aspecte:Ordinea ro?ilor (Walzenlage)alegerea rotoarelor ?i ordinea n care sunt ele montate.Pozi?ia ini?iala a rotoareloraleasa de operator, diferita de la mesaj la mesaj.Setarile inelelor (Ringstellung)pozi?ia inelelor alfabetice relativ la cablarea rotoarelor.Setarile prizelor (Steckerverbindungen)conexiunile prizelor de pe tablou.n versiunile cele mai recente, cablarea reflectorului reconfigurabil.Enigma a fost proiectata sa fie sigura chiar ?i daca este cunoscuta cablarea rotoarelor de catre adversar, de?i n practica s-au depus eforturi considerabile pentru a o pastra ?i pe aceasta secreta. Daca cablarea e secreta, numarul total de configura?ii posibile a fost calculat a fi de ordinul a 10114 (aproximativ 380 bi?i); cnd cablajul este cunoscut ?i cu alte constrngeri opera?ionale, dimensiunea spa?iului este redusa la ordinul a 1023 (76 bi?i).[3] Utilizatorii Enigma erau ncrezatori n securitatea sa din cauza numarului mare de posibilita?i; la acea vreme, nu era fezabil ca un adversar sa nceapa macar sa ncerce fiecare configura?ie posibila ntr-un atac cu for?a bruta.Indicatorul[modificare | modificare sursa]Majoritatea cheilor erau pastrate n vigoare o anumita perioada de timp, de regula o zi. Totu?i, o pozi?ie ini?iala diferita a rotorului era aleasa pentru fiecare mesaj, concept similar cu cel de vector de ini?ializare din criptografia moderna, deoarece daca mai multe mesaje sunt trimise criptat cu setari aproape identice, atunci un criptanalist, folosind mai multe mesaje interceptate, ar putea ataca mesajele folosindu-se de analiza frecven?ei. Pozi?ia ini?iala era transmisa chiar nainte de textul cifrat. Metoda exacta utilizata era denumita "procedura de indicator"slabiciunile acestei proceduri au deschis calea primelor spargeri ale ma?inii Enigma.Figura 2. Cu capacul interior lasat, Enigma era gata de utilizare. Rotile de reglaj ale rotoarelor ieseau prin capac, permitnd operatorului sa seteze rotoarele si pozitia lor curentaaici, RDKPera vizibila operatorului printr-un grup de geamuri.Unele din primele proceduri de indicator a fost utilizata de criptanali?tii polonezi pentru a reu?i primele spargeri cu succes ale ma?inii Enigma. Procedura era ca operatorul sa-?i seteze ma?ina n conformitate cu lista de setari, care includea o pozi?ie ini?iala globala a rotoarelor (Grundstellung), de exemplu AOH. Operatorul ntorcea rotoarele pna cnd literele AOH apareau prin geamuri. n acel punct, operatorul ?i alegea o pozi?ie de start arbitrara pentru mesajul respectiv. Putea alege de exemplu EIN, iar aceasta devenea setarea de mesaj pentru acea sesiune de criptare. Operatorul scria atunci EIN la tastatura ma?inii, de doua ori, pentru a permite detec?ia erorilor de transmisie. Rezultatul era un indicator criptat EIN scris de doua ori s-ar fi putut transforma de exemplu n XHTLOA, care ar fi transmis mpreuna cu mesajul. n cele din urma, operatorul punea rotorul la setarea de mesaj, EIN n acest exemplu, ?i scria textul clar al mesajului.La capatul celalalt, operation era inversata. Operatorul seta ma?ina la valorile ini?iale ?i scria primele ?ase litere ale mesajului (XHTLOA). n acest exemplu, lampile ar fi aratat EINEIN. Mutnd rotoarele pe EIN, operatorul receptor scria apoi restul textului cifrat, descifrnd mesajul.Slabiciunea acestei scheme de indicator venea din doua surse. n primul rnd, din utilizarea unei setari globale de ini?ializareaceasta a fost ulterior schimbata, astfel nct operatorul ?i selecta valoarea ini?iala pentru a cripta indicatorul, ?i trimitea pozi?ia ini?iala n clar. A doua problema era repeti?ia indicatorului, un defect grav de securitate. Setarea mesajului era codificata de doua ori, avnd ca rezultat o rela?ie ntre prima ?i a patra, a doua ?i a cincea, respectiv a treia ?i a ?asea litera. Aceasta problema de securitate a permis Biroului de Cifruri din Polonia spargerea sistemului Enigma dinainte de razboi nca din 1932. Totu?i, dupa 1940, germanii au schimbat procedurile pentru a mbunata?i securitatea.n timpul celui de-al doilea razboi mondial, s-au folosit car?i de coduri doar pentru setarea rotoarelor ?i a inelelor. Pentru fiecare mesaj, operatorul alegea o pozi?ie aleatoare de pornire, sa zicem WZA, ?i o cheie aleatoare de mesaj, de exemplu SXT. Apoi muta rotoarele n pozi?ia de start WZA ?i codifica cheia mesajului SXT. Presupunnd ca mesajul rezultat era UHL, el ?i seta apoi cheia de mesaj SXT ca pozi?ie de start ?i cripta mesajul. Apoi, transmitea pozi?ia de start WZA, cheia mesajului UHL ?i apoi textul cifrat. Receptorul seta pozi?ia de start conform primei trigrame, WZA ?i apoi decodifica a doua trigrama, UHL, pentru a ob?ine setarea de mesaj SXT. Apoi, utiliza acest SXT ca pozi?ie de start pentru a decripta mesajul. Astfel, fiecare setare ini?iala era diferita ?i noua procedura evita defectul de securitate dat de dubla codificare a setarilor de mesaj.Aceasta procedura a fost utilizata doar de Wehrmacht ?i de Luftwaffe. Procedurile Kriegsmarine de la transmiterea mesajelor cu Enigma mult mai elaborate ?i complexe. nainte de criptarea cu Enigma, mesajele erau codificate cu ajutorul car?ii de coduri Kurzsignalheft. Kurzsignalheft con?inea tabele de conversie ale diferitelor propozi?ii n grupuri de cte patru litere. Erau incluse numeroase posibilita?i, cum ar fi chestiuni logistice cum ar fi realimentarea cu combustibil sau ntlnirea cu navele de provizii, pozi?ii, nume de porturi, ?ari, arme, starea vremii, pozi?iile ?i navele inamice, tabele de date ?i ore. O alta carte de coduri con?inea Kenngruppen ?i Spruchschlssel: identificarea cheii ?i cheile de mesaj.Abrevieri ?i moduri de lucru[modificare | modificare sursa]Ma?ina Enigma a armatei utiliza doar cele 26 de caractere alfabetice. Semnele erau nlocuite de combina?ii rare de caractere. Spa?iul era omis ?i nlocuit cu X. X era n general folosit ca punct. Unele semne erau diferite n alte par?i ale armatei. Wehrmachtul a nlocuit virgula cu ZZ ?i semnul de ntrebare cu FRAGE sau FRAQ. Kriegsmarine nsa, a nlocuit virgula cu Y ?i semnul de ntrebare cu UD. Combina?ia CH, ca n cuvntul "acht" (opt) sau "Richtung" (direc?ie) au fost nlocuite cu Q (AQT, RIQTUNG). Doua, trei sau patru zerouri erau nlocuite cu CENTA, MILLE ?i MYRIA.Wehrmacht ?i Luftwaffe transmiteau mesajele n grupuri de cte patru caractere. Kriegsmarine, utiliznd ma?ina Enigma cu patru rotoare, avea grupuri de patru caractere. Numele sau cuvintele folosite des erau variate att ct se putea. Cuvinte ca Minensuchboot (detector de mine) puteau fi scrise MINENSUCHBOOT, MINBOOT, MMMBOOT sau MMM354. Pentru a ngreuna criptanaliza, era interzisa transmiterea de mesaje de peste peste 250 de caractere. Mesajele mai lungi erau mpar?ite n mai multe par?i, fiecare cu propria sa cheie de mesaj. Pentru mai multe detalii, vezi traducerile lui Tony Sale ale Procedurii generale[7] ?i ale Procedurii pentru ofi?eri ?i personal.[8]Istoria ?i dezvoltarea ma?inii[modificare | modificare sursa]Au existat numeroase modele ?i variante ale familiei Enigma. Primele ma?ini Enigma erau modele comerciale de la nceputul anilor 1920. ncepnd de la jumatatea acelui deceniu, diferitele ramuri ale armatei germane au nceput sa foloseasca Enigma, efectund un numar de modificari pentru a-i cre?te nivelul de securitate. n plus, mai multe alte ?ari au adoptat sau au adaptat designul Enigma pentru propriile lor ma?ini de cifrare.O selectie de sapte masini Enigma si echipament auxiliar, expuse la Muzeul Criptologic National din SUA. De la stnga la dreapta, modelele sunt: 1) Enigma comerciala; 2) Enigma T; 3) Enigma G; 4) Model neidentificat; 5) Enigma Luftwaffe (for?ele aeriene); 6) Enigma Heer (a armatei); 7) Enigma M4 a Kriegsmarine.Modelul comercial[modificare | modificare sursa]Patentul lui Scherbius pentru EnigmaU.S. Patent 1657411, acordat n 1928.La 23 februarie 1918, inginerul german Arthur Scherbius a depus o cerere de patent pentru o ma?ina de cifrare cu rotoare ?i, mpreuna cu E. Richard Ritter, a fondat firma Scherbius & Ritter. Ei au abordat marina germana ?i ministerul de externe pentru a le prezenta proiectul, dar nu au gasit interes pentru acesta. Apoi ei au dat drepturile asupra patentului firmei Gewerkschaft Securitas, care a fondat Chiffriermaschinen Aktien-Gesellschaft (Societatea pe Ac?iuni Ma?ini de Cifrare) la 9 iulie 1923; Scherbius ?i Ritter faceau parte din consiliul director.Chiffriermaschinen AG a nceput sa faca reclama unei ma?ini cu rotoareEnigma model Acare a fost expusa la Congresul Uniunii Po?tale Interna?ionale n 1923 ?i n 1924. Ma?ina era grea ?i masiva, ?i con?inea ?i o ma?ina de scris. Masura 654535 cm ?i cntarea aproximativ 50 kg. A fost introdus ?i un model B, cu o construc?ie similara.[9] De?i ?i ele au purtat numele de Enigma, att modelul A ct ?i modelul B erau diferite de versiunile ulterioare: att forma ?i marimea, ct ?i func?ionalitatea, prin aceea ca lor le lipsea reflectorul.Reflectorulo idee propusa de colegul lui Scherbius Willi Korna fost introdusa prima oara n modelul Enigma C (1926). Reflectorul este o piesa-cheie a ma?inilor Enigma.Exemplar rar de masina Enigma cu 8 rotoare si imprimanta.Modelul C era mai mic ?i mai portabil dect predecesoarele sale. i lipsa ma?ina de scris, bazndu-se n schimb pe citirea de catre operator a lampilor; astfel, modelul a fost numit "Enigma cu lampi" pentru a-l distinge de modelele A ?i B. Enigma C a disparut rapid, facnd loc modelului Enigma D (1927). Aceasta versiune a fost folosita pe scara larga, n Suedia, Olanda, Regatul Unit, Japonia, Italia, Spania, Statele Unite ?i Polonia.Ma?ina Enigma militara[modificare | modificare sursa]Marina a fost prima ramura a armatei germane care a adoptat Enigma. Aceasta versiune, numita Funkschlssel C (Cifru radio C), a fost pusa n produc?ie pna n 1925 ?i a fost introdusa n folosin?a n 1926.[10] Tastatura ?i tabloul de lampi con?ineau 29 de literede la A la Z, , ?i aranjate n ordine alfabetica, ?i nu n ordinea QWERTZU.[11] Rotoarele aveau 28 de contacte, litera X fiind cablata sa treaca necriptata prin rotoare.[12] Trei rotoare erau alese dintr-un set de cinci[13] ?i reflectorul putea fi introdus n una din patru pozi?ii diferite, notate a, , ? ?i d.[14] Ma?ina a fost revizuita n iulie 1933.[15]Pna la 15 iulie 1928,[16] armata germana (Reichswehr) ?i introdusese propria sa versiune de EnigmaEnigma G, urmata de versiunea sa revizuita Enigma I pna n iunie 1930.[17] Enigma I este numita ?i Enigma Wehrmacht, sau Servicii, ?i a fost utilizata de serviciile militare germane ?i de alte organiza?ii guvernamentale (cum ar fi caile ferate[18]), naintea ?i n timpul celui de-al doilea razboi mondial. Diferen?a majora dintre Enigma I ?i modelele comerciale a fost adaugarea tabloului de prize pentru a schimba ntre ele perechi de litere, marind cu mult puterea criptografica a ma?inii. Printre alte diferen?e se numarau utilizarea unui reflector fix, ?i mutarea marcajelor de schimbare a starii de pe corpul rotorului pe inelele mobile cu litere.[17] Ma?ina masura 283415 cm ?i cntarea n jur de 12 kg.[12]O masina Enigma model T (Tirpitz)o masina Enigma K modificatafabricata pentru utilizarea de catre japonezi.Pna n 1930, Armata a sugerat ca ?i Marina Militara sa adopte aceasta ma?ina, aratnd beneficiile sporului de securitate (cu tabloul de prize) ?i simplificarea comunica?iilor ntre servicii.[19] Marina a acceptat n cele din urma ?i n 1934[20] au introdus versiunea speciala a ma?inii armatei, denumita Funkschlssel M sau M3. n timp ce armata folosea doar trei rotoare la acel moment, pentru a cre?te nivelul de securitate, Marina a decis sa foloseasca trei rotoare din cinci posibile.[21]n decembrie 1938, Armata a produs doua rotoare suplimentare, astfel nct cele trei rotoare erau alese dintr-un set de cinci.[17] n 1938, Marina a mai adaugat doua rotoare, ?i apoi nca unul n 1939 pentru a permite alegerea a trei rotoare dintr-un total de opt posibile.[21] n august 1935, For?ele Aeriene au introdus Wehrmacht Enigma n comunica?ii.[17] Marina a introdus pentru traficul submarinelor o ma?ina Enigma cu patru rotoare, la 1 februarie 1942. Ma?ina se numea M4 (re?eaua era denumita de Alia?i Triton, sau Shark). Rotorul suplimentar a fost montat n acela?i spa?iu prin reducerea grosimii reflectorului, ceea ce a facut loc pentru un al patrulea rotor mai sub?ire.A existat ?i un model mare, cu opt rotoare ?i imprimanta, numit Enigma II. n 1933, criptanali?tii polonezi au detectat ca acesta era folosit pentru comunica?iile militare la nivel nalt, dar ca a fost retrasa din utilizare deoarece a fost considerata nesigura ?i se bloca des.[22]Enigma G, utilizata de Abwehr, avea patru rotoare cu marcaje multiple, ?i nu avea tablou de prize.Abwehr a utilizat Enigma G (Enigma Abwehr). Aceasta varianta de Enigma era o ma?ina cu patru rotoare cu marcaje multiple, dar nu avea tablou de prize. Acest model era echipat cu un contor incrementat la fiecare apasare de tasta, fiind astfel cunoscut ca ma?ina cu contor sau Zhlwerk Enigma.Masina Enigma elvetiana, cu patru rotoare recablate, fabricata n Germania.?i alte ?ari au folosit ma?ini Enigma. Marina italiana a adoptat varianta comerciala ca "Cifrul Marinei D"; spaniolii au folosit ma?ina comerciala n timpul razboiului civil. Criptanali?tii britanici au reu?it sa sparga aceste ma?ini, carora le lipsea tabloul de prize. Elve?ienii au utilizat o versiune de Enigma numita model K pentru comunitca?ii militare ?i diplomatice, model foarte similar cu Enigma D. Ma?ina a fost sparta de mai multe ?ari, printre care Polonia, Fran?a, Regatul Unit ?i Statele Unite (ultima a numit ma?ina INDIGO). Un model Enigma T (cu numele de cod Tirpitz) a fost fabricat pentru a fi utilizat de catre japonezi.Criptografia ma?inii Enigma nu era perfecta, mai ales dupa ce alia?ii au capturat cteva exemplare, permi?ndu-le sa decodifice mesajele germanilor, ceea ce s-a dovedit a fi vital n Batalia Atlanticului.S-a estimat ca s-au construit n total aproximativ 100.000 de ma?ini Enigma.[23] Dupa sfr?itul celui de-al doilea razboi mondial, Alia?ii au vndut ma?inile Enigma capturate, ?i considerate nca relativ sigure, unui numar de ?ari n curs de dezvoltare.[23]Ma?ini Enigma ramase[modificare | modificare sursa]Replica a unei masini Enigma americane expusa la Muzeul Criptologic National din Fort Meade, Maryland, SUA.Efortul de a sparge ma?ina Enigma nu a fost dezvaluit dect n anii 1970. De atunci, interesul pentru ma?inile Enigma a crescut considerabil ?i mai multe exemplare sunt expuse astazi n muzee din SUA ?i din Europa. Deutsches Museum din Mnchen are versiuni militare cu trei ?i patru rotoare, precum ?i alte versiuni civile mai vechi. O ma?ina Enigma n stare de func?ionare este expusa la Muzeul Criptografic Na?ional al NSA din Fort Meade, Maryland, unde vizitatorii pot sa ncerce sa cripteze mesaje clare ?i sa descifreze mesaje codate. Armmuseum din Stockholm are ?i el o ma?ina Enigma expusa. Sunt exemplare ?i la Muzeul de Istoria Calculatoarelor din Statele Unite, la Bletchley Park n Regatul Unit, la Muzeul Armatei Poloneze din Polonia, la Australian War Memorial, ?i n foaierul Defence Signals Directorate, ambele aflate n Canberra n Australia, precum ?i n mai multe alte locuri din Germania, SUA, Regatul Unit ?i n alte ?ari ale lumii. Muzeul Calculatoarelor din San Diego, astazi nchis, avea n colec?ia sa o ma?ina Enigma, pe care a dat-o apoi bibliotecii de la Universitatea de Stat San Diego. Altele sunt de?inute de colec?ionari particulari. Ocazional, se vnd ma?ini Enigma la licita?ii, la pre?uri care ajung deseori la 20.000 de dolari.[24][25]Replici ale ma?inilor sunt disponibile n diverse forme, inclusiv o copie exacta reconstituita a modelului naval M4, o Enigma implementata cu circuite electronice (Enigma-E), precum ?i diferite simulatoare software.O ma?ina rara Enigma Abwehr, denumita G312, a fost furata de la muzeul Bletchley Park la 1 aprilie 2000. n septembrie, o persoana ce se autodenumea The Master a transmis o nota prin care cerea 25.000 de lire sterline ?i a amenin?at ca va distruge ma?ina daca nu se plate?te rascumpararea. La nceputul lui octombrie 2000, oficialii Bletchley Park au anun?at ca vor plati rascumpararea dar termenul limita trecuse ?i nu se auzise nimic de la ?antajist. La scurt timp, ma?ina a fost trimisa anonim ziaristului BBC Jeremy Paxman, dar cu trei rotoare lipsa. n noiembrie 2000, un negustor de antichita?i pe nume Dennis Yates a fost arestat dupa ce a sunat la The Sunday Times pentru a face aranjamente pentru returnarea pieselor lipsa. Ma?ina Enigma a fost returnata la Bletchley Park dupa incident. n octobrie 2001, Yates a fost condamnat la zece luni nchisoare dupa ce a recunoscut ca a de?inut ma?ina furata ?i ca a cerut rascumparare pentru returnarea ei, dar a continuat sa sus?ina ca era doar un intermediar pentru un ter?.[26] Yates a fost eliberat din nchisoare dupa trei luni.Ma?ini derivate din Enigma[modificare | modificare sursa]O clona japoneza de Enigma, denumita de criptografii americani GREEN.Masina cu rotoare a Tatjanei van Vark inspirata din Enigma.Enigma a avut o puternica influen?a n domeniul proiectarii ma?inilor de cifrare, ?i mai multe ma?ini cu rotoare deriva din ea. Ma?ina britanica Typex a fost ini?ial derivata din patentele Enigma; Typex include chiar ?i caracteristici din descrierile patentului care au fost omise la realizarea practica a ma?inilor Enigma. Din cauza nevoii de a pastra secretul asupra sistemului de cifrare, nu s-au platit drepturi de autor pentru utilizarea patentului de catre guvernul britanic. O clona japoneza de Enigma a primit numele de cod GREEN de la criptografii americani. Folosita rareori, ea con?inea patru rotoare montate vertical. n SUA, criptologul William Friedman a proiectat M-325, o ma?ina similara cu Enigma din punct de vedere al func?ionalita?ii, dar nu ?i din cel al structurii.O ma?ina cu rotoare unica a fost construita n 2002 de Tatjana van Vark din Olanda. Acest dispozitiv neobi?nuit a fost inspirat din Enigma dar utilizeaza rotoare cu 40 de puncte, permi?nd utilizarea de cifre, litere ?i unele caractere de punctua?ie; fiecare rotor con?ine 509 piese.[27]n fic?iune[modificare | modificare sursa]Piesa Breaking the Code (Spargerea codului), de Hugh Whitemore, este bazata pe via?a ?i moartea lui Alan Turing, care a fost for?a centrala n spargerea Enigma n Regatul Unit n timpul celui de-al doilea razboi mondial. Rolul lui Turing a fost jucat de Derek Jacobi, care l-a jucat pe Turing ?i n 1996 ntr-o adaptare la televiziune a piesei.Ac?iunea romanului din 1996 al lui Robert Harris Enigma se desfa?oara n contextul celui de-al doilea razboi mondial ?i al criptologilor care lucrau la Bletchley Park ncercnd sa citeasca mesajele cifrate de Enigma navala n Hut 8. Cartea, care face cteva modificari n ac?iune, a fost ecranizata n 2001, filmul omonim fiind regizat de Michael Apted ?i avndu-i n rolurile principale pe Kate Winslet ?i Dougray Scott; filmul a fost criticat pentru multe date istorice imprecise ?i pentru neglijarea rolului jucat de Biuro Szyfrw la spargerea codului Enigma. Un film polonez anterior care trateaza aspectele poloneze ale subiectului a fost Sekret Enigmy (Secretul Enigmei), din 1979.[28]Filmul din 1981 al lui Wolfgang Petersen Das Boot include o ma?ina Enigma care este o varianta Kriegsmarine cu patru rotoare. Ea apare n multe scene care prezinta utilizarea sa cotidiana la bordul unui submarin german din cel de-al doilea razboi mondial.Note[modificare | modificare sursa]^ Hakim, Joy (1995) (n engleza). A History of Us: War, Peace and all that Jazz. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-509514-6^ Kahn (1991).^ a b Miller, A. Ray (2001). The Cryptographic Mathematics of Enigma. National Security Agency. Exista o versiune arhivata la 15 martie 2004.^ Kahn (1991), Hinsley ?i Stripp (1993).^ a b David Hamer, "Enigma: Actions Involved in the Double-Stepping of the Middle Rotor," Cryptologia, 21(1), ianuarie 1997, pp. 4750, Versiune online (PDF arhivat cu zip)^ Philip Marks, "Umkehrwalze D: Enigma's Rewirable Reflector Part I", Cryptologia 25(2), April 2001, pp. 101141^ The translated 1940 Enigma General Procedure. codesandciphers.org.uk. Accesat la 16 octombrie 2006.^ The translated 1940 Enigma Offizier and Staff Procedure. codesandciphers.org.uk. Accesat la 16 octombrie 2006.^ Imagine cu Enigma B.^ Kahn, 1991, pp. 3941, 299^ Ulbricht, 2005, p.4^ a b Stripp, 1993^ Kahn, 1991, pp. 40, 299^ Bauer, 2000, p. 108^ Hinsley and Stripp, 1993, plate 3^ Kahn, 1991, pp. 41, 299^ a b c d Deavours and Kruh, 1985, p. 97^ Michael Smith Station X, patru car?i (macmillan) 1998, Paperback 2000, ISBN 0-7522-7148-2, Page 73^ Kahn, 1991, p. 43^ Kahn (1991, p. 43) spune ca n august 1934. Kruh and Deavours (2002, p. 15) spun ca n octombrie 1934.^ a b Deavours and Kruh, 1985, p. 98^ Kozaczuk, 1984, p. 28^ a b Bauer, 2000, p. 112^ Hamer, David; Enigma machines - known locations*^ Hamer, David; Pre?urile de vnzare ale unor ma?ini Enigma ?i NEMA - convertite n dolari americani^ Man jailed over Enigma machine. BBC News.^ van Vark, Tatjana The coding machine^ Sekret Enigmy (Film 1979) Internet Movie DatabaseBibliografie[modificare | modificare sursa]CommonsWikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Ma?ina EnigmaBauer, F. L. (2000). Decrypted Secrets (Springer, 2nd edition). ISBN 3-540-66871-3Hamer, David H.; Sullivan, Geoff; Weierud, Frode (July 1998). "Enigma Variations: an Extended Family of Machines", Cryptologia, 22(3). Online version (zipped PDF).Stripp, Alan. "The Enigma Machine: Its Mechanism and Use" n Hinsley, F. H.; ?i Stripp, Alan (editori), Codebreakers: The Inside Story of Bletchley Park (1993), pp. 8388.Kahn, David (1991). Seizing the Enigma: The Race to Break the German U-Boats Codes, 1939-1943 ISBN 0-395-42739-8.Kozaczuk, Wladyslaw. The origins of the Enigma/ULTRAKruh, Louis; Deavours, Cipher (2002). "The Commercial Enigma: Beginnings of Machine Cryptography", Cryptologia, 26(1), pp. 116. Online version (PDF)Marks, Philip; Weierud, Frode (January 2000). "Recovering the Wiring of Enigma's Umkehrwalze A", Cryptologia 24(1), pp5566.Smith, Michael (1998). Station X (Macmillan) ISBN 0-7522-7148-2Ulbricht, Heinz. Die Chiffriermaschine Enigma Trgerische Sicherheit: Ein Beitrag zur Geschichte der Nachrichtendienste, Teza de doctorat, 2005. Versiunea online.de Acesta este un articol bun. Clic aici pentru mai multe detalii.Informa?ii bibliotecareGND: 4209290-5 modificareCategorii: Articole buneSpionajul din cel de-al doilea razboi mondialCriptografieMeniu de navigareCreare contAutentificareArticolDiscu?ieLecturaModificareModificare sursaIstoricCautareSaltPagina principalaPortaluri tematiceCafeneaArticol aleatoriuParticipareSchimbari recenteProiectul saptamniiAjutorPortalul comunita?iiDona?iiTiparire/exportareCreare carteDescarca PDFVersiune de tiparitTrusa de unelteCe trimite aiciModificari corelateTrimite fi?ierPagini specialeNavigare n istoricInforma?ii despre paginaElement WikidataCiteaza acest articoln alte limbi????????????????BosanskiCatal?????? ???????CetinaDanskDeutsch????????EnglishEsperantoEspaolEestiEuskara?????SuomiFranaisGalego???????????HrvatskiMagyar???????Bahasa IndonesiaslenskaItaliano?????????????LtzebuergeschLatvieuBahasa MelayuNederlandsNorsk bokmlOccitanPolskiPortTo keep Scribd a valuable resource for everyone, we require that certain uploads meet a set of quality standards.Among other requirements, you should upload something that is not already on Scribd and that you have permission to use. The best way to make sure what you are uploading will meet our quality standards is to upload something you wrote yourself, which will always be accepted.Try uploading againMake sure your document contains valuable content.SELECT FILES TO UPLOADorDon't want to upload?Get unlimited documents as a memberJOIN AND DOWNLOAD NOW???????Simple EnglishSlovencinaOnce you upload an approved document, you will be able to download the documentArgumentarea apartenen?ei la romantism a poemului LuceafarulnorbyzubyUpload a document for free download access.Select files from your computer or choose other ways to upload below.SELECT FILES TO UPLOADFor multiple files hold down the shift key when selecting.Drag files here from your computer.Supported File Types: pdf, txt, ps, rtf, epub, key, odt, odp, ods, odg, odf, sxw, sxc, sxi, sxd, doc, ppt, pps, xls, docx, pptx, ppsx, xlsxBy uploading, you agree to the Scribd Uploader Agreement.Add files from Google Drive, Gmail, Dropbox and more with FilePicker.io.Add files from multiple cloud and file storage services.Pick FilesSlovencinaShqip?????? / srpskiSvenska???Trke??????????????Ti?ng Vi?t??Modifica legaturileUltima modificare a paginii efectuata la 1 decembrie 2015, ora 22:09.Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribuire n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?