Nicolae Dabija – suflet vesnic arzind intru nemurirea neamului

Mi-i teama de o carte, o vad adesea si-n vis

Pe care as deschidi-o-nfrigurat

Si-n paginile ei as da deodat..

De toate versurile pe care inca nu le-am scris

1.Buna ziua domnule Presedinte, stimati oaspeti, profesori, bibliotecari si elevi!

Ne-am adunat astăzi la o strîngere de mînă cu prilejul aniversarii a 65 de primaveri, a îndrăgitului poet, publicist, eseist, istoric literar, autor de manuale școlare și politician, care a avut bunăvoința să ne viziteze în frumoasa Luncă a Prutului, domnul Nicolae Dabija, însa dumnealui nu a venit singur ci cu ploaie de personalitati marcante ce dau farmec activitatii nostre de astazi:

-Cu o deosebita placere, am onoarea sa vil prezint pe marele critic literar, academician, istoric literar si eminescolog, domnul Maihai Cimpoi.

-Membru al Uniunii Artistilor plastici din Moldova, maestrul si artistul plastic Timotei Batrinu.

-Presedintele Raionului Hincesti, domnul Grigore Cobzac.

-Doamna Vera Tanase, director-adjunct al Directiei raionale de Invatamint.

2. Pentru a da unda verde activitatii noastre, cu un cuvint de bun venit este prezent domnul Gherghe Filipschi, primar de Nemteni.

3. Avem un sat cu datini și obiceiuri frumoase, asezat pe malul Prutului și care se deosebeste de altele prin minunatul cintec al privighetorilor, clinchetul apei si fosnetul frunzelor. De secole curge Prutul și duce trilul acestor păsari departe peste

hotare, așa cum ne-a dus vestea și regretata cîntăreața Angela Păduraru. Dragostea de cîntec a fost mostenită si de locuitorii satului. Care nu au încetat niciodată să elogieze valorile noastre, să pomenească strămoșii și neamurile. Ca sa va convingeti de acesta invitam un grup de fete sa ne incinte cu o melodie

Cintecul: ”Cintec de neam”

4. Totul in viata se infaptuieste impreuna si cu ajutorul oamenilor buni, la fel si aceasta activitate o datoram parteneriatului reusit dintre Directia de Cultura si Turism, Primaria satului Nemteni și Biblioteca, in persoana doamnei Galina Filipschi. Domnule Tulbu, vreau doar sa va intreb, intimplator sau nu a fost ales satul nostru pentru aceasta activitate cuturala?

5. Cantecul este expresia celor mai adanci si mai tainice simtaminte ale sufletului omenesc. Ceea ce gandul abstract si cuvantul nu pot cuprinde, cantecul povesteste desavarsit. Marile bucurii ca si marile dureri ale omului sunt exprimate mai usor si mai deplin prin cantec. Si din nou, craitele noastre vin sa ne impartaseasca un cintec de suflet, care este mai special pentru satul nostru ”Frunza verde fir pustiu”

Cintecul: ”Frunza verde fir pustiu”

6. Personal, am cunoscut opera indragitului poet Nicolae Dabija la cursurile de literatura contemporana din universitate. Născut la 15 iulie 1948, la Codreni în marginea de sus a Bugeacului, in actuala Republica Moldova. A lucrat in televiziune și în presa literară, a publicat poezie si proza pentru copii: Povesti de cînd Păsărel era mic, Alte povesti de cînd Păsărel era mic, Nasc si la Moldova oameni. Publicistică pe teme literare: Pe urmele lui Orfeu. Eseuri pe teme istorice: Moldova de peste Nistru – vechi pămînt strămosesc, Domnia lui Stefan cel Mare. O serie de manuale pentru clasele a I-IV-a cu titlu Daciada. Volume de poezie în care talentul isi demonstreaza nemarginirea: Ochiul al treilea, Apă neîncepută, Zugravul anonim, Aripă sub cămasă, s.a. Scrie poezii încă de pe băncile liceului, pe care le publică în revista ”Tinerimea Moldovei”, Este absolvent al Universitatii

de Stat din Chisinau, in 1972. În 1975, debutează cu volumul ”Ochiul al treilea” care primeste „Premiul tineretului din Moldova". Din 1986 este redactor-sef al săptămînalului „Literatura si Arta" a Uniunii Scriitorilor din tara noastră, este totodată presedintel al Asociatiei Oamenilor de stiintă, Cultură si Artă din Republica Moldova. Laureate al Premiului de Stat al RM (1988) si al Premiului ”Mihai Eminescu” al Academiei Române(1995) cît si alte numeroase distinctii. În opera sa abordează teme ca: istoria, patria, arta, limba, s.a. Este preocupat de istoria neamului romînesc si valorile nationale, dovedindu-se un militant pentru graiul nostru strămosesc.

7.Domna Tanase,dumneavostra cind ati descoperit opera domnului Dabija si ce va fermecat in special la ea?

8. Nicolae Dabija scrie o poezie care nu numai că ne spune ceva scump inimii și minții, dar și ne îndeamnă - prin versurile adînc trăite- la păstrarea și ocrotirea

valorilor sacre ale neamului nostru. Vă invităm să faceți un popas în creația

îndrăgitului scriitor care ne lasă ca testament toată frumusețea spirituală.

Recital de poezie: ”Testament” Huștiuc Inga

”De dragoste” Sîndilă Ana

”Sarmane suflete naiv” Clopot Mihaela

”De din vale de rovine” Mardare Cornelia

”Descrierea moldovei” Găină Cristina

9. Alaturi de noi este astazi marele critic literar si filosof al culturii, a carui nume ne este cunoscut, fara indoiala, tuturor celor prezenti. Mihai Cimpoi nu este prima data la noi in raion, sotia domnului fiind originara din satul Cărpineni, care este si bastina domnului Cobzac, dupa cum stim. Domnule Cimpoi, stim ca de Nicolae Dabija va leaga o frumoasa prietenie si ca aveti multe de spus referitor la creatia dumnealui, va ascultam cu multa curiozitate si placere.

Pentru toti oaspetii nostri dar si cei prezenti la intilnire va rasuna in continuare melodia ”Satul meu cel darg de linga Prut”

10. In pofida faptului ca sinteti o persoana publica, mereu ocupat si antrenat in rezolvarea problemelor societatii, banuim, ca nu aveti posibilitate de multe ori sa fiti prezent la astfel de activitati culturale, vrem sa va intrebam domnule Cobzac, in viata dumneavostra ramine timp pentru cea mai frumoasa si de folos zabava, ceaa cetitului?

11. Domnul Primar, Ghiorghe Filipsi ne-a povestit cu emoții profunde de intilnirea cu dumneavostra domnule Dabija la Uniunea Scriitorilor, stim ca ati discutat despre probelemele satului si cultura lui. Stim ca sinteti mereu in deplasari si ca redactor-sef al saptaminalului ”Literatura si Arta”, aveti mult mai multe sarcini si programe, recunoastem ca sa va avem astazi printre noi este un mare noroc si onoare. Asteptam cu nerabdare sa ne povestit si sa ne incintati, Domnule Dabija, sala va apartine!

12. Va multumim pentru prezenta si pentru frumoasele dar si pavotuitoarele dumneavostra slove, insa sint sigura ca publicul nostru inca doreste sa va asculte cu nesat si are si intrebari de pus. Vom fi bucurosi sa ne raspundeti la curiozitatea noastra.

Intrebarile publicului

1. Va mai amintiti cind ati scris prima poezie si care este ea?2. Mie imi place poezia foarte mult, dar cred ca inspiratia nu vine numai din

dragoste pentru ea, ce va inspira pe dumneavoastra?3. Tatal meu daca ar fi poet, as fi foarte fericita dar cum se simt copii

dumneavostra in postura de fii de scriitor?4. Cum ati invatat la scoala?5. Sinteti redactor-sef la litaratura si arta, dar si membru a mai multor

organizatii.Ce trebuie sa faci sa ajungi la asa performante domnule Dabija?6. In viziunea dumneavoastra de scriitor cum credeti care este sensul vietii?7. Ce parere aveti despre imigrarea compatriotilor nostri peste hotarele tarii?8. Care sunt scriitorii dumneavoastra preferati?9. Care este ultima carte citita de dumneavostra?

13. Nu trece nici o manifestare culturala in satul nostru la care sa nu participe indragitul nostru pictor, care este strins legat de satul nostru prin copilaria si adolescenta sa. Cu un cuvint de salut este prezent domnul Timotei Batrinu.

14. Multumim din suflet, onorati oaspeti, va asteptam la noi si cu alte ocazii sa ne bucuratii cu prezenta si talentul dumneavoastra fara de care am fi un popor mult mai sarac spiritual si de ce nu si material.

15.Intradevar activitatea de astazi va ramine pentru mult timp in inimile si sufletele noastre, amintindune de Nicolae Dabija si revenind de fiecare data la opera dumnealui care va avea un impact pozitiv asupra celor ce au fost prezenti aici dar si in general a celor ce citesc cu drag cartile dumneavostra, deoarece : Cit traim pe-acest pamint mai avem un lucru sfint, o cimpie un sat natal, o clopotnita pe deal..

Va invitam ca prin intermediul Baladei lui Nicolae Dabija sa ne unim intr-un strigat de fericire, intr-un cintec de nemurire si dragoste pentru tot ce este sfint si drag sufletului omenesc.

Cintecul: ”Balada”

Va multumim pentru atentie si la revedere pina la o noua intilnire!